Alopecia areata este o afectiune frecventa caracterizata prin pierderea brusca a

parului de peanumite zone ale scalpului, pierdere nensotita de inflamatie si care nu lasacicatrici.
Afectiunea reprezinta circa 2% dintre cazurile care se adreseazacabinetelor de dermatologie din
Marea Britanie si din SUA si are un riscestimat asupra vietii de 1,7%.1 Datele obtinute de la
National Health and Nutrition Examination Survey indica o prevalenta de 0,15% n rndul
populatiei din SUA.w1Intinderea zonei afectate poate varian limite foarte largi, de la marimea
unei monede si pna la alopecia extinsa,ce poate implica ntregul scalp si celelalte zone ale
corpului. Afectiunea nuare caracter predictibil; n orice moment, parul isi poate relua cresterea,
dar exista si posibilitatea recidivei. Alopecia areata este dificil de tratat,cele mai multe optiuni
terapeutice fiind nesatisfacatoare. Are si un impactpsihologic, iar medicii trebuie sa le ofere
pacientilor sfaturi realiste cuprivire la tratament si la eficienta lui.
Desiau fost raportate cteva optiuni terapeutice farmacologice, dovezile sunt greude interpretat
datorita utilizarii metodelor diferite de studiu, lipsei deomogenitate a pacientilor, a variabilitatii
metodelor de cuantificare arezultatelor si a lipsei de control pentru cresterea spontana a parului.
O sintezaCochrane recenta a ajuns la concluzia ca nu exista dovezi clinice corecte caresa arate
ca vreun tratament ofera beneficii pe termen lung pacientilor cu alopecia areata",2 dar nu a luatn
calcul studiile de tip jumatate de scalp", n care numai jumatate de scalpa fost tratata pna n
momentul n care a aparut cresterea spontana pe jumatateade scalp netratata (fig. 1). Metoda
respectiva este privita de specialisti ca omodalitate concludenta de a face distinctia intreraspunsul
la tratament si reluarea spontana a cresterii parului.w2Articolul de fata si propune sa treaca
inrevista ntr-o maniera echilibrata datele privitoare la managementul alopeciei areata si sa
prezinte atat tratamentele eficiente existente cat si pe cele noi, ce pot fi de interes,dar care trebuie
sa fie explorate incontinuare.

Cine se poate mbolnavi de alopeciaareata?

Dintre pacientii careau alopecia areata, 40-50% au vrstesub 21 de ani, iar la 20% se instaleaza
dupa 40 de ani. Barbatii si femeilesunt afectati n mod egal si nu exista diferente interrasiale bine
definite. Laaproximativ 20% dintre pacienti se ntlneste fenomenul de agregare familiala abolii.3

Care sunt caracteristicile clinice ale afectiunii?

Alopecia areata se prezinta, cel mai fecvent, sub forma uneia sau a maimultor zone circulare de
pe care se pierde parul; poate sa apara coalescenta respectivelorregiuni, rezultnd zone extinse
fara par (fig. 2). Uneori apare pierdereacompleta a parului de pe tot scalpul (alopeciatotalis) sau
de pe tot corpul (alopeciauniversalis), dar se poate ntlni si fenomenul de ofiasis (pierderea
parului n forma de banda, la nivelul zoneioccipitale). Scalpul este regiunea cea mai frecvent
afectata, dar poate fivizata orice zona acoperita de par. Pielea afectata are aspect normal,
nsalipsita de par. Extinderea si localizarea alopeciei variaza mult, de-a lungultimpului, atat de la

un pacient laaltul cat si n cazul aceluiasi individ.Semnul patognomonic este firul de par n
semnul exclamarii", termen ce descrieun fir de par deteriorat, mai gros la capatul distal si mai
subtire la celproximal, care se ntlneste la marginea zonei active de pierdere a parului(fig. 2). La
aproximativ 10% dintre pacienti se pot observa si modificari aleunghiilor, de tipul depresiunilor.3,
w3
Aspectul histologiccaracteristic este infiltratul limfocitar cu densitate variabila la bazabulbului
firului de par.
Firele de par sunt prematur convertite de la faza de crestere(anagen) la cea de regresie (catagen),
ceea ce duce la inhibitie, respectiv lafire de par miniaturizate, distrofice.w4 Este important de
mentionatca, n urma acestui proces inflamator, foliculii pilosi nu sunt distrusi,astfel ca firele de
par pot, teoretic, sa creasca din nou, chiar si dupa multiani. n caseta 1 sunt rezumate posibilele
diagnostice diferentiale.

Ce determina alopecia areata?

Alopecia areata este o boala autoimuna dependenta de celulele T specificapielii. Se instaleaza, n
general, la indivizii cu o anumita susceptibilitategenetica, iar defectul apare n partea proximala a
foliculului pilos, anagen,la nivelul mecanismelor imunosupresoare care, n mod normal,
ascundcompartimente tisulare bine definite de atacul imun (fenomen cunoscut si subdenumirea
de privilegiu imun"). Mecanismele includ reducerea expresiei mjoritatiimoleculelor
complexului major de histocompatibilitate de clasa I si autontretinimunosupresia generata la
nivel local. La soareci, leziunile de alopecia areata pot fi induse printransferul de celule T
activate, dar nu si prin cel de ser, ceea ce sugereaza ca,n patogenia acestei afectiuni, limfocitele
T autoreactive au un rol maiimportant dect autoanticorpii.4 Sintezele efectuate pe serii maride
cazuri au aratat ca alopecia areataeste asociata cu diferite alte afectiuni imune, n special cu cele
tiroidiene sicu vitiligo.w3, w4

Cum se punediagnosticul de alopecia areata?

Alopecia areata este, n general, diagnosticata clinic; culturile pentrufungi (pentru a identifica
infectiile dermofitice care pot mima leziunileanulare ale afectiunii in speta) sibiopsia scalpului
(pentru a identifica caracteristicile histologice ale bolii in cauza sau pentru a exclude alte
afectiuninsotite de caderea parului) pot fi de ajutor n cazurile dificile. Antecedentelede cadere a
parului de pe zone bine delimitate care au fost urmate de recrestereaparului au un grad ridicat de
semnificatie pentru diagnosticul de alopecia areata. British Association ofDermatologists
(Asociatia Britanica a Dermatologilor) nu recomanda screeningulde rutina pentru alte afectiuni
autoimune coexistente.3

Care este evolutia naturala a bolii, n absenta oricarui tratament?

Cel putin 50% dintre persoanele la care afectiunea s-ainstalat cu mai putin de un an in urmavor
beneficia de remitere spontana, desi sunt frecvente si recurentele.w6Un studiu de urmarire a
pacientilot a identificat, n cazul celor care s-auadresat medicilor specialisti, o rata de remisiune
de 34-50% ntr-un an; ncazul pacientilor cu forma extinsa de boala nsa, remiterea sustinuta este
rara(conform datelor raportate se ntlneste la mai putin de 10% dintre cazuri).3,5, 6 Rata crescuta
si impredictibila a remisiunilor spontane face dificilaevaluarea eficacitatii tratamentului.
Cei mai multi pacienti (86-1005) vor prezenta episoadeulterioare de alopecia areata, iardatele
obtinute din loturile mari de serii de cazuri sugereaza ca aproximativ30% dintre cei la care boala
este localizata n placi vor ajunge, n cele dinurma, la pierderea definitiva a parului.5w, 3 Cei mai
importantifactori de prognostic sunt stadiul afectiunii si modelul ei. Alopecia totalis, alopecia
universalis si ofiasis-ulau prognosticurile cele mai rezervate, o rata scazuta a remisiei spontane si
unraspuns slab la terapie, comparativ cu celelalte forme de prezentare. Debutulnainte de
pubertate, atopia coexistenta, afectiunile autoimune asociate,distrofia unghiilor, durata lunga a
bolii si antecedentele familiale sunt factoride risc pentru forma severa de boala.3

Care este managementul alopeciei areata?

Sfaturi generale
Daca pacientul pierde si genele, de fiecare data cnd iese afaratrebuie sa poarte ochelari ca sa-si
protejeze ochii de particulele din aer.Pielea scalpului expusa va fi protejata de soare prin
folosirea unei palariisau a unei creme de protectie solara. Multi dintre cei care se confrunta
cuasemenea probleme recurg la ajutorul unei peruci ori al produselor cosmetice,iar dermatografia
(tatuarea) sprncenelor poate fi benefica din acest punct devedere. Este necesara evaluarea
individuala a efectului psihologic exercitat dealopecia areata (caseta 2). Sursele desprijin si de
suport informational, precum grupurile de spijin pentru pacienti(a se vedea Resurse
suplimentare") pot avea o valoare inestimabila.

A trata sau a nu trata?

Avnd n vedere faptul ca peste jumatate dintre pacienti vorbeneficia de o remisie spontana, parul
crescandu-len mai putin de un an,3, 6 optiunea de a nu trata boala parerezonabila pentru multi
dintre cei afectati. Discutarea factorilor ce sugereazaun prognostic rezervat si natura recidivanta
a bolii este importanta pentru capacientii sa ia o decizie n privinta tratamentului.

Optiuni terapeuticesprijinite de trialurile clinice controlate sau de studiile de tip jumatate

decap"

Singurele optiuni terapeutice agreate, n general, de experti si apreciatedrept eficiente sunt

imunoterapia locala si aplicarea intralezionala decorticosteroizi. Astfel, ghidurile le prezinta
drept prima linie terapeuticapentru alopecia areata.3, w7, w8

Corticoizii aplicati intralezional

Niciunul dintre studiile efectuate pana in prezent nu andeplinit criteriile de includere din cea mai
recenta sinteza Cochrane.2Practicienii au remarcat, nsa, frecvent, prezenta unor fire de par
(smocuri)la partea terminala a locului injectat, fapt pe care l-au interpretat ca fiindun raspuns la
tratament.7, 8 Studiile prospective au aratat cainjectarea intradermica a corticosteroizilor - de
obicei, triamcinolon acetonid(5-10 mg/ml) - efectuata o data la doua pna la sase saptamni
stimuleaza crestereafirelor de par n 60-67% din locurile de injectare.7-9 Efecteleadverse includ:
durere, atrofie localizata, depigmentare. Manualele sighidurile elaborate de BritishAssociation of
Dermatologists recomanda o atareabordare ca prima linie terapeutica pentru boala localizata (n
placi)3, w8desi, recent, tratamentul citat a fost utilizat cu succes si pentru formaextinsa a afectiunii
(peste 50% din scalp), rata de raspuns fiind de 60%.10

Imunoterapia topica
Imunoterapia locala, efectuata, de regula, cu2,3-difenilciclopropen (DPCP) sau cu acid scuaric
dibutilester, este folositan tratamentul alopeciei areata depeste 30 de ani.w9 Obiectivul terapeutic
este de a induce o usoaradermatita de contact, initial prin sensibilizarea pacientului, apoi
prinaplicarea unor concentratii foarte mici ale compusului, direct pe scalp, o datape saptamna.
Desi nu a fost evaluata incadrul unor trialuri randomizate,2 eficienta imunoterapiei topice
nalopecia areata a fost apreciata prinstudiile observationale de tipul jumatate de cap", n
vederea verificarii fenomenuluide crestere spontana (fig. 1).
O sinteza ampla a cercetarilorde imunoterapie (DPCP=17 studii, acid scuaric dibutilester=13
studii) a aratatca exista diferente mici ntre cele doua produse. O analiza ponderata a
relevatfaptul ca, la 58% dintre pacientii inrolatin toate studiile, parul a crescut din nou intrunprocent de circa 30%, desi dupa perioade lungi de urmarire s-a observat o rata maimare de
recidive.11 Cea mai cuprinzatoare serie de cazuri raportata(n=148) tratata cu DPCP a aratat ca o
noua crestere a parului, acceptabila dinpunct de vedere cosmetic, a avut loc incazul a 17% dintre
pacientii cu alopeciatotalis sau cu alopecia universalis,60% dintre ei avnd pierderi de par pe
75-99% din suprafata scalpului, 88% de50-74% si 100%, sub 50%.12 DPCP a fost utilizat pe
scara larga pentrutratamentul copiilor cu alopecia areata,rata de reluare a cresterii, acceptabila
din punct de vedere cosmetic, fiind de27-33%.w10, w11 Pacientii cu alopeciaareata de lunga durata
sau cei cu afectare extensiva a scalpului raspundmult mai putin.11 Interesant este ca la cei cu
afectare restransa (pierderea parului pe o suprafata<40%) nu s-au observat diferente ntre zonele
tratate medicamentos si celecu placebo, ceea ce reflecta rata crescuta a remisiei spontane n cazul
alopeciei areata care se prezinta subforma de placi. Astfel, imunoterapia locala ar trebui sa fie
rezervata exclusivbolii extensive.w12

Corticoterapia topica
Corticosteroizii topici sunt utilizati pe scara larga, dar raportarileeficacitatii lor sunt
contradictorii.2 Un trial randomizat n cares-a folosit dexametazona crema 0,25% vsplacebo, timp
de 12 saptamni (n=70), a aratat ca nu au existat diferentesemnificative statistic ntre cele doua
grupuri n privinta reluarii cresterii.13Un studiu de tip jumatate de cap", n care s-a utilizat
spuma declobetazol propionat (n=34) versusplacebo, a relevat faptul ca la sapte dintre cei 34 de
subiecti (din grupul activ)s-a obtinut o reluare a cresterii de peste 50%, comparativ cu un singur
pacientdin lotul placebo, dar nu au fost efectuate analize statistice formale.14S-a dovedit ca
spuma de betametazona valerat a fost semnificativ mai eficientan reluare cresterii la nivelul
placilor afectate, comparativ cu lotiunea debetametazona dipropionat, desi nu poate fi exclus un
efect al vehiculului(substanta n care este introdus si amestecat produsul farmacologic
activ).15Intr-un mic studiu de tip jumatatede cap", efectuat pe 28 de subiecti cu alopeciatotalis
sau alopecia universalis,n care s-a utilizat clobetazol propionat unguent aplicat zilnic, iar pe
duratatratamentului, timp de sase luni, scalpul participantilor a fost mentinut completacoperit sub
politena, opt dintre ei (29%) au inregistrat o reluare a cresterii parului acceptabila din punct
devedere cosmetic, desi trei au avut, ulterior, recidive ce nu au mai raspuns latratament. Cel mai
frecvent efect secundar a fost foliculita dureroasa.16Un studiu controlat, dublu orb, de tip
jumatate de cap" (n=13) a comparatutilizarea fluocinolonei acetonid crema, aplicata de doua ori
pe zi, cu ocluziascalpului pe durata noptii, cu o substanta control (aplicarea unui vehicul) sis-a
obtinut o crestere unilaterala la 54% dintre pacientii din grupul detratament, comparativ cu 0% la
cei din lotul martor.17
Astfel,corticosteroizii puternici, precum cei conditionati sub forma de spuma, sau ceide tip nonspuma, aplicati sub ocluzie, par a fi benefici la unele persoane,chiar si la cele cu forma extinsa a
bolii. Trebuie mentionat ca, la cei la cares-a practicat tratarea ntregului scalp sub ocluzie cu
corticosteroiziputernici, timp de sase luni, nu s-a observat absorbtia sistemica a
medicamentelorutilizate.16 Nu s-au analizat nici eficacitatea preparatelor maislabe, nici efectele
sistemice ale corticosteroizilor aplicati sub ocluzie, lacopii.

Corticosteroiziisistemici
Un singur studiu privitor la utilizarea corticosteroizilorsistemici n alopecia areata a fost
controlatplacebo.18 Administrarea unei doze unice saptamnale de prednisolon(200 mg) a fost
comparata cu placebo la 43 de pacienti cu forma extinsa abolii. Dupa trei luni, opt dintre cei care
au aplicat prednisolon au prezentato crestere substantiala (>31%) fata de lotul placebo (P<0,03;
interval dencredere nefurnizat). La 25% dintre cei care au raspuns s-a observat, nsa,recidiva n
primele trei luni. Efecte terapeutice benefice au fost constatate siin cadrul studiilor necontrolate

careau folosit regimuri de administrare a corticosteroizilor fie sub forma de pulsatii,fie pe cale
intravenoasa. Un raspuns excelent" (reluarea cresterii >75%) s-aobservat la 44-66% dintre
subiectii care au fost tratati, timp de sase luni, cu5 mg de dexametazona sau betametazona oral,
doua zile consecutive pe saptamna.19,20 O sinteza a tuturor rezultatelor publicate pe tema
utilizarii dozelormari de corticosteroizi administrati intravenos (218 participanti) a aratat ca
procentulde reluare a cresterii parului a fost de peste 50% la 68% dintre pacientii cu alopecia
areata multifocala, de 30% n cazurilede ofiasis si de 23% n alopecia totalis si universalis, desi
aproximativ o treime dintre respectivii subiectiau suferit, n primul an, recidive al caror numar sa majorat n timp.21Interesant a fost faptul ca aplicarea locala de minoxidil 2% dupa
tratamentulsistemic cu corticosteroizi a augmentat sau a mentinut cresterea parului lapacientii
care au raspuns initial la medicatie.w13
Cei mai multi experti recomandarezervarea corticoterapiei sistemice pentru cazurile cu forma
extensiva saurapid progresiva, atat datoritaefectelor secundare cunoscute ale unei asemenea
terapii prelungite cu steroizi cat si pentru ca boala recidiveaza,adesea, dupa oprirea
tratamentului.w14

Ditranolul
Scopul tratamentului topic cu ditranol este de a induce o dermatitairitanta usoara a scalpului
(vezi apendicele). Rolul lui terapeutic se bazeazape observatiile obtinute din studiile de tip
jumatate de cap".22, w7Un studiu necontrolat, n care s-a utilizat ditranol crema (0,5-1%),
aplicatape durata noptii, la pacientii cu alopeciaareata, forma extensiva (n=66), a aratat ca 25%
dintre ei au putut renuntala purtarea perucii (durata medie a tratamentului 28 de saptamni,
limitele auvariat ntre 8 si 200 de saptamni).23 Un studiu (n=32) a evidentiatfaptul ca s-au
obtinut rezultate bune din punct de vedere cosmetic" la 75%dintre subiectii cu forma limitata a
bolii (inclusiv ofiasis) si la 25% dintre cei cu alopecia totalis, dupa aplicarea pe termen scurt a
diftranolunguent (0,2-0,8%); la respectivii pacienti, reluarea cresterii parului pe jumatatede cap a
fost clar demonstrata.22 Combinatia de minoxidil 5% cudiftranol crema 0,5% aplicata pe durata
noptii a determinat, la 11% dintre pacientiicu alopecia areata extensiva,rezistenta la tratament
dupa 24 de saptamni, o reluare a cresterii acceptabiladin punct de vedere cosmetic, ce a persistat
la 80% dintre cei care au avut raspunsfavorabil n conditiile continuarii tratamentului.24
Deci,ditranolul aplicat topic este potential eficient ca tratament de linia a douala copiii si adultii
cu forma persistenta a bolii.

Minoxidilul
Dovezile privind eficacitatea minoxidilului aplicat local suntconflictuale. Anumite studii de tip
jumatate de cap" nu au reusit sademonstreze un efect semnificativ al tratamentului la pacientii
cu alopecia universalis sau totalis,w15-w17si se pare cautilizarea minoxidilului 5% incombinatie cu
DPCP nu aduce niciun beneficiu suplimentar.w18 Exista,nsa, doua studii mici, controlate placebo,
care au raportat existentabeneficiilor n folosirea minoxidilului la pacientii cu alopecia areata n

placi,25, 26 iar un studiu mic,randomizat (n=32), n care s-a aplicat local minoxidil 2% versus
vehicul dupa o cura de sase saptamni de corticoterapie orala,a aratat ca minoxidilul pare sa
previna recidiva la subiectii care au raspunsla steroizi (sase din sapte persoane care au raspuns la
corticoterapie versus unul din sase care au reactionatfavorabil la corticoterapie tratati cu
vehicul).w13 Expertiiutilizeaza frecvent minoxidilul ca tratament de linia a doua n combinatie
cualte tratamente.w7

Alte tratamente
Un studiu de faza I/II randomizat, de tip jumatate de cap", acomparat aplicarea bexarotenului
gel 1% (n=42) si a identificat o rata de raspunsde 26% la pacientii tratati.27 Un trial randomizat
(n=86) n cares-a utilizat aromoterapia, n care scalpul a fost masat, zilnic, cu uleiuriesentiale
(cimbru, rozmarin, lavanda, lemn de cedru) a aratat o reluare a cresteriiparului semnificativa fata
de cei masati cu ulei simplu (P= 0,008 pentru mbunatatireversus nicio ameliorare).28Inosiplexul
administrat oral (inosine pranobex), ntr-un mic trial randomizat,a relevat o reluare a cresterii mai
buna decatin cazul folosirii placebo.29Toate rezultatele citate vor trebui sa fie confirmate prin
studii controlatemai mari nainte de a fi recomandate.

Tratamente utilizate care nu sunt sustinute de studii controlate

Psoralen plus fotochemoterapie cu ultraviolete A (PUVA)
Nu a fost raportat niciun studiu controlat privitor la terapiaprin PUVA n alopecia areata, astfelca
este dificil de interpretat rata de reluare a cresterii completa la 48-53%dintre pacienti, raportata
n diferite studii.w19 Alte cercetari au evidentiatrate de raspuns mult mai scazute (6-13%) si se
pare ca aceste rezultate suntcomparabile cu rata de remisie spontana.w20, w21 Actualmente, insa,
metoda este doar rareori utilizatan practica, datorita ratei crescute a recidivelor la responderi, a
incertitudiniicu privire la eficienta, a inconvenientelor generate de necesitatea efectuarii
multiplelorsedinte de tratament si a temerilor legate de riscul ca PUVA sa
determinecarcinogeneza.

Imunosupresia sistemica
n studiile necontrolate, ciclosporina, metotrexatul sisulfasalazina administrate oral au aratat
rezultate ncurajatoare, fie nmonoterapie, fie combinate cu corticoterapia sistemica orala.w22w25
Sunt necesare trialuri controlate care sa confirme rezultatele provizorii.

Tratamente al caror efect a fost absent n urma trialurilor

randomizate si controlate
Agentii biologici, precum alefacept,w26 efalizumabw27si etanercept,w28, w29 nu sunt eficienti in
stimularea reluarii cresterii parului la pacientii cu alopecia areata. Terapia fotodinamicaeste si ea
ineficienta.w30 Analogii de prostaglandine aplicati topics-au dovedit a fi ineficienti n inducerea
re-cresterii genelor sausprncenelor la pacientii cu alopeciaareata, n ciuda eficientei lor la
subiectii sanatosi.w31, w32

Tratamentul la copii
n general, tratamentul pentru copii este similar celui pentru adulti,3 desi, de obicei, corticoterapia
intralezionala nu este binetolerata, iar medicii sunt retinuti n a recomanda copiilor terapii cu
efecte secundare substantiale sau necunoscute.

Concluzii
Pentru ntreg repertoriul de optiuni terapeutice, limitat, dedicatalopeciei areata,
cercetatoriitrebuie sa se axeze, actualmente, pe rezultatele pe termen lung si pe celesemnificative
din punct de vedere clinic (a se lua n calcul masuri de cresterea calitatii vietii), pentru a
identifica strategiile optime. Recunoasterearezultatelor din studiile de tip jumatate de cap" n
care s-au utilizattratamente aplicate local si adoptarea unei metodologii standardizate de
studiupropuse de National Alopecia Areata Foundation (Fundatia Nationala pentruAlopecia
Areata) si luarea lor n calcul n ghidurile de evaluare investigationala,ar trebui sa
mbunatateasca, n viitor, structura studiilor si evaluarea literaturiide specialitate.30

Adresam multumiri profesorului C. Griffiths (University ofManchester, Marea Britanie) pentru

sprijin si sfaturi, precum si profesoruluiR. Happle (University of Marburg, Germania) pentru
furnizarea de imaginiclinice).

Contributii: MJH si JS auscris prima forma a articolului. RP si LEK au comentat pe

margineamanuscrisului si au oferit referinte relevante. LEK este garantul. MJH si JS auavut
contributii egale.
Finantare: Scriereaarticolului de fata a fost posibila, n parte, datorita fondurilor oferite de
British Associationof Dermatologists (MJH), a unor granturi oferite de University of
LbeckResearch Focus Programme on Autoimmunity (RP) si, respectiv, de NationalAlopecia

Areata Foundation si National Institute of Health 5P30AR041943 (LEK),precum si a unui grant

de cercetare de la British Skin Foundation (MJH, RP).
Conflicte de interese: Toti autorii au completat formularul pentru declararea conflictelor de
interese de pe www.icmje.org/coi_disclosure.pdf
MJH si RP au primit granturi de cercetare de la British SkinFoundation si Cicatricial Alopecia
Research Foundation; RP a beneficiat deasemenea granturi de la University of Lubeck, a fost
platit pentru elaborarea siprezentarea unei lucrari educative MSD, Germania si acorda
consultanta pentru Hankel(Duesseldorf, Germania) si pentru dr. Wolff (Bielefeld, Germania);
LEK a primitgranturi de cercetare de la NIH si National Alopecia Areata Foundation; nicioalta
relatie sau activitate nu pare sa fi influentat prezenta lucrare.
Provenienta si modalitatede recenzare: Articol fara tematica solicitata, cu evaluare externa.

IDEI PRINCIPALE
Alopecia areata este o afectiunefrecventa, ce determina pierderea parului, n placi, la adulti si la
copii, sicare afecteaza sever calitatea vietii
Cresterea spontana a parului apare n curs de un an la aproape jumatatedintre persoanele afectate
de alopeciaareata n placi
Evaluarea obiectiva a eficacitatii tratamentului este foartedificila datorita ratei crescute, dar
imprevizibila, a remisiilor spontane
Prima linie de tratament este reprezentata de imunoterapia localapentru forma extensiva a bolii si
de corticoterapia intralezionala pentru formaei localizata, n placi
Pentru controlul recresterii spontane poate fi folosit regimul terapeuticde tip jumatate de cap".
Este necesara adoptarea unor tipuri de studii cu rezultatesemnificative din punct de vedere clinic
si care sa contribuie la identificareaunor tratamente optime

Surse{i criterii de selecTie

Au fost folosite cunostintele medicale ale autorilor dinliteratura de specialitate, ghidurile de
tratament elaborate de organizatiilenationale (inclusiv National Alopecia Areata Foundation,
SUA), biblioteca Cochrane sirezultatele documentarii pe PubMed (termen de cautare: alopecia
areata).

Caseta 1 Diagnosticul diferential

Tinea capitis trebuie suspectata n oricare dintre cazurile n care pierderea parului este
nsotita de inflamatia scalpului, n special la copii. Se vor efectua microscopia si culturile
pentru fungi.

Tricotilomania este afectiunea n care parul este ndepartat de pacient. Pierderea parului
este, de obicei, incompleta, cu multiple fire de par rupte, de dimensiuni variabile. La
copiii mici, efectele neplacute ale afectiunii in speta sunt depasite rapid, nsa la cei mai
mari si la adulti ele pot lua forma unor probleme psihologice mai severe.

Alopecia cicatriceala este o afectiune rara, inflamatorie, ce are ca tinta foliculul pilos, pe
care l distruge, conducnd la alopecie definitiva. Afectiunea este caracterizata, din punct
de vedere clinic, prin pierderea vizibila a ostiumului folicular. Adesea, diagnosticul este
pus n urma biopsiei scalpului.w36

Fig. 1: Alopecia totalis tratata prinimunoterapie locala (2,3-difenilciclopropanona).(A) nainte de

terapie; (B) reluareacresterii unilaterale a parului dupa 15 saptamni de tratament unilateral; (C)
reluareacresterii complete dupa 42 de saptamni consecutive de terapie bilaterala.
Imaginiobtinute cu sprijinul lui R. Happle, Universitatea Marburg, Marburg, Germania.

Fig. 2. Prezentareaclinica a alopeciei areata: (A) placaunica; (B) placi multiple; (C) ofiasis;(D)
imagine dermatoscopica a semnelor de exclamatie" (vezi sagetile, imagine maritade 30 de ori);
observati punctele galbene monomorfe, o trasatura comuna a bolii.w40
Caseta 2 Aspecte psihologice ale alopeciei areata
Nivelul individual al disconfortului psihosocial al alopeciei areata este, adesea,
subestimat.Afectarea semnificativa a vietii (masurata prin dermatology life quality
indexw33),nsotita de cresterea scorurilor anxietatii si depresiei, precum si de scadereancrederii n
sine sunt caracteristici comune pacientilor cu aceasta afectiune.w34Un rol benefic l-ar putea avea
retelele de suport ale pacientilor (vezi www.naaf.org) si terapia psihologica, carecontribuie la
deprinderea unor strategii de acceptare a bolii si de mbunatatirea calitatii vietii.w35 Medicii
trebuie sa orienteze pacientii catreastfel de servicii non-medicale de sprijin.

Punctulde vedere al unui pacient

Sufar de alopecia areata demai bine de 20 de ani. Desi am un sprijin deosebit din partea familiei
si a prietenilor,faptul ca sunt o femeie cheala m-a facut sa-mi percep viata ca pe o luptacontinua.
Cnd aveam trei ani, mama mi-a vazut o zona fara par pe cap. Parul acrescut la loc, exact cum i-a

spus medicul. La vrsta de sapte ani mi-ampierdut 75% din par cnd ne-am mutat din New York
n Pennsylvania. Apoi, lavrsta de 10 ani, cnd ne-am mutat n Tennessee, am pierdut aproape tot
parul.De-a lungul anilor, o parte din par a crescut la loc, dar aveam mereu zone farapar la nivelul
pielii capului pna cnd am ajuns la liceu. De mai bine de 10ani am alopecia universalis:
niciunfir de par pe cap sau pe alte zone ale corpului. Nu am nici sprncene, nici gene.Aceasta
este partea cea mai grea, care ma ingrijoreazapermanent. Absenta genelor si a sprncenelor te
face sa arati diferit - ca unextraterestru fara expresie a fetei. Oamenii te ntreaba daca ai
facuttratament pentru cancer. Multumesc lui Dumnezeu ca exista creioane dermatografpentru
sprncene si gene false, chiar daca nu-ti fac viata cu mult mai usoara.Sper si ma rog ca n curnd
sa fie gasit un tratament eficient pentru alopecia areata.
Shannon O'Neill

Sfaturipentru medicii generali{ti

Antecedentele de pierdere partiala a parului, care a crescut din nou, sunt nalt
semnificative pentru alopecia areata

Firele de par n semn de exclamatie sunt patognomonice pentru afectiunea citata (fig. 2) cautati-le la marginea zonei afectate

Reluarea cresterii initiale a firelor de par albe ntr-o zona cu par pigmentat este o
caracteristica specifica

Intotdeauna cautati cu atentie semnele de inflamatie (roseata, descuamare, pustule,

umflaturi) si, ori de cate ori le identificati, prelevati probe pentru culturi bacteriene si
fungice. Infectiile fungice ale scalpului sunt frecvente, n special la copii, si sunt usor de
tratat

Reluarea spontana a cresterii parului este frecventa, dar este si un avertisment pentru
pacient ca boala va recidiva

ntreb|ripentru cercet|rile viitoare

Utilizarea Registrului National pentru Alopecia Areata pentru aidentifica determinantii
geneticiw37
Explorarea cailor imunofarmacologice pentru a restabiliprivilegiul imun la nivelul foliculului
pilos, n regiunea lui proximala - oposibila cale de blocare a atacului mediat imun la nivelul
foliculului

Utilizarea modelelor animale (precum soarecele C3H/HeJ) cainstrument preclinic pentru

medicamentele candidatew38
Clarificarea rolului celulelor natural killer, a liganzilor deactivare a celulelor natural killer si al
celulelor T citotoxice n alopecia areataw39

ResurseeducaTionale suplimentare
Resurse pentru specialisti
Managementul alopeciei areata (www.cks.nhs.uk/alopecia_areata)- rezumat al datelor clinice
referitoare la alopeciaareata furnizat de UK National Health Service
Alopecia areata (www.niams.nih.gov/Health_Info/Alopecia_Areata)-ntrebari si raspunsuri de pe
site-ul US National Institute of Arthritis andMusculoskeletal and Skin Diseases

Resurse informationale pentru pacienti

National Alopecia Areata Foundation (www.naaf.org)- informatii clinice si link catreUS National
Alopecia Areata Registry
Wigs for kids (www.wigsforkids.org)- Societatecaritabila americana care ofera peruci pentru
copiii afectati
British Association of Dermatologists (www.bad.org.uk)- materiale informativepentru pacienti si
link-uri catre grupurile de sprijin din Marea Britanie.

Rate this article:

Give it 1/5
Give it 2/5
Give it 3/5
Give it 4/5
Give it 5/5
nc nu sunt voturi
Bibliografie:
Traducere:
Dr. Gianina Rusu
Autor:

M J Harries,1 J Sun,2, 3 R Paus,1, 4 L E King5 1Epithelial Sciences, School of Translational

Medicine, University of Manchester, Manchester 2Jackson Laboratory, Bar Harbor, ME, USA
3Department of Dermatology, China-Japan Union Hospital of JiLin Univers
Revista:
Decembrie 2010 / Nr. 10