Examinari clinice de masurare a pH-ului de pe suprafetele de smalt

prin evaluari longitudinale a lezinunilor carioase

de tip white spot

Rezumat
Obiective: Mijloacele obiective de evaluare a leziunilor carioase de tip white spotsunt
foarte importante pentru a determina potentialul acestei activitati si monitorizarea succesului
de tratamentului preventiv.
Scopul acestui studiu a fost de a determina valorile pH-ului a leziunilor carioase de tip white
spot daca sau modificat in timpul unui curs de ingrijire preventiva conceput pentru
remineralizarea leziunilor.
Metode: Opt subiecti sanatosi (1 barbat si 7 femei), cu cel putin o leziune carioasa au fost
recrutati(19-64 ani).
Fiecarui subiect ia fost plasat un program preventiv de tratament, inclusiv aplicarea zilnica a
unei paste CPP-ACP (MI Paste, GC Corp, Japonia), prevazuta cu placute pe o perioada de 6
luni.Valorile pH-ului de smalt sanatos si a leziunilor carioase au fost monitorizate timp de 2
ani cu ajutorul senzor micro-pH.Aspectul leziunilor carioase au fost monitorizate pintr-o
fotografie digitala, iar imaginile au fost analizate calitativ pe o scara de 5 puncte pentru
reusita acestui program de remineralizare preventiva. Relatia dintre calitatea de evaluare a
leziunii carioase si pH-ul smaltului sanatos au fost investigate cu ajutorul unui Spearmans
Rho fara parametri de corelare.
Rezultate: pH-ul leziunii carioase a fost diferit de rezultatul smaltului sanatos care inconjura
in permanenta leziunea pacientului. Toate leziunile au prezentat o imbunatatire pe perioada
tratamentului, pH-ul leziunii carioase a crescut fata de pH-ul smaltului sanatos in cursul
tratamentului, prezentand o imbunatatirea vizuala a leziunii carioase (rho = 0,63,
p <0,0001).
Concluzii: Din examinarea clinica a pH-ului leziunilor carioase de tipwhite spot,in timp
poate fi ca o masura suplimentara obiectiva de evaluare a activitatii acesteia.
1.Introducere:
Cariile dentare in mod conventional au fost tratate prin eliminarea tesutului cariat dur si apoi
plasarea de material restaurativ. Recent, o noua metoda a fost adoptata prin conceptul de
interventie minima care are ca scop tratarea leziunilor printr-o maniera non-invaziva, in
cazurile posibile.
Leziunile carioase necavitare pot fi inchise sau schimbate in cazul in care cariogenitate
acesteia poate fi controlate de catre terapeutici prin aplicarea unei tehnici astfel incat sa
remineralizeze smaltul. Un agent este MI Paste care contine cazeina fosfopeptide stabilizate

cu amorfa de fosfat de calciu (CPP-ACP), care a fost demonstrata in cadrul studiilor clinice,
sa promoveze progresia leziunilor precoce. Mijloacele obiective de evaluare a leziunilor
carioase de tip white spotsunt esentiale pentru determinarea potentialului de activitate si
succesul tratamentului preventiv prin monitorizare.
Actualele metode de evaluare a leziunilor carioase de tip white spot includ criterii vizuale si
de apreciere a acidului lactic din punctul de vedere al sensibilitatii fata de materialul
alginat.Simple oboiective din partea asistentilor tehnici de evaluare a leziunilor ar fi de ajutor
pentru furnizorii de produse stomatologice in gestionarea precoce in cazul leziunilor
carioase.Din punct de vedere istoric,a fost masurat pH-ul unor serii de fluide intraorale, cum
ar fi a salivei si a placii. Cu toate acestea, putine dintre aceste tehnici de masurare a pH-ului
au devenit de rutina in practica clinica.Una dintre ploblemele de masurare a placii bacteriene
este ca de multe ori pacientii o vor elimina imediat inaintea periajului amanuntit.Acest studiu
a incercat sa evalueze efectul ionului din domeniul tranzistorului sensibil (ISFET) cu sonda
pH-utilizata pentru masurarea leziunilor carioase si a smaltului sanatos din jurul acesteia in
prealabil indepartarea placii suprapuse.Aceasta sonda-pH a fost utilizata pentru a examina
pH-ul inchis in dentina activa a cariilor in vitro si validate in raport cu un microscop de
imagistica a pH-ului. Pentru cunostintele autorilor aceasta este prima data cand un senzor de
pH a fost folosit pentru masurarea pH-ului de pe suprafata dintelui ca un mijloc de
monitorizare.
Prin urmare, scopul acestui studiu a fost sa evalueze pH-ul leziunii si a smaltului sanatos ce il
inconjoara in urma aplicarii unui program preventiv pentru a determina daca diferentele au
existat si daca acestea vor fi corelate cu orice schimbare observata la aspectul leziunilor.
2. Materiale si metode
2.1 Proiect de studiu si inscrierea in evidenta a obiectului
Opt persoane sanatoase au fost inscrise, dupa aprobarea etica ce a fost obtinuta de la comitetul
de etica din Tokyo Medical si Universitatea dentara si in cunostinta de cauza au semnat.
Fiecare voluntar completeaza un istoric medical si vor fi examinati pentru evaluarea stadiului
carios.Pentru a fi inclusi subiectii trebuiau sa prezinte obligatoriu cel putin un dinte
afectat.Criteriile de excludere a inclus fumatul, dovezi ale igienei orale deficitara, inclusiv
boala paradontala, ultima profesie practicata, consumul de fluor(<2 saptamani), consumul de
apa cu fluor sau orice medicament care ar putea afecta flora cavitatii orale si sarcina. Opt
subiecti au participat la acest studiu, de sex masculin-o pers si sapte de sex feminin de 33 ani
fiind varsta medie.Fiecare subiect a prezentat intre una si patru leziuni carioase cu un numar
total de 22 de leziuni carioase examinate pe parcursul acestui studiu.
2.2 Programul preventiv
Fiecarui subiect ia fost plasat un program de prevenire destinate sa promoveze
remineralizarea leziunilor.Acesta a constat in aplicarea a 10 % CPP-ACP pasta (MI Past, GC
International, Itabashi-ku, Tokyo, Japonia), pe dinte prevazute cu o placuta pentru 30 de
minunte dupa periajul de seara.La sfarsitul anului pacientului a ajuns la scoaterea placutelor

pe durataaplicarii, dar fara a se spala sau scuipa lasand astfel pasta reziduala in jurul dintilor.
Placuta intraorala nu a fost purtata n timpul consumului de alimente sau buturi sau in timpul
igienei orale iar in cazul in care placuta a fost scoasa ea a fost pusa intr-o punga de plastic
umeda si sigilata si pastrata la temperatura camerei.Subiectii au fost intruiti sa clateasca si sa
curete placutele, folosind apa de la rubinet, iar fiecare subiect a urmat acest regim de
tratament cel putin timp de 9 luni pana la 24 de luni si au participat de 3 ori la controlul lunar
de reexaminare. Nu li s-au modificat dieta subiectilor si nici igiena orala pe durata
procedurilor de studiu.
Toti subiectii au trait intr-un oras in care sursa de apa era considerata cu flor si au folosit paste
fara flor dupa micul dejun si inainte de culcare pe timp de noapte.Pacientiilor i s-au dat la
fiecare vizita MI Paste iar la intoarcere fiecare tub folosit anterior a fost cantarit pentru a
stabili conformitatea.
2.3 Imagini clinice digitale
Lezinile carioase de tip white spot sunt deobicei asociate cu depozitele de placa, de aceea
aceasta au fost eliminate cu ajutorul unei granule de bumbac si cu aerul usor usacat timp de 10
s inainte de a face fotografii.
Imaginile digitale au fost analizate calitativ la o scar de cinci puncte ce
evalueaza reusita programului de remineralizare preventiva.

Cele cinci categorii de leziuni de pe suprafata smaltului au fost:

1 - Aspectul original al leziunii.
2 Leziunea s-a redus n dimensiuni, dar a fost mai mare dect jumtate din
dimensiunea original;
3 Leziunea este redus la aproximativ jumtate din dimensiunea initiala;
4- Leziunea este mai puin de jumtate de dimensiunea originala,dar a rmas vizibil;
5 Leziunea nu mai este vizibila.

2.4. Msurarea pH-ului intraoral

PH-ul intraorala al smaltului sanatos sau al leziunii a fost
msurat direct cu senzorul de pH-ul ISFET de dimensiuni:
0.8mm lime si de 7 mm lungime (zona de detectare; 0.015mm latime 0.75mm lung)
(fabricari experimentale, Horiba Ltd, de la Kyoto,Japonia), la fiecare vizita (Fig. 1a-c).

Fig. 1 - Sistemul de masurare a pH-ului format din pH-metru, convertor de semnal i

de micro-pHsenzor indicat la litera (a).
Dimensiunile ISFET micro-pH senzor i electrodul de referin indicat n (b) i (c).
Micro-pH senzor de msurare a pH-ului unei leziuni prezentata in(d).

2.5. Prelevarea probelor de saliva , debitul i capacitatea de tamponare

Toate probele au fost realizate de la fiecare subiect la fiecare vizit. Subiecii au
fost aezai i relaxati pentru cteva minute nainte de colectare salivei. Cu o bucat de 1 g de
ceara de parafin nearomatizata a fost mestecata timp de 30s i aruncata iar saliva
a fost colectata. Saliva a fost apoi colectata ntr-un flacon,rcit de ghea timp de 5
min pentru a determina rata fluxului salivar.
3. Rezultate
Valorile pH-ului smaltului sanatos nu au fost statistit diferite la aceleasi subiecti, la intervale
de timp diferit si intre subiecti diferiti.PH-ul mediu al smaltului sanatos a fost de 6.83 (95%
Cl 6.82-6.84,n = 135).PH-ul leziunilor difera in mod semnificativ decat cel al smaltului
sanatos incadrat in toate momentele de timp (p< 0,001).Diferentele in timp de tratament sunt
prezentate in tabelul 1. La prima vizita pH-ul mediu al leziunii era de (5.94-0.177) a devenit
semnificativ de mic dupa ce programul de prevenire a fost instituit (p<0,001) in toate
momentele de reexaminare. PH-ul mediu in prima luna a fost ( 6.22 0.18) de asemenea

semnificativ mult mai mic decat la 12 luni (6.49 0.20, p = 0,004). Pe parcursul programului de
prevenire diferenta dintre pH-ul smaltului sanatos si a leziunii sunt reduse in amploare, desi
aceasta a fost doar semnificativ intre valoarea initiala si prima luna (tabelul 1). Debitul mediu
al pH-ului salivei stimulate si de saliva acidulata pe toata durata tratamentului este prezentata
in tabelul 2. Au existat diferente in debitul cu timpul (p<0,001).Debitul de la valoarea initiala
a fost semnificativ diferit fata de punctele de mai tarziu (p<0,02), cu exceptia valorii de la
prima luna (p = 0,06). Au existat si diferente semnificative in pH-ul salivei stimulate cu
timpul (p<0,001). Comparatiile de dupa examinare nu au prezentat nici o diferenta intre
momentul initial si prima luna a masuratorilor (p= 0,09), dar evaluarile de referinta au fost
semnificativ mult mai mici decat toate celalate momente. Incepand cu prima luna, s-au gasit
masuratorile pH-ului salivei stimulate fara diferente semnificative static. In general au existat
diferente in pH-ul salivei acidulate.

Tabelul 1- Valori longitudinale ale pH-ului (mean SD) a smaltului sanatos si a

leziunilor, inainte si dupa aplicarea programul preventiv

Timp (luni)

1. Smalt sanatos

2.Leziune carioasa

3. Diferente asociate

In mod similar, mijloacele marcate din primul rand nu difera in mod semnificatif (p>0,05).
A.In a 18-a luna pe baza a numai 4 pacienti cu (7 leziuni) si in a 24-a luna numai 2 pacienti cu
(3 leziuni ) din aceasta luna nu au fost utilizate toate datele in statistica.
B.Toate diferentele asociate au fost semnificativ diferite de 0 (p<0,001).

Tabelul 2 Debitul longitudinal si valorile pH-ului (mean SD) de saliva stimulata si

saliva acidulata, inainte si dupa aplicarea programului preventiv.

Timp (luni)

1.Debitul salivei

2. pH-ul salivei stimulate

3.Saliva acidulata

In mod similar, mijloacele marcate din primul rand nu difera in mod semnificatif (p>0,05)
A. In a 18-a luna pe baza a 4 pacienti si in a 24-a luna pe baza a 2 pacienti- aceste date nu
au fost utilizate in statistica ca 2 puncte lipsite de date
B. Prezentarea deviatiei standard, fara media celor doua puncte.

Aspectul vizual al leziunilor carioase de tip white spot au fost monitorizate prin intermediul
unei fotografii digitale pe parcursul tratamentului.
Raspunsul a unui subiect tipic este prezentat in Fig .2.
La acel moment leziunile au fost clar vizibile pe suprafta dintelui mezial 1 3 insa dupa
aplicarea pastei CPP-ACP timp de 2 ani doar seara inainte de culcare, aparitia leziunilor au
fost foarte mult imbunata iar transluciditatea smaltului fiind recuperata.

Fig 2.- Fotografie clinica a leziuni de pe fata meziala a dintelui 13(sageata) si raspunsul sau
la tratament in timp.

4. Discutii
Cariile dentare sunt rezultatul fluctuatiilor pH-ului in cadrul unui biofilm asupra tesuturilor
dentare dure si de cercetare, prin urmare, semnificativa a fost realizat pH-ul de saliva si
fluidului de pe placa dentara.Fluidul leziunii find mai dificil de masurat,nu a fost studiat pe
larg. Studiile anterioare au demonstrat ca pH-ul oscileaza intraoral prin intermediul
urmatoarei zi ca urmare a consumului de carbohidrati fermentabili sau alimentelor acide si
bauturilor. Prin urmare ,aceste masuratori de pH nu au fost efectuate in cazul in care
pacientul a mancat sau a intrerup procedura periajului oral in ultimele 2 ore respectiv 1 ora.
Acest studiu a constat ca un senzor de pH cu ISFET a fost capabil sa masoare pH-ul pe
suprafta smaltului sanatos si a smaltului demineralizat si sa monitorizeze modificarile acestora
in timp.Smaltul sanatos este compus din 9% din volumul de apa numit lichidul smaltului, in
comparatie cu lichidul care va fi deasupra placii/peliculei.Acest lucru la randul sau, va fi in
echilibrarea de crestere a salivei.Aplicarea unei picaturi de apa cu ajutorul electrodului in
stare solida pe suprafata smaltului se presupune ca compozitia lichidului reflecta o valoare
senzorului micro-pH.A fost interesant sa afle ca smaltul sanatos a avut o valoare a pH-ului
similara la pacienti si la o ora dupa examinarea lor.Aceasta valoare a fost in acord cu pH-ul
smaltului sanatos (6.7 0.2), determinata de Shida si colaboratorii ei, examinare folosind
efectul de pH.Diferente s-au gasit intre leziunile carioase de tip white spo si smaltul sanatos
ce o inconjura, poate reflecta diferente intre lichidul smaltului si aceste doua domenii.O mica
realizarea cu privire la cercetarea pH-ului din lichidul smaltui a fost realizat de catre un numar
de autori ce au examinat lichidul din toate placile.Fluidul din placa cariei la unele persoane sa constatat ca aveau un pH de 7.02 0.05 si o diferenta semnificativa la persoanele cu carii
pozitive ca aveau un pH de 6.79 0.12. La o ora dupa clatirea placii cu zaharoza, persoanele
cu cariile pozitive aveau un pH scazut de 5.88 0.37.
pH-ul de pe suprafata smaltului sanatos raportat cu cel al leziunii carioase in acest studiu sunt
similare cu masuratorile fluidului din placa raportate de catre Margolis si Moreno cat si in
cadrul domeniilor si rapoartelor de catre alti autori.
Prin urmare, masuratorile de pH de pe suprafata smalului mai reflecta si pH-ul din mediul
inconjurator inainte de intepartare a placii bacteriene si se poate referi la pH-ul fluidului de pe
smalt.
Dupa ce programul de prevenire a fost aplicat, s-a constatat ca pH-ul leziunilor carioase a fost
imbunatatit, de aceasta smaltul sanatos inonjura tot timpul leziunea.
Acest lucru ar putea reflecta succestul programului de prevenire prevazuta catre pacient.
Programul de prevenire a fost conceput pentru a opri demineralizarea si de a promova
remineralizarea prin utilizarea unui produs ce contine CPP ACP. CPP-ACP a fost demonstrat
in vitro 26-28, iar la fata locului 29-30 iar in studiile clinice 2-5,31 de a avea proprietati
anticariogenice si pentru a restabili transluciditatea leziunii carioase.Acesta a contribui la
capacitatea de a stabiliza suprafata dintelui cu fostfatului de calciu mentinand astfel activitatea
gradientilor mari de ion de calciu si al fosfatului la nivelul leziuni pentru a permite
remineralizarea tesuturilor dure.Imbunatatirea pH-ului leziunii carioase de tip white spot ar
putea fi atribuita la imbunatatirea controlului de placa, permitand un aces mai bun salivei iar
leziunea rezultata in urma acumularii de CPP-ACP sa actioneze in vederea atenuarii leziunii
carioase de tip white spot la remineralizarea ei si la reducerea fluidului de pe smalt.pH-ul
salivei stimulate a fost imbunatatit simnificativ dupa aplicarea programului de prevenire intr-o
luna sau chiar 2 cunoscand efectele tamponarii cu CPP-ACP.pacientii au avut tendinta de a

arata tuturor exponatele iar rata fluxului salivar a scazut.Cu toate acestea, sa remarcat initial o
crestere a debitului si in data ce au utilizat regulat Mi pasta a revenit la normal.
Nici una din cele 22 de leziuni carioase de tip white spot din acest studiu monitorizate nu au
progresat cavitatea.In schimb, majoritatea a prezentat o ameliorare a aspectului monitorizate
clinic cu ajutorul unei fotografii si evaluari calitative.In plus acesta poate fi de folos ca un
instrument educativ sau motivational.
In concluzie acest studiu a constatat ca senzorul micro- pH-ului ar putea fi utilizat pentru a
masura pH-ul leziunilor carioase de tip white spot si al smaltului sanatos ce o inconjura si
masurarile longitudinale ale acesteia pot fi corelate cu imbunatatire leziunilor carioase de tip
white spot de pe suprafata. Masurarea pH-ului leziunilor carioase poate oferi un mijloc
suplimentar de evaluare a leziunilor carioase de tip white spot de-a lungul timpului.

Referinte
1. Tyas MJ, Anusavice KJ, Frencken JE, Mount GJ. Minimal
intervention dentistrya review. FDI Commission Project 1
97. International Dental Journal 2000;50:112.
2. Bailey DL, Adams GG, Tsao CE, Hyslop A, Escobar K, Mamton
DJ, et al. Regression of post-orthodontic lesions by a
remineralizing cream. Journal of Dental Research
2009;88:114853.
3. Morgan MV, Adams GG, Bailey DL, Tsao CE, Fischman SL,
Reynolds EC. The anticariogenic effect of sugar-free gum
containing CPP-ACP nanocomplexes on approximal caries
determined using digital bitewing radiography. Caries
Research 2008;33:25260.
4. Andersson A, Skold-Larsson K, Hallgren A, Petersson LG,
Twetman S. Effect of a dental cream containing amorphous
calcium phosphate complexes on white spot lesion
regression assessed by laser fluorescence. Oral Health &
Preventive Dentistry 2007;5:22933.
5. Brochner A, Christensen C, Kristensen B, Tranaeus S,
Brochner A, Christensen C, et al. Treatment of postorthodontic
white spot lesions with casein
phosphopepetide-stabilised amorphous calcium phosphate.
Clinical Oral Investigations; in press.
6. Nyvad B, Machiulskiene V, Baelum V. Reliability of a new
caries diagnostic system differentiating between active
and inactive caries lesions. Caries Research 1999;33:
7. Ekstrand KR, Ricketts DNJ, Longbottom C, Pitts NB. Visual
and tactile assessment of arrested initial enamel caries
lesions: an in vivo pilot study. Caries Research 2005;39:1737.
8. Ekstrand KR, Martignon S, Ricketts DJ, Qvist V. Detection
and activity assessment of primary coronal caries lesions: a
methodologic study. Operative Dentistry 2007;32:22535.

9. Stephan RM. Intra-oral hydrogen-ion concentrations

associated with dental caries activity. Journal of Dental
Research 1944;23:25766.
10. Schachtele CF, Jensen ME. Comparison of methods for
monitoring changes in the pH of human dental plaque.
Journal of Dental Research 1982;61:111725.
11. Smit A, Pollard M, Cleaton-Jones P, Preston A. A comparison
of three electrodes for the measurement of pH in small
volumes. Caries Research 1997;31:559.
12. Igarashi K, Lee IK, Schachtele CF. Comparison of in vivo
human dental plaque pH changes within artificial fissures
and at interproximal sites. Caries Research 1989;23:41722.
13. Shida K, Kitasako Y, Burrow MF, Tagami J. Micro-shear bond
strengths and etching efficacy of a two-step self-etching
adhesive system to fluorosed and non-fluorosed enamel.
European Journal of Oral Science 2009;117:1826.
14. Murakami K, Kitasako Y, Burrow MF, Tagami J. In vitro pH
analysis of active and arrested dentinal caries in extracted
human teeth using a micro-pH sensor. Dental Material Journal
2006;25:4239.
15. Iijima Y. Early detection of white spot lesions with digital
camera and remineralization therapy. Australian Dental
Journal 2008;53:27480.
16. Hong-Seop K, Sung-Woo L, Sung-Chang C, Young-Ku K. Oral
manifestations and salivary flow rate, pH, and buffer
capacity in patients with end-stage renal disease
undergoing hemodialysis. Oral Surgery Oral Medicine Oral
Pathology 1999;88:3169.
17. Kitasako Y, Burrow MF, Stacey M, Huq L, Reynolds EC,
Tagami J. Comparative analysis of three commercial saliva
testing kits with a standard saliva buffering test. Australian
Dental Journal 2008;53:1404.
18. Verbeke G, Molenberghs G. Linear mixed models for
longitudinal data. New York, USA: Springer; 2000.
19. SPSS. SPSS Statistics Base 17.0 Users Guide. Chicago, IL,
USA: SPSS Inc.; 2008.
20. Gwinnett AJ. Structure and composition of enamel. Operative
Dentistry 1992;(Suppl. 5):107.
21. Margolis HC, Moreno EC. Composition of pooled plaque fluid
from caries-free and caries-positive individuals following
sucrose exposure. Journal of Dental Research 1992;71:177684.