Abandonul scolar reprezinta o problema grava cu care se confrunta societatea

contemporana. Pentru a putea reduce numarul abandonurilor scolare ar fi bine sa

identificam si sa studiem cateva cauze:
- Scolile din zonele defavorizate sunt caracterizate de izolare, saracie si lipsa
oportunitatilor de succes socio-profesional pentru absolventi. Lipsiti de motivatie, multi
dintre elevii claselor gimnaziale renunta in primii ani de studiu, ramanand sa dea o mana
de ajutor in gospodariile proprii sau, muncind ca zilieri la oameni mai avuti din sate.
Saracia comunitatilor din zonele defavorizate limiteaza posibilitatile parintilor de a oferi
copiilor resursele necesare educatiei. Aceasta stare provoaca deseori, exploatarea copiilor
prin munca de catre parinti. Tendinta de a considera ca familiile din zonele defavorizate
nu valorizeaza pozitiv importanta educatiei este superficiala. Lipsa interesului pentru
scoala se explica prin presiunile de ordin economic, prin dezamagirile personale ale
parintilor si prin lipsa de cultura a comunitatii care poate fi susceptibila fata de institutiile
formale.
Aceste cauze ar putea fi eliminate prin orientarea fondurilor disponibile spre scoli din
asemenea zone, prin stabilirea unor legaturi cu centre de instruire existente, prin
asigurarea unei infrastructuri care sa asigure transportul elevilor dar, si asigurarea hranei
pentru elevi care au domiciliul la distante mari de scoala.
- Cultura de origine a elevilor cercetarile din domeniul educational au relevat faptul ca
mediul socio-cultural de provenienta al elevilor este una dintre cele mai importante
variabile in reusita sau esecul scolar si profesional al elevului. Este foarte importanta
atitudinea familiei in raport cu scoala. Cunoasterea acestora atitudini si identificarea
surselor de posibile tensiuni sau blocaje manifestate in raport cu carierea scolara a
tinerilor constituie un factor important in prevenirea abandonurilor.
- Climatul familial are un rol hotarator in cauzele de abandon scolar. Astfel,
dezorganizarea vietii de familie, consecinta a divortului , climatul familial conflictual si
imoral, excesiv de permisiv, divergenta metodelor educative si lipsa de autoritate a
parintilor, atitudinea rece, indiferenta sau dimpotriva, tiranica a acestora, iata alte cateva
aspecte care conduc spre abandonul scolar.
- Factor de natura sociala si economica cum ar fi: crize politice, economice, sociale si
morale, prabusirea sistemului de protectie sociala, confuzia sau absenta unor norme sau
valori iata alte cauze care conduc la dezorientarea elevilor, indepartarea lor de mediul
educational si in final abandon scolar.
- Factorii de natura educationala insubordonare fata de normele si regulile scolare,
chiul, absenteism, repetentie, motivatii si interese slabe in raport cu scoala, greselile
dascalilor (de atitudine si relationare, competenta profesionala, autoritate morala) au si

ei un rol important in aparitia fenomenului de abandon scolar.

- Anturajul de proasta calitate debusoleaza elevii cu un psihic labil datorat unor carente
din copilarie dorinta de a scapa de sub tutela educationala sau familiala, dorinta de a
capta obiecte, haine sau mancare prin cai ocolite, necurate iata alte cauze pentru care
elevul abandoneaza scoala.
Se impun masuri de prevenire a abandonului scolar:
- psiho-pedagogice si psiho-sociologice (urmaresc cultivarea unor relatii interpersonale
adecvate pentru realizarea unei insertii socio-familiale pozitive);
- socio-profesionale ele decurg din masurile psiho-pedagogice si psihosociale, urmarind
prevenirea riscurilor de abandon;
- psihiatrice (depistarea precoce a minorilor cu diferite probleme caracteriale,
comportamentale, emotionale, tendinte agresive);
- juridico-sociale aceste masuri permit cresterea gradului de influentare sociala prin
popularizarea legilor si prin propaganda juridica, in general.

Abandonul scolar este o tema ,"eterna" a

invatamantului romanesc, dar dupa 1990, fenomenul de abandon a luat o amploare fara
precedent.
Cauzele care genereaza acest fenomen sunt multiple. In primul rand una din cele mai
grave cauze consta in aceea ca scoala a ajuns sa fie abandonata pentru ca nu mai este
perceputa ca valoare in sine.
O alta cauza o constituie conditia socio-economica a familiei si caracteristicile
individuale ale elevilor. Abandonul scolar se regaseste in randul grupurilor defavorizate si
este generat de saracie si marginalizare, de costurile colaterale pe care le presupune
invatamantul, chiar daca este gratuit. Scoala nu dispune de fonduri proprii pentru
sustinerea diferentiata a familiilor. Astfel in perioada 1993-2001 in ceea ce priveste
fenomenul abandonului scol
ar in invatamantul general obliogatoriu rata

abandonului a oscilat in jurul valorii de 0,6 %. Studiile puse la dispozitia opiniei publice
de organizatia ,,Salvati copiii consemneaza ca minoritatea rroma are cea mai scazuta
rata de cuprindere scolara a copiilor. In anul scolar 2001-2002 dintre copii rromi cu varsta
cuprinsa intre 7 si 9 ani nu urmau nici o forma de scolarizare 29,9% iar intre 10 si 16 ani17,2% . Intr-un articol din ziarul Gazeta de Sud (13 mai 2002) se arata ca ,,impreuna cu
parintii multi dintre copii rromi exploreaza gramezile imense de deseuri din cartierele
marginase de unde strang sticle, borcane, obiecte din plastic, fier vechi si alte materiale
refolosibile, aceasta fiind singura lor sursa de venit. Munca impusa copiilor rromi face
parte dintr-un set de valori traditionale ... transmise din generatie in generatie, iar scoala
este privita cu dispret ca o pierdere de vreme. In sondajele care s-au facut in
comunitatea rromilor,scoala nu se regaseste printre valorile care ar putea asigura succesul
in viata.
Initierea unor programe scolare speciale pentru copiii rromi, care sa-i atraga catre
invatatura, crearea cat mai multor posturi pentru invataorii de etnie rroma, discutii de
sensibilizare cu parintii si liderii comunitatilor, ar fi cateva dintre masurile care ar trebui
luate pentru a-i atrage.
Analiznd contextul socio-economic actual din Romnia, desi se afirma n lucrarile de
specialitate ca n prezent saracia n Romnia este, n cea mai mare parte, o saracie
temporara (Tesliuc, Pop, Tesliuc, 2001), prelungirea crizei economice si cronicizarea
deprivarilor populatiei aflate n saracie duce la o permanentizare a saraciei, putnd astfel
sa discutam de un segment al populatiei aflat n saracie extrema. Saracia extrema nu se
refera, exclusiv la lipsuri financiare si materiale, ci este un complex de factori care
cronicizeaza n timp situatia persoanelor afectate, ducnd la excluderea sociala a acestora
din viata socio-economica si culturala a societatii. Acesti factori sunt legati de
lipsa/calitatea foarte scazuta a locuintei, lipsa unui loc de munca din cauza conditiilor
economice din zona n care traiesc, precum si a calificarii profesionale reduse a acestora,
si implicit lipsa veniturilor, lipsa accesului la sanatate, la educatie, precum si la viata
sociala a comunitatii.
Datorita efectelor pe termen lung, ntre saracie si accesul la educatie exista o relatie de
influenta reciproca, lantul cauzal conducnd la transmiterea inter-generationala a starii de
saracie, cu efecte att la nivel individual ct si colectiv, societal. Cu alte cuvinte, unui
copil provenind dintr-o familie aflata n saracie extrema, din cauza lipsei de resurse
materiale si a suportului social adecvat, i se va limita accesul la educatie si la instruire
profesionala adecvata. Lipsa instruirii scolare si profesionale va scadea sansele sale pe
piata muncii si va creste riscul de excludere sociala, iar efectul pe termen lung este
caderea sa sub pragul de saracie, transmitndu-se astfel starea de saracie de la o generatie
la alta.
De aceea, att statele membre ale Uniunii Europene ct si Romnia identifica accesul la
educatie ca un drept fundamental. Acesta reprezinta att un mod esential de prevenire a
riscului de saracie si excluziune sociala, ct si o modalitate importanta de sprijinire a
incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile.
Accesul la educatie, definit ca posibilitatea de utilizare a dreptului la nvatatura,

reprezinta n contextul actual al societatii romnesti, alaturi de accesul la serviciile de

sanatate si conditiile adecvate de hrana si locuire, un instrument capabil sa faciliteze sau
sa restrictioneze integrarea sociala, sa mareasca sau sa reduca sansele de reusita ale
generatiei tinere.
Accesul la educatie al copiilor provenind din familii sarace este o problema att de natura
educationala, ct si socio-economica. Cu alte cuvinte, cauzele pentru care acestor copii le
este ngradit accesul la educatie sunt n egala masura legate de disfunctiile din sistemul
educational, ct si de problemele de natura socio-economica, pornind de la
imposibilitatea asigurarii hranei zilnice si a pachetelului pentru scoala, a mbracamintei si
ncaltamintei adecvate fiecarui anotimp si terminnd cu cheltuielile educationale care
depasesc cu mult posibilitatile parintilor, care sunt confruntati astfel cu o situatie
paradoxala, n care beneficiile materiale conditionate de frecventarea scolii sunt cu mult
sub costurile educationale pe care le presupune participarea scolara.
Situatia este cu att mai dramatica, cu ct din interviurile realizate reiese clar ca
majoritatea dintre ei valorizeaza scoala foarte pozitiv, identificnd-o ca unica posibilitate
ca macar copiii lor sa iasa din saracie si sa aiba un viitor mai bun dect al lor. Cu toate
acestea, tot ei realizeaza ca exista putine sanse pentru copiii lor de a urma o forma de
nvatamnt dupa nvatamntul obligatoriu (n cazul n care reusesc sa l finalizeze) si de a
obtine n viitor o calificare care sa le asigure un loc de munca si un trai decent.
M.E.C. a infiintat,de asemenea, o retea de cabinete psihopedagogice prin care asigura
consilierea elevilor dar si a cadrelor didactice si a parintilor . Directia Programe pentru
Tineret din cadrul M.E.C. a initiat un program de consiliere al parintilor care sa le
prezinte multiplele avantaje ale scolarizarii copiilor lor.
Abandonul scolar are consecinte ingrijoratoare :consumul de droguri,prostitutia,traficul
de fiinte umane,violenta, delincventa. Intr-un studiu facut in 1995 din totalul infractorilor
minori inregistrati 45% erau elevi. Este ingrijorator faptul ca in ultimii ani :
- a scazut varsta infractorilor,
- acestia se organizeaza in grupuri,
- au sporit ingeniozitatea si agresivitatea,
- au crescut infractiunile cu violenta,
- s-a diversificat gama infractiunilor,
- tinerii delincventi se asociaza cu infractori recidivisti,
- sunt amenintate cadrele didactice.
Totodata s-au intensificat si masurile autoritatilor statului. S-au infiintat:
- noi institute de ocrotire a minorilor;
- centre de consiliere antidrog;
- penitenciare pentru minori;
- centre de reeducare in fiecare judet.

Este imperios necesar ca scoala si toate institutiile abilitate ale statului sa sprijine mai
mult procesul instructiv-educativ, eradicarea saraciei,diminuarea delincventei,a
abandonului scolar.
Referinte :
Ghica,Vasile-Ghid de consiliere si orientare scolara,Editura Polirom,Iasi,1998;
Gazeta de Sud-13 mai 2002;
Cristina Ungureanu si colab.-Consilierea in gimnaziu

Abandonul colar creaz condiiile eecului integrrii sociale, n sensul c reduce

semnificativ ansele autorealizrii n domeniile de activitate licite, legale. Cauzele
abandonului colar sunt multiple, acesta reprezentnd o expresie i o rezultant a unei
duble situaii de inadaptare. Este vorba, pe de o parte, despre inadaptarea elevului la
activitatea de nvare realizat n mediul colar dar i extracolar i, pe de alt parte,
despre inadaptarea colii la factorii interni (biologici,psihologici) i externi (socioeconomici,socio-culturali).
Abandonul colar este rezultanta unei combinaii de cauze interne i externe, de factori
interni i factori externi. Fiecare abandon are o istorie personal i social legat de
modul cum se apli
c difereniat principiul dezvoltrii. Abandonul este produsul
mai multor factori cauzali aflai ntr-o anumit configuraie pedagogic, psihologic i
social care determin la rndul ei mai multe consecine imediate dar i de durat.
Cauze psihologice :
1. Imaturitatea colar
2. Instabilitatea psiho-afectiv a elevului
3. Tulburri instrumentale
4. Tulburri comportamentale
Cauze sociale :
1. Situaia economico-financiar a familiei (asigurarea hranei zilnice, lipsa mbrcmintei
i nclmintei, condiiile de locuit, starea de sntate, etc.)
2. Dezagregarea familiei, lipsa ajutorului la nvtur, lipsa controlului asupra
activitilor copilului
3. Exploatarea copiilor prin munc
CAUZE PSIHOLOGICE
Imaturitatea colar :
Imaturitatea colar const n incapacitatea, mai mult, sau mai puin temporar i
reversibil, de a face fa sarcinilor colare. Ea reprezint o neconcordan ntre

dezvoltarea copilului i sarcinile colare.

Se ntlnesc mai multe forme ale imaturitii colare, i anume:
a) imaturitate colar exprimat prin diminuarea trebuinei de apartenena la grup i prin
conduita social inadecvat n condiiile de grup;
b) imaturitate mintal exprimat prin incapacitatea de analiz i planificare a sarcinilor
didactice;
c) imaturitate moral exprimat prin neformarea sentimentului datoriei i prin capacitatea
redus de analiz i de planificare a sarcinilor didactice;
d) imaturitate prin munc exprimat prin incapacitatea de concentrare a ateniei si de
prelungire a efortului voluntar;
e) imaturitate fizic exprimat prin fora de rezisten redus n condiii de efort necesar
n context colar;
f) imaturitate volutiv exprimat prin incapacitatea de autoreglare a aciunilor necesare n
regim colar.
Instabilitatea psihoafectiv :
Instabilitatea i tulburarile de natur psihoafectiv conduc la anxietate. Aceasta este
exprimat prin una sau mai multe fobii, reacii de team care n condiii normale dispar
de la sine, dar n condiii educative neadecvate (prini prea autoritari, camarazi de joac
agresivi, profesori duri, lipsii de empatie pedagogic, etc.) devine o trstur de
personalitate durabil, cu efecte negative majore nregistrate n planul nereuitei colare
i implicit conduce la abandonul colar.
Tulburrile instrumentale sunt cele legate de realizarea insuficient a funciei semiotice a
unor obiecte indispensabile n acitvitatea de nvare (textul scris, desenul, hrtiile,
diagramele, etc.).
Tulburrile de compotament sunt legate de trsturile de personalitate afectiv-emoionale
i volativ-caracteriale, aptitudinale care regleaz conduita elevului, se formeaz i se
cristalizeaz n procesul interaciunilor sociale.
CAUZE SOCIALE :
Evoluia socio-economic a Romniei dup anul 1989 a fost influenat de schimbrile de
democratizare a societii i de procesul de tranziie de la economia socialist la
economia de pia, n contextual unei crize economice prelungite, al unor presiuni
structurale puternice, al ntrzierilor n procesul de restructurare i al unor importante
tensiuni i conflicte sociale.
Mecanismele de redistribuire ce au functionat n ultimii ani au condus la crearea de elite
n diferite domenii, care au contribuit n final la polarizarea social, izolare i agravarea
srciei n societatea romneasc.

Urmare a acestor schimbri i transformri, nevoia de asisten social focalizat pe

grupurile afectate a crescut.
Educaia copiilor provenii din familiile srace este o problem att de natur
educaional, ct i socio-economic.
Cauzele pentru care copiii provenii din familiile srace ntmpin dificulti n
parcurgerea procesului educaional sunt n egal msur legate de disfunciile existente n
sistemul educaional ct i de problemele de natur socio-economic pornind de la
imposibilitatea asigurrii hranei zilnice corespunztoare, a mbrcmintei i nclmintei
adecvate fiecrui anotimp i terminnd cu cheltuielile care depesc cu mult posibilitile
materiale ale prinilor.
Conform studiilor de specialitate efectuate s-au identificat o serie de factori sociali care
conduc la apariia fenomenului de abandon colar.
Asigurarea hranei zilnice :
Imposibilitatea prinilor de a asigura copiilor alimentaia corespunztoare favorizeaz
insuccesul colar, conducnd n cele mai multe cazuri la abandon.
Copiii aflai ntr-o astfel de situaie nu se pot concentra asupra leciilor din cauza
subalimentaiei.
Prin implicaiile pe care le poate avea o alimentaie insuficient i neadecvat, actul
educaional n sine devine direct dependent de acest factor, putnd crete sau diminua.
Lipsa mbrcmintei i nclmintei :
Lipsa banilor pune n dificultate prinii n sensul c nu pot asigura copiilor hainele i
nclmintea pentru ca acetia s poat merge la coal.
Dei s-au identificat mai multe surse de procurare a acestora cum ar fi ajutoare primite de
la O.N.G.-uri, ajutoare de la vecini sau rude, magazine second-hand, majoritatea
familiilor dispun doar de un schimb de haine pentru fiecare copil, n cazuri extreme copiii
din aceeai familie fiind mbrcai pe rnd n aceleai haine.
Calitatea locuinei :
Calitatea locuinei are o influen foarte mare asupra rezultatelor colare.
Datorit lipsei spaiului fizic, dotrii precare, precum i a lipsei utilitilor, copiii nu
dispun de condiiile necesare studiului i efecturii temelor. Din aceste motive rezultatele
colare scad, acest fapt mplicnd creterea numrului cazurilor de insucces i de abandon
colar.

Dezagregarea familiei :
Mediul familial dezagregat, caracterizat prin certuri frecvente, violena i consumul de
alcool i droguri au efecte negative asupra psihicului copilului, a capacitii lui de
asimilare, influennd comportamentul la coal i n societate.
Muli dintre aceti copii ajung ntr-un final pe strzi, pentru ei viitorul devenind sumbru,
iar societatea i va ndeprta.
Lipsa ajutorului la nvtur
Indiferena prinilor cu privire la educaia i activitatea colar a copiilor conduce la
apariia fenomenului de insucces sau abandon colar.
Neacordarea sprijinului la nvtura copiilor de ctre prini se datoreaz, pe de o parte,
faptului ca acetia au un nivel sczut de educaie, iar, pe de alt parte, faptului c ei
trebuie s munceasc toata ziua pentru a asigura cele necesare familiei.

Prevenirea abandonului scolar

O educaie adevrat, real se fundamenteaz n

familie iar apoi, ea se continu n grdini i coal. n primul rnd ea se realizeaz prin
puterea exemplului i apoi prin cea a cuvntului. Tot ceea ce se svrete sub puterea
copilului are efect mai puternic dect frazele moralizatoare.
O bun intervenie a cadrului didactic prin nsui procesul educativ pe care-l desfoar
cu copiii poate constitui un mijloc de prevenire a abandonului colar prin intervenia
acestuia la nivelul factorilor de risc individuali, familiali, colari a celor determinai de
mediul cu potenial delictogen .a.d.m., care-l pot acuza.
Pentru o mai bun intervenie se propune realizarea unui program care s urmreasc
dezvoltarea competenelor cadrelor didactice de lucru n echip i de folosire a
planificrii strategice n vederea identificrii factorilor care ar favoriza apariia unor astfel
de situaii de risc la nivelul colii, pentru prevenirea i n ultim instan pentru
rezolvarea unor situaii de criz cu efect de abandon colar.

Factorii de risc cum ar fi cei comportamentali sunt factori care reprezint ansamblul
nclcrilor i abaterilor tinerilor de la normele de convieuire social. Delincvena
juvenil se refer la violarea normelor legale de ctre cei care sunt sub vrsta la care
legea trateaz oamenii ca aduli.
Factorii psihologici.
n evaluarea diferitelor manifestri delictuale ale tinerilor trebuie inut cont de factorul,
agresivitate, sau de cel de "frustare", de instabilitatea afectiv sau comportamental.
Factorii sociali i ali factori care pot provoca abanonul colar.
Ca obiective n cadrul unui program de prevenire a abandonului colar ar putea fi:
- Identificarea elevilor aflai n abandon sau risc de abandon colar n vederea meninerii
acestora n sistemul nvmntului guvernamental de zi.
- Implicarea sistemului familial n reabilitarea colar i social a elevului cu risc de
abandon colar.
- Creterea gradului de implicare a comunitii locale n soluionarea situaiilor de
abandon sau risc de abandon colar.
n msura n care aceste obiective vor fi mplinite, abandonul colar nu va mai reprezenta
un pericol imediat de abandon, fiind urmrite n cadrul unui preogram de prevenie bine
organizat.
Exist i cazuri n care prinii ncurajeaz s ncalce normele valorilor colare prin
atitudinea lor fa de coal. Ca forme principale de manifestare a deviaiei colare putem
aminti ca fiind mai grave din punct de vedere social i comportamental: fuga de la coal,
absenteismul, abandonul colar, vandalismul, conduitele violente, toxicomania, copiatul
i suicidul.
Una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunt nvmntul colar este
abandonul colar.
Dac nainte de 1989 rata abandonului colar era foarte sczut, imediat dup schimbarea
regimului i trecerea la democraie s-a constatat c elevii tind tot mai mult s prseasc
bncile colii . Ei au fost ncurajai i de atitudinea prinilor pentru care cartea nu mai
reprezint o prioritate, nici garania asigurrii unui loc de munc. Mai mult, emigrarea
forei de munc i afecteaz tot mai tare pe elevi, care fie c-i urmeaz prinii fie sunt
lsai n grija unor rude sau cunotine apropiate care se ocup superficial de situaia
colar a copiilor. De asemenea se are n vedere reinseria colar a celor n cauz prin
ncredinarea unor responsabiliti n cadrul colectivelor colare din care fac parte,
depistarea i corectarea anomaliilor comportamentale n relaia copil-printe,
intensificarea colaborrii coal-familie, pentru identificarea anturajului elevilor i luarea
msurilor adecvate pentru scoaterea lor de sub influena negativ a acestuia.
Srcia este de asemenea un factor de abandon colar care se reflect la toate nivelurile
de vrst i nvare. Astfel, se afirm c "cel mai mare abandon se nregistreaz n cadrul
colilor de ucenici sau profesionale" . De fapt cei care abandoneaz coala profesional

sau clasele de ucenici (unele clase) o fac pentru c, oricum, ei sunt oameni "certai" cu
coala.
De asemenea, este menionat aprecierea (far vreo susinere) potrivit creia, n mediul
rural, abandonul colar crete iarna, ,,n condiiile lipsei de subsisten i din cauza
,,lipsei hranei sau mbrcmintei necesare . E o simpl prere fr cunoaterea general
a realitii. Pe de alt parte, nclzirea vremii, crearea condiiilor naturale de practicare a
unor ndeletniciri i fac pe copii s-i urmeze prinii la munc, abandonnd coala.
coala a ajuns s fie abandonat, nainte de toate, pentru c, n ziua de azi, nu conteaz n
ierarhii, nu e perceput ca valoare n sine.
Nu se vorbete de asemenea de ncrederea populaiei n instituia colar, n valorile
dobndite, ierarhizate prin cantitatea de nvtur nglobat n ele. De aceea, o campanie
serioas de combatere a abandonului colar trebuie s nsemne, la urma urmei, o
extragere a colii din abandonarea n care se gsete.
Abandonul colar reprezint conduita de evaziune definitiv ce const n ncetarea
frecventrii colii, prsirea sistemului educativ indiferent de nivelul la care s-a ajuns,
naintea obinerii unei calificri sau pregtiri profesionale complete sau naintea ncheierii
actului de studii nceput.
Cauzele principale ale abandonului colar sunt cele economice, socioculturale sau
religioase, psihologice i pedagogice.
Elevii care abandoneaz coala sunt cei care s-au fcut remarcai pentru absenteism i
alte dificulti de comportament, pentru care au fost sancionai n repetate rnduri n
coal.
Elevul care prezint un risc nalt de abandon colar-incapabil s se adapteze i s
funcioneze adecvat n contextul clasei tradiionale, rezultatele colare sub medie nu-i
stabilete obiective profesionale, prezint absenteism, ostilitate fa de aduli i
reprezentanii autoritii colare, provine dintr-o familie ce experimenteaz un stres
existenial cu probleme economice serioase, nu este implicat n nici-o activitate
organizat de coal, nonformal sau formal.
n cadrul nvmntului preprimar, cadrul didactic educatoarea are de asemenea un rol
decisiv n formarea conceptului despre coal a copiilor precolari i viitori colari.
Comunicarea copilului cu educatoarea fiind extrem de important, comunicarea verbal
i cea non-verbal.
Un alt element n combaterea abandonului colar este participarea tuturor copiilor la
programul educativ, fiecare dup fora i posibilitile sale.
Copiii sunt diferii, capacitile lor sunt diferite, dar n grupul de la grdini fiecare poate
avea un loc, un rol i o valoare.

Evaluarea pe care o poate face educatoarea se refer la competenele i capacitile

educaionale ale fiecrui copil . Aceasta trebuie s identifice:
o Cum este fiecare
o Ce tie fiecare
o Ce face fiecare
o Cum coopereaz cu ceilali
Trebuie plecat de la premisa c fiecare copil are valoare i este unic i c fiecare copil
poate nva, indiferent de nevoile lui sociale.
Pentru o mai bun prevenire a abandonului colar trebuie cunoscute aptitudinile i
nevoile fiecrui copil integrat n sistemul de educaie fie el de religie sau etnie diferit
fa de restul copiilor.
n cazul etniei rrome, cunoaterea obiceiurilor i tradiiilor, faa necunoscut i nebnuit
a existenei membrilor ei pune n valoare ceea ce ei nii nu mai tiu ori nu au reuit s
rzbat prin opacitatea segregaionismului. Copiilor le ofer identitate i apartenen la
neam, le red mndria de descendeni ai poporului lor, rspndit prin numeroase teritorii,
le creaz o "unicitate pozitiv" adic aceea care ascunde comoara trsturilor
caracteristice unui popor.
"Unicitatea pozitiv" care n esen arat demnitatea neamului lor, se opune aceleia
"negative", aceea care a fost impus mediatizrii care condamn la inhibare, la izolare.
Aadar, copilul fie c este integrat ntr-un sistem de nvmnt preprimar, primar,
gimnazial, liceal, profesional, universitar, trebuie urmrit cu mare atenie cum evolueaz
cum se menin n sistemul educativ fcndu-l ct mai eficient prin intervenii oportune
att din partea prinilor, educatorilor ct i a comunitii din care provine copilul pentru
o mai mare siguran n prevenirea abandonului colar.
Educaia pentru toi este o nevoie a epocii noastre. Depinde de fiecare educatoare n
parte, de responsabilitatea i implicarea tuturor ca ea s devin o realitate din care fiecare
s nvee i s se dezvolte.