Chiuretajul subginval

Introducere

Capitolul 1

1.1 Obiective
1.2 Indicaţiile chiuretajului subgingival
1.3 Contraindicaţiile chiuretajului subgingival

1.4 Tehnica chiuretajului subgingival

Chiuretajul subgingival urmăreşte:

- Detartrajul subgingival şi netezirea suprafeţei rădăcinii

- Îndepărtarea epiteliului sulcular şi a inserţiei epiteliale proliferate
- Îndepărtarea ţesutului conjunctiv inflamat al peretelui gingival al pungii.

Instrumente si tehnica

Capitolul 2

Eficienta chiuretajului subgingival in tratamentul bolii parodontale

Pentru acest studiu am selectat X subiecti, dintre pacienţii care s-au prezentat la Clinica de
Parodontologie din Târgu Mureş în perioada 2016-2017, cu diferite forme de boală parodontală.

După o examinare preliminară, luând în considerare datele consemnate într-o foaie de observaţie tip
am inclus în studiu pacienţii care îndeplineau următoarele criterii de bază:

- să prezinte o formă incipientă de afectare a parodonţiului marginal- parodontita marginală

cronică superficială,

- să nu prezinte afecţiuni de ordin general, care ar putea modifica reactivitatea organismului

după tratament,

- să nu fie sub tratament medicamentos care poate afecta starea parodonţiului marginal,

- să nu fi beneficiat de tratament parodontal în ultimul an,

- să nu fi beneficiat de tratament antibiotic în ultimele 3 luni.

Nu am cuprins în acest studiu pacienţii care prezentau mai puţin de 16 dinţi în cavitatea bucală şi
care nu au reuşit să păstreze starea de igienă bucală obţinută după instituirea tratamentului iniţial,
anticipând o lipsă de cooperare majoră. Pacienţii care nu s-au prezentat la examinările de la o lună, 3
şi/sau 6 luni de la efectuarea intervenţiei, au fost excluşi din acest studiu.
Pentru fiecare din cele X unităţi odonto-parodontale examinate am înregistrat indicele de placă (PI)
şi indicele gingival (GI)

Măsurarea adâncimii şanţului gingival s-a făcut în şase puncte pentru fiecare dinte în parte, cu o
sondă parodontala. Valorile obţinute au fost înregistrate pe o dentoparodontogramă

Prezenţa sau absenţa sângerării la palpare cu sonda a fost codificată cu ajutorul indicelui de
sângerare gingivală (PBI) la un minut după sondare

După examinarea de bază, fiecare pacient a fost supus fazei iniţiale de tratament ce a constat în
îndepărtarea depozitelor supragingivale şi instruirea în controlul acumulării de placă bacteriană.
Şedinţele de profilaxie s-au efectaut la intervale constante pe parcursul unei perioade de 1-2
săptămâni.

După această fază s-a făcut o nouă examinare clinică, datele obţinute fiind trecute în foaia de
observaţie (T0). S-a trecut apoi la intervenţia chirurgicală - chiuretajul subgingival închis.

Intervenţiile s-au efectuat în anestezie loco-regională şi intrapapilară, cu un set de instrumente de

mână pentru chirurgie parodontală şi au vizat îndepărtarea peretelui gingival, a inserţiei epiteliale şi a
ţesutului conjunctiv inflamat.

O atenţie deosebită s-a acordat îndepărtării cementului necrotic şi netezirii suprafeţei radicula

Intervenţia s-a considerat terminată atunci când suprafaţa rădăcinii a rămas netedă şi dură iar
sângerarea s-a oprit.

Protecţia plăgii s-a efectuat cu un pansament parodontal tip Coe Pak, care s-a menţinut timp de
şapte zile.

Pacienţii au fost rechemaţi după îndepărtarea pansamentului parodontal la control după o lună (T1),
după trei luni (T3).La prezentarea la momentele T1 si T3 s-a făcut o nouă examinare clinică cu
înregistrarea indicatorilor clinici - GI, PI, PBI şi a adâncimii pungilor parodontale.

Rezultate

Discutii

Concluzii