Universitatea Pedagogica de Stat Ion Creanga

Facultatea de Istorie si Etnopedagogie

Catedra de Istoria Romnilor

TEZ DE AN
Tema:Viaa si activitatea
lui

Nicolae Milescu

Sptaru

Autor:Ui
ca Doina

,specialitatea istorie ,gr.301 fr

Conductor stiinific:Chicu Silvia

Chiinu 2016

Cuprins
Introducere

..

Capitolul I

..

....5

Boier romn-Nicolae Milescu

1.1

Familia

,originea

educaia

lui

Milescu

.5

1.2

Cariera

politic

literar

.6

Capitolul

II

..
.8

Misiunile lui Milescu Spataru

2.1

Nicolae

Milescu

Occident

.8
2.2

Aciunile

sale

Rusia

Capitolul

III

..
.10

Calatoria sa n China
2

3.1

Scopurile

misiunii

sale

....10
3.2

Realizarile

misiunii

China

..11

Concluzii
.
....12

Bibliografie
..
..13

Introducere
Secolul al XVII-lea se nscrie n istorie ca unul dintre veacurile cele
mai bogate n oameni mari i evenimente culturale pe msur, este
veacul binecuvntat cu mari personaliti ale spiritualitii i culturii
romneti, clerici i laici. ntre acetia se numr i Nicolae Milescu
Sptarul, o personalitate emblematic pentru epoca sa: erudit poliglot,
scriitor de talent (cu o oper monumental redactat n romn, latin,
greac i rus) diplomat abil i cltor faimos n Occident i Orient.
Figura i faptele remarcabile ale lui Nicolae Milescu au strnit, nc din
timpul vieii sale, un interes deosebit, pe de o parte, ntre crmuitorii de
state i politologi, pe de alta, ntre oamenii de tiin. Firesc, pe msura
curgerii veacurilor, preocuprile pentru cercetarea vieii i scrierilor lui au
sporit, scond la iveal noi i noi elemente, complementare fa de cele
tiute, care ns nu se vor opri la nivelul actual. S-a ncercat i s-a reuit
prin monografii s se releve importana global a sptarului pentru
3

dinamica civilizaiei universale. Fiecare monografie a adus un plus de

informaii n legtur cu personalitatea sa. Gsirea unor noi ipostaze ale
vieii sptarului, care au generat i genereaz mereu studii relevante,
constituie un nou argument n favoare perenitii chipului su. Ea se
justific, n primul rnd, prin cele 42 lucrri semnate sau certificate a fi
datorate sptarului. Acelea din domeniul istoriei, filosofiei, teologiei,
esteticii i eticii, chiar dac n majoritate sunt reprezentate de traduceri,
au avut contribuii originale, remarcabile sub aspectul major al scrierii, al
concepiei. Sptarul a gsit posibilitatea s-i expun totdeauna direct,
ferm, competent, convingtor, punctul de vedere propriu. n unele cazuri,
traducerile au fost ale unor monumente ale culturii universale Vechiul
Testament, Istoriile scrise de Herodot. Prin ele, a contribuit din plin la
formarea i dezvoltarea limbii literare romneti .Aportul su nu s-a
limitat numai la aceasta, ci, n domeniul istoriei poate fi considerat primul
bizantin romn, n cel al filosofiei un deschiztor de drumuri spre
cunoaterea valorilor universale aflate la temelia oricrei gndiri proprii,
n al teologiei, esteticii i eticii, emitor de judeci de valoare intrinsec,
de multe ori superioar i premergtoare celor ale contemporanilor.
Desigur, numai acestea ar fi fost suficiente pentru a-l nscrie n istoria
culturii. Strlucirea lui i-au adus-o lucrrile relaii de cltorie n China.
Ele au dat msura capacitii lui Nicolae Milescu de observator al unor
inuturi complet necunoscute europenilor. A avut meritul de a poseda
cunotine solide n domenii complexe cerute i impuse de un asemenea
drum i de a preciza cu deplin responsabilitate, de cte ori a fost
necesar, n ce msur i corija pe geografi, etnografi, politologi, diplomai
etc. Concomitent cu aceste scrieri, spre surprinderea unora, Milescu a dat
dovad de un talent deosebit de cartograf i desenator. Harta creat de
el, reconstituit astzi, cci orginalul a disprut n condiii neclare, s-a
dovedit extrem de precis. Observaiile din relaiile de cltorie au avut i
valene militaro politico - diplomatice. Ele au fost extrem de nsemnate
4

pentru Kremlin, atunci n stadiul de studiere a posibilitilor de extindere

spre est. Remarcile fcute n domeniul reprezentanei diplomatice i ale
ceremonialului au fost cu totul deosebite. Atunci, pentru prima dat, un
european a putut compara obiceiurile din lumea diplomatic otoman,
european apusean, romneasc, ruseasc i chinez. Ceea ce nu
trebuie s se omit nici un moment este c Nicolae Milescu nu i-a uitat
originea niciodat. A simit ntotdeauna romnete. A fost cel dinti
romn care s-a fcut cunoscut i celebru ca diplomat, ca om de tiin i
cltor. A avut meritul de a ti s-i rspndeasc opera Enkiridion prin
tipar, a tiprit primele traduceri n limba romn, cu explicaii de lectur
i le-a difuzat n Suedia, n Anglia i, pe aceast filier, n occidentul
Europei. Simultan, a manifestat cldur pentru romni i n toate
momentele cnd a putut fi, a fost folositor compatrioilor lui i rii sale
evocat cu o nostalgie i poezie rar ntlnite. Sunt merite care,
rememorate succint i concluziv, consolideaz piedestalul unde se nal
mndru Nicolae Milescu Sptarul. (Radu tefan Vergatti, Nicolae Milescu
Sptarul viaa, cltoriile, opera, Paideia, Bucureti, 1998, p.226-229)
n toate tratatele de Istorie a Culturii i Literaturii Romne,
numele, viaa i opera acestui geniu al culturii, stau nscrise cu majuscule
la locul ce li se cuvine.

Capitolul I

Boier romn-Nicolae Milescu

1.1

Familia ,originea i educaia lui Milescu

5

Nicolae Milescu fiul lui Gavril care facea parte dintr-o familie cu origini
din Peloponez si aveau o proprietate in tinutul Vaslui,ca multi alti greci ei
si-au parasite patria prin secolul XVI-lea .A ocupat postul de mare spatar
ca si fratele sau mai mare.Nascut la 1 iunie 1636,la Milesti.Studiaza la
Colegiul de la Trei Ierarhi din Iasi, infiintat de Vasile Lupu unde a avut
dascali greci , dupa care urmeaza studiile la Academia Patriarhiei din
Constantinopol,unde ia avut ca colegi pe Dosithei Nottaras,Grigore Ghica
sip e Stefanita feciorul lui Vasile Lupu.Studiind dupa un program didactic
alcatuit deasemenea ca si la universitatile din Italia,cu profesori care
invatase la Italia ,i-au desavirsit deschiderile spre cultura occidentala a
vremii.Studiile de la Constantinopol si profesorii

au facut din el un

carturar complet si performant.Deci sa creat o noua personalitate care

apartinea noii intelectualitati sud-est si est Europene ,deschis spre ideile
inoitoare si catre mijloacele stiintelor agreate in Apus,laicizat si cu
convingeri politice antiotomane ,era un carturar lipsit de complexe
,dialoga liber si se impunea in lumea savanta a Europei .El actioneaza si
reactioneaza ca un om al
religioase.Vorbea

current

barocului

limba

cu atitudini in chestiunile

Latina,slavona,turca

si

italiana

si

cunostea bine istoria mai ales a Bisericii.El datoreaza acestor studii o

mare parte
civilizatiei

a ideilor sale ,de pilda aceea a superioritatii eterne a

elene si a eliberarii crestinilor

supusi turcilor.A ramas, de

altfel toata viata in contact cu reperezentantii scolii grecesti,continuind

sa-I fregventeze si sa corespondezse cu ei.

1.2

Cariera politic i literar

6

Dupa intoarcerea in tara din Constantinopol Nicolae devinde

gramatic adica secretarul domnitorului o functie modesta dar care
cerea cunoasterea de limbi straine ,in deosebi greaca si latina in timpul
domnii lui Gheorghe Stefan.Citva timp mai tirziu devenind spatar ,titlul
pe care l-a pastrat pe intraga viata a sa si la luat ca al doilea nume.
Dupa transferarea de catre turci a lui Voda Ghica in Tara
Romaneasca ,Milescu la urmat si a intrat in nobilime mare cu titlu de
mare spatar dar dupa marile tulburari si sfirsitul domiei

Nicolae se

intoarce in Moldovs unde domnea Stefan Voda ,tinarul care a facit

deasemenea studiile la Constantinopol ca si Milescu si la facut pe
Milescu favoritul si sfatuitorul sau.Ei fiind foarte buni prieteni stateau la
o masa se impartaseau afacerile si alte problem statale.Spatarul ducea o
viata de lux inconjurase de oameni purtind buzdugane

si conducind cai

de parade ai domnitorului.Din nefericire Stefan Voda moare pe

neasteptate Nicolae Spataru este silit sa se refugieze si se refugiaza in
Tara Romaneasca unde domn era fiul Grigore Ghica fostului sau
protector Gheorghe Ghica.Unde devine reprezentantul diplomatic pe
linga Poarta ,post de incredere pe care la obtinut prin cunoasterea
limbilor straine ,lucru deosebit de pretios si a stat la Constantinopol care
ea favorizat completarea cunostintelor si aparitia noilor relatii si legaturi
in societatea carturarilor greci. Inlocuirea cu noul voievod a Tarii
Romanesti sa pierdut functia ,repetatele schimbari el renunta de a mai
indeplini functii si renunta de a mai cauta onoruri in patria sa si se
indreapta spre Europa occidentala.
Literatura romana fiind nedezvoltata si se marginea la opera
teologice,care aveau uneori si un caracter polemic.Conuscator al limbii si
literaturii grecesti care e receptorul cel mai pur mai pur al secolului ,se
acentueaza,un curent de traduceri de carti sfinte si bisericesti.Nicolae
Milescu Spataru s-a apucat sa copieze si sa traduca opera religioase
grecesti.In 1655 se duce la vechea manastire a Neamtului si a scris o
7

mica lucrare istorica despre

icoana facatoare de minuni a Fecioarei

,lurarea bazata pe scrisorile grecesti ale imparatilor bizantini pe care le

gasise in acea manastire.In timpul sederii in Tara Romaneasca ,spatarul
a continuat sa cerceteze in manastiri vechile manuscrise religioase si
istorice si a adus in Moldova o copie
Mitropolitului

valah

a lucrarilor grecesti ale

Matei al Mirelor,liturghia Sfintei Paraschiva si a

Sfintei Grigore Decapolitul.

O opera mult mai insemnata si cu urmari ibtense a fost traducerea
Bibliei .Deci sa incercat sa se redea in romana textul al Sfintei
Scripturi.Acesta a fost cel mai important eveniment din toata activitatea
sa .Aceasta Biblie fiind raspindita in toate tarile pe la romani,ea fiind
motivul de unire a unitatii nationale.

Capitolul II
Misiunile lui Milescu Spataru
2.1 Nicolae Milescu n Occident
Calatoria prin care a starbatut toata Europa dupa cadere imediata a lui
Grigore voda.Traind pina atunci in Orient ,in medii teologice aceste noi
tari erau o noua cale .Mai intii fiind la Berlin la curtea lui Frederic
Wilhelm

unde

stat

foarte

putin

din

cauza

imprejurarilor

nelamurite.Dupa care pleaca in orasul Stettin ,ce se gasea sub

domunatia suedeza.Acolo se refugiase impreuna si cu alti curteni si cu
fostul domnitor al Moldovei ,Gheorghe Stefan care primea o pensie din
partea regele Suediei cu gindul ca va recapata tronul inapoi.Spataru
ducea scrisori regelui precum si ambasadorului francez .Sa imprietenit
rapid cu viitorul ministru alregelui Ludovic XIV-lea.In zilele de duminica si
la sarbatori mergea si asculta Leturghia la ambassador.In lucrarea sa
mica Enchiridion spataru povesteste despre cum isi petreceau vremea.
Nicolae ajunge la Paris in 1667 se presupune ca cu
ambasadorului francez.Dar aici el sa intimpinat cu

ajurorul

o problema si un

evenimennt tragic care farima aspiratiile ambitioase ale lui Nicolae si

este silit sa rataceasca din nou de-a lungul lumii.Fiind unul dintre cei mai
cultivate oameni din boierimea poporului sau

,avind experienta

problemelor diplomatice si politice .Toate acestea lau manevrat sa

creada ca tronul il merita numai el ,domnia lui Ilias voda o fost
intimpinata cu o serie de intrigi inpotriva lui are dupa niste conflicte a
pus min pe spatar cin auzise ca vrea sa paraseasca tara si a ordonat sa
I se taie cartilagiul .
9

2.2 Aciunile sale n Rusia

In ianuarie 1671 fiind la Constantinopol alaturi de patriarhul Dosithei al
Irusalimului care intretinea relatii permanente cu Rusia,patriarhul il sfatui
sa plece in Rusia unde cunostintele lui vor fi apreciate ,unde si pleaca
spataru .In perioada aflarii lui in Rusia nu a jucat el un rol important
,ocupind o functie de mina a doua si

avind o influenta redusa dar

contribuia la politica oriental dar abia dupa calatoria din China.Aducindui

un mare renume acesta calatorie

si deja devenind

reprezentantul

crestinilor supusi jugului otoman si collaborator la opera patriarhului

Dosithei. Inceputurile sale

au fost mai modeste ,caci

era un simplu

refugiat care isi cauta adapost si protectia Rusiei.Dupa calatoia din China
,l-au intrebat despre aceasta calatorie si despre misiunea sa si despre
marele dragoman care sustine interesele Rusiei dar care cerea in schimb
subventii

pentru manastiri,scoli,ingrijirea saracilor.Un traducator grec

Konstantin Kristof care se afl la Moscova auzise de Milescu ca despre un

mare savant si deasemeanea la sustinut .In baza acestor sustineri de
catre prietenii sai ,el a fost numit in 1671 traducator din greaca veche si
noua,din latina si romana la Pasolski Prikaz ajungind la un salariu de 100
de ruble pe an ,cee ace rezulta o suma foarte mare pe atunci care se
acorda foarte rar functionarilor. Superiorul

spatarului era

Artiom

Matveev ,directorul Drepartamentului Soliilor ,un diplomat amabil care

avea indeplinite multe misiuni prin strainatate .

10

Noul traducator ,om invatat a cistigat foarte repede favoarea si Matveev

a devenit protectorul sau,l-a primit in locuinta sa unde des se adunau
numerosi literati,citea cu

el carti religioase si istorice.Dupa care

devenise profesorul fiului lui Matveev,un copil de 6 ani

greaca si latina.Devenind pe viitor

care invata

un tinar senior,intelegent,care

vorbeste latinestea bine e interest de lecturare si de tot ce se intimpla

in Europa ,avind o inclinatie deosebita pentru straini.Andrei Matveev a
fost un bun diplomat pe timpul Petru cel Mare .
Influienta mai mare a lui Milescu creste mai mult in 1675 cind tarul ii da
o sarcina alaturi de imparatul Chinei o mare misiune bazinduse pe
talentele sale de invatat si diplomat.

Capitolul III
3.1 Scopurile misiunii sale
Inzestrat cu astfel de misiune ,descrierea pe care Nicolae Milescu a
realizat-o asupra calatoriei sale in China constitue cel mai pretios dintre
toate operele sale.Descrierea Asiei este una unica considerate multa
vreme originala.Calatorul nostru cu multa precizie

si curiozitate

inseamna toate apele,satele si chiar distantele dintre ore.Prezentarea

acestoe amanunte concret ne descrie amanuntele calatoriei ,a locurilor
unde se afla.Capitolele acestei descrieri sunt destinate mariilor fluvii
,lacuri,obiceiurile populatiei,marele zid Chinezesc.
Tarul avea mai multe motive sa trimita o mare solie in China,pina atunci
relatiile dintre China si Rusia se marginise doar la transmiterea
scrisorilor prin cazaci.Aceasta calatorie era si ratiuni politice un nou
current commercial .Ambasadorul era insarcinat sa descrie amanuntit
caile de comert,sa faca toate cercetarile sis aa descopere cele mai
favorabile cai de ajungere la destinatie pe mare sau uscat sa realizeze o
11

harta ,sa descrie deasemenea popoarele care locuiesc in regiunile

strabatute.

3.2 Realizarile misiunii n China

Dupa mult timp al misunii sale intorcindu-se in Rusia nefiind apreciat dar
invinit de actiunile sale pe care nu le facuse.Abia in 1693 Milescu a fost
rasplatit pentr misiunea sa in China,I sad at o suma de bani ,blanuri
,stofe ,un vas de argint .Deci scriind 3 carti despre misiunea lui in China
despre calatoria in

Rusia

pina

la

Prkin,in

slavoneste

,care

cumprindeau nu numai povetiri a acestor calatorii dar desrierea

amanunta a acestor regiuni iar cea mai amanuntita descriere e a cea a
Chinei.
Aceste 3 cati au fost publicate in zilele noastre.Care cuprind

istoria

calatoriei sale,al carui rezumat este reazultatul unor observatii precise,

care e cea mai interesanta

parte a operei lui Milescu.Cartile cu titlu

Calatorie de-a lungul Sibiriei a doua Jurnal de calatorie.A treia carte

intitulata Descrierea primii parti a lumii,Asia ,in ccare se gaseste
12

descrierea

imperiului Chinei formeaza o ratiune complete asupra

Chinei prezentata tarului rus ca rezultat a calatoriei sale svantii rusi au

editat-o cu mare lux care mai tirziu se afla cai un plagiat de la ieziutul
Martini care a publicato in 1655.Dar aceasta traducere a fost suplinita de
capitol si descrieri personale a lui Milescu care in cartea lui Martini nu se
gasesc.
Milescu spuse:Ceea ce se afla mai sus de China,Siberia

si tara

mongolilor ,era complet necunoscut pina azi si insusi iziutii aflase despre
asta in timpul conversatiei pe care le avuse in capital Chinei,au aflat cu
surprindere aceste lucruri.Inafara de aceste carti ,Nicolae a mai adus o
harta din calatorie care era redata foarte amanuntit a tarilor strabatute
si misiunea sa,darn a fost gasita aceasta harta in arhivele Moscovei, dar
este ,mentionata in opera sa.Istoricul Badeley,care a studiat calatoriile in
China ,declara ca ,gratie acestei harti a putut sa indrepte greselele unor
harti tiparite in secolul XX.

Concluzie
Concluzionnd, putem spune c n

urma cltoriei n China, Nicolae

Milescu a scris un ir de importante lucrri, bucurndu-se de un

binemeritat interes n multe centre tiinifice europene i care i-au
pstrat actualitatea i pn azi .Toate aceste lucrri sunt opere de mare
valoare, alctuite n mare parte dup izvoarele scrise i dup impresiile
personale de cltorie ale lui Milescu. Dup cum au artat cercetrile,
crturarul a folosit pe larg n acest scop i o serie de lucrri despre China
din cultura i tiina european, n special materiale de cltorie i
informaie ale unor misionari catolici.
13

Opera lui Nicolae Milescu Sptarul a cptat o larg rspndire n

manuscrise n timpul secolelor XVII-XIX n Rusia, rile romneti, Orientul
Apropiat i chiar n Europa Occidental. De la sfritul secolului XX
lucrrile sale au nceput s fie valorificate i tiprite la nceput n Rusia,
apoi i n alte ri, cum ar fi cele dedicate Siberiei i Chinei. Ele au vzut
lumina tiparului i n Republica Moldova. ns multe din scrierile sale mai
continu s zac n manuscris n multe biblioteci i arhive europene.

Bibliografie
1.Milescu,Nicolae(Spataru )/Chisinau:Enciclopedie Chisinau ,
1997,p.310
2.Milescu Nicolae Spataru /Descrierea Chinei Chisinau ;Litera,2002
p.272
3.Panaitescu Petre P.Nicolae Milescu Spataru-Chisinau:Stiinta,1993
14

15