IP Liceul Teoretic Mihai Viteazul

Importana
grsimilor i rolul
biologic al
grsimilor

A elaborat eleva Rusu Cristina

Chiinu 2016
1

Cuprins
Introducere3
Raspindirea in natura.3
Diversitatea grasimilor..3
Rolul biologic........................................................................................3
Excesul de grasimi.................................................................................4
Insuficienta de grasimi...5
Domenii de utilizare a grasimilor..5
Concluzie...............................................................................................5
Imagini...................................................................................................6
Bibliogafie.............................................................................................7

Grsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate n principal din esteri ai

glicerinei cu acizii grai, numii gliceride. Totodata grasimile sunt cea mai
importanta sursa de calorii, mici unitati de energie care ne alimenteaza zilnic
organismul.
Raspindirea in natura:

Grasimile se gasesc in plante (seminte de floarea soarelui, porumb, arahide, soia,

masline), fiind sintetizate de amidon-produsul de asimilatie al CO2 de catre plante.
Ele ajung in organismul uman si al animalelor prin alimentatie, dar pot fi si
sintetizate. Grasimile animale se gasesc in lapte, oua, din care sunt produse untu,
cascavalul s.a.
Diversitatea grasimilor:

Dupa provenienta, grasimile se impart in animale si vegetale. Totodata acestea se

impart in: saturate, nesaturate, monosaturate si polinesaturate.
Grasimile saturate se gasesc in produsele lactate (brinza, unt, smintina), in
grasimi animale (slanina, untura, grasimea din carne, oua), in uleiul de cocos, de
bumbac, de palmier.
Grasimile nesaturate contin mai putina energie si datorita structurii lor duc la
scaderea colesterolului in singe daca inlocuiesc grasimile saturate. Exemple de
gasimi nesaturate sunt acidul oleic, arahidonic, palmitoleic. Aceste grasimi se
gasesc in avocado, nuci, uleiuri vegetale cum ar fi uleiul de masline si sunt mai
sanatoase decit cele saturate.
Grasimile monosaturate se intilnesc in carnea rosie, nuci, fructe de mare, masline,
avocado, ulei de arahide, de susan, de porumb. Aceste grasimi comtribuie la
scaderea nivelului de colesterol in singe, prevenind astfel, bolile cardiovasculare.
Grasimile polinesaturate se gasesc in peste (somon salbatic), boabe de griu, unt de
arahide, banane (o cantitate foarte mica) si in semintele de floarea soarelui.
Rolul biologic:

Grasimile ajuta la lubrifierea incheieturilor, la fabricarea hormonilor. Lipidele au

un rol major n biologia celulelor, esuturilor, organelor i ntregului organism
uman, fiind necesare pentru a corecta desfurarea proceselor metabolice i
meninerea strii de sntate.
Din punct de vedere fiziologic grsimile ndeplinesc dou funcii importante:
furnizoare de energie i rol structural funcional.
Grsimile provenite din diet sunt stocate n celule specializate adipocite care,
formeaz esuturi grase, localizate n diferite zone ale organismului. Grsimile din
aceste depozite sunt utilizate de organism pentru a face fa necesitilor energetice
reprezentate de metabolism, activitate mental i fizic.
Grsimile alimentare sunt eseniale pentru digestie, absorbie i transportul
vitaminelor liposolubile (A, D, E, K).Lipidele ingerate reduc secreia gastric,
ncetinesc ncrcarea gastric stimulnd fluxul pancreatic i biliar, facilitnd astfel
procesele de digestie. Lipidele au i funcii biologice eseniale n recunoaterea si
semnalizarea celular.
3

Oxidarea este un proces complex, n spiral, de rupere a lanului acizilor grai, n

fragmente de cte 2 atomi de carbon, care ulterior sunt metabolizate n mitocondrii,
producnd energie necesar funciilor vitale, activitii fizice i mentale.
Lipidele din categoria trigliceridelor, sufer degradri hidrolitice sau oxidative, n
urma crora se altereaz. Aceast alterare a grsimilor, poart numele de rncezire.
Sub aciunea anumitor enzime, glicerina se desparte de acizii grai, iar mai apoi,
att glicerolulul, ct i acizii grai, se oxideaz, formndu-se aldehide, cetone i
hidroxiacizi, cu miros i gust neplcut.. Principalul produs alimentar care se
altereaz prin rncezire hidrolitic, este untul. Sub aciunea oxigenului din aer are
loc oxidarea dublelor legturi, rezultnd compui cu miros i gust neplcut.
Fenomenul se petrece prin fixarea oxigenului la nivelul dublelor legturi.
O-O
l l
R - C = C R + O2 R C C R
l
l
l l
H H
H H
Acid gras nesaturat

Oxigen

Peroxid

Pe lng faptul c alimentele rncezite sunt depreciate sub aspect calitativ, ele
influeneaz n mod negativ i sntatea. Dup cum se tie, principalele grsimi
alimentare sunt formate din glicerin i acizi grai. Lipidele rncezite, prin
eliberarea acizilor grai, care se degradeaz mai departe, prezint efecte
defavorabile asupra vaselor de snge i asupra inimii. Dar, mai nociv, se
dovedete a fi glicerina, care desprinzndu-se din trigliceride se deshidrateaz
(pierde ap), transformndu-se n acrolein, substan hepato-toxic i cancerigen.
Excesul de grasimi:

Excesul de grasimi in alimentatie conduce la cresterea in greutate, obezitate, boli

cardiace, hipertensiune arteriala, diabet. Prezenta in exces a grasimilor in
alimentatia curenta pune bazele dezvoltarii aterosclerozei, care nu este altceva
decat o ingustare si o rigidizare a arterelor vitale, care furnizeaza organismului
hrana si apa. Excesul de grasime creste vascozitatea si aderenta sangelui, incetinind
circulatia si ducand la alipirea globulelor rosii una de alta. In aceasta stare, globule
rosii sunt incapabile sa se incarce la capacitatea maxima cu oxigen si sa navigheze
prin capilare. Lipsite de oxigen si de celelalte substante nutritive, celulele
organismului devin tot mai susceptibile la lezare, imbolnavire si moarte.
Majoritatea alimentelor bogate in grasimi sunt incarcate si cu colesterol, substanta
care lezeaza peretele interior al arterelor. Organismul reactioneaza prin acoperirea
acestor leziuni cu celule. In conditiile prezentei in sange a unui exces de grasimi si
colesterol, organismul aplica tot mai multe bandajuri de acest fel, unul peste
altul, pana ce se formeaza niste placi. Iar atunci cand aceste placi cresc suficient de
mult pentru a ingusta arterele care hranesc inima, apare infarctul miocardic.

Pentru a preveni aceste boli cauzate de excesul de grasimi este necesar sa stabilim
o alimentatie sanatoasa, care presupune consumul de proteine, glucide si lipide in
proportii adecvate, stabilite pentru fiecare persoana in parte, in functie de anumiti
parametri: varsta, sex, stil de viata, conditii de munca, boli asociate. Cerealele,
fructele si legumele proaspete nu trebuie sa lipseasca din alimentatie. De
asemenea, se recomanda: renuntarea la mancarea de tip fast-food, consumul de
carne alba (pui, peste) in locul carnii rosi (de porc, vita), evitarea dulciurilor
rafinate (prajituri, ciocolata), consumul adecvat de lichide, inlocuirea sucurilor
acidulate cu apa plata sau sucuri naturale. O alimentatie sanatoasa trebuie asociata
cu exercitiu fizic. Activitatea fizica zilnica ajuta la mentinerea unei greutati
corporale normale si la prevenirea altor boli anuntate mai devreme.
Insuficienta de grasimi:

Persoanele cu insuficienta de grasimi duc lipsa de energie sporita, iar competenta

necesara a membranelor celulare nu este asigurata. Deasemenea, organismul
acestora intimpina dificultati la producerea unor hormoni de baza si asimilarea
vitaminelor are loc mai greu. Boala cea mai frecventa cauzata de insuficienta de
grasimi este anorexia, care este o boala de tulburare a alimentatiei si a psihicii.
Pentru prevenirea acestor disfunctii se recomanda o alimentatie adecvata, cu
continut de substante nutritive, inclusiv grasimi.
Domenii de utilizarea a grasimilor:

Grasimile au o larga utilizare in industria sapunurilor, a luminarilor, a

detergentilor, a preparatelor medicinale si cosmetice. Acestea au un rol de solvent
in cazul unor vitamine, al produselor ce dau gust si culoare alimentelor.
Capacitatea grasimilor de a se polimeriza are si ea o aplicare practica. Fiind depuse
in strat sbtire, uleiurile de floarea soarelui, de porumb, de cinepa, de in, cu timpul
se usuca su formeaza pelicule transparente, elastica si stabile la actiunea factorilor
externi (uleiuri sicativa). Aceasta proprietate a uleiurilor sta la baza intrebuintarii
lor pentru producerea industriala a vopselelor, a uleiurilor de firnis si a lacurilor.
Concluzie:

Grasimile au un rol foarte important in multe domenii. Datorita acestora primim

energia zilnica necesara, deoarece ele intretin procesele ce stau la baza functionarii
intregului organism. Este foarte importanta actiunea lor vitala: grasimile contribuie
la transmiterea impulsurilor nervoase, la asimilarea vitaminelor, la reglarea
presiunii singelui, la producerea hormonilor. Exista o mare varietate de grasimi
folositoare, necesare organismului nostru, acestea sunt uleiurile naturale, Omega 3
si Omega 6. Totodata, datorita intrebuintarii pe larg a grasimilor, avem parte de o
varietate de vopsele, sapunuri, detergenti, produse cosmetice si medicinale, fara de
care nu ne-am fi imaginat viata.
Grasimile pot fi si daunatoare, spre exemplu daca sunt consumate in cantitati prea
mari, acestea pot provoca daune si boli ale organismului. Totodata, folosirea
detergentilor presupune poluarea mediului ambiant, insa aceasta problema ar putea
fi solutionata: apele ce contin detergenti sa fie acumulate in rezervoare speciale.
5

Bibliografie:

1.http://jurnalspiritual.eu/rolul-grasimilor-in-alimentatia-umana/
2.https://prezi.com/eguy6xgzvadl/grasimile/
3.http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_alime
ntarRancezirea_grasimilor.html
4. http://citynews.ro/lifestyle-17/excesul-de-grasime-poate-ucide-33191
5. http://www.obezitate.org/Articole-obezitate/Profilaxia-obezitatii/prevenireaobezitatii.html