T

I
I
I
t
I
I
I
t
I
t
I
t
I
I ffiffi
-l
I
I
Cuprinsul
EDiTURA MEDI^MIR
str. Ilorea n.47-49lI
40027 5 CIuj-Napoca

I
c.P I t7. O.P. r

I COLECTIA INGII{ERULUI
LUft(rl\SUr-
^-Yla.ra'lAYYY

t Richard Marschalko
Electronca pentru ingineri eIectrotehnicieni:
Vol. II - Crcuite electronice pentru semnale continue 1.lnoducere.

2.Metode de str,rdiu specfice cilcuitelor electronice penfiu sennale continue.

; 3.Amplifi catoare elecronice.

o

t
1.Proprietli gerrerale qi clasificri 9
3.
Referen[i 3.2.Exemple de arnplifi catoare electr onice simple
16
gtiintifici: Prof. dr. ing. Radu MUNTE.{NU
Unn ersitatea Tehnicd din Cluj-Napoca 21
4.Reactia n circuitul amplificatoarelor.

t
Prof. dr. ing. Emil VOICULESCU 4.l .Probleme generale 5i clasificri. 2t
4.2.Factorul de amplificare al amplificatoarelor cu reaclie' 24
Univer s itate a Te hnicd din Cluj -Napo c a
26
Prof dr. ing. Iuliu'SZEKELY 4.3.Perfomran1e generale ale ampli-fi catoarelor cu leacli e'
27
4.4.Amplificatoare cu reac|ie cu mai multe etaje. Clasificr.i.

t
(Jni.y, er sitate a,,, Transilvania,, dn Br asov to
4.5.Exemple de ampli.ficatoare cu reacfe negativ.

5.Amplifi catome opera{onale.

34'
< I D;6^inirll G.-ntian2t si consi:r,rcdv a! anrCrlifiCa.tOarelor rliferenfiale. 34

t
J. I rr lurvrr.t4
r+o
Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a Romniei 5.2.Ampliicatorul operaional. Caracteristici, perfolTnanle'
52
N{ARscrHLKo' RICHRD S.3.Amplficatorul operalional ideal. Ipoteze simplifi catoare'
53
Electronica pentru ingineri etectrotehnicienil dispozitive 5.4.Circuite fundamentale cu amplificatoare operalionale'
gi circuite electronice fundamentale / Rictrard Marschalko. -

I
60
Cluj-Napoca: Mediarnira, 2003 - 4 vol. .Circuite de prelucrare a semnaleior continue cu amplificatoare operafionale.
6.1.Circuite liniare. 60
ISBN (10) 973-713-105-3; ISBN (13) 978-973-713-105-8 /o
Vol. 2: Circuitc clectronice pentru semnate continue. - 6.2.Circuite generatoae de func1ii.
'17
2006 6.3.Circuite de multiplicare a semnalelor continue.
87

I
156 p.;17x24 cm. 6.4.Regulatoare electonice continue.
88
Bibliogr. 6.5.A1te circuite sPeciale.
rsBN (10) 9'73-7 13-106-1 91
rsBN ( I 3) 97 8-97 3-'7 L3 - 10G5 T.Circuite oscilatoare armonice.
.t.1.Baze\e 91
fice ale f,rnctionrii circuitelor oscilatoae'
93
2l '38(075.8X076.5) 7.2.Circuite oscilatoare LC.
98
7.3.Circuite oscilatoare RC.
; 106

I
8.Surse cornandate gi stabilizate.
r06
8.1.Convertoare de cclcc' Srrrse de terrsirrne continu stabilizat.
l l)
O Toate dreplurile asupra acestei edilii apa(in autorului 8'2.Convertoare tensiune/curent. surse de curent constart.

I
 1.I}ITRODUCERE
ELECTRONICA PENTRU INGINERI ELECTROTETbilCIEM
Vol. II. Circuite electronice pentru semnale continue

9.Circuite dc rlodulale gi denodulare. 129

l0.Filue active. 136

10. 1 .Principii de firnclionare a filtrelor active 136
1O.2.Cter.a exemple de filtre active. 136

11.Circuitc cu calare pe far,PLL. 1A)

l.INTRODUCERE
l2.Bibliogralia. t45

I 3.Intemet. ACIcse utiie. t52

14.Sulse bibliogratice pe CD. 153

Aceast lucrare reprezint volumul al doilea al seriei intifulate ..Electronic pentru
ingineri electrotehnicieni'', serie nceput n anul 2003 cu un manual universitar destinat
cunoagterii dispozitivelor electronice gi al circuitelor electronice fundamentale, Acest nou
volum abordeaz problema circuitelor electronice pentru semnale contnue.

ln contextui aplicrii refonnei in inv}nrntul superior tehaic, pe baza acordurilclr de

..in clas,.pentru disciplinele de electronic, la
la Btllogna, timpul afectat activitlii nemijlocite,
facultlile de profrl electrotehnic, va scdea drastic. ln schimb importanla electronicii penuu
nginerul electrotehnician gi ponderea preocuprilor sale in domeniul electronicii vor cre;te din
cauz c nrajoritatea aplicaflilor specifice acestei meserii folosesc astzi rezultatele celor dou
$tiinle aflate in expansiune exploziv, electronica gi tehnica de calcu|. In acest context vo]umul
rnateriei la disciplinele de electronic va cregte 9i el, domnii studenfi urmnd sa compenseze
reducerea orelor izice de predare prin ore de sfudiu individual. Cursul va i nevoit s se
transforme reducndu-se volumul de informa1ie transmis nemijlocit, pentru a putea cre9te
ponderea procesului de coordonare a studiului individual. Tocmai din aceste motive, aceast
serie de manuale universitare devine foarte necesar 9i va fi completat de nc dou volurne,
destinate cunoagterii circuitelor electronice de impulsuri, n volumul III, respectiv al circuitelor
electronce de putere, n volumul IV. Asociat cu nc o lucrare din seria de ghiduri practice de
seminar gi laborator, se consider c va fi acordat un sprijin suficient studen}ilor in a5a fel inct
ace9tia s poat face fa} cu succes plovocrii lansate prin cregterea ponderii sfudiului
individual. Prntr-o activitate de studiu individual de aproxirnativ 1,5 ore asociat fiecr.ei ore
..la
nemijlocite, sal.., studenful in inginerie electric va putea prelua elementele inforrrrative 5i
formative necesare pentru a rspunde pozitiv impacfuIui cu pia1a muncii n |ar dar 9i oriunde in
Comunitatea European.

Manualul de fa1 este structurat pe 14 capitole, sebazeaz pe o bibliografie cu l08

titluri 5i este construit pebaza aceloragi pr.incipii ca gi pl.inrul volun-r. Prin unnat'e o bun parte
din indica1iite generale pfezentate acolo nu se mai reiau. Este ins important a se sublinia dou
chestiuni. Pe de o parte trebuiegte atras atenlia cititonrlui c lucrarea nu dorepte 9i nici nu
poate s abordeze toate categoriile de circuite electronice penml semnale continue cunoscute.
Autorul este ins convins c cititorul. prin parcurgerea cu rbdar.e a acesrui material' i9i va
folma o sum de deprinderi cu ajutorul crora r'a putea studia orice alt circuit. Pc de alt' parte'
singur acest curs nu poate garanta formalea viitomlui inginer ca practician in analiza, sinteza ;i
p,oi..tu,..u cir.cuitelor srudiate' De aceea cititorul r trebui s acorde alenlia cuvenit
.unou5t.,.ii unui mediu CAD specific asociat cu indeplinil.ea integ:.al a acti\,illilor ce
seminarzare 9i laborato.
t:6 ELEC]'RONICA PENTRU INGINER] ELECTROTEHN]CIENI
Vol.iI Circuite elecfronice pentru setTtnale conrinue
2.Metot1e de srudiu specifice circuiteloi' electronice pentru senrnale colltinue

Inainte de a incheia aceast scurt introducere, autorul doregte s

muliutreasc
Iecenzenlilor pentru rbdarea cu caIe au pa.rcurs aceast]ucrare precum gi pentru
obsen,a1iile gi
completr.ile constn:cti..'e aduse. De ascmenea autorul mui;um.9t.
.inoii caie a sprijinit
apariiia in tirnp nrininr 9i n condi1ii deosebite a acesfui curs.

Cluj - i-lunedoara - Toplila

2.N{ETODE DE STUDIU SPECIFICE CIRCUITELOR
1991 - 2006 ELECTRONICE PENTRU SEN1NALE CONTTNUE
Cluj. 08.0i.1006.

Un cil.cuit elecilonic, privit ca schetn bloc, ]a nir'elul cel mai geneIal' este prczentat in
Figura 2.01. Scopul su este de a genera la ieiir.c un senrnal u"(t) de |otrna:
Au1ot.ul poate fi contactat prin po$t la adresa;
Universitatea Tehnic Cluj
Facultatea de Electrotehnic ,"(t) = |u {t1] (2.01)

Catcdra de Ac1ionri Electrice 9i Roboii. A&R

RO - 400 020 Ciuj Pentru realizarea funcliei electronice date de relalia (2.01), de obicei, circuitul
Str.. C. Daicoviciu Nr.1 5 n nrod
electronic necesal este foarte complicat' Ca urmare el nu poate fi analizat sau sintetizat
Tel.: 0040-264-40 i 831 de tehnic de
direct gi nici nu poate fi modelat 9i sirnulat in intleginle, chiar dac se dispune
F ax.:0040-264-192055
calcul de ultim or.
sau prin E-rnail: Richard.Marschalko@edr.utcluj.ro
nuar.schalko@yahoo.com PRELUCRAP.E
INTRARE sl"s,lAL IESIRE

CNCUTI
a-icTRoNIC
I
i

u"() . ftu1t1}J *

Fig.2.01. Schema bloc general pentu rrn circuit electronic

cum se
De aceea este mult mai sirnplu a mp{r circuitul in etaje sau subcircuite' a$a
trebuiesc astfel
indic n Figwa 2,02. Etajele de.ci:.cuit electronic sunt cuadripoli care
identifica1i | ana|iz sau iroiecta1i la sintez inct s indeplirreasc o func1ie. electronic
sau a unu|
partial necesar, dac se poate prin folosirea rrnui circuit e1ectronic fundamental
ln plus, a$a cum bine se gtie de la Razele fizice.ale electrotehnicii'
circuit de aplicalie consacrat.
independcnl ct $i
pentru ca subcacuitul s prezinte acelea9i performan1e, att la fi,mclionarea
parte, el.trebuie s," bu."." de inrpedan1^de irrrarc ct mai
conectat n strucrura din care face
confuzie piecizrn c
mare 9i impedan1 rlc iegire ct mai rnic. Pentru a se el'ita orice
mpa4irea din rigua 2'02 esre intmpltoare 9i nu reprezint o aplica1ie pfactic.
 ELECTRONICAPENTRUINGlNEzuELECTR.OTEHT\-ICIENI
VoI.lI Cil.cuite electronce pentru semnale continue
.IRCUJI E-ECTRONIC
TJ
l
i__
Fig.2.02.ImprJirea unui circuit electronic n etaje.
Prin urmare n electronic abordar.ea unui circuit irnplic n prima etap identiicarea
ctajelor sau alegerea conigura1iei de subcircuite care ndeplinesc func1ia electronic dorit' In
continuare se na|izeaz sau sintetizeaz etajele 9i se verific prin modelare 9i simulare buna lor
funclionare. Aceast ultim etap se poate ex1inde asupra mai multor etaje cuplate pentru a
vcrifica gi cfectele interconectrii lor. Multe circuite electronice sunt sisteme automate de
reg|are a mrimii de iegire. In aces caz devine necesar investigarea componrii sistemului
privit in ansamblul su. Dac modelarea 9i simularea circuitului electronic complet' intr-un
mediu CAD specific electronicii este prea complicat. atunci se poate ploceda la o modelare 9i
simulare suplimentar, intr.un mediu adecvat studiului sistemelor complexe. Este evident c in
aceast etap o serie de fenomene specifice func1ionrii circuitului electronic n intimitatea sa
vor fi neglijate. Aceste etaPe de analiz 5i sinte de circuit electronic vor putea fi abordate gi
pomind de la materialul cuprins n aceast serie de cursuri rrniversitare de electronic. Se
reaminte$te faprul c n primul volum sunt plezentate chestiunile generale privind metodele
speciice de calcul al circuitelor elecnonice, metode cale nu se mai reiau in acest capitol.
Trebuie sublinjat ins faptul c un bun inginer va verifica gi pe cale experimental circuitele
electronice proiectate inainte de a-qi da verdictul asupra performanlelor acestora.
lnainte de a ncheia acest capitol subliniem c in acest manual cititorul nu va gasi
descrierea detaliat a circuitelor electronice de ultim or, aflate pe pia1. Scopul rrrmrit este
acela de a da irrbrmafii cu privire la clase semniticative de cicuite e]ectronice gi de a brma
utilizatorul pentru analiza gi sinteza acestora. Este adevIat c exist unele circuite integrate att
de reugite inct se produc de zeci de ani, dar tot att de adevrat este c majoritatea circuite|or
disponibile astzi penffu proiectare sunt nlocuite, in scurt timp, de ctre productori cu variante
noi. superioare' Acestea au|aba:z aceleagi principii de func1ionare dar se caracterizeazpnn
parametri permanent mbunt1i1i' Tocmai din acest motiv, utilizatorul este invitat ca in faza de
proectare s consulte paginile de intemet ale productorilor. Acegtia ofer cataloage deta]iate
asociate cu multe note de aplicale care sublinia elementele specifice de care hebuiegte linut
corit ]a folosirea produselor lor peniru a avea succes niaxitn in procedura dc sintez a urrui
anumit circuit electronic.
3.Amplifi catoare electlonice
3.AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
Arnpliticatoat.ele electronice repr.ezint o clas de circute electronice firndamentale, cu
larg utiliziu.e in electronic, automatic 9i alte categorii de ;tiinle inginel.eqti, caracterizate prin
fapful c la iegire genet.eaz un sermal, (de tensiune. curent sau putele), mai mare dect
semnalul aplicat la intrarea cilcuitului, [18]. Confomr acestei definilii generale, semnalul
rezultat la ie;irea ampliicatorului este de foIrna:
,,(t) = Axu (t) (3.1)
In relafla (3.1) prin A s-a notat coeficientul sau factorul de amplificare al ampiificatorului
electronic. In cazul unui amplificator ideal, acest coeficient tr.ebuie s fie o constant scalar.
Altfel spus, amplificarea amplificatorului trebuie s ie independent de parametri sernnalului
de intrare. Serrrrralul de la iegir.e ar trebui s fie copia fide'l a celui de intrare, r nici rur fel de
deformri sau defazri' Este evident c un amplificator electronc ideal nu exst, f'inc1ionarea
amplificatorului real fiind afectat de o serie de limitri de care proiectanful va trebui s lin
cont.
3.1.Propriet!i generale gi cIasificri.
Asemntor futuror categoriilor de circuite electronice, 9i amplificatoar.ele pentru
senmale electrice continue pot fi clasiicate dup multiple criterii.
Un prim criteriu atrordabil este legat de tipul dispozitivelor electronice folosite
pentru fealzal.ea circuifului. Din acest punct de vedere distingem amplificatoar-ele cu tuburi cu
vid' (1)' cu tlanzistoare bipolare, (2), cu tanzistoae cu efect de cmp. (3)' hibride, cu
tranzistoarc bipolare gi cu tranzistoare cu efect de cmp, (4) sau amplificatoae speciale, cu alte
dispozitive electronice, (5). Aceast clasificare are pa4ial $i un caracter istoric, oferind o
posibilitate de structurare a or.dinei de ana|z a acestor circuite.
Mult rnai imponant este c|asificarea amp|ificaoarelor e|ectronice in func{ie de
punctu| static de funclionare al dspozitivelor semiconductoare din circuit- Din acest punct
de vedere amplificatoarele electronice sunt categorsite n clase. Dup cum se 5tie din [62]'
puncful static de firrrc1ionar.e este deinit prin curerrtul 5i tensiunea de iegi'r.e din circuit arunci
cnd la intralea acesfuia nu se aplic nici un fel de senu"ral' El es1e un punct senrniicaiiv pe
dreapta de sarcin ce can.acterizeaz. ie;irea amplificatorului in cazul n care in circuit nu aper
elernente reactive, bobine sau condensatoale. Pentru cazul celui mai simplu cl"cuit amplificator.
 i0 ELECTROMCA PENTRU INGINEzu ELECTROTEHMCIENi
Vol.II. Crcuite electronice pen u sernnale continue
3.Amplifi catoar-e electronjce tl
cu tl.anzistor bipolar in conexiune emitor comun. Figura 5.l l, [62]. lund n considcrare fami]ia
de cal.acteristici de iegire din Figura 5.6,[62]' dac admitem un curcnt nul prin dispozitirr'rl
in Fgura 3.2 se refer 1a amp|iicatoare|e electronice care funclioneaz in clasa B. In
star.e blocat 9i dac presupunem c la iegire este cuplat un consumator cu rezisten1 de
inaIe acest caz punctul static de furrctionare coincide cu lnita inferioar de func1ionare. A.ltfel spus,
i.oarte mare, ecuatia d].eptei de sarcin va putea ti stabilit prin:
in iipsa sennalului de intrare dispozitirul elcconic folosit este n stare blocat. Aceast
categorie de amplificatoare se foloseqte afunci cnd nutnai o par1e dill semnalul aplicat la intr are
u,(t) - u, _ i(4-0 se dore;te a fi anrpliicat.

'rr'r, -
U, u(-Ero,- u
s
-- -p- -0
',c
De aici' prin lransfolrnri simple ajungerrr la fotrna:

i(') =- j-1,"f,1 - u,) (3.3)

"c
Purctul stalc
claselol de amplificatoare electronice. S adrnitern c A1 este intersectia
care pctrrrite definirea de furrctlona.a st
dreptei de sarcin definite prin (3.3) cu caracteristica de ie;ire a dispozitivului e|ectronc n Itmlta lnferloa"a
lipsa sernnalului dc intrare, S intersec1ia acelea;i dlepte cu caractristica corespunztoare ds furctlonre
curentului debaz rnaxim 9i I cea corespunztoale intersecliei cu caracteristica corespunztoa1.e Uo
s(ili blocate a dispozitiwlui, Cele trei caracteristici statice luate n consider.are la defnirea
punctelor A l , S' respectiv' I nu vor mai i repr.ezentate pentru a nu incr.ca figurile urmtoae
cu
elemente care pot face dificil introducerea elementelor specifice noi. Punctul I se Fig'3.2.Expiicativ privind amp1iicatoarele din clasa B.
numegte
lirnit inferioar de functionare iar punctu! s
limit superioar de func1ionare. In timpul
prelucr.ri semnalului de ampliicat, puncful de func;ionare al dispozitiwlui electronic
tebuie ln cazul amplificatoarelor din clasa AB, Figura 3.3, se pot cvirlorr1ia dtlu clr.cptc tlc
s se gseasc permanent infre punctele I 9i S, in caz contlar arrrplificatonrl electronic va sarcin. Pentru semnale mari amplificatorul se compon asemntor unui circuit clin o|asa l].
defolma sau distorsiona semnalul, altfel spus, amplificatorul i| va,1ia;,. Semna]ele mici surt ins prelucrate ca gi de ctre arnplificatoalele de clas A, bclreljciiIrtl tjc
Dac prin calculul circuitelor de polarizare, puncful static de func1ionare Al se va toate avantajele acestora. Punctul static de funcfionale Al fiind la limira irrfct'irrarji rtrr
pozitiona simetric fa1 de crle dou puncte I gi S, atunci vom spune c circuitul va rr -.^^-.^
4,--r:--^-- ll' ^__rlc^-.-._- ^^---.--j_--_
.= ldiolltr'49dza
fi un lurULrulrac aLEsL9 drryllllldlvdc !9 Plrlr pigiueli ue piarrzilrtr lcuusu.
amp|ificator de clas A, Figura 3.1. cfucuitele amplificatoare cuprinse in aceast clas sunt cel
mai des folosite. Ele au avantajul c domeniul de varia1ie al semnalului de iegir.e este simetric
ai
maxm.. In acelagi timp, punctul static de funcgionare fiind in mijlocul
- zonei active a
dispozitiwlui semiconductor folosit, parametri acesfuia sunt optirn
caacted51icilor s!atce este satisctoare.
9i liniaritatea

q Llmtta Hrpsto8ra
i de ftnctfrnr-e

I Punctul stEtlc
d9 Funct'on.g
AI.II

Llnlta tnferloara
.de furrctlonare
tlal

Fig.3.1.Definirea amplificatorului electronic n ciasa

Fg.3'3. Definirea clasei AIl pentru ampliicatoal.e electro:rice
A
 I2 ELECTRONICAPEN]RUING]NEzuELECTROTEHT\--iCIEN] 3.Anrplifi catoale clectronice ii
Vol.II. Circuite electronce pentnj semnale continue

mplificatoare|e electronce din c|asa C au punctul static de func1ionare

situat in Arnplificatoarele elecuonice se pot clasifica gi in funclie de parametrul amplificat.
dreapta iilnitei inferioare de firnc|ionare I, Figura 3'4. Prin urmare trebuie epgit
un prag Din accst purrct de vedere intlnim anlplificatoarcle de tensiune sau de curcnt. ln acest caz
minim a] semnalului de intrare pent].u ca r'a]oat.ea arnplificat a acestuia s poar
fi'rezas;ia ti putelea anplificat este neglijabil, ceea ce contea fiind calitatea setrrrralrrlui generat la iegire.
Aceste amp1ificatoat.e poart 9i numele de preamplificatoare. Pe de a]t paJte sl1nt
iegile.

anrplificaoarele de putere, nurnite 9i arnplificatoarc finale' la care intereseaz putcr.ea de

semrral transferat ctle circuitul de ieqir.e'
In laport cu rlomeniu| frecvenfc|or tle lucru, ampliicatoar.ele electrottice se pot
clasifica in: arnpliica(oare de curent continuu' cale frrnc1ioneaz- ntre 0 9i l000 Hz.
amplificatoare de joas frecven{ sau de fonie, intre 20 I{z 9i 20 kHz 9i amplificatoare de
inalt qi foarte inalt frecvent, care opet.eaz cu semnale cale pot avea fi.ecvenie de ordinul
gigahertziior.
Din purlctul de r'edele al benzii de frecvenle ampiificate cir.cuitcle pot i
anrplificatoare de band larg sau amp|iicatoare de band ingust, nunite 9i
amplifi catoale acordate.
Performan{ele de intercs generat ale amplificatoarelor electronice sunt: coeficientul
de arrrplificare. sensibilitatea arnplificl.ii, r.apor.tul semnal zgomot' gama dinamic,
cal.acter.istica de frecven1 9i coeficientul de distorsituri.
Coeficientul sau factorul de amplificare al unui amplificator se definegte in rapoIl cu
oarar.nclr'ul arnolificat. Penhu amplificatoml de tensiune:

Fig.3'4.Explicativ prvind anrplifi catoar.ele eIectt.onice din clasa C. U

A=
'^u
e
(3.1)
U
In srgit' amplificatoarcle din clasa D, Figura 3.5, surrt gi ele asemntoare
.
clasa A, specificitatea lor rezultnd prin selectarea nesimetric
celor din
t

a punctului static de funclionare.

Acesta este ma aproape de limita inferioar. de func1ionare. Ca urmare
scade domeniul maxim [n cazul amplificatoarelor de curent coeficientul de amplificare este:
de varia1ie al semnalului de ie$ire. Pierderile de putere la puncful
de fi.rnc1ionare srrnt ins mai
rcduse dect cele care caract'e|izeaz amplificatoarele din clasa
A. .4_
Ie
(3.s)
^l- II

Pentru amplificatoar.ele de puter.e relalia de deirri1ie este asemntoare:

/
P
= __9_ (3.6)
P,

Punctul stotlc Coeficierr1ii de arnplificar.e se pot defini gi rr decibeli:

da frmtlonare
Llmta nferoara ,dB
nU= 20logAu (3.7)
functlonare
Ual Ua
n|, = 201og, (3.8)

.4't^B
r = l0loel^
- t'
(3.e)
Fig.3.5.Defurirea domeniurui de fruictionaie al amplificatortr..:i
electronic in crasa D
r.espectiv n neperi:
T 1 ELEC]'RONICA PENTRU INGiNEzu ELECTROTEHMCIENI
3.Amplificatoare electronice 15

I
Vol.II. Circuite electr"onice pentru semna.le continue

amp)ificatoarelor de band larg implic efomrri mult mai mzrri dect cel al ampliicaloarclor de
Ax = |n
-., '. U (3. 1 0) band npust.

t Ai = In.4, (3.r l)

I
,,
A,;
I

'z = -In , (3. 1 2)

Rela1iile dintre exprimrile factorului de a:lplificare n decibeli 9i neper.i se pot stabili

I ;tiind c: 1N : 8'686 dB, respectiv, 1 dB : 0,l 1 5 N.

La legarea n seiie, (cascad), a mai multor etaje de amplificare sunt l'alabile relatiile:

I
n
= T7, (3. I 3)

t n,t
dB
- Yz (3. 1 4) Fig.3.6.Caracteristica de fi.ecl'err} a amplificatolului de band la:.g.

II AN = 7.A.
t ;-l
I
(3. 1 -5)

t
Este evident faptul c ultimele trei rela|ii se aplic la toate categoriile de amp1ificatoare.
Sensibilitatea amplificrii reprezint valoarea necesar a mrimii de intrare pentru a
ob1ine la ieiirea amplificatorului electronic semnalul nominal de iepire. Se msoar in pV,
rnV.
V' p' mA, etc.

t
Raportul semnal-zgomot este dat de relalia:

U
t z = 20 Ln ",v
U
nr,
1 1]

n care la numrtorul sac}iei figrrreazva|oareanorninal a semnalului de ie;ire

I
iar la numitor
gsim tensiunea de zgomot de la iegire. Aceast din urm tensirrne
se datoregte agita1iei tetmice
din resten1e, inductivit1ilor parazite, fi]trrilor insuiciente' etc. Fig.3.7.Caracteristica de ftecven1 a amplificatonr]ui de band ingust
Gama dinamic a amplificatorului reprezint raportul dintre semnalul de
iegir.e de

t
putere rnaxim' limita superior de safura{ia montuiotui
9i semnalul de putere minim. lirrli1at
inferior de zgomotele proprii ale amplificatoruJui. Distorsiunile amplificatoare|or reprezint efecte de neliniaritate pe care
caracteristica de frecventa a'nui arnplificator depinde de circuitul electronic
folosit,
amplificatoarele Ie introduc in mrimea de la ie;ire rr func1ie de difcd1i parametri.
de mcrdul de cuplare dintre etaje precurn gi de sarcina conectat la ie6ire.
Se d de obicei graIic.
Distorsiunile de frecl'enf apar datorit modificrii neliniare cu frecr,enfa a factoru]ui de
amplificare al amplificatorulu, Distorsiuni|e de faz se manifest printr-un defazaj nedorit al

t
Fig.rra 3.6, respectiv' Figura 3'7 indic, orientativ, caracteristicile de becven1
pentru, respectiv,
un amplificator de band larg 9i unul de band ingust. Este evident c proiectarea serrrrralului de la ie;ire in rapon cu cel aplicat la intrare' In sfrgit, distorsiunile neliniare apar
din cauza caracteristicilor neliniare ale dispozitivelor electronice folosite precum 9i al
componentelor pasil'e din circuit. La frecvenle mari capacit1ile 9i inductivitlile parazite

I
 3.Amplificatoare electronice 17
16 ELECTROMCA PENTRU INGINERI ELECTROTEHNICIENI
Vol.II' Circuite electronice pentru semnale continue
In rela1ia (3.19) s-a luat in cosiderare 9i fapn.rl c rczistenla de intrare a celui de al doilea etaj.
I3p2 CSte rcz-isten1a de sarcin conectat la ie:;irca primuiui etaj 9i este vzut in paralel cu Ra' 9i
conduc ai ele la distorsiurri neliniare. Prezen1a distorsiunilor n semnalul de iegre al rcEl.
ampliicaioarelor reprezint o problem relativ diic1de solu}ionat la sinteza
acestor circuite.
Cantitativ distorsunile arnpliicatoarelor se pot caracteriza prin acton-rl total de distorsiuni
armonice. THD, [ 8], [29]. [50]:
+Us

l-
I l I|L

THD =
V .J t"J
x 100 (3. 1 7)

uo(t)

In rcla1ia (3.17) indicele..ef'-'simbolizeaz r,aloarea efectir' a semrralului iar'indice]e..1cf'

r,aloaLea e-ectiv a fundamentalei serrrrralului considerat. Aceste r'alori efective se calculeaz.
clc excrr-rpin. pebaza analizei Fourier, aga cum s-a sr'.rdiat la Bazele fizice ale electrotehnicii.
ln
gcnerl,l accst |actol se recomand s fie sub 5oZ' Se poate folosi 9i factorul de putere FP:

FP = /1 1a\
( rnd)'
\
I
100 /

3.2.Exemple de amplificatoare electronice simple.

Fig.3.8.Amplificator de joas frecvenf cu tranzistoal.e bipolae
In conformitate cu cele prezentate n t62)' circuitele firndamentale cu trarzistoale
bipolare gi cu tranzistoale cu efect de crnp indeplinesc funcliuni de amplificare. Ele reprezirrt
amplificatoare electronice cu un singur ctaj. Intruct pentru toate circuitele menlionate s-au Pentru factorul de ampliicare al celui de al doilea etaj se poate scrie de aselnenea in mod direct:
deus prin demonstralie sau argumentare cei hei parametri de interes, factorul de amplificare'
rezisten1a de intrare gi restenla de ie$ire, nu se mai revine asupra lor in acest capitol, Se vor R^^
Lz
x r^--
uLz
lua ns n considerare dou exemple de ampliicatoare de joas frecven} cu mai multe etaje. 4
"'1 = _Bf (3.20)
Figura 3.8, [79], [80], [81], prezint rrn ampli.ficator cu dou etaje realizat cu .rBEZ
1

rranzistoale bipclare. Vom analiza flrnciionalea acestui cbcuit abordnd pe rnd chestiuni]e
legate de fi'rnc;ia electronic principal de amplificare 9i apoi pe cele aferente modului de ampliicare al amplificatorului studiat vaayea
Afunci, pebazar.ela1iei (3.13) coeicientul <te
stabilire al puncrului static de func!onare ai dispotivelor elec onice folosite.
valoarea:
ConfoIm figurii se constat c anrbele etaje, conshuite in jurul tranzstoarelor T1 qi T2
gi privite din puncnrl de vedere al semnalului altemativ, mic, de amplificat, func1ioneaz in
concxiirac c;iitor comun shepl. Eriitorul priinuliii uar.lzisto esie coieuiai expiici ia
potcnlialul masei circuitului electonic. In curent altemativ gi cel de al doilea tranzistor are
.4 = *+*(^. * ,c,r*rrrr)(R"r*,rrr) (3.2 1 )

cmitorul conectat la mas deoarece condensatorul de decuplare Ce scurtcircuiteaz ezis'.efir4

Rl. Conform [62], factorul de amplificare in tensune al primului etaj este:
Rezistenla de intrare a circuitutui este tocmai rezislcn1a de intrare a primuiui etaj. Dac luItt
n
inconsiderar.e faprul c n curent alrernativ rezistenla R2 este conectat la mas 9i aplre
11 ]q\ paralelcujonc}iuneabaz-enritoraprirnuluitr.anzistor' l.1.atunciputenrscre:

in
r,.-.
frLt
x R.
a
r I a'\
 t8 ELECTRONICA PENTRU TNGINEzu ELECTROTEHNICIENI
Vol.II. Crcuite eiectronice pentru semnale continue 3.Amplifi catoare electronice

Rezistenla de ie$ire a ampliicatorului este rezisten;a de ie5ire a celui de al doilea etaj, care, a9a
cum s.a preczat, dn punctul de vedere al selnnalului de joas frecvent, n*.1ion.u'l i'
conexjurie euritot.conrun sirtrpi. Pr.in unilale esie vaiabil relatia:

= Rat * - RQ (3.23)
ies
'cE,
Din punctul de vedere al problemei de sernnal mare, adc cel al polarizrii corecte
a
tranzistoar.elol dn cele dou etaje ale amplificatotuJui, precizm c accast este rezolvat prin
t.eglare automat, deoarece n cruent continuu circuitul funciioneaz cu reaclie negativ globi.l' uo(t)
de culent, de tip paralel, (clasificar.ea se va lmuri in capitolul umrol). La punere in fi^rnc1iune,
potenlialul de curent conti;iuu al bazei primului tranzstor este zero, el fiin blocat. ca u#u..,
prin rezisten1a de colcctor a tranzistorului Tl se asigur cur.entul de baz pentru tranzistoiui
T)
al crui punct de func1ionare intr in zona actlv- Curn n culent conti;uu condensatorul Ce
prezint practic mpedanl infinit, componenta de curent continuu a curenrului de u1(t)
emjtor al
tranzistonrlui T2 se inchide prin rezisten|a Rl la bomele creia apare tensiunea de reactie
negatV de curent, [2]. Aceast tensiune genereaz, prin rezisten1a R2' curentu| de polarizare
aI prLrrului tranzistor. La tenninal.ea reginrului rrarizitoriu anrbele tansloale ale
a.nrplificatoru|ui vor avea punctul static de funclionare stabilit irr zona activ de func1ionare.
Reglarea se poate face prin modificarea valorii rezistenlei R2. Valoarea rezistenlei Rl nu
poate
i sclrimbat in ljmite largi deoarece ea trebuie aleas de valoare ct mai
amplificarea derivei cu temperati.ra a punctelor statice de funcfionare:
--. p.,'.* .u
Fig.3.9Amplicator de joas iecven! cu tranzistoare cu efect de cmp.

-!-
nl (3.24) Dac condensatoarele din circuit surrt dimensionate conform principiului reactarr|ei rninime la
fi'ecvenla de lucru atunci factorul de amplificare total va fi:

s rmn ct mai mic.

Dac aecvenJa semnalului prelucrat de ctre amplificatorul wtalizat cste constant = S,S, (no, ,,,,)( Ro, * ,,,,.)
atrrnci capacitatea condensatoarelor de inaare, ie9ire
9i ecuplare se poate alege conform
" (3.27)

princpiului eactanlei minirne la &ecven1a de lucru. Dc ins &ecvenp se modiic

atunci Rezistenla de intrare este relativ mic deoarece restenla de polarizare
trebuie s se ia in considerare atenurile 9i defazrile suplimentare introduse de
relelele RC,
Rgl este n
al paralel cu rezisten{a gril-surs a trarrzistorulu T1:
cror rol nu ma poate fi neglijat'
Circuitul prezen|.at poatefi proectat astfel inct s prezinte factor de ampliicare cu
valor.i pn Ia 5000 dar este.irrrprecis gi instabil deoareci performan|ele
sa1e depind cie
r = Ro, * o R", (3.28)
caracteristicile componentelor electronice folosite.
an
'Gst
. Al doiiea circuit propus spre analiz este tot un amplificator dejoas frecvenf cu dou
et4e rea|iz^t ins cu tranzistoare cu efect de cmp cu jonc1iune, J-FET, cu
Rezistenla de ie;re a amplificatorului este tocmai rezisten1a de iegire a celui de al
canal ..n,,, Aga cum doilea etaj:
rezult din Figura 3.9, ce|e dou trarrzstoare firni1io',i"'a'n con"xiune surs
comun
deoarece condensatoarele Csl gi Cs2 scrrrtcircuiteaz ia curent altemativ
rezistentele Rsl 9i
Rs2. Coeficiennrl de amplificare al celor dou etaie va fi: rtes = (Ro, * 'rrr) = Ror. (3.2e)

, = _S,(Ro, ,rrr) Punctele statice de func}ionare ale celor dou tranzistoare se stabilesc independcnt,
' (3.2s)
prin reac1ie negativ de curent. Rezisten1ele Rgl 9i Rg2 mentin potenlial nul in circuirui grilelor
tlanzistoarelor. Sursele srrnt ns aduse la un potenfia| pozitiv-datoril curenrului continuu ce
ti, respectrv: parcuge rezistenlele Rsl, respectiv, fu2.

I , = _S, (n"x rDSZ I| ?]\

\J'-u
'
Ccle dou circuite ampiificatoar'e au o sede de rsturi comune. Ele pot realiza
coeicien1i de ampliicare re.lativ mari. Din pcate performan1ele |or sunt dependente de
caracteristicile componentelor folosite' De aceea circuitele desct.ise nu 5e pol produce n serie 9i

I
 4.Reactia in circuirul amplifi catoarelor )l
?O ELECTROMCA PENTRU T]\JGI\Eru ELECTROTEI'INICIENI
Vol.II. Circuite electroruce pentm semnale continue
cer reglri ngrijite Ia punere in funcliune. Ca:'actcristicile lor, din purrc|.rl de vcderc al
prelucrrii semrralului de joas frecven1 sunt inflrrenlate de modul de stabilire al puncrului
itatic de fi.rnc1ionare al tranzistoarelor' Stabilitatea tennic a circuilelor plezentate este 9i ea
modest. in plus, aceste amplificatoare srrnt sisteme de comand a tensiunii de iegiI-e 9i de
aceea, neavnd nici o infonna1ie asupra semnalului generat, stabilitatea qi precizia lor sunt
modcste.

4.REACTIA IN CIRCUITUL AMPLIFICATOARELOR

Avnd in vedere c majoritatea crcuitelor electronice penttu semnale continue se

bazeaz pe olosirea amplificatoarelor electronice, o problem de cea mai mare imporran1 o
reprezitrt optilnizar.ea caracteristicilor acestora. Urra dinrr.e rrretodele cele mai eficierrte dc a
mbunt1i perfonnan1ele anplificatoarelor eleclronice este de a le transfonna din sisterrre de
comand a tensiunii de ie$ire n sisteme de reglare automat. ln acest scop se foiose$te leaclia n
circuitul amplificatoarelor. Aceasta const in aplicarea unei pr|i din mrimea de iegire, numit
rrrrfune de reac1ie, la intrarea circuinrlui, prin insumare sau scdere din sernnalul de intrare'
Numim reaclia ..pozitiv.. dac mrimea de reaclie se nsumeaz cu mrimea de intr.ale 9i
..negativ.. dac mrimea de reac1ie se scade din mrirnea de intrare'
In circuitul arnpliicatoarelor elecftonice leaclia poate apar.e din cauza unor cuplaje
parazite sau a unor elemente parazte de circuit. In acest caz ea ese un fenomen ncdorit care
Lebuiegte eliminat prin sinteza ingrijit a circuitului. Posibilitatea apari1iei unor reaclii nedorite
cregte cu fi.ecvenla de lucru a circuitelor electronice, mai ales din cauz c scad reactan1ele
capacitil,e asociate capacitfilor pat.azite proprii dispozitivelor electronice. Pe de alt pane
rec1ia n circuifu| arrrplificatoarelor poate apare in urma ac1iunii de sintez a circuifului, ca un
fenomen dorit de ctrJ proiectant pentru a ob{ine anumite performan|e specificc. Acest caz va fi
sfudiat cu precdere n continuare.

4.1.Probleme generaIe gi clasiicri

Pentru ca expunerea noastr s fie in continuae cat mai fluent' vom adopta pentru un
arnplificator electronic fr reac1ie, care funcfioneaz conform celor expuse n capitolul anterior
utrul dint simbolurile indicate in Figura 4.1. Vom nota cu "A" coeficientul de anrplificare al
"
acestui ampii{icator r reacie.
o prim problem o constifuie modul in care se insoar mrimea de reac1ie. In
electronic ca mrimi de reac1ie se fo]osesc cel mai des tensiuni propor|ionale cu tensiunea de
la bornele de iegire a amplificatorului sau cu curentul de iegire fumizat sarcinii' Mrimea de
reacfie de tensiune se msoar de obicei cu ajutorul unui divizor de tensiune cuplat n paralel
cu
circuitul de :al.cin. Conform cu cele prezentate in Figura 4.2, tensiunea de reacle de tensiune
,,^ c,

u,u|) = u"(t) = k,r.u,(t) (4.1 )

-, h
 22 ELECTROMCA PENTRU INGiNEzu ELECTRO] EHN]CIEM
Vol.II. Circuite electron.ice pentru semlale contrnue 4.Reac1ia in circuitul amplifi catoarelor

kr=R, (4 4\

uo(t) Acest coeficicnt de reactie are dimensiunile unei rezistenle,

spre deosebire de coeficjentul de
reaclie de tensiune care este adimensional. Circuitul
de msurare a semnaluiui de reac1ie de
curent mic;oreaz ugor sarcna conectat la iegirea
amplificatorului e]ectronic.

u1(t)
uo(t)
b) U (t)
r

Fig'4.1.Sinrboluri olosite pentru anrplificatoarele eJectronice r reac1ie

Fig. 4.3, Msurarea senrnalului de reac$e de curen.

Prin unnare coeicentul de reactie de tensiune va fi:

Inainte de a incheia acest paragraf tI.ebuie s subliniem
electronice complexe se pot olosi alte me-tode
fapful c ]a sistemele
,R, =
K.,
9i
devne necesar identificarea corect a blocului
de msurare a mrimilor be reac1i.. In acet caz

ru 'R, + R,
(4 )\
electronic ce descrie exact modul de lucru al
de msurare care poate ccmplica funcliunea
circuitului. b;;.J"'.4
n cale pe lng amplificatoare electronice apar gi alte circuite ,l.t"*"t"
complexe, iJi.t"u ,,,ui
electr.icc sau
elecfoonice' mrimea a.'"1:|: poit"-..p'.".,,ta gi altceva dct
se constat c circuirul de msurare a mrimii de reac1ie de tensiune mregte ugor sarcina o tensiune sau un curent,
Il 8],
conectat !a ie;irea arnplificatorului. De aceea estebine ca rezisten}ele folosite
uel, [20], [31], [32], 1331, t4ol,i68l, t7it.
si aibe r,alori ct
mai mari.

u*(t)

I
Fig.4.2. Msurarea semnalului de reacfie de tensiune.
Fig. 4.4. Schema bloc a unui amplificator cu reacfie
serie de tensiune.

Msurarea semnalului de tensirrne de reac1ie propor,tional cu curenful de egire din

t
Mrimea de reac1ie se poate conecta in serie sau n paralel
amplificator, numit n continuae tensiune de reac$e de curent' se face, rr cazul cel mai iimplu, cu mrirnea de intraIe in
circuitul amplificator. Ca urmare, |und n considerare
cu ajutotul unui $unt cu rezisten1 ohmc mic, conectat in serie cu circuirul faptut .*p.,. -ui s-u.s c tensiunea de
de sarcin, Figura reaclie poate fi o msur a tensiunii sau curenfului 9i
4.3. In acest caz putem scrie: ain circuitui a. i.li,.,-uo* a\,ea patnr
categorii de amplificatoare eiectronice, cu reactie:
amplificator .u ..u",i. le,,e oe tensiune,
Figura 4.4, ampliicator cu reacle paralel de tensiurre,
Figura 4.5, amplificator cu reac1e serie

I
u,r(t) = Rt i"(t) = k,,.i"(t) (4.3) de curent, Iigura 4.6 9i, in sr;it, anplificator cu
,eac1ie paralel de curent, Figula 4.7. In
schemele bloc ale ampii.ficatoarelor cu rac1ie paralel
s-au indicat 9i rezistenlele de cuplare ca.e
Conform expresiei (4.3), coeficiennrl cle reac$e de curent va fi: suilt necesare deoarece, a$a cum bine se qtie
de ra Bazere fizjce are electrotehnicii, nu se por

I
 4.Reac1ia in circuitul amplificatoar.elor
ELEC'IRONICA PENTRU INGINERI ELECTROTEHNICIENI 25
Vol.II. Circuite electronice penfiu senuale continue

u1(t)

Fig. 4.5. Schema bloc a unui amplificator cu reacqie paralel de feusiune.

Fig' 4.1. Ampliicator cu leactie paralel de curent. Schema bloc.

Dar in jurul ampliicatorului este inchis o buci de reacfie care face ca semnaluj
ptlne direct in paralel dou surse de tensiune. Prezen1a acestor l.ezisten1e este, de altfei, unul din de comand
uc() s ie sulna sau diferenfa dintre seninalul de intrare. u1(t)
elcmentele de identificare sirnpl a reac}iei de tip paralel. 9i sernnalul de reactie, u,(t):

u,(t) = u(t) ! u,.(t) (1.6)

4.2.Factorul de amplificare aI amp|iicatoarelor cu reaclie.
Tensiunea de reaclie poate fi o msur a tensiurrii sau cuIentu|ui de ie;ir"e din amplificator'
[n acest paragrafse va stabili factorul de amplificare al amplificatoarelor cu eaclie, pe
..b'' fiind adoptat de 1a termenul ..bucl lemnul "+" corespunde reactiei pozitive iar semnul "-" celei ncgative. introducand expresia
care convenim s.l notm incontinuare cu A5' indicele (4.6) in relaga (4.5), obfinem:
de reac{ie". Expresia o vorn determina in cazul amplificatorului cu reaclie serie de tensiune
prezentat in Figura 4.4' Precizm ins faptul c rerultarul stabilit este vaiabi1 pentru orice
categorie de ampliicator electronic cu reac|ie. u"(t) = ,n
[u,(t)
x u,Q)f (4.7)

Tensiurrea de reactie este ns o msur a semnalului de ie$ire, conform relafiilor (4.

l ) sau (4.3).
Fr a reduce din generalitatea analizei. ne vom rezuma la prma dintre relaii'
Atunci:

u-(t)
e,. = .u@ + k,r-_-e,_rl
'u(t\1 (4.8)
I,,,
Definind factorul de amplificare al amplificatorului cu reaclie prin:

t _
ue"(t)
n,
, u(t\
;\,
(4.8)
Fig. 4.6. -Arnpl!ficator cu leaclie serie de cuent' Sc.bema bloe,
prin transformri simple ajungem la reta(ia:
9a cum s-a subliniat la incepurul acestui capitol, ampliicatoarele cu reac|ie se
..corrstnriesc'' in jrrrul unor amplificatoare {r reaclie, cu unul sau mai multe etaje, caracterizate
n_A
n,
de un factor de amp}ificare A care are, de obicei. o l'aloare mar.e. Amplificatorui . reaclie din D1I.)
(4.e)
L T l. ../l
Figura 4.4 are la iegire un semnal u.(t) care reflect valoarea amplificat a semnalului de
conrand' u"(t)' de la intrarea sa:
care permite stabi|irea coeficientu|ui de ampliicare a| atnplifictoru|ui cu rcacfie. ln
(4.s) expresia (4.9) sernnul "-" corespunde reacliei pozitive gi semnui .,+.' reaciei nesative. Dace
 ELECTRONiCA PENTRU NGINERI ELECTROTEI{\TCIEN-I
Vol.II. Circuite electronice pentru semnale continue 4.Reaclia in circuinrl arnplifi catoarelor 2-l

coeficienrul de reacgie k. este egal cu unitatea aftrnci spunem c amplificatorul functoneaz cu

reac{ie total.
de integrare, de difereniiere sau al circuitelor oscilatoare annonice. La frecvenle mari
capaci le parazite ale jonc1iunilor sau inductivitlile parazite ale circuitului au aceia;i efect.
4.3.Performante generale ale amplificatoarelor cu reactie. ln aceste cazuri devine necesar investigarea stabilit}ii amplificatorului, privit ca un sistem
automat de reglare. In general reac1ia negativ are efecte favorabile asupra comportrii
ln acest paragraf vom analiza cteva perorrnanle de ordin general care Caracl.er|zeaz circuirului' caracteristicile de frecr,en.t fi ind aplatisate'
amplifi catoarele electronice cu reaclie.
Din rela{ia (4'9) se poate vedea c reactia pozitir' mr.egte factorul de arnplificare al
circuirului. Ea favonzeaz ins instabilitatea amp]ificatorului 9i distorsiunile neliniare. Rcactia 4.4.Amplificatoare cu reacfie cu mai multe etaje. CIasiicrr.
pozitiv st ns la baza fi'rnc1ionrii cir.cuitelor osciiatoare, ntre1innd regimul petmanent de
autooscila1ie. La anrplificatoarele elech.onice cu mai multe etaje, reacia poziiv se folosegte De obicei' pentru realizat.ea rurui factor de amplficare ct mai ridicat amplificatoaele
uneori, ca reaclie local, cu condi1ia ca amplificatorul s fie prevZut cu o reactie negatir' electronice au mai multe etaje gi n structura lor pot fi intilnite rnai multe circuite de reacfie.
global. Teoretic exist un numr foate mare de corrrbina}ii posibile penuu amplasarea circuitelor de
Reactia negatir' micgoreaz factorul de anlplificare al amplificatorului. Ea este ns r.eaclie. Tocmai din acest motiv cele trei exemple cat.eurmeaz doresc s ocre cter'a indica]ii
foarte mult folosit deoarece cregte stabilitatea circuirului la r,arialia parametr.ilor' a generale, r nici o preten}ie privind epuizarea variante]or'
temperaturii. a tensiunlor de polarizare, etc. Dac rescrem expresia (4.9) sub forma: Figura 4.8 se refer |a cazu| rrrrui ampliicator electronic cu trei etaje, prevzut cu
reaclii locale. Datorit reac{iei locale din etajul i, factorul de ampliicare al acestuia este:
t_l
-^h (4. I 0) )
-t I a1
..bl
.4 = )- (4.13)
-iL,tr 7 + k.,.,
--=
gi dac adrnitcm c amplificarea amplificatorului . reac1ie' A, este cel pulin cu un oldin de In rnod asemntor pentru cel de al treilea etaj al circuitului este valabil relatia:
mrime mai mare dect ampliicarea dorit a amplificatorului cu reac1ie, atunci putem
presupune c:

t-3
l^ ^,^-
b3 | + k,,., (4.14)

--)u
A
(4.I 1)

Ca urmare coeficientul de amplificare al amplificatorului devine:

prin urmare, cu o bun aproxima{ie vom putea scrie:
9i,
, = ,,.,.Ao,
- (4.15)
I
A-x- (4.12)
Etajele l 9i 3 cgtig in stabilitate datorit prezen1ei reacfiei iar factorul de amplificare mare al
ansamblului este dat de etajul 2 care nu este prevzut cu reactie. In schimb arnpliicatorul
Rela1ia (4.l2) eviden1iaz proprietatea. cu totul remarcabit a ampliicatoarelor cu rmne un sistem de comand a tensiunii de iegire, fapt care are efecte negative asupra calit1ilor
reaclie negati\, de a avea un coeficient de amplificare care depinde numai de coeficientui de sale generale.
reac1ie, adic numai de elementele de circuit exterioare ampiificatorului electronic
r reac1ie
folosit' Este evident c aceast concluzie cere ca factorul dJarnplificare al ampliicatorului r Etat t EtaJ 2 EtaJ 3
reaclie s fie ct mai marc posibil. ln acest caz nu mai conteaz dispersia de parametri a
dispoztivelor electronice gi componentelor pasive folosite, circuitul electronic fiind usor
repoductibil, n produc$e de serie, fr mu]te elemente de reglare sau ajustare.
Amplificatoarele cu reac$e negativ sunt mai pu1in predispuse la distorsionarea
semnalului deoarece distorsiunjle neliniare sunt aplicate in antfazila in;ale.
Dac n circrrirul electonic apar elemenle reactive de circuit, an-rnci ampiificarea
amplificatorului devine o nrrme complex' caracterizat printr.un modul al ampli-rcrii
9i o
faz a semnalului de ie|ire. Elementele reacti\'e pot apare in circuit din necesitatea indeolinirii
unei anurnite funcliuni electronice. Asupra acestei probleme ne vom opri Ia studiul
circuite)ot. loca!
Fig.4.8. Schem bloc pentru amplificatoare cu reac1ie negativ
 4-Reaclia in circuirul amplifi catoarelor 29

ELECTROMCA PENTRU 1NGINERI ELECTROTEHNICIENI

28 """"v"ii1. semnale continue
circuite elecnonice penmr

cu reaclie ncgatir' t
anrplificato cu uei etaje plevzut n3
Fiqa 4.9 pleznt tot r.rn
poate tl scris irr mod direct:
t-
n,- (4.1 8)
global.;r.ii i'"pii.r*-"..i.i'"uituiui DJ -
I+k..A"15 5

A' 'A''A' (4.1 6)

1- Cu ajutorul rela|ilor. (a. 1 7) qi (4. 1 8), factonrl de amplificare al ntlegului circuit r'a fi:
D
I + k,.,.A,.A,
4..I A.^.4._
n,/t- DI D3
(4. l e)
Circuitul p9i.. rrjffil:#;:Ji;':liJ:is.:l
o
I + kr .A'.A,^.,.
l DL o)
stabil. Dac ins'fi:.:]-f,'#:tr3:,lT,:":T:."r:l'.,|.J:.t
apar prool
gatir. m ixt.
cu rea ctie ne
:ffi#;-'il,.n.u*prin."tor Rnine la latitudinea ceiui car.e sintetizeaz un circuit eleclronic rrrodul in care va
alege numrul de etaje ale amplificatoarelor gi modul in care va folosi reactia n circuitul
acestora.

4'S.Exernple de amplificatoare cu reaclie negativ.

In acest subcapitol se vor prezenta cteva exemple colcrete de aplicare a rcacliei

negative in circuitul amplifi catoarelor.

negativ global. Schema bioc.

Fig. 4'9. Amplificatoare cu reac|ie

UnastfeldecircuitesteartatinFigura4.10,incarepelngreactianegativglobalmaiapar
etaj este:
negative to"ute in Eu.io*r de mplificare pentru al doilea
5i reac1ii "ffii;;"'
I
ar (4. 17)
t-'
A'n
D1 - I + Kfl./az
. t ,

u
1(tl

EtaJ 2 EtaJ 3

Fig. 4. l 1 . Amplificator de curent contnuu cu cuplare direct intre etaje.

Figura 4'l 1 se refer la un amplificato' de cuent continuu cu dou etaje prer,zut cu

o schem bloc penm: ampli.catoare cu reac1ie mlxt. reactii locale de curent' t79], t80]' [8l]. Pe baza celor expuse in [62], cu luarea rr considerare a
Fig. 4.10.
circuitului de cuplare direct prin divizor rezistiv' valoarea factorului de amplificare se poa:e
scrie in mod direct:

lnmodasemntopenruaitreileaetajsepoatefolosiexpresia:
r
rl ELECTROMCAPENTRUbIGIhNERIELECTROTEHN]CIENI
It)
4.Reac1ia in circuitul amplficatoarelor 3i
Vol. iI. Circuite electronice pentru senrnale contnue

R. .

il
R-
_|)5|
''b (4 )A\
P +B'B
,.s ' ,. ,.4 R
,.8

dctlarece fiecaIe dintle etaje firnc1ioneaz cu reaclie negativ de curent. Puncnrl suric de

tr
funcflonale se stabileqte cu divizorul rezistiv fonnat din rezistenlele R1 gi R2. Aarplificarea
clcrr'ei cu temperarura a punctului static de firnciionare este aceea$i cu actorul de amplificare al
scrnnalului util, lucru ce se constituie ca un impor1arrt dezavantaj al circuitului' Rezistena sa de
intrare este de asemenea mc, din cauza plezenei rezisten1elor de polar.izare. [62].
Figura 4.l 2 indic circuirul rrnui amplficator de tensiune, de joas frecven1 cu cuplaje
RC pe ntrare, ieqire 9i lntre cele dou etaje. [79]' [80]' [81]. Cuadripolii de cuplaj sunt C1R1.
C2R5 gi C3Re. Din cauza prezentei condensatoarelor de decuplare Ca 9i C-5, arnplificatorul

I
func1ioneaz in bucl deschis din punch:l de vedere al semnalului util, de joas fi.ecven1.
u1(t)
Factorul su de amplificaIe se poate u$or stabili deoalece cele dou etaje sunt in conexiune
el-titot.conrun sirnpl. In calcul trebuie ins luat in considerare gi modulul atenu]ii introduse de
c1re iecare dintre cuadripolii de cuplare, |62l. De asemenea o'ebuie estimat 9i de|azajul

il
scrnnalului de iegir.e fa1 de cel de intrar.e. rezultat de prezenla acelora;i cuadripoli, care au
cztr.acteristici dependente de &ecven1. Ampiificatorul poate avea un coeficient de arnplificare
rrale dar este dezavantajat de variatia fazei semnalului de iegire cu frecvenla. Reaclia este
|olos,it rr circuirul acesui amplificator numai pentlu stabltea prrnctelor statice de func1ionar.e
a tlanzistoarelor. Acest lucru se face prin divizoare rezistive de tensirrne gi cu reaclie negati\/

T
de cutent. Valoarea arnplificrii derivei cu tempera|ua a punctelor statice este \/R1, respectiv
Fg' 4.l3. Amplificator dejoas frecven1 cu reac1ie negativ global.
R3/R7. Ea este mult mai mic dect coeficientul de amplificare al senulalului util' prelucrat de
ctr.e ampli|rcator.

tf +Us multip_le
Un amplificator de joas frecven}, cu cuplare direct intr.e etaje prcvzut ctl rcilclii
9
esteindicat in Figura 4.13, U9), t801, t811. Din punctul ae veacie al scrnnalului uril,
ampiificatorui este prevzut cu reac1ie negativ giobai serie cie tensiwte' Semnalu1 dc r.cac1ic

I
de tensir'uie se stabileqte prin varianta clasic cu divizorrrl format din rezisten|ele R5
9i fu. Ca
urmare factorul de amplificare al circuitului va fi:

Rr+Ru
A,=
T
(4.21)
1i, p

u.l6s(t)
R, +

I
,r(u

dac anpliicarea A a amplficatorului cu bucla de reac1ie deschis este suicient de mare.

Penttu ca cele afinnate mai sus s fie valabilg rezistellla R5 trebuie s fie mic, deoarece n caz

I
contrar va introduce 9i o reactie negativ de curent, nedorit, la stabilirea puncfului static de
fi.rnc1ionare al ampliicatorului. Rezult c rezsten1a F'6 va trebui s aibe valori relativ mari
pentnr ca crcuih de msur s nu incarce prea mult ie;ir-ea. De aici apar restrc1ii sel'ere
privind valoarea minim a amplificrii A..

t
Polarizarea tranzistoarelor se face cu reacfie negativ paralel de curent, prin
Fig. 4'12, Ampliicator de joas &ecvent cu cuplaje RC intermediul rezistenlei traductor & $ a rezisteniei de cuplare R5. ca urmare amplificarca
derivei cu temperatura a puncielor statice de funcgionare este mic' fiind dat de:
 ELECTROMCA PENTRU INGINEzu ELECTROTE}INICIENI 4.Reac1ia n circui1ul arnpIifi catoarelor 33
Vol. II. Circuite electronice pentru settuiale continue
p
-'2
.J
nD (4.22) rI u ur-r,
D -J (4.24)
4
L-t I
z

iecvcn! Deoarece condensatorul C2 blocheaz curen$i contfului prin R3, curenful rle colector al
Circuitulareperfonrranlesatisctoareinspeciallaampiificareasemnalelorcle tranzistorului T1 se inchide prn rezistenla \. Prin unnare potenlialul de curent continuu al
de llecele, cu reactant
constant cn condensatoarele se pot dimensiona ca conderlsatoafe colectorului tranzistorului T2, deci al iegir.ii, va fi:
caoacitil' nrininr.

rr I u, - urr-r, - Irr'Ro (4.2s)

{Js z
Ins curenful de colector al tranzistonrlui Tl este:

1^. =
U, - Ur-r,
= Yr-o
Lr R, R,
(J.26)

Deoarece UsB-12 aro valori nrici gi lelativ constante, $i acest curent va fi constant. Ca urmare gi
potenlialul de curent continuu al iegirii, dat de relalia (4.25) va fi practic consranr ceea ce
ul(t) 1"Jt) echivaleaz cu o polar.izar.e deosebit de stabil a cir.cuitului. Constan1a revine ciin fapfui c
predominant este primul termen, (1/2)U5. Din pcate, datorit tensiunii mici de la bornele
rezisten1ei R.2 factorr:i de amplificare al cir.cuitului nu poate fi cut mai mare de !0. Dste
interesant de remarcat fapful c r R3 5i C2 9i cu Ra scurtcircuitat, cele dou tranz'stoare
formeaz un trarrzistor compus iar circuitul devine un circuit repetor pe emtor, cu un .singur
etaj' folosit pentru adaptae de impedan1 9i avnd factorul de amptificare n tensiune uIitar.ar
factorul de amplificare n curent de valoare mare, B = h .9z'
La incheerea acestui capitol sunt binevenite cteva concluzii. Se constat c
majortatea amplificatoarelor cu reac}ie, rea|izate cu componente discrete folosesc conexiunea
Fg.4. 1 4. Amplifi cator ...,...&1i::::# complementare 9i emitor comun sau sru.s comun' Probleme ildic n special deriva cu temperafura a puncfului
;[ff,r*"*" static de func1ionare, datorat modificrii curen1ilor reziduali invergi colector-baz, ip^, a
tensiunii baz-emitor sau a factorului de amplificare n curent de serrrnal mic,
B. Reducerea
acestor efecte negative se poate face folosind tensiuni de alimentare bine stabilizate, reacfii
locale, piese de bun calitate gi apelnd la simetrizarea circuitelor, prin alimentare cu sistem de
Ultimul exemplu abordat, t79], t8o], [8l], se refer
la un amplificator de joas tensiune dubl, pozitiv 9i negativ.
4.14. F.ste..un circuit prevzut cu Din pcate, mrirea nunrrului de etaje pentru a avea factor de amplificare mari n
frecven1 ea|izat cu tranzistoare |igrrra
"'opt."rr*",
re1eaua de reacle frind format din rezisten1ele R4 $i &. bucl deschis ru esie o solulie optm deoarece, din cauza cuadripolilor e cuplare, apar
reac{ie negativ serie de
Lund in considerare "..i;;'oouanata p.in anal'iza circuitelor anterioare, putem scrie direct defazi 9i atenuri nedorite ale semnalului. De asemenea se complic pioblemele de stablitate.
"*p.'i*1"
.raloarea factonrlui de amplificare:

p
t-
n, 1r+
Lt (4.23)
D p
- 3

tefipelatura a punc.ulu1
Circuirul se remarc prin faptul c are amplificarea derir,ei cu
Vom aceast ploprietate. Datorit
static de func1ionare egala piactic cu unitatea.
argumenta
polariza.e sr.rnt egale, potentialirl baze tranzistorului T1
este egal cu
faptului c:ezisten1ele oe
U./2. Atunci potenlialul de curant contiluu emitoruloi acelrria$i lranzistor va fi:
 I
ELECTRON]CA PENTRU INGINEzu ELECTROTEHNICIENI 5.Amplificatoare operalionale 35
Vol. II. Circuite electronice pentru semnale continue
f34 Cicuitul are dou intrri, 11 9i 12' pe bazele celor dou hanzistoare, Tl 5i, respectiv,
'I2. De asemenea amplificatorul diferen1ial prezirrt dou iegiri, or
$ o:, cuplate la colectoarele
aceloragi tranzistoare.

I
t 5.AMPLIFICATOARE OPERTIONALE
t t{".f)

I Alnpliicatoarele opera1ionale, t5], tl6], t24], [35]' [36]' [37]' [40]' I43]' [69]' ti6]'
i791, t801,tsil, tszl, I841, t861, au fost dezvoltate din necesitatea de a soluliona problemele
..i''teia -i-*u.'l
+l e
2" _L

t
;p ia amplificatoarelor electronice perfotmante. Pomind de la concluziile
capitolul.tianterior'rezultcun"1@rte'crq!lLtcqE!"li'.pq4E!*a
beneficia la maximutn d9 avanrajelFflerite de reac1ia ne3ativ. s aibc un factor de anrpli{icare
in.oilja...t.r.]op.n-toop gain n literarura tehni1 de limb englez' de valoare ct mai

t
-Us
,,,*.. p.-lnru dinrre. cele doua protleme prezentaG. a fost rezolvat prin introducerea
ffificatorului diferen$al. Acesta a condus apoi in rnod natural la amplificatoarele
opera1ionale, care in prezent domin cir.cuitele electronice sub forma tehnologic de
Fig.5.1. Schema electronic de principiu a amplificatoarclor difcrentia|c'
amplifi catoare operalionale integrate.

5.l.Principiut funcfional gi constructiv al amplificatoarelor Vom proceda |a ana|iza firnc1ionrii amplificatoruIui diferen1ial prcsttptlntrtt cll

t
lIl.
alirnenta.rea acesn.ta se face de !a o sr.us drrtl!, s!:le;tri.c de ensitrne crrnlinrl sIirhiIiz;rl;i,
diferen{iale. : {-Us)' crczisiclreic tig gtricciur sr-uri cgaie, Lr - Lz - R." yi c iratzi>it,arcjc..i ;i -i.) srrrrt
bine impercheate, B1 : F: = F, fart : ge: = rgp gi rcrl = cEz: rcE. Pentru sirrt1llit:rlc lrrii
Avnd in vedere c deriva cu tempearura a palametrilor semiconductoarelor este o admitem c prin rezisten|ele de baz, cuplate cu tinie ntrerupt in figur, R+I $i Ru:' in practic:
proprietate fiz,c a acestora" nu o putem influenta in mod direct. Din acest motiv prirr

t
proiectarea ingijit a circuitelor de polarizare putem rezolva doar n parte probleme|e legate de
stabilitatea termic a circuitelor eieconice' S-a pus problema den'oltrii unor circuite speciale
care s nu mai amplifice terrsiunile de derv a semiconductoriior ci numai diferenla acestoI
cu valoare ugor diferit' trarrzistoarele sunt astfel polarizate inct tensiunile de la cele dou ie;iri
s fie egale qi egale cu 0 volt' Spunem c ampliicatorul diferenlial are semnal nul la egirir
Precizm c aceast tensirrne de ie;ire nul n regin staiionar este relatir' msurt
in volt are valori dependente de niveiul tensiunilor stabilzate de alimentare a circuitrr.lui
'i 5i de

t
tensiuni. !n acest caz la ieglrea unor astfel de circuite vor apare abateri mult mai mici datort polarizare, deci ie;iri1e nule nu sunt obligatoriu la 0V. lmportant este ca cele dou ie5iri s aib
fenomenelor de natur termic. Circuitul care rezolv aceast problem este ampiificatorul aceea;i tensiune la func1ionare in gol, r semnai de intrare 9i r sarcin conectat la iegire.
diferenlial. Valorile n volt ale semnalului de iegire nul se aleg de ctre proiectantu| circuizului.
ISchcma electronic de principiu a rrnui arnplificator diferential este artat in Figura In condifiile de mai sus, potengialul de curent continuu al emtorilor celor dou
5. l . Se rEmarc fapnrl c este rrn circuit simetric' construit in jrrrul a dou tranzistoare, T1 9i T2' rranzjstoare se stabilegte la:
care au n circuinrl de colector rezisten1ele R.r $i &z. Alimentarea circuitului se face de la surs
dubt de tensitrne stabilizat, +Us gi .Us. Nici un punct al circuitului amplificatorului diferen1ial
I nu este conectat la poten1iaiul comun al maselor celor dou surse de alimentare. Ca urmare, U"= -U, * U*"- -(Is + n".[(t+ F)Ir, + (t+ p)rrr] (51)
|! . porcn}ialul de curent continuu al barei -U5 poate fi 9i 0 volt, fir a schimba cu nimic
firrrc1ionarea circuitului. Ceea ce face ca amplificaton:l diferen1ial s nu reprezinte un Pentru ampliicatorul diferen!al ..ideal'', psrfect simetric! aceast rela$e devine:
, a'rsanblu de <Jou circuite in conexi..rne emiior comun simpl, este fapful c ernitcrii celol dou
I tr',r7istoae slrnt cuplali imp;eun la resten1a comun' u..ric, de emitor, R.' 1
U"=-Ur+2R,(L+F)Ia
I (s.2)

I E
 5.Amplifi catoare oPeralionale 37
36 ELECTRONICA PENTRU I}'IGINEzu ELECTROTEHNICIENI
Vol. 1I' Circuite electronice pentru semnale continue

exist mai multe posibilitp de aplic;Lre a

r.rcs-a =Rc xr^^ (5.7)
obsen'm c ar,nd dou intrri in cir.cuit,
tL
2. Din acest motiv l,om analiza pe rnd func1itxarea
..*n"lului J. amplicat la intrarile 1 9i de mod comun aplicate la int-rLri.
cir.cr.rinr]ui pentru senrnale diferen{iale 9i pentnr sermale deoarece topologia circuitului de iegire este neschimbat. Este er'ident c rela1ia (5.7) este
;;j;;;;ooul'oti'n.'it de folosire al anrp1ificatorului difcren1ial, cnd r,a1abil pentru oricare dintre cele dou ie{1i.
La inceput
'""' de important a se face
1

de intrare ." opuJot,. cele dou intrri, 1 9i 2. Convenim.s nutlim accst semnal
Inainte de a continua expunerea este extlem cteva
semnalul
s-l notnr cu uid. Este evident c toate semnalele mici considera1iuni privind modul de ap1icare a scmnalului diferen{ial intre int.ri. Apar.ent circuiful
trric ca semnal difcrenfia| de intrare, 9i
desore care discutm i.,.' .o|'ii,-'uu,.. ,nt nur.tii de limp. Colrform igurii, semrralul difcrential u:.a|iza ar avea dezavantajul de a nu putea prelucra semnale preluate de la ie$irile unor circuile
.''J"ori." circuitelor baz-ertitor ale celor dou tranzstoare: ce lucreaz fa1 de mas. ln realitate legarea la poten{ialul masei a oricreia dintre intrri nu
schirnb cu nimic funcliorrarea amplificatorului diferen!al- De aceea acesta are aceleagi
,,d=uBEr* 1-ttrur) (5.3 ) performan}e att la prelucrarea semnalelor flotante ct qi a sernnalelor preluate fap de mas' In
acest din urm caz, cealalt intrare trebuie legat la poten}ialul masei'
Al doilea punct de vedere care trebuie luqt in considerare la analiza de semnal mic a
Cunr adnritenr c circuirui este perfect simetric,
in valoare absolut cele dou nloclificri alc amplificatorului diferenlial este cel legat de modul de prelucrale al semnalelor aplicate pe
tcnsitLnilor bazi-enritor sunt egale: intrri fat ce mas, ntunite semnale de mod comun deoarece masa surselor de tensiune
..punct comun''. Lund n considerare acela;i
stabilizat de alimentare poat 9i numele de
I (5.4) sernrral rliferen{iai pe care l-am introdus prin Figu:.a 5.l 9i rela1ia (5.3), remarcm faptul c el

'BEr=-'Brz=1u,0 mai poate fi scris gi sub forma:

de colector al primuiui tranzistor' cu att ud = uit(t) - u2G)

lPrinururare cu ct cre'te curenful debaz,respectiv
.oi"... de al doilea tranzistor. Rezult atunci,
V;d;;.,.*',"r ai rj"'a, ...p...lu o. al celui
potenlialul
n rnod evident' faptul c total prin rezislenla B' nu se nrodiic.pe aceea' Aceasta inseamn c la intrarea amplificatorului diferen1ial putem avea tensl.-::le de intrare
"*.,-,*t atun- i c din punctu| dc
dierenfial nul pentru diferite valori comrrne ale poten1ialelo int!:rilo fa! i. li';r:i. !-li'u
nu se schirnb nici el. Deducem
comun al emtoriior tranzistoarelor
cele dou tranzistoate func}icneaz ca'9i
vcdcre al selnnalului diicren1iat aplicat la intrare, a1tfel spus, putem avea aceeaqi tensiune diferen1ial de intrare pentru multipie valori ale
comun simpl. Primul tranzistor amplific senrna]ul 0,5u16 iar
cum ar i in conexiun. poteniialelor ntrrilor.fa1 de aceeagi mas. Se pune intrebarea cum rspunde amplificatorul
al doilea ampliic
"-ii"i folosind cele expuse il1 t62], P{99 .19ric dir9'ct diferen1ial la schimbarea acestor potenliale ale intrrilor, sau a tensiunilor fa1 de mas'
'"-"J;i:0,;;';'+g:r
,'aloarea faciorului de amplifi careaiGEnpale
a circuituiui:
Convenim s numim tensiune de intrare de mod comun tensiunea:

,= _t=-t_ -BL;? urr(t)=:#\W (5.e)

iseconstatfaprulcacestfactorestejumtatedincelcorespunztorcircuituluiin S presupunem c aceast tensiune de mod comrrn' notat in continmre simpiificai

jurntate din prin u6y se aplic la ambele intrri ale amplificatorului diferen1ial' Remarcm faptul c acum
conexiture emitor comun ,i-pra deoarece iecare tranzistor amplific nrrmai
tensiunea diferen}ial de innare este nul ! Curen}ii de baz ai ambelor tranzistoare cresc cu
semnaluldiferenlial.Iegirileevolueazinmodsimetric,cuctscadeiegirealcuattcre;te
ieqirea 1 ie'ire cantitatea i6 5i ca urmare potenlalul de curent continuu al emitorilor se modific cu:
i.*]* iu i.'l,.u 2. in acest motiv uneori se obignuie'te s.se numeasc scade la acest
c coefitientu' de amplificare
i'".*"*.- * ie'i'ea 2 eqire neinversoare.\Faptul
circuit este wr dezar,arrtaj o.s"*in"uti", i*" uu fi compensat de alte. avantaje' Se va vedea c, ilR. = zR".(l+ P)i, (5.1 0)

;;}"p', i; ;plficatoareie operaionale, factorul AD. ale valori cu toful remarcabi1e'

pentru semnale diferen{iale
Rezisten{a de intrare a amplificatorului diferenfial, Aceast relalie ne perrnite s tragem concluzia c la aplicarea unui semnal de mod
este de valoare: comun pe intrrile amplificatorului diferen|ial, cele dou tranzistoare din circuit se comport ca
9i cum ar fi in conexiune emitor comun cu reaclie negativ de curent, [62], cu rezisten1a
de
r.= 2.r^,,
DL
(s.6)
reaclie de valoare 2(. Ca urmare factorul de amplificare de mod comun va fi:

deoarece intle in[ri sunt '.vzute.. tocmai circuitele baz.emitor ale celor dou
trarrzistoare, T1
uel u- D

-
IL
tr ct (5.!t)
= - = -
si T2. UCM ,,CM 2R
Rezislea{adeie;ire,corespunztoareamplilcriisemnalelorc!ferenfialernririe
aceeagi ca la amplificatorul n conexiune emitor comun simpl:
 38 ELECTROM CA PENTRU INGINTERI ELECTROTEHN] C IEM
Vol. iI. Circuite electronice Dentru sennale continue 5.Ampli.fi catoare operaionale 39
Acest coeficient de amplificare este mult mai mic dect cel de amplficar.e diferen1ial' ntrr.rct
tensiunile de mod comun sunt in faz,9i variatiile ie;irilor datorate lor sunt tot in faz'
mijlocul zonei actve unde parametri lor funclionali sunt optimi. Acest lucru se poate
usor
Continund arralogia, rezisten{a de intrare de mod comun a circuiru]ui r'a fi: soluliona prin nlocuirea rezistengei R. cu un geneator de curent constant, cu reziste;1
n1";
mare. Gsneratorul de culent constant nu este altceva dect un convertor tensiune/curent
cu
r^., r__ +
i(M = uE
20R = 2BR
' e (s.12)
semnal de intrale fix. Asupra lui se va reveni detaliat n capitolul 8.2. Figura
5'2 prezint
circuitul unui anrpli.ficator diferen1ial caactezatprintr-uncoeficient de atenuare a ampli|rcrii
de mod comun de l'aloare mare ca urnare a introducerii unui generator de
curent conslant cu un
iar rezistenta de ieEire rmne la valoarea: tranzistor.

fies-cM = Rr "ru (5. l 3)

Relund analiza lelaiilor (5.8) qi (5.9)' constatnr c nunai semnalul di|eren1ial .pur''
are tel,lsiunea de mod comun nul. Intr-adevr. putem usor deduce c:

u,
ta _ ^, ,
u,Ia
UMC = u,l .r --i2 1
(s.1 1)
LL

9i nurnai in acest caz u; este egal cu u;6/2 gi q2 este egal cu -u;6/2. Pentru ca rezultatul T1 T2
amplificrii tensiunilor de intrare diferen1iale s fie ct mai independent de tensiunile de mod
comun' care le nso1esc n mod natural, acestea din urm trebuie s fie ct mai pulin amplificate.
Altfel spus, coeficientu| de atenuare al ampliicrii de mod comun, g sau ..common mode
rejection ratio'', Clr{R\ in literanrra tehnic de limba englez:

A n
E=CMRR=
ncM
D
=pr " (5. l s)
BE

trebuie s ia valori ct mai mari' Aceasta nsearnn trarrzistoare cu factor p ct mai mare gi
rezisten1 ( de valoare ridicat. Prin modificarea puncfului static de func1ionare pe
caractelistica de intrare a tranzistoarelor nu se pot ob}ine rezultate satisfctoare deoarece scade
gi rezistenla de intrare. La amplificatoarele de acest fel, realizate cu tranzistoare, amplificarea
diferen1ial este rr jur de 50 iar cea a semna|elor de mod comun' n jur de 1' Deci coeficiennrl
de atenuare aI ampli-ficrii de mod comun se poate ugor realiza cu valori in jw de 50.
De altfel am ajuns la avantajul esential al amplificatoarelor diferentiale, legat -de
stabilitatea termic. Intr-adevr, modificri]e cu temperafura a tensirmilor baz-emitor a ceior
dou tranzistoare srrnt, din punctrrl de vedere al circuitului, modificrile unor tensjuni de mod Fig. 5.2. Amplificator diferengial cu generator de curent constant.
comun. De exemplu, apeind la coeficien1ii olientativi de mai sus, dac derivele tensitrnilor
baz-emitor sunt de 20, respectiv 20'l mV' atunci tensirrnea de iegire se va schimba cu numai
20 mV din cauza amp1i-ficrij tensiurrii de mod comrrrr gi cu doat 5 mV din caza componentei Pentru a lmuri efectut introducerii noului circuit, s admitem c rezistenlele
diferenfiale a tensiurilor de deriv. La un amplificator obiqnuit, proiectat cu grij, cu o R. $i &
sunt alese de valoare suficient de mic penru ca curenful d'e baz
amplificare a derivei cu temperatura a prrnctului static de l0, presupunnd tot o tensiune de al tranzistorutui T3' de
ord.nul microamperilor, s fie cel pu$n cu un ordin de mrime
rnai mic dect curentul pri'n
deriv de 2 mYlgrad Ceisius tot o modificare a temperaturii joncjiunii de 10 grade, am fi rezistenle.Ie divizorului men|ionat. Ca urmare, |.ar a face o eroare
prea mare' putem neglija
constatat o modificare a tensiunii'i de iegire in jw de 200 mV. Deci efecrul derivei termice ar fi curenful de baz aI tranzistoru,lui T3. Prin urmare divizorul funcgi'oneaz piactic
n gol gi
fost de 10 ori mai mare. poten$alul bazei tranzistorului va fi:
De altfel. tocmai acest aspect al functionrii amplificatoar.elor diferen1iale trebuiegte

.fi ,r,
imbr,:nt1it. lntre punctul comrrn al emitorilor gi sursa negativ de tensiune stabilizat de
.l'edem'' o rezisten} ct
alirnenta:.e ar trebui s mai mare, in condi$ile in care prin ea circul rrn
u,-,, = - (-u,)i
4:4fo = (5.,6)
curent suicien! de mare pentru ca punctele statice de fi:rrctionare ale tranzistoarelor s fie in
.10 ELECTROMCAPENTRUINGINERI t-ll'EcI'l(()Il:llNl( ll Nl 5.Amplifi catoare operalionale
Vol. II. Circuite electronice pclltl'tl scn)rl:llc coll(i!lltc
Ca urmare Si potenliaiul emitorullli lui T3 va fi constatrt dg 1'xl1;:r1c:
Figura 5'3 indic modul de compensare a abaterii tensiunii de iegire a rrnui amplifi<
u
,-r, = u
,-r, o'(' l' (5. I 7) diferen1ial cu ajutorul unui pote1iometru cu rezistent ohmic mic cuplat ltre sursi
tensiune pozitiv stabilizat 9i rezisten1ele de colector ale tranzistoarelor Tl gi T2. Compens
se face prin dezechlibrarea celor doi cwenf de colector pn carrd, la semnal diferen1ial
Rez,ult c 9i cru.entul prh rezisten1a R* r'a fi constant. Dar atuttci: aplicat ntre intrri, vom msura serrnal nul la cele dou iegiri. Ac!onnd asupla curenlilc
I
colector, amplifica1i, de valoare relativ lnare, aceast me1od, nu'Iit compensare in circr
de colector are efecte relativ reduse' Totugi ea se aplic ia etajul diferen1ial din configrr
_ -C-T3
'E l = c'otl5.t. (s. 8)
=
fi
-L-1)
1
amplificatoarelor opera1ionale, sub o fornr u;or modificat. ,l\{ai exact' in l
e potenliometrului de valoare mic din Figura 5.3, se folosegte urr potenliomeh.u de valoare l
mai mare dect valoarea rezistenlelor de colector, cuplat cu cele dor.r terrninale Ia colec1
Prin urmare curentul 16' cale este chia cuentul de colector ai lui T3 l,a fi constant $i tranzi51sar6l61 gi cu cursorul la sursa +U.. Deci se substituie o solulie "in palalel" celei "sr
..vzut..
..programabil'' prin valoal.ea rezisten1elor R1 9i R2. In sclilmb rezistenla in emitorul iaclcate in fig-rr. Modul de aplicare se va vedea tot in cuprinsul acesfui capitol, la prezent
.on'Jn ul tran'stoaelor principale, T1 9i T2, va fi male, dcoarece este forrnat dn rezistenla amp1ficatoarelor opera1ionale integlate'
diterential colector-emitor a lrri T3 insumat cu R". In acest fel l'aloar.ea coeicientului g poate
fi nrult rnrit, creind condilile specifice amplificatoarelor operalionale unde valor uzuale sunt
in domeniui 104 . 10J. (aten1ie ,si la amplificrile diferen1iale nlari, existnd nrai multe etaje !)'
o problem important cae apare la folosirea ampliicatorului diferen1ial este cea
legat r1e abaer.ea tensiunii de iegire la semnal direnialde intrar.e nul. Aceast abatere se
mtena1izeaz printr-o tensiune de iegire diferit de zero' atuIci cnd intre intrri aplicn un
semnal de valoare nul. Ea se datolegte faptului c circuirul amplificatorului reai difer de cel
ideal considerat pn acum, tranzistoarele neputnd fi perfect mperecheate 5i nici
componentele pasive neputnd avea caracteristici absolut identce. Procedura de eliminare a
acesiui dezavantaj poart numele ce compelsare a abaterii tensiunij de iegire sau compensare de
..offset''. Exst mai multe posibitit1i de a face aceast compensare' fiecare cu domeniile sale T1 T2
specifice de aplicalie.

+{Js

Fig' 5.4. Compensarea amplificatoarelor diferen1iale n circuirul de emitor.

Compensarea in circuitu| de emitor esre exemplificat n Figura 5.4. In acest t

Fig.5.3. Principiul compensrii a.rnpliicatoar.elor diferen$ale in circuitul de colector.
potenliometrulcurezistentohmicmicse.amplaseazintreemitoriitranzistoarelorTl 9i 1
cursorul fiind legat la colectorul trarrzistorului din generatorul de c'.rrent constant. Si n acest c
efecrul de compensale este redus, deoarece sunt implicai crrenlji de emitor, de r.aloare mare.
plus, rezistenla potenliometrului introduce rrn efect de reac|ie negati\/ de curent, crLria i.
corespunde un factor de amplificare:
t
t
A1 ELECTROMCA PENTRU INGINEN ELECTROTEHMCIEM
Vol. II. Circuite electronice pentru semnale conrinue 5.Amplifi catoare operalionale 43

I
. = --g /5 lqi ln aplica1iile in care se admite o valoare mai redus pentru factorul de amplificzue
bD
diferen|ial dar exist pretenfii deosebite legate de stabilitate sau de restenla de intrale' se
recomand folosirea amplificatorului diferen1ial cu reac|ie negativ de curerrt, Figwa 5'6' ln
Ca urrnare, pentru ca circuitul de compensare s nu conduc la diminuarea factorului acest caz, crrnoscnd coeficientul de amplificare diferen}iai dat de rela1ia (5.5), prin
de amplificare diferenfial a circuifului, trebuie ca Au > Ao, ceea ce impirne ca: introducerea celor dou rezistenfe de reac|ie \, noul factor de amplificare se poate stabili cu
expresia binecrrnoscut 9i de la Teoria sistemelor:
; R

t
R<c 2R
P
t)
(5.20)

A,DD A^
+"p (5.2r )
c
Rezult c valoarea rezistenfei poteriiiometrului de compensare trebuie s fie mic. Din cauza
limitrilor ei, metoda se aplic numai la amplificatoarele diferen1iale rea|izate cu componente Dac coeficientul de amplificare dferenlial este suficient de mare atunci:
discrete.

; In sffir$it, ultima metod de compensare pe care o prezentm este compensarea Ia una

dintre intrri. In acest caz amplificatorul diferen1ial poate prelucra numai semnale de ntrare A.*c
.R
(s.22)
furnizate fap de mas. La cealalt intrare se aplic circuitul de compensare din Figura 5'5 prin
b 2R
care se introduce rrn mic nvel de tensirrne continu suplimentar penffu anularea abaterii
tensit'nii de iegire. Reglarea se face cu ceala1t inkare legat la mas. Metoda se aplic la
; amplificatoarele diferenliale realtzate cu componente dscrete. In acela;i timp ea este iingura
Rezistenla de intrare a ampiificatorului diferen$al crefte la valoarea:

metod de compensare abordabil in cazrrl amplificatoarelor opera1onale de uz general .ar nu

= 2('u, + BR")
au terminale de compensare, (de exemplu BM324,la care n aceea;i capsul cu l4 ternr'inale se
gsesc 4 ampli-ficatoare gi tebnologic nu exist posibilitate de arnplasare a terminale|or de
',, (s.23)

; compensare). ceea ce confer avantaje deosebite circuifului.

I
I
;

t Fig. 5.5. Compensarea amplificatoarelor diferen1iale la una dintre intrri.

Fig. 5.6' Amplificator diferen1ial cu reacrie negati\. de curent.

I
I
 14 lrl-Iic tlt()Nl(.:A I'lrN I I(Ll IN(ilNt:l{l l:l.l:('l l(O ll:l INI('lli\l 5. Amplifi catoare operalionale
Vol. II. Circuitc clcctronicc Dcntru sen)nalc c:onlinuc

cantitate egal cu cea dat nurneric.ot

lnainte de a ftnaliza acest subcapitol r,'onr prezenta dou exemple de anlpli)catoare de rela1ia (5.24). Rezult c fap de poteniialul bazei
T3' adic practic fa! de poten|i.alul *u'.i, i.n,i*ea de ie'ire
* '"."jif;"a 2.R.ig. Pri
lr
cifereniiale. Figura 5.7 se refer Ia ur ampliicator difelenlial cu amplificator inversor, [79],
t801, 1811.
ffiffi'n:.!illi:.T'ji:ffid.lferentia1
ui u...n,i."i..ui, pi.".."'.-oin.*".
"u inversol

/l DR
xrCP
nn-P<
-
-r DL
(-s.:o

cu cea valabil pentru amplificatorul cu

un tranzistor n conexiune erritor
l*ooff.u comur
La acest circuit, deoarece tensirrnile de
mcd.conrun se ap!c in faz,coer5cierttul
atenuare al amplificrii o".::o comun dt
este de acela'l
diferen1ial obi$nut, prevzut cu generator ".a]"^o.
de curent constant. "#*";iiaamplificatorul

T' T/t
II lz.

Fig. 5.7. Amplifcator diferenflal cu amplicator inversor.

Circuinrl prezint dou intrri, asemntol oricrui amplificator diferenfial dar are o
singur ie;ire. Circuitul realizat in jurul transtorului T3 este un amplificator inversor de
tensiune, cale are restenla R' cuplat ntre colector 5i baz, pe post de rezisten| de reaclie
negativ. Ceea ce este specific circuitului analizat const n faptul c potenlialul bazei
tranzistorului T3 este aproximativ constant:

uaE-T-.-Urr-rl-0,6Y (5,24)

Fig. 5.8. Ampliicator diferen1ial cu tranzisloare

Prin urmare, dac prin aplicarea semnalului diferen1ial ntre intrri. curentul de
cu efect de cmp.
colector al trarrzistorulu T1 cre5te cu cantitatea ig, atunci potcnia.lui colectorului lui T3 creqte
qi el cu:

Figura 5.8, t79],t80], t8l], se refer la un

u- -^ = Ri- dif...,4iufl.duii,:?."J.#:""'.::].:tat, amplificaror

Datorit aceluia;i seinnal de intrare diferen$al, curenrul de colector al tr.anzistorului T2

igfilJ;:^l.*ffi il1"T.:::*.#:iil,,.'."Jllf;lT'T::u;rm:xr:
scade tot cu ic, ca urmare. fat de colectorul lui T3, potenlialul coiectorului lui .|] creste cu o
 I
46 ELECTROMCA PENTRU INGINERI ELECTROTEHMCIEM

t
Vol. II. Circuite electronice pentru semnale continue 5. Amplfi catoare opera|ionale 4/

impor1ant circuiful electronic rr ansamblul su pe cnd la circuitele

cu amplificatoare
o.pera{ionale sunt esenfiale doar elementele exteri'oare circuitului

t
amplificator propriu-zis.
5.2.Amplifi catorul operafional. Caracteristici, performan{e. Aceast proprietate renacabil ezult tomai datorit: cuplrii directe
intre etaje, (l), factorului
de amplificare in bucl desclrs cu valoare foarte mare, (2), restenfei
de inlare mari' (3) 9i
rezisten}ei de egire mici, (a).
Ampli-ficatorul operalional reprezinti cel mai performant circuit electronic
amplificator' cu ajutoru| cruia pot fi solu{ionate, in mod satisfctor aproape toate problemele
ce se pun in tehnica circuitelor electronice de semnal. ln acelagi timp are multiple aplicali-i in
domeniul circuitelor electronice de impulswi 5i hibride, motiv pentru care el se va gsi n

lt
continuare in majoritatea exemplelor din acest curs universitar, dar r.a fi prezent 9i n multe
solulii prezentate n urmtorul volum.

il
t
9rsa de t*rsrlp
stobllzaa octlva

esra

I Comn

t
offgt

f s..r6a de tsElurp
stabtllza'a ncEttva

Fig. 5.9. Amplificatoare operationale. Schema bloc general. Fig. 5.10. Simbolul complet al amplificatorului operational.
;

il obignuit.
Un amplificator opera1ional nu difer esen1ialmente de wr amplificator elechonic
El are o schem bloc, Figura 5'9, de ampli,ficato cu 2 sau 3 etaje, dintre care primul
este n mod obligatoriu un amplificator diferen{ial. Urmtoarele dou etaje sunt rm
preamplificator gi un etaj final de putere. 'Prezen|a' primului etaj diferen1ial confer o
Figura 5.l0 se refer la simbolul complet aI arnpliicatoru|ui opera1ional,
toate elementele necesare cuplrii sale n circuitul elctronic. p"nt.u

.i-691 simrlifcat, care nu mai eviden1iaz sursele de alimentare';i circuitele

.*. con1i,,e
u.matoarea etaP de
y44 : func$onrii gi perormarrielor amplificatoarelor opera1ionale, vom folosi rrs un
de compensare.

,I
conportare satisfictoare din punct de vedere termic' ExistenJa a trei etaje am'Flificatoare simbo] simplificat apare deja in Figrrra 5.l l. Pe baza notatiilor rlin
{cest aceast figur, functia
asigur coeficient de amplificare mare circuitului. Cuplarea direct dintre etaje, fr elemente electronic indeplinit de ampliicatoru| operafional poate i ic.i.
.u'
reactive de circuit, garantea o comportare satisfctoare nt-o gam foarte larg de frecven1e

I
de lucnr mpliicatorul operafional este un ampliicator in bucl deschisi ?irreac{ie. Ui", __ o u,d (s.27)
Performan1ele sale superioare sunt asigurate 9i prin fapml c in primul etaj se poate proceda ia o
corlpensar a abaterii tensirrnii de iegire gi, de obicei, tn al doilea etaj se poate proceda Ia o
In aceast relalie Ap este amplificarea diferenlial sau ampli.ficarea
compensare n t.ecven1. Aceasta dn urm este necesar mai ales la frecvene inalte, pcutru a in buc| deschis, ..open-

I
loop gain'', n literafura tehnic de iimb eng|ez. Acesta este ce]
e!imina. n msttm nnsihi!rllrri efecfelc naoair,p alp nanenittilnr na"a.itp cnpnifieo
JP!!)arew rticnnziti.'.r^. mai important parameml ca'e
car actenzeaz un amplifi catol opera1onal. Modificand
semiconductoare folosite. u9or expresi a :
Cu ajutonrl amplifcatoarelor operalionale se pot consbui tot amplificatoare de
tensiune, curent sau putee. Deosebirea const in faptul c la amplificatoznele obigrruite este un" = AD.(u, - ur) (5.28)

il
 .18 ELECTROMCA PENTRU INGINERI ELECTROTEI{iIICIENI
5. Amplifi catoare oPeralionaie 49
Vol. fI. Circuite electronice pentru serfflale continue

putem aprecia urmtoar.ele: Dac uo este egal cu 0' afunci Ui". = Ao. up'' sennalul de iegire este obignuit, coeficientul de atenuare al amplificrii de nrod comun ia valori cuprinse intr.e 103 9i
in faz cu cel de intrare, motiv penml ca.re aceast intrale se nume$te .li,,tr*. ..pozitir,'. 195 16 arnplificatoarele opeaionale de uz general.
.'intraIe ileinvetsoare''. Dac P'', sau
uo este egal cu 0, arunci Ui., = - AD . u., semnalul e ie;be este
defazat cu l 80 grade fa1 de cel de intrare, motiv pentru care aceast intrare poarl numele de
'.intr.are n'', ..negativ.. sau ..inversoare''. Sublinien c aceste denumiri Ules
nu au nimic comun cu
opealiile matematice de adunare sau scdere.

11 lP-
'tal
12 I ln>
ug5

l.
T-
ta
te

Figwa 5.l2. Caracteristica static a ampliicatorului opera1iorral pentru

semnale diferenliale de intrare.
Fig. 5.1 1, Amplifrcatoare opera1ionale. Sirnbolizare simplificat.

Concluziile de mai sus sunt sintetic redate de ansambfi"rl de relatii:

Ules
Iu
l_ ies u =0
u. u IUP
AD = -,J9!_ =
u -u
res
-1 ln
lu (s.2e)
l+ r?s
4-
tcl

lun
u -0
Acest factor de amplificare diferen{ial are n mod uzual valori cuprinse intre
103
106.Ca rrnnae este er'idenifapful c dac semnalul diferen|ial de intrare epagegte anumite9i
va]ori mici' de ordnul zecimilor de milivolg iegirea se satureaz, ajungnd la
.'.. sau U.6,,,
valori de tensiune apropiate de nivelele tensiunilor stabilizate de aliientare
a circuitului. In
acest caz amplificatorul operafional "taie" semnalul de intrare. Acest fenomen
care
caractsdz:az folosbea lncorec a circr.ritr.tlr-ti, este bine reflectat de caracteristica static a
lensiunii de iegire in funclie de semnalul diferen1ial de amplificat, aplicat intre
intrri,
caracteristic dat, orientativ,. pentu un circuit cu performan1e
.".aii, in Figura 5.12.
ln cazul in care |a
Ttrfuile amplificatoruIui opera1ional se aplic o tensrme de mod Fig. 5.13. Caracteristica static a amplificatorului opera1ional pentru
comun, teoretic, tensiunea de iegire ar trebui s rmn la nivelul 0 deoarece
semnalul semnale de mod comun aplicate la intrri.
diferenfial de la intrare este nul. In practic acest lucru este foarte bine ndepiinit dac tensiurrile
de mod comun nu dep9esc valor de ordinul 1 - 2 volt' Pentru rrn
amplificaior opera1ional de uz
general aceast proprietate este reflectat de Figura 5.13, care con1ine
Cea mai simpl conigura}ie de amplificator operafiona|, realizat cu componenle
I

caracteri;ica tensiunii de
iegire in firnc1ie de tensirrnea' de.rnod comun aplicat pe intrri. oin ngura rezu1t irnediat .

faptui discrete este Prezentat in Figua s.i+, 1ls1, t80], t8i]. Este volba de rrn amplificator
c nu se recomand ca tensiunile de mod comun ce inso1esc * ."*''ul diferen1ial Tl 5i
n. r'*" opera1ional cu doar dou etaje.-Primul etaj ste ampuncatorul diferen|al. Tranzisoareie
mari, lucru care trebuie s fie in aten1ia celui ce proiecteaz un circuit electonic. 'a rn *oJ l pentru ca rezisteola de
rz treuuie s funcfioneze cu curen1i de colctor mici, ntre 0'01 5i I,
 50 ELEcTRoNrIc- PENTRU INGINERI
ELECTROTEINICIENI
Vol. II. Circuite electronice pentru
semnale continue
a
5. Amplifi catoare operalionale 5l
::.arc s psfeze valori suficient de
'circuin.r]ui

,,r11i:li:"'"..ffi
,'n*ll',*:i"t#*#;::::i",,*"ru,ffiT!*il:'rJ [79]' [80]' [81]' [86]. El este produs gi in prezent de ctre multe fume gi este preferat pentru
;:|..^:.
p. .*i.*
Zener-permite
ii *ig*a * il;;;';;:.ii',:ru]ui
staoitirea-nivetu.]i
T4, fuacpioneaz n regim de
a ampliicatorului operapional.bioau
multe aplicaiii de electronic industrial.
a. i.".^i-**;:#|11:
n:i'.,..ffi ff nas'xi::tt."r;.H*1;*1l:li1;i'^J:?l*t*:.:;1: j
ff i?:i:iffi'r*lt*'i;*iT;it*ffi#::i::fice conduce la abateri i*tfi
t.elativ
.T'.T[
pronun1ate. Dac ntre
;;ii;il:ea
intan* ='.x{i,t,'fr
de ordin termic
curent corrstaapoate ]ipsi,
sulstifuindu-se o..'i,,".,,J'njemnal
diferen1ial pur,
8eneratoru'I de
iii-zal ,-,--....^
t2-3o@rA
I I

TI T2

I '.r
t.rl 3op

t-3
il

rrosl

_J-
un

T3 Dz
T3 T1

Fig. 5.14. Amplificator

operafional simplu cu componente
discree. Fig. 5.15. Amplificatorul operalional irrtegrat 74l. Schema electroruc.

ln prezent in quastotaliutea . cazr.rriIor

i-+ '_-. -
tntegrate. Se produc circr
Conform schemei bloc. generale, 9i aici primul euj este reprezentat
de ctre
il,Ti"i"lr,^:;::n#;:r1.':s'[l.:.T'*'#{"-T'1T:"{lnii{t amplicatorul diferen1ial, construit in jurul tranzistoarelor rt
9 rz, de tip p . Ca urmare,
generatoruI de curent constant se gsegte pe partea
sursei pozitive ae arimentare a circutulu'
i'..J.:fi r.r{*T::#:f l""ti'Tl"tr"1t,Txli*fu n.,"ru.t*'il"tr Tranzisoarele T3 9i T4 forrneaz.o-aga-numii..ogtind d cruent'',
care asigur rrn curent de
i",*-L"ori.,'';::".:3' esun amplificatoare opera1ionle,p.."iui.,-a.
exemplu de iegire din acest etaj egal exact cu diferenla dinte crirenlii de colectorai
tranzisioarelor Tl 5i 12.
consulte o'literarur a. .,.o',lT,o*e paramebice. .,". Compensarea abaterii tensunii de iegire se face n circuinrl de colector,
opera$onal p.nou.o Jp]ri.|...'ul',u'.
.i'.in'"..i.""";j;;;t.,
larg inainte de a decide
il;.; ffiffi.'i,it "u trebui s
Etajul preamplificator este construit in jurul tra.'rzistorului compus
cu metoda.paralel''.
oat. sfudierea foilor amplificator tonnai ain fanzistoarele T5
..toj.ro._.i."*L",.i.'T''. de catalog .u. aplicalea 9i T6-.Circuitul are compensare intem de frecr'en1 cu conderxatorul C1. Erajul final este un
n"..o'.n1ari;j, i;T:",i'ri.a
abaterii te'siu'ii ;;-
""*,*a:9i*pen'u
i""ir",ii!.o-p.n,*" in amplificator de ieqire in contratimp, cu func1ionare n clasa AB, de iip ..p.to. pe emilor
cgmq]lmentar, bazat pe tranzistoar"ele T7 T8. Circuitul prezentat a fost pielut inrr.o r.ariarrt
. Infonnativ,"i,t,!r:r"*oT
reuglte arnplificatoare
n Figua-5.ls..,.. p.",.n,"'
schema electronic a unuia
9
simplificat care ugureaz n1elegerea functionrii sale.
opera1ionale de ;
**;.""'tente pe pial, pA 741, dintre cele mai
U6],t40]' t91.
 52 ELECiROMCA PENTRU INGINEzu ELECTRO1 EI{MCIEM
Vol. II. Crcute electronice pentru semnale continue 5. Ampliicatoare opera|ionale

5.3.Amplificatorul operationar idear. Ipoteze simplificatoare. 5.4.Circuite fundamentale cu amplificatoare operationale.

Performanfele cu totul remarcabile ale amplificatoarelor operalionale actuale perrnit Asemntor cazului deja sfudiat al trarrzistoarelor bipolare sau al tranzistoarelor c
ca efect de cmp' 9i rr cazul amplificatoarelor operalionale avem ceteva circute fundamentale car
in proiectalea circuitelor electronice ele s fie substituite cu urr amplificator opera1ional ideal.
Acest fapt simplific mult efcrhrrile de calcul fr ca rezu)Iatele ob1inute la experrnren.,are stau la baza futuror celorlalte apiica1ii' Aceste circuite sunt n numr de 4, [16]: circuin
s dieren1ial, circuiful int,etsor, circutul neinversor qi circuitul repetol. Vom analiza pe rn
difere prea mu1t de cele estimate prin luarea in considerare a odelului de ampliicator
opera{ional ideal' Tabelul .5.1 prezint o parte dintre parametri amplificatorului aceste circuite fiindarnentale.
opera1ional 74l
alturi de parametri echivalen1i' adopta'ti pentru circuitul ideal'

Tabelul 5.1
Nr. cfi Caracteristica 741 AO ideal
I Coeficientul de amplificare l0'
diferenda1
2 Factorul de amplificare de mod t0 0
uuulul
3 Factorul de atenuare al amplificrii lo'
de mod comun
Rezistenla de intrare diferential iMo
) Rezistenp de intiare de mod comun lGo
6 Curentul de intrare 50nA 0
Curentul de eroare la intrare 5nA 0
8 Curenhrl de iesire +20mA @
9 Rezistenta de iegire I kc) 0

Analiznd datete din tabel, se constat c in calculul circuitelor cu amplificatoare Fig. 5. 16. Circuitul fundamental diferen1al cu amplificator operational.
operalionale se va putea admite de obicei c l/Ap tinde la 0. Vom putea presupune
c tensiunile
de mod comun nu sunt amplificate gi nu au efect asupra iegilii. ialculele de proiectare
se vor
simplifica deoarece curen1ii de innare la bornele neinversoare gi inversoare ale amplficatorului Figura 5.l6 se refer la primul circuit fundamental cu amplificator operaonal,'nrrmi
operafional se vor putea adrnite nuli. Ipotezarmne adevrat n msura n circuit diferen(ial. Pentru stabilirea fimcliei electronice pe care o indeplinegte acest circuit
care circuitele din
jurul amplificatorului vor fi' catacteizate de rezistenle suficient
de mici pentru ca ;;;t ; vom admite c ntre intrri se aplic semnalul diferen1ial q(t), cruia, fa} de mas i corespunt
ele s fie cel puFn cu un ordin de mrime mai mari dect curenfii de intrare tensiurrile de mod Comun \1 9i ui2. Vom admite c curenfli de i:rtrare in amplificatoru
n amplificatorul
Ieal. Important este ca s nu se cad nici in cealalt extrem nd"pli,,i,"u acestei ipoteze, operalional sunt neglijabili. Atunci putem u5or calcula potenlialul bomei inversoare:
proiectndu-se circuite cu rezisten1e att de mici inct s"oapar problemE
de perderi
ne;us*jfcate' De ssemenea 3galiza fa}raluh! mai gr.{{grr1!qz faptui c h proiect:re
vom pui.ea R,
presuprme c tensiunea de efire
!i. *plifi"uto. este rr regim quasista1ionar n momenfu] in (ur-u"(t))+u,(t) (s.30)
care potenfialele celor dou intrri sunt egale. De asemenea vom mai putea admite,
in prim
n
R, + 'R,
aproxima|ie, c efectrrl semnalului diferen$al aplicat ntre intrri se transmite
r ntrzieri la
iegire.
Ult;mele dou pozifii din tabel cer 9i ele ugoare explicafii. Curentrrl de iegre respectiv, pe cel al bomei neinversoare:
este
]imitat pe criterii de nedepa5ire a regimului terrric al capsulei. Ca'trrmare valorile saie
limit
trebuiesc evitate prin proiectare' Resten1a de iegire, reltiv mare, nu deranjea, n msura Rd
n 4 (s.3 r)
care sarcinile conectate vor avea o resten! de intrare cu valoare mai mare cel pu1in
ordin de mrime.
cu un P -
Rr+Rot!

-U,

:
 <^
ELECTRONICA PENTRU INGINERI ELECTROTEHMCTEM
5.Amplifi catoare operali onale
Vol. II. Circuite electronice penhl sernnale continue 55

ca urmare potenlialul bomei inversoare a amplificatorurui operalional,

la t = 0, r,a fi
Considernd faprul c in regim quasista1ionar de fi'rnc1ionare,
cnd uo : u', semaalul de oozitiv:
ie5ire reflect efecn celui aplicat la intrare, vom putea
egaa relapii]e rs.:bl si (5.31). Dac
finem cont gi de apnr.l c in aplica1iile practice R,, = &tP*, sau,
9i -ui ,"it.iltiv, R1 = R3 gi
R: = &' afunci, prirr tra.rrsfonari algebiice simple ajungem la expresia; u, : R2 [u(t) 0J > 0 5 1s\
Rt + Rz-
Rr.(r,, - r,r) = -Rr.ur(t) (s.32)
Intruct borna neinversoare este exnlicit conectat la nnt".iiot,,t
Prin umare firnc1ia electr.onc a circuitului va i dat electronic, tensiunea diferen$al la irrtrarea ampiificatorulul
de; "p*d",iJ;.ffi,
,r:rr-ur:0_ur<0 (5.36)
(5.33)
Datorit acestei tersiuni diferen|iale negative de la intrare' tensiurea
u.(t) de la ie$ire
incepe s evolueze gi ea ctre valori negative. lncest nterval
ae timp, ."uu1iu ai curenli, scris
Deci circuitu| diferenfia| functioneaz ca amplilicator pentru nodul de circuit coIstituit de cbe boma invasoare'
de tensiune 9i amplific, cu r,a fi de forma:
coeicienh:l de amplificare .R2lR1, semnalul diferenlial aplicat
intr.e intrrile saie. Circuitul
defazeaz semnalul de intrare cu 180o.
it|)+tz(t):o (s.3 7.1

A] doilea circuit fundamental cu amplificator operalional este

prezentat in Figura 5.1 7.
circuitut in'ersor ln rela1ia de mai sus a fost luat in considerare ipoteza amplificatorului
opera1ional ideal,
c.aractenzat prin cure4i de inhare nuli. Regimul sta1ionar se va atinge atunci cnd tensiunea
diferenlial de la intrare der'ine nul Cum poten1ialul inaiii nein.'e.sofu
este 0, acest lucnr se
r.eal|zraz" datort reac1iei negative <le tensiune, atunci cnd
9i .potenpatrrt uornei invcrso:rre
del.ine nul. ln acest momen! pe beza rela|ei (5.37) vom putea scril:

(s.3 8)

:
I
us{rt
I
u"(t) ,(r)
I
.1,
^'
Rt
(5.3e)

_t Deci circuitu| fundamenta| inversor func{ioueaz ca un amplificator de tensiune

care are factorul de amplificare 4,5 de valoare:

Rz
Fig. 5.17. Circuitul firod.nlental
iaversor cu amplificator opera1ional. ab- (5.40)
Rt

Pentru analiza aCesfili circrrir cE Pe lnga ampli-ficarea semnalului aplicat la intare, acest circuit l d,efazeaz cu 180..
--^-..-.- 5i
Rezistenfa sa de intrare este de valoare R1 deoarece in regim quasistalionar de funclionare
*."l".1ji*j;::i}::.?o,'H,;TH:."ffi..':fi T^::ix;ffi :1tr'.J::T#,'sf ,lffi ": potenlialul bome inversoare este nul. Rezsten1a de iegire a circuii.rlu esie practic zero fiindc
re-sfenla de reac1ie negativ de tensune, R2, apare n paralel cu rezistenfa d ie5ire a circuiru]ui

uec)=0;t:0 (5.34)
aplificator opera}ional, IZistenl cae pactic eite nul.
 il
56 ELECTRONICA PENTRU INGINEPJ ELECI'ROTEI{NICIENI 5.AmPlifi catoare oPeraf ionale 5'7

Vol. iI. Circuite electronice pentru semnale continue

Figura 5.18 se refer la al treilea circuit f.urdarnental cu amplificator operational, nurr.it
circuit neinversor. ln acest caL sernnalul de amplificat, u(t), este apiicat direct la boma De aici se poate deduce direct factorul de amptficare al acesrui circuit:
neinversoare a amplificatorului operalional.

Ab- u"(t) _ Rt+ Rz (5.44)

r4o- R,

Acest factor f,ind potiv rezult in mod evident c este vorba de un amplificator
neinversor de tensirrne continu' Deci' n concluzie, al treilea circuit fundamental cu
amptiicator operafional indeplinegte func1imea electronic de amplificator neinversor de
tensiune. Rezistena sa de intrare este foarte mare, cwentul de intrare fiind practic nul, (el este egal
cu curenhrl de intrare la boma neinversoare a circuitului amplificator operafonal folosit).
I

I
u6t)
Rezistenla de ie;ire este de acela;i ordin de mrime cu rezisten{a de iegire a amplificatoruIui
I cpera1ional, deci practic se poate admite de valoare nul. Fapful c circuitui de msur.are a
tensiurLii de iegire apare in paralel cu !g' nu sChiDb cu nimic lucrurile. Din cauza r.ezistenJei de
I
..amp1ificator de tip electrometru''.
intrare mari' acest circuit poart 9i numele de
Cu scopul introducerii mai multor metode de analiz a circuitelor electlonice, r,om relua
studiul acestui amplificator 9i pe alt cale. A9a cum s.a preciuzt, n untta aplicrii serrrralului u(t) la
intrare, tensir.rnea diferen$al q devine:

Rl
Fig. 5.i 8. Circuitul firndamental neinversor cu amplificator operaiional.
ui-up u,:u(I) - ^-- u"(t) /{ s\
Ktr Kz

Tensiunea de la iegirea ampli-ficatorului operalional, care este gi iegirea circuitului

Ca rumare n tot timpul firncfionrii circuihui va fi valabil rela1ia:
amplificator, u.(t), va fi:

up = u(t) (s.41)

u,o : o ui : -
Ri;u"o]
[u(t) (5.46)
Amplificatorul este un circuit electronic cu reac1ie negativ de tensiune. Semnalul de 'ao
reaclie este cules prin circuitrrl de msurare format de rezistenfele Rr i Rz $i este conectat n mod
dil.ect la borna inversoare a amplificatorulu opera1ional, deci:

In expresia (5.4Q, prin Ap s-a notat factorul de amp|ificare diferenfial al

u^= Lu,(t) (s.42) amplificatonrlui opera$onal folosit. De aici, pentru factonrl de amplificare al amplificatorului de
Rt+ Rt tensiune neinversor se poate deduce imediat relalia:

S admitem c la prrnerea n fi:nc$une a circuitului tensiunea u(t) este zero

9i' prin ,
^=4:
urmare' 9i tensir.rnea de ie5ire este nul. La rrn moment dat mrimea de ntare, u(t), ia o valoare nD
oafecae' potiva fap de poten1ialul masei circuitrrlui. Semnalul de reacpie este inc nul
5i de aceea
tensiunea diferen;ial |a intrarea amp|ificatorului opera$onal devine potiv. Ca r'rrmare ie;irea
- u(a I+ RI
(s.4'7)

circuifului incepe s evolueze cte valori pozive. Sernnalul de reac1ie de tensir"rrre cregte gi el, Rt+Rz-^
determinnd scderea tensir'nii diferen$ale de la inarea a.Fiificatorului operalional. Starea de
eclrilibru se atinge atunci cnd abaterea de la intrare devine nul, adic atunci cand 5i potenlialul
bornei inversoare devine egal cu mrimea de intrare u(t).Aceasta nsearnn c va fi ndeplinit putea
De altfel, privind circuiful ca un sistem autom{l cu reac$e negativ, expresia (5.47)
conditia: exactjl circuitulu arla|zat. Pnn
fi scris in mod direct. Ea reprezint, factorul oe ariiliincare
imp4ire cu factorul de amplificare difererral Ao, reallt:
u(t):
*? *,"r,1
(5.13)
t 58 ELECTROMCA PENTRU INGI}IERI ELECTROTEHMCIENI

I
Vol. IL Circuite electronice pentru semnJe.o*irru. 5.mplifi catoare operalionale
59
I
Ab
I Prin urmare la iegire .'se repet.. tensiunea de la intrare, fapt care justific
numele
_+
de
I

I
(s.48) circuit repetor atribuit acestei aplica1ii. Resten1a de intrare este.p.actic'infinit
iar cea de
iegire practic nul. Ca rrrmale acest crcuit este sirnilar circuiful"t
nD
tranzistoare,
;6.* pe emitor cu
fiind folosit tot pentru adaptare de impedanp.

.m cae putem
Relaiia stabilit este deosebit de mportant pentru.aplicaflile

I
practce deoarece rr msura Drept final se cuvine'rrn cornena.riu explicativ. Mai sus s-a irrsistat
admite c emlenul I/Ap este negtiJabil, poate prea pe ]arg
regsim p;"d i;;;le asupra acestor circuite flrndamentale cu amplificatoare operaf;onale,
lensune expresia deternrinat deja arnp,lificare irr repetndu.se rrnele
mai u,.;. ;i..,.;; demonstratii. Scopul acestei strategii de exprrnere a fost acela . u
s.'.b]foa c ex.rsti mr:ltiple
metode de a aborda analiza sau sinteza rrnui circuit electlonc."e
Acumulnd experien! de
B, + t\/p^

I
proiectare, inginerul va putea aplica cele mai simple etode posibile,
1. cu rezultate satisctoale.
(s.4e) se va incerca aplicarea acestui principiu pi in continuarea acestui manual
universitar.
Rt

t
c condifia luat in consideraIe
mai ales poate u;or ndeplini n practic,
se .l''
'T:ilT.;i''il'#em
factorul de amplificari ***ffi:]L:'.:.jlionale
integrare, la care il;;i;l-em
admjte c

t
t
I
;
Fig. 5. I 9. Circuinrl repetor cu arnplificator
operalional.
;
circuit n'rdamenrar cu amprincator
11;io""Il'.Tr,*!1t.ilT::;'"1: T"*jlXiJT,llll;.rtimur
; vaea, curen}ii p.ioi"'i*p
d; R $t,.ffit?:f"ffi iJ?;*ix:ur:::'li*

I
tensiune, tot de valoare & sunt nuli.'"h*.
Ip";.; li;;;;;
rezistenlele de intrare de la bomele,..qp*'*,;;h;;;;are fiindc ambele.eziiten1e.s*.t irr serie cu

!""ii1,"i1:[ ffi g:T*tr"*:l

ff
;ilsi-
gi inversoare, care resten1e,
q*.i,,+"*ffi;: dup cum
un, rensiunea

t u"(t) = u,(t)
(5.s0)

t
 6.Circuite de prelucrare a semnalelor continue su amplificatoare operalionale 6l
^ ELECTROMCA PENTRU INGI\Ezu ELECTROTEHNIC1ENI
Vol.Il Circuite electronice pentru semnale continue
: ,R 1 R
(-ut +.....+
R
(o.l
u"(t)
fuRzRr
-u2 -ur)
Definind rapoartele de rezistenle din expresia (6.2) ca ponderile intrrilor circuitulu
sumator inversor obtinem urmtoarea rela1ie final:

lle\t) - (ktut + kzuz +.....+'krw)

6.CIRCUITE DE PRELUCRARE A SEMNALELOR
CONTINUE CU AMPLIFICATOARE OPERATIONALE unde : (6.3

R R R
kt -- kt nk
Acest capitol este ciestinat irrvestigrii unor categorii de circuite electronice care *; Rz Rr
prelucreaz semnale electrice continue. cu multiple aplicasi in electronica industrial, pr.ofesiorral
sau comunicalii. Se vor aborda circuitele electronice liniare, generatoare de filrc;ii, de multiplicare
si circurtele regulatoarelor speciice auromadzriior eiectronice. Sv vor'ace ceva colrsidera,duru
qi pe marginea unor apiicalii speciale.

6.1.Circuite liniare ut

Conform principiilor de clasicare din [16], n subcapitolul destinat circuitelor liniare cu u2

arnplificatoare opera1ionale se vor sfudia circuitele care efecfuea opera{ii de sumare, scdere,
integrare gi diferenliere asupra unuia sau a mai multor senurale electrice continue. Pentnr a se evita
orice fel de confrzii, chiar de la riceput suntem obligafi s precizm c aceste circuite nu operea
U^

cu nrrmere sau numere cotificate ci cu serrrnale continue. Ca urmare gi la ie$irea acestora vom
I

regsi sernrrale care reflect func1iunea electonic a respectirului cfucuit Este evident c valoarea
I

respectivelor semnale, la un moment de timp

.f' este chiar sum4 diferen}a' integrala definit sau -k

diferenliala valorii semnalelor de intrare la acelaSi momenl

Pomind de la circuitu| fundarnental nversor cu ampliicator opera1ional, Figura 6.1

prezint un circuit sumaor inversor cu mai multe intrri. Semrralele aplicate la intrare, u1,
u:,....,rrr, sunt tstsfuni elecrice variabile in func1ie de timp, lucru care nu s.a mai specificat in mod
explicit in nota1ie. AnaLlza circuitului este deosebit de simpl dac apelm la teore a lui Kirchoff Fig. 6. l. Circuit sumator inversor cu ampiificator opera$onal.
referitoare la curen1i' scris pentru nodul de circuit constituit de boma inversoare a
ampliEcatorului opera}ional. Admi}nd c acest amplificator opera'ional este ideal, deci cu curen$
nrrli rle inbare si reoarcnd c borna neinversoare este exDlicit lesat la potentialul masei Aceast expresie eidenpaz fapn c ponderile intrrilor se pot alege in mod
crcuitului, vom putea scrie in mod direct: independent. In cazul blocurilor de calcrrl analogic, circuitele de acest fel se prevd cu 4 la 6
intrri, de obicei cu ponderile l' 2 9i 5. Irr apiicafile de automatizri circuiml sumatol prezentat are
de asemenea multiple utilizri. In acest caz ponderile se stabilesc in fi:nc;ie de mrimile din proces
u] ,u2uk u"G) : 0 ce urmeaz a fi prelucrate. De exemplq in cazul rrnui 5i51gn rrllmeric de reglare n care intereseaz
i
Rz '
T-T...,..7-T (6,1) componentele simebice ale tensiu din re1eau'trifazat, se recomarrd calculul acestor
Rt Rr R componente simetrice ctriar in sistemul de achiz;pe de date, cu circuite sumatoare inversoaje dc
tipulcelui Pez*ntatmai sus. Ponderile it..ilor u'ot ai;ea valori]e egale cu terrnenii din maricile
d conversie corespunztoare. Aceste matrici de convesie d'in sistem tlazatin sistern bifazat nurt
De aici, fi:nc1ia indeplinit de cEe circuit rezult n mod simplu: crrnoscute de la d.iscipline|e deBazrle fizice ale electrotehnicii. ln acest fel' apelnd la circuit
electronice de semnaisi,rrple, sistanele de reglare nr.rorerice pot fi degrevate de o serie de calcule
 o,z. ELECTROMCA PENTRU INGINERI ELECTROTEHMCiEN]I
Vol.II Circuite electronice pentru semnale cont.irrue 63
6'Circuitedeprelucrareasemnalelorcontinuecuampli.ficatoareoperalionale
mate'natice, nu foarte complexe, dar mari consumatoaJe
de tirnp. Precizia necesar este asi'urat
prin folosirea de componente ele1tro.ru9e de calitate prin -'"*.
9i proiectar" r"g.'ji'
Alegnd toate restentele de la intrrile circuitului din
Figrrra . i o. u"lo".. egal cu Rd
\n. (6,5)
se va obtine o fitrc$onare de ampiificator surnaror
conform expresiei: ue2: -
Rru,
u" (t) : k (ut + u) +.....+ ut)
A1doileaetajalcircuiuluidescderedinFigiua6.2esteunsrrrnator-inversorcudou
op.*1iJ. u*are a semrraleloi ur 9i u.:. La iegirea sa se obline:
ntrr care efectueaz
unae (6.4)
R
;

,R
= - (;,ut i (6.6)
I

u"(t) --tte2'/
p
p. de ia iegirea circuitrrlui srudiat, obfirrem:
Apelnd gi la expresia (6.5), pentru serruralul rr"(t)

Este evident c factorul de a,nplificare k poate fi

stabilit 5i de va]oare untar. .. : - rt -r R Rt (6.1)
u"G)
-ur
Rr ;-u2
Rz Rs
ln practica inginereasc se pune des problema stabilirii
diferarfei d.inte dou mrimi,
date sub forma wtor tensiuni electice, variabile,
problem este rezolvat cu ajutorul circuitelor d'd [d
in frrnc;ie de tin'p,-.*" ;;"care. Aceast
de scdere, ,* iot apticapi ale Relafademaisrrsare!mcaractergeneral,fiindposibilponderareadupnecesit$a
tout. restentele folosite au valoare
amplificatoarelor elecott.ice. In conti'rtuare vor
fi analizate dou astfel de cir.cuite. celor dou semnale aplicate la int.are. Dac presuprrn.,'' "
egal" rezult expresia mult mai simpl:

u,G):-(14-uz) (6.8)

Eaevidal1iairrmodulcelmaiclarfi:ncliadecircuitc]escdereindeplinitdcctre a mai
efecturii siunei algebrice
circuitul studiat Ivrrltiplicarea numrului de intrri in vederea
un fel de dificultti, totr rezumndu-se la folosirea in arnbele etaje
multor mrim nu prezint nici
a unor circuite sunatoare cu nurnr.ul cerut de
inlri.

unei ffrnclirrni ceruic'

In multe aplica|ii de electonic industial alturi de indeplinirea
electronic. ln acest caz circuitul de
suntem interesaii gi in reducerea nwrrului de componente
un singur amplificator opera{ional' El
J*,, scdere din Figura os se impune deoarece folosigte
Pentru
;;l". o ap-lica1ie a circuiilrlui fimdarnenta1 diferen}ial
potenlialului bomei
cu amplificator
neinversoare:
opera{ional.

analiza sa pomim de la expresiile

-
up : R.r (6.e)
----;u2
Rr*^'a
operalional:
respectiv, al poten$alului bornei inversoare a amplificatorului
Fig.6.2. Circuit de scdere cu dou a:rrplificatoare
= '---Rzrp, I u]
opera1ionale.
Ltn ueG)J + ue?)
(6. l 0)

Figura 6.2 se refer la o configuratie cu dou ft2 * -':':-

etaje, mult folost r: blocunle de calcuJ
analogic. Primul etaj al crcuitului de scade't
este un amplificator inversor op",.u* u"up.u
semnalului de nrare u2. La ie5irea sa se ob$ne "..
rrn sernnal intermediar ua a crui valoare
e$e dat
de relalia: rela;iile de mai s.ts, srmt
Dar n regim staionar cele dou poten1iale, explicitate prin
egale:
 U{ ELECTRO\ICA PENI'RU INGINERI ELECTROTE}INICIENTI 6.Circuite de prelucrare a senale]or continue Cu amplficatoare operafionale 65
Vol.II Circuite electronice pentru semnale continue
de separare galvanic cale pot intoduce distorsiurri nedorite. ln acest caz tensiurea male, de
Ltp - Un (6.1 1 )
msura! se aplic ca semnal diferen1ial inbe cele dou intrri u1 $i u2. Pentru ca tensiwtea de ie;ire
s evo1ueze intre limitele cerute de prelucrarea ulterioar, factorul de amplificare a va fi suburritar'
Ca urmare se poate scrie: foarte mic. Ca urmare cele dou rezisten{e de la intrarea circuitului vor avea valori foarte mari,
.'separnd'' partea
de tensirrne inalt de crcuitele electronice de semnal din aval. o siguran1

a+_u2
+ suplimentar de ordin practic se ob1ine prin reaLizarea rezistentelol de la intrare inseriind mai
LUI ue)J u"(t) (6.1 r)
I a+ I multe rezistoare de va]oare mai mic, adecvat a]ese.
- Nu putem incheia analiza acesfui circuit r a preciza c an:nci cand difererl1a
Efectunc calculele algebrice necesale in expresia (6.3.28), se obtine lelatia cutat: semnalelor aplicate la intrri este foae mic, pot apare abateri relativ nrari ale semna1ului de
iegire, datorate in principal amPlificrii de mod comun a amplificatorului operagional, cale nu se
u"(t) : a(ur - ut) (6.1 3) mai poate neglija' Irr acest caz una din solu1iile posibile const in folosirea unor amplificatoare
opera!ionale de precizie pentru realizarea circuitului de scdere.

In multe aplica1ii inginere;ti, pe inga insumarea sau scdelea a dou semnale elecb.ice,
R2/d. R2 sunt necesa.re 9i alte operagii matematice simple. In acest contexl ne vom referi in continuare 1a
circuite electronice care efectueaz integrarea sau diferen{ierea rrnor mrirni date sub forma
unor lensiuni electrice.

uertr
J

R3/d

"2 Y I

_t

Fig. 6.3. Circuit de scdere cu rrn singur ampli-ficator operalional.

Fig. 6.4 Circuitul de integrare cu amplificator operalional.

A9a cun era 9i de u't"?3t, ea indic faprul c acest circuit

fi,.,lbeaz egirea sa
diferen]a celor dou semnale aplicate la intrri, u1, respectiv,
u2' amplificat cu'afactorrrl de Figura 6,4 indic o l'ariant simpl de circuit de integrare, pre.r.zut cu o singur
amplificare o. Circuhrl poate avea gi alte destina1ii dect cea de in are. Acest circuit rezult din amplificaton - nversor de tensirrne: la care resten1a de pe calea
scd".e arnplificare cr. Dac
scItrnalul de intrae u1 este zero sau intrarea coresprrntoare "u de reacgie a fost in]ocuit cu un condensator. Ca urrnarp pentru curentul it) din circuirul de reac1ie
este neconectat4 atLurci circuitul
func|ionea ca amplificator inversor al semnalului u., factorul de amplificare va fi valabil expresia:
fiind tot a. De
circutul indeplin.eye fi:ncfirrnea de amplificator neinversor
aseITlenea'
al ierrnalului u2, cu acela'i
faotor de anrplificare, dac sermah'1.4e intrare u, ..t. prin conectarea explicit a respecfivei d[u,(t) - u,J
bome de inlrare la masa circuin.rlui electronic snrdiat."..o,
Fr aceast operalir:ne de conecwe la i2ft)=ic(t)=c (6 r{)
potenflalul masei, re1eaua de reac;ie negadv nu fi'rnctioneaz
corect. ln srgit, o aplicalie foarte dt
inter:esant este in msurarea unor semnale de tensiune, de r,aloare
mare, fra a .. op.ru la circuire
t 66

I
ELECTROMCA PENTRU INGINEzu ELECTROTEFS{TCIENI
Vol.II Circuite electronice pentru semnale continue de prelucrare a semnareror continue cu
''circuite amp*catoare operafionale 67

Curentul de intrare in circuit, i,(t), va fi dat de o relalie

I
de forma:
u(t) : U stnrttt (6.20)
it|=u(t)-u, (6.1 5) Senuralr care va fi regsit la iegirea circuituJui
R de integrare va fi:

I : - #I
Admind amplificatoru! operalonal .^
de intrare de valoare nul
A ca element ideal de circuit electroruc' cu cl'x.enli
9i remarcnd pful c boma sa neinversoare .,," conectat ]a
u,(t) JU sin ot dt : I
. --;; U CoSOt (6.21)
potenfialul masei, urmtoarele conditii surri valabile: "*pli.i. @^L

I
Deci ampiitudirrea semnalulu de la iegire
it(t)+tz!:0 este dat de expresia:

up:ur:0
,"^I : --*,
(6. r 6)

(6.22)

ll
Ca urmare din rela$ile (6.1a) (6. i 5) rezult:
9i
Ca urrnare atenuaea circuitului de integrare
analizat aie valoarea:
{!"rdu,ft):s
I
Rdt (6.17)
(6.23)
Prin operafli algebrice simple se ajunge la forma
firra]:

I
Rezult c atenrarea acesfui circuit este dependent
de aecvenla semnalelor prelucrate,
du"G) I
__._:__u(t) ,
mai concre! sernrralul regsit la ieqire este
cu att mai mic cu ct fiecvenla de lucru
este mai mare.
dT RC (6.1 8)
I-a aceast concluzie puteam.s ajrrngem gi
de integrare privit ca un ampli.fictoide
in mod alect, aaca am fi procedat la ana]lza,circuifului
t"*i*'"" ..plificare complex4 dat de expresia:

I fu.|Y'i _l
care perrnite stabilirea electronice indeplinite de ctre circuitul
rela1ia de mai sus rezJ't c la egire ana|jzat.Intr-adevr, din
ob1inem ,'.i...."a care este integrala semnaluluj
intrare, conform urmtoarei expresii: apiicat la =_4roei" =_jdlC =- l _ '. l
__J.,RC=Ic:
X^,,*, fi

I
$.24\

u"(t):-{t"f,ldt+y"o
Mai sus U.o rerr;rylt3.condi$a ini1al" adic"
momentr:l aplicrii semnalului u(t) la
tensiurea de la ie;irea circuitului n
ntrare. .Jo"
--* .g"ra tocmai cu diferenla de poten}ial de la
; bomele condensatorului C la timput t
= O. -
(6.1 e)
Expresia de mai zus confirm fapful c circuitrrl
intrare. Ea evidcnfa ampli.ficarea zuuunitara
investigat ntegreazsemnalul aplicat la
a" l,ao*" egal cu coeficientrrl de conversie din
relafia (6.23) precum 9i d'fazarea. cu 90 de grade
a sem',lului de la iegire fap de cel aplicat
inn'are' De altfel, la disciplinele de Procesarla la
..-out"tor gi reoria sistemeloi se va rerua acest
circuit, inclusiv prin anali"l. in.fie"y9"ra
.;'t*ilgrameto.
"' ce ,".n,,ulul d" toga.itnoice de atenuare 9i fa'
o problem deosebit o'ridic aptrri

t
Termenul llRC ooart numele de corrstant a circuitrrlui lu i"$'i'",l;;;oment dat, depinde
ntegrator. Ahrnci cnd ea are 9i de condifiile ini1iale. Tocrrrai din acest motiv i" upri9.4ile i'g''*ti.*'t
valoare unitar spunem ccirc"i*r .r".*'!"in-,siu
totura a mirmi u(t), aplicate la intarea de circuit deintegrare rnai complexe dect cei iut:^t
,,.J.o" configura1ii
Produsr:l RC poar numele de timp l"."g'd.fifiJ.9i sa. mai sus. Este vorba de circuite de
integrare caracterizae prin.treiregimuri de
circuit de integrare.
et des folosit pentru caracterizarea rrnui lucru_distincte: ..gi.;; .l;;iii.u a condi$i|or
ioif?l:'regim de integrare 9i regim-de ..-o.u"".L
Este foae i.poTTl s evidengem continuare se vor aborda dou varianre de

I
faptul c ampl'itudinea semnalului de la iegirea astfel de circuite de integrare,
t791, igOl, i8tl.
circuitulu de integrare studiat depinde a.
..".nfi.io'alrui aplicat la inaare. Fizic lucnrrile au Fa$ de un circut de integrare oui$nuig circuitul
o explica;ie extrem de .T|5.-1 surs de tensiune continu c:nstantl de valoare
din Figura 6.5 este prevzutn plus cu o
ana|izat a aprut conderrsatorul,
component pasiv care *:'T'':9 -..""fic.*ir."..io.!r
*..gi. Este respectiv, 52. Regimrrl de lucru al circuitrrlui
U6, o rezist1 R, $';JJi comutatoare' 51,
capacitiv a acesfui condelsaor depinde a. binecrrnoscul fapt.il c reactanla se, seleaea't"j p.i" uLger"a st,itor

I
'.uoi.,.
*!"u*ti pentru a $abili comutatoarelor. Dac att st ct
dependente vom pesupune c la innare msura cantitativ a acestei ;i 'S2 se gsesc pe pofla marcat .u .ifiu 1' atunci crcuinrl
u".* *....iiul snusoidal de forma: func$onea ca un integrator ou4nur. rrinLcere.a-cmutatorului
51 pe pozi1ia 2, semnalul u(t),
conectat la mas prin restenp R' nu mai influenteaz
fi.rnc}ionarea circuirului. Cr'm boma
neinversoare a amplificatorului opera1onal esre

t
expiicit |egat la mas' si poten1ialu| bornci
inversoare va fi nul. Deoarece cuentul de intrare
al alnprficatorutui operalional esie practjc zcro,
 ll
6.Circuite de prelucrare a semnalelor continue cu amplificatoare operalionale 69
68 ELECTRONICA PENTRU INGINEzu ELECTROTEIINICIEI.Y{
Voi. II. Circuite elec once pennu semnale continue
drept urmae tcnsiu.nea tie la ie$ire psrrez comutatorului 51 pe pozilia 2 circuitul tuece in regimul de memorare a valorii tensiunii de ieqire. ln
condensatorul C nu i9i modific stalea de irrcrcare 9i
valoarea atins in momenful schimbrij strii comutatorului 51. Circuitul a tlecut in regim de aceste condilii de func1ionare curentul prin rezistenla &este asigrrrat de ctre amplificatorul
Sr $i Sl, se gsesc in pozi$a 2' operaiional. Anrrrci cnd gi comutatorul 51trece pe pozi$a 2 circuitul ajunge in regimul de pieluare
;;;;;. a semnalu1ui u"(t). .{tunci cnd ambele comutatoare'
a condi1iilor ini$ale' observnd faptul c topologia circuituIui cale este acrun activ corespunde
;;t'' se afl in regim de preluar.e a condi1iilor ini1iale. Prin rezisten1a Rl, condensatorrrl C se
-srusei
i..,,.a ru tersiunea o. Dupa terminarea regirnului tranzitoriu, tensiunea de la ie9irea rrnui amplificator inversor, pentru valoarea tersiunii de la ie9re putem scrie:

circuitului, u.(t), se va stabi-liza la valoarea:

u"(ta):uo:ueo (6.25) u"(til: - R' (Jo: (Jeo (6.26)

Rt
Trecerea de la un regim de lucru la altul poate avea loc in orice ordine' Este evident c din cauza prezenlei condensatoru]ui n releaua de reac;ie, tersiunea de
Ua numai dup terminarea regimului trarrzitoriu coresprurztor.
iegire va lua valoarea

,l
I 32
2

v
I
l11)
'
5r 12
^
I I '!:
I
.'f
I
I
I

I
ll
!

ll

Fig. 6.5. Circuit de integrare complet cu preluarea condi$i1or iniiiale de la Fig. 6.6. Circuit de integrare complet cu preluarea condi$ilor iniliale
surs de tersirrrre continu flotanL in regim de amplificator inversor de tensiune. ll

Folosirea urrui condensator c de bun calitate gi a unu amplificator opera1ional speciai

cu curen1i de intrar.e foarte mici gaaea? un interval de timp suflcient de mare de memorare a ll
r,alorii semnalului de iegire. In proiectare apar dificult1i din cau c sursa de tensiune continu Inainte de finalizarea acestui paragraf mai rebuie s subliniem fapnrl c cele dou
Un febuie s fie flotant c-eea ce impiedic utiiizarea ei la mai multe circuite de
integrare, sau, comutatoare, Sr $i S:, pot fi contactele uaor relee elecbomecanice, dar, cel mai des, sunt
cvtntual, 9i n alte scopwi. Din acest motiv circuinrl aIabzat se folose;te cu precdere in
aplica.tiile comutatoare electronice, bazatepe folosirea tranzistoaelor cu efect de cmp.
de exempiu la aparatele de msur elecEonice. In majoritatea circuitelor de electronic II
dc pr.ccizie,
irtctustrial performanle satisctoare se ob1in cu circuin'rl din Figura 6'6. ln acest
caz, dac cele In nrod asemntol ca 9i in cazut circuitelol electronice surnatoae' se pot concepe 5i
circuite de integrare cu mai muite inn.ri. Un astfel de exemplu este ilustrat prin Figrra
6.7.
dorr comuiatoare sl $i $ se gsesc pe po1ia 1 circuitul se afl irr. regim de integrare a mrimji
urmtoare, scris
u(t) aplicate la inffaIe. Crrm punctul comun al rezisten{elor & li & este conectat la mas, Men$onnd fapirl c admtern 9i aici amplificatorul opera1ional ca ideal, relapa

."'.*tu R2 se constituie ca sarcin a circuittrjui de integrare' ln aceiEi'timp sursa de tensi.,iiie pe baza teoremei lui Kirchoffperrtru curen;i, apale ca evident: ll
continu Uu, destinat stabilirii condi1iilor ini1iale, debiteaz cuent pe rezisten}a Rl' Prin ecerea
f
t
70 ELECTROMCA PENTRU INGINER] ELECTROTEHMCIENI
Vol. Il. Circuite elecronice pentru semnale continue
6.Circuite de prelucrare a semnalelor continue cu amplificatoare opera;ionale 71

u' * +.....+ uk +, du"(t) : respectiv, la boma neinversoare a arnplificatorului operafional:

Rt Rz? n (6.?i)
Rr dt

T Ca umare pentru semna.lul u.(t) de la iegirea circuitului vom

putea scrie:
u2-up
Rz
dup:0
dt
(6.30)

T
I
(!!- * -fflclt+
t-
u"(t,l - g"o --L2
C (6.28)

Si aici temenii de tipul. lftC pot fi interpreta1i ca ponderi

T
a]e inforilor iar cazul in care
toli ace$ti termeni au valoare ruritar nJcorrduce ia circuitrriintegrator
-.,,*u,o.. Nici integrarea

t
sumei algebrice a mai multor mimi electrice nu ridic
nici un-fet a" p*ur."'.. La rrna dintre
intrrile circuinui integrator'- sumaor se prevede rur circuit
sumator - inu..,o. ,upr*entar, care
este destinat adrrrrrii termenilor cu semn negativ
I
din muJ{mea a. *x.im up""i.iu i,'o*..

I
Iuero

I
I
I Fig. 6'8. Circut de integrare a diferen{e a dou semnale electrice continuq folosind
un singur ampli-ficator operalional.

T Fg 6.7. Cirnrit Admtem c in regim sta}ionar poten{ialele celor dou bome de intrare ale

T
de integrare a sume mai multor
semna]e eleciljce. amplificatorului operafional srrrrt egale. Mai presupunem c valorile resten;elor 9i al
Pentru integrarea diferenpi dinbe condensatoarelor s.au ales asfel inct s fie lndeplinite condi1iile:
dou semnale u' $i u2 se poate folosi cu succes gi
configura1ia de circuit prezerrtat n Figura
roro'.s,. un singur ampiifcator operalional.
6.8,
fi:"rc;onrii o vom face "*.
il"'jJ;; RtCt= RzCz=RL (6.31)

T *'..,o#*- la ecua1iile de curenfi, scrise la boma

Scznd atunci rela1ia (6.29) din rela1ia (6.30) se ob1i:re expresia simpl:

T + c, d[',"(t),,r- u,,J :, (ut - u) dt : Rc du"G)

T
_ (6.32)
(6,29)

De aici fi:nc$ia indepiinit de cke circuitul 6'1a1izatse poate deduce simplu:

T
I
 72 ELECTRo\TjC PENTRU INGINEzu ELECTRoTEHNICIEM
Vol. II' Crcuite electronice pentru semnale continue 6'circuite de prelucrare a sernnalelor continue cu amplificatoare operalionale 73r

u"ft): - --!_ (,, - u)dt+ (Jto (6.33)

Egalnd cele dou rela$i de mai sus putem pr.rne in evideni func$a ndeplinit
de ctre
crcuitrrl analizat:

Dac termerrul l/RC are valoare unitar atunci ciIcuiful din

Figura 6.8 stabile;te integrala )-, /t\
total a difererr1ei semnalelor u2 9i u' apiicate Ia irrtrri. S.e poate
conectat ]a r.rrra dintre inari, modul de fiincfionare al circinrlui
lu 9i .u* .-g.o sernnal, u,ft): -RCu''t"'
, (6.36)
,*p;";u;; unor restriclii UL
asemntoare cu cele descrise |a analiza circuifului de scdere
b.; p" l"l";;ea rrnui singur
Deci la iegire regsim intr.adev rrn semnal de tensiune ce reflect dervata in fi'rncf e
arnplifi cator opera{ional.
Pornind de la circuin de.integrare din Figura 6.4 schimbnd
.
timp a semnalului u(t), aplicat la intare.
de
9i locul rezisten1ei cu cel al
condensatorului rezult un nou circuit, care indeplinepte f'rrrcpa Si in cazul circuihrlui de diferenliere arnplitudinea semnalului ra(t) depinde de fiecventa
de air...,11i".. u senrrra]ului de
intare u(t). Acest circui! nurnit circuit de diferenfiere, este prezentat semnalulu preluaat. Pentru a eviden$a cantitativ aceast dependen1, vonr presupune,
in rigura 6.9. asernnator
cu cazul cir.cutrrlui de integrare, un semnal de intrare sinusoidal:

u(t) : snalt (6.37)

ln conformitate cu relafia (6'36), stabilit mai sus, la iegirea circuinui de diferentiere

se
va ob{ine un semnal de fonna:

u"(t): - alRCcosolt (6.38)

Deci amplitudinea semnalului diferenliat, r:.(t), va avea valoarea:

fi" : coRC (6.3e)

PeTltru atenuaIea circujhrlui de difererr1iere l.a fi lalabil" prin urmare, o expresie de

forma:

rr-
k,D=#=afiC:f(a)
U
(6.40)

Fig.6.9. Circut de diferenpere cu amplifcator

opera$onal. Ea scoate in evidenp fapful c amFlinrdinea semnalului diferen1iat cre;te propo4ionl
cu
pulsafia mrimii de Ia intrar^ea circuitului' La aceeagi concluzie ajungern pe
o cale mult mai simpl4
Apelnd la aceleagi ipoteze simpti.ficatoarc dac privim circuiful de difererriiere ca rrn ampli.ficator inversoq *. factorul de amp1ificar
curenhrl i1(t), prin condensatonrl de intrari, vom
ca 9i la arraliza circuitelor a&crioare, pentru comolex: "*.
putea scrie:

: c 4!9 = _ R
= _jcoRC
tt?)
dt
(6.34) I (6.41)

jat C
De asemerre4 pentu curennrl i2(t) care circul pe
calea de reac1ie este valabil expresia
simp1:
Prin urrnare circuinrl iavestigat amPlific semnalul de inaare si i| defazeaz in unn cu
90 de grade. Lsm 9i ana)bain domeniul tecven1 a acesrui circuit, prin dagramele logarimrice
de atenuare 9i faz' pe seama disciplinelor de Procesarea semnalelor si e Teoria sislemelor.
u"(t)
izQ =
p (6.3s) Deci s.a constatat faph.rl c la aecven}e de lucru de va]oare rid.icat reactanla capaciriv a
circuitttlui de intrare devine foarte mic. Ca rrnnare' dac rezistea1a de ie;ire, r"' a circuimlui care
genereaz mrimea de diferen|iat nu este zero, afunci numai o pae din sJmnalul u(t) va fi
T 74 .r.T:,:ygl

I
pENrRU rNcrNEzu
ELECrRorEHNrciENr
6.Circuite de prelucrare a semnalelor continue cu ampliicatoare
opera|ionale 15
;*:#l''::trji,f #'*'""ilil ;:;:.*-ffi T".#nmaepenhu
.* ..-"i].lo.
I
J:"it' ;.};;;:#'.JiT';#"xlH'##.:.J -i.i"l.pi;.ut" la inhare,
".
uJti.a insrarr! nafur electric. Aceste circuitul are o comportare simi]ar circuitului de d'iferen1iere d'in Figwa
nu sur.lt attceva oe#t senr;; ;gomote, care n
ffi;: poate folosi in continuare.
6'9 9i expresia (6.36) se
;,T;:::f :ni:'.J.ilT:nedorire.r.l.ri..'iir,"i!$i[,T"::ff "ff i'"ffi:*:l'; Fcnd deocamdat abstacfie de condensatorul C1, circuiful

I
arnjizztpoate fi privit gi ca
',#;;;ilff ;:l"'T'::..r#*1:1T..:-jl**:lx;*l1k,{.*:::#;ff 'JJ
un amplificator de tensiune cu factorul de amplificare complex:

R
: -

t
(,6.43\
nr+1
joc

t
cest factor de ampiificare crelte odat cu mrirea pulsa$ei semnalului
de intrare u(t). La
ftewenfe f mult mai mtri a.eft aecventa f4, reactan1a capacitiv
a condensatorului C tinde ctre
zero, amplificarea circuihui devenind maxini egj cu:
9i

t ,a=-!Rt (6.44)

t
Deci circuitul se.transform in crcut amplificator - inversor de tensirrrre,
pierznd
complet caractenrl de circuit de diferenXiere. Pentru a ,a
utanuu efectul acestui fenomen nedorit se
monteaz condensatorul C1 in paralel cu rezistena de reacle
R A5a cum s-a subliniat deja, accst
condensator nu are efect la frecvenle de iucru joase. In
cazut prelucrarii uror semnale u(t) cu
pulsa$e mare, impedarrp circuifului de reace scde
9i se ajunge ia ampli.ficri mai mici dect cele
date de expresiile (6.a3), respectiv, (6.44). Atunci cnd
frecvar1a de lu^cru roevine mult mai mare
dect ecvenla fg, prezen|a condensatoru1ui C1 conduce
; la ie$irea circr.litrrlui, ,'.(t),
la o reqie
zero. Alegnd parametri elemenlelor ""gutil,ade
tuia gi semnalul de

t
.d:uine circuit asfel inct
ollstai.lia rie t'uap a circuitiilui de i'rta,.e, R1C, s fii egai
Fig. 6.1 0. Circuitul de diferenpere c. coiirr.ita ae t1n.ip a cir-giiif.ilui de
complet. reacfe, RC1, ampli-ficarea circuitului de diferenliere va cre$e odat
cu frecven1a, pn la s' dup
care va incepe s scad Caracteristica amplificrii in
firnc1ie ae &ecven} .'t"Juii..ai'utiv, pentru
acest caz' in Figura 6. t l. Circuitrrl de diferenfiere, in con4iile precizior
ain p..'a,tur p*a*,at

I
Se constat c nraport cu circutrrj are multe aplicapii practice.
*..ond...ro,.,lt; ;#: debazdT Este bineverrit s mai.precim c cele expuse mai sus pe baza
aprut un
|iry* 6.9, in circuitul de ntrare, irr serie
restenla R1, iar n circuinrl.e.*.p", fenomenelor fice
o*".i lu .".i,t"olu & specifice fimqionrii circuitului la diferite aecven1e a tucrq pot
"";;;;;;'tat ia"'*ii. ii plecnd de la
fi u;o.
valoarea ..exact.. a ampl.fi crii complexe:
u
'"
run;:r""'#frlr:{#iY:tTJ...#x#,ffi *.*i'r:ffi:ffi T''"h"fi
I inrare. Capacitfil;;;".-"ect reducerea efecn:Juidrrn..'^J;;;;
reactan1ete lor j .roua
n. *.r.
condensatoare din ."'J*.
circuit se.aleg rr oo, apare la
1

t'-+ jctC,
-ilT
'd};i;.a; Ir a".u*1.;o*.
.*"':::1;."]tffi *-Td"#t"'i'..;.#'j::j,L"""ffi ###".Tf ;
[l"ffiT
I
*'pl'.**,.i.rl.i*,id. reac;ie A_
$#T':;lT#* -- }sl:***
vrvutlll reac*nfei condensaton-rlui efectul.lzisten1ei R este ^ (6.4s)
&ecven1efJ;.;. C1. De aici ,l'J'a- r.,-,
-"o eviden' c Ia
' jac

t << ,- = __!-
2zr fuC (6.42)
in care trebuiesc cue, succesiv, simplificrile coresPrrntoare domeniului de ftecven|e
Serecomand znabza deta|iar a acestei rela$i
azA.
abordat.
9i t.ui*"u diagramelor logaritmice de atenuare 9i

t
 76 ELECTROMCA PENTRU INGINERI ELECTROTET'hIICIENI
Vol. II. Circuite electronice pentru seInale continue
f-
Fig. 6.1 l. Caracteristica de frecven! a circuitului de diferen1iere complet.
6.2.Circuite generatoare de funcfii.
Sunt circuite electonice care generea7 la iegire semnale electr.ice care reprezint
anumte funcfi matematice aplicate asupra sen:nalelor ce se gsesc la intrare. In acest context chia
gi circuitele de integrare sau de diferen$ere analzate in zubcapitolul anterior pot fi privite
generatoare de semrral cosinusoidal, dac la intrare se aplic rrrr semnal sinusoidat. Dintre circuite|e
generatoae de finct'i mai des foloste remarcrn: circuitul de |ogaritmare, circuiful exponentiat,
circuifirl generator de caracteristic parabolic sau circutu| generator de caraceristic
sinusodal, [79]' [80]' [8l]. Pe baza1or sunt concepute gi echipamentele elecfonce complexe
..generatoare
de func[i''. Aceste circuite au ar'rrt o foarte mari importarr1a n epoca n care
predominante au fost automatirile elechonce. In prezant, prin rspndirea pe icar 1ary
a multiplicatoarelor integrate monolitice' Aceast variant va fi investigat 9i cadrul acesrui
circuitelor de comand 9i reglare automat numeric, importan1a lor a sczut. ni,oan ." element
foarte util in configura1ia sistemelor de electronic indusb:ial rr msura in care trebuiesc
prelucrate chiar semnalele de intrare irr sistemul ntmreric sau cele de iegire, crora, deshrl de
des
trebuie s li se confere $i o putere ce nu mai poate fi neglijat
Nu dm detalii asupra acestor circuite, in scbimb, in capito]ele umtoare, acolo rmde
vom studia circuite electonice care pot lucTa ca generatoale de firnc1ii, vom face de fiecare
$i dat
precizrile necesare'
6.Circuite de prelucrare a semnalelor continue cu amplificatoare operalionale 77
6.3.Circuite de multiplicare a semnalelor continue.
Circuitele de multiplicare a semnalelor continue reprezint o categorie aparte de
circuite elecuonice, foarte necesare in cele mai diferite aplica1ii de comand 5i reglare
electronic. Simbolul general folosit penlru circuitele de multiplicaIe este artat n Figura 6.12.
u6(t)-Kxu 1(t)xu2(t)
__L
Fig. 6.I2. Simbolul circuite]or de multiplicare electronc
Func|iunea electronic a circuitr-rlui este dat de expresia:
u,(t) = K.ult).uz(t) (6.46)
Relafa (6.46) eviden{iaz faptul c un circuit de multiplicare este un crcuit electronic
cu dou intrri 9i o ie;ire. Semnalul de iegire, u.(t) evolueaz in timp conform produsului celor
dou semnale aplicate la intrri' n general afectat !i de o constant K, de obicei subunitar'
Teoretic, cacuitrrl de multiplicare ar trebui s lucreze in patru cadrane, deci pentru orice
polaritate a semnalelor prelucrate' Exist cteva principii consacrate de realizare a cilcuitelo de
ca multiplicare, [16]: Multiplicale cu lege ptratic, (1), multiplicare prin modu|are in
amplitudine, (2), multiplicare prin "medierea triunghiurilor'n, (3), multiplicare prin sumare
logaritmic, (4)' 9i multiplicare cu transconductant variabil, (5). Primele patru metode
sunt aplicate sub forma de circuite cu componente discrete sau de circuite integrate hibride.
Ultima metod, a multiplicrii prin metoda transconductan1ei variabile, se caracterizeaz prin
perfomtanie superirrar.e ;i sinipiitate consii..ictiv. De aceea aceas'. met'oc st !3 b3za
subcapitol.
In principiu, multiplicatoarele cu trarisconductan{ variabil au |a baz modificarea
liniar a c;tigului unui anrplificator sub acpiunea unuia dintre semnaiele de intrare. Cella]t
semnal se va aplica la intarea amplificatorului.
Figura 6.l3, [79]' [80]. [81], prezint circuitrrl electronic al rrnui circuit de multiplicare
de dou cadrane' Se constat c mu.ltiplicatorul este construit in jurul a dou etaje de circuit
electronic. Primul etaj este un amplificator diferenfial, care. avnd intrarea 12 legat la mas'
prelucreaz semnalul ul' vzut ca semnal difereniial de intrare. Ceea ce este specifii acestui
prim etaj const in faptul c rezisten1a \ nu mai este cuplat la o tensiune stabiliz-at negativL
n
t
78 ELECTRONICA PENTRU INGINIERI
li ELECTROTEIIMCIEM
Vol. II. Circuite electronice pentru 6'circuite de prelucrare
semnale contnue a semnareror continue cu amprificatoare operalionale 79
Ea face pae dirr&-un penerator de
curent constant la care tensiunea de comand
:Ti].'
:[.-1ii}:':.jilTJ,'* J.,r.ipii",o...rul';;;;i.. a

I
etaj este rrl
Ur-r, u,-0
T-ir,--*, =o (6.1e)

t
+Us

RI ur-"n

t
R1

R, -, 'c2 -ur(t)-u, -0
KJ
'
ll
(6.50)
n,
Itr
t lr Lund in considerar.e faprul ci in regi:n quasista1ionar

t
de furic1ionare potenlialele celor

%
dou borne de intrare a ampiificatorului ope-ra1ional
I sunt egale 9i scad ntie e]e relaliile de
mai sus, putem stabili c:
I
u"(t)
llcr ltcz
I I
I

TI
I
t l ln: I

ffi I
T2 V u,(t)

rl u*\
R3 (6.51)
R.J

T l_ \1.? /uu=,

t
Aceast relaiie sub forma:
R2
u"(t)=^r.(,rr-,rr)
"rI (6 -52 )

l_
I
c semnalul de ie|ire al.circuitului este propo4ional
n,e ar.at
cu diferenfa curen|ilor de colcctor
ai celor dou trarrzistoare. T1 9i T2 din configura1ia amplificatorutui
iferen1il. Vom calcula
aceast diferen!' stabilind rapor1ul gi apoi suma.celor doi .u,e,'1i ae
rela1ile (3.7) 9i (5.9) din ry.|"d' lorector. Apelnd

t
Fig. 6.13. Multiplicator electronc
|a
t62]' uo- put"a s".i":
de dou cadrane, cu trarrsconductan1
variabil.
IBEL uBEr
ir, = F.iu, = F.Iro.(r', - l) p.Irr."%

t
nJlff.#".:fi,#.trT;.::.il''u',de = (6.53)
multiPlcare prezentat vom ncerca
",|** .*ffif:'#ATH
s gi, respectiv:

:L#fi :*Tfffi :l'"1':*'.,:"Jl,;i:f;"[.',:l#.X'#"'*.iJ":H:ff

uBEz uRF.>

ir-irr-in:=o ir, = F.ir, = F.Iao.(r', - l) F.lrr."1-i-

T (6.47)
= (6.s4)

respectiv, la boma inversoare,

t
gi,
n:
Este evident .5 26 6r|mis c circuitul este simetric
imperecheate, Anrnci, procednd la impr1irea ai tranzistoarele
sunt bine
ir_i"r+i=0 (6.48)
sus, oblinem:
membru cu membru celor dou ecua1ii de mai

t
a amplr'ficatorului opera}ionat. Explicitnd
valorile curenfilor, cele dou
relatii de mai sus i
uBEl -:EZ
C1 U-
=e (6.5-s)
CZ

T
 80 ELECTROMCA PENTRU TNGINERI ELECTROTEIil\TICIEM
6.circuite de preiucrare a semnaleror continue cu amplificatoare operalionare gt
\rol. II. Circuite electronice pentru semnale continue
Conform teoremei lui Kirchoff pentru tensiuni, scris penfu ochiul format dg-:'
circuitele baz-emitor ale celor dou tranzistoare, este valabil relatia simpl;
acum pe icl din (6.57) 9i efecfund din nou substitu1ia in (6.61), ob1inem
mod' similar:
.Calculnd in
ur=uBEr- ust, (6.s6)
u.
- -n,z^
I
Atunci rela{ia (6.55) devine: ,
C2 (6.63)
L -1t
TT

i
U1 l+et
(r -'-
|

i = g"T (6.s7) Putem acum stabili diferen1a curenlilor de co]ector. Pomind

'c2 de la ultinrele dou relalii,
dup o serie de trarrsformri simple ajungem la rrrmtoarele
expresii matematice:
gi ne arat c rapolul curen1ilor de colector ai celor dou
tranzistoare depinde numai de primul
semnal aplicat la iutr.area circuitului de multiplicare.
Pe de alt pafie culenful prin r.ezisten1a R1 este: (:t )
ir, = iu, * i., t ir, * ir, I^^ - l^- ""
-t=--t
'',1 - 1l
-
u^
' tlz '
11.

= i, t i- &l 't R,
LZ LI = (6.64)
(6.58)
2u,
\e"r
I
L I II
+ I)
I

Dar. conform legii lui Ohm:

1' Apelnd la dezyo|tarca in serie a funcliei tangent hiperbolic vom

;-tL obline;
frzp (6.se)

Tensiunea ux2 se poate stabili ins din rela{ia:

/
u"{ u, "? )
Lz L'
l^^-I^.=-=-lr-t+l
Rzl2ur 24U3r (6.6s)
u2=-rRZ-utt2=-rR, (6.60)
)

. Relalile (6'58)' (6.59) 5i (6.60), ne conduc la expresia sumei curenlilor de colector ai Renuntnd acrrm la toti termenii de ordin superior din (6.65)
tranzistoarelor Tl qi T2: 9i introducnd diferenta
curenfilor de colecor in relalia (6.52), vom obline:

.u. Rz u'' ''z

,L
a^^
Lz - -- p (6.61) u (t)
" x (6.66)
2u,
LI
e
"2 Rr,
Formula astfel stabilit evidenflaz faptul c suma curentilor de colector depinde Relaiia astfel stabilit ne arat c circuitul investigat firnclioneaz
ntrmai de a doua tensirrne de intrare n circuiml de rnultiplicare' n&-adevr ca un
De asemenea se con.firm c u, circuit de multiplicare al celor dousenrnale aplicate ta inrrai. ou.a
R1 se comport ca m p. u*t.t. inoea se aplic
T.|T:i 1 colector
curenl|lor de prin rezolvarea
geneator de curent constant' stabilim acum valorile acIagi semnai ut, atrrrrci circuirul |ucre^z ca un circuit generator
Je n,o"1i. p"ou,ic. Mai
sistemului format din ecuafile (6.61) 9i (6.57). scopnJ mult' [79], [80]' [81 ], dac, se nferupe reacia negativ datle
valoarea lui i62 din (6.57) 5i inlocuind in (6.6l) rezult rezistanp n, si:|erioar, u"(t) se
c: aplic' ca semnal de reacpie, la intr.area 2 in locri lui rr, la captuliiber
91 al-Lzisten1ei R3 se
introduce cel de al doilea semnal, pe care conven;m s il notrn
ac,'- cu u3, circuinrl der'iae urt
ir, = -?-J _
(6.62)
circuit de imprtire. lntr-adevr, conform schimbrilor propuse putem
scrie:

u-(t)
_ _t
u- u,
!+e _I
cr
,
p 'c2 (6.67\
J
Rr.
'
2.u,
 82 ELEC1RONICA PENTRU INGINERI ELECTROTEHNICIENI 6.Circuite de prelucrare a semnalelor continue cu amplificatoare operalionale 83
Vol. tr. Circuite electronice pentru semnale continue
gi noua funcfle eiectronic va fi:
Substituind atunci acest curent n rela1ia (6.66)' n locul termenului ur/R2. vom obfine:

R, ,, Rol u,.u^
u"(t) = Z.Ur. (6.68) u,(i) : Dtt
(6.7C)
R,
,l\ .-
Rr'u, , E ) TT
''" r
Din pcate, acest circuit prezint o serie de limitri care
domeniile posibile de restrng in mod serios Circuitu| de multiplicare astfel modificat se bucur de ar'antajul unei cornpor1ri mai
':titzare. Pe de c p3jte' pentu oa distorsurule introduse de circuit s stabile dn puncful de vedere al celei de a doua tensirrrr.i de intrare, u2. Nu sunt ns rezolvate
rmn sub i %, este nevoie ca valoarea toi*ii
u, s fie ma .i.e a".ai o.jiiJ,, .".u ." fu.. chestiunile legate de nivelul restrictiv de mic al primului semnal de intrare, u' gi nici nu este
ca primul semnal aplicat la inare.s.nu poat
depagi valoarea *oo".i.'"p.o*i*",i,, 9 posibil func1ionarea in 4 cadrarre.
Pentru semnale mai mari aplicate la innarea t,
nu mai
-v.
Cunoaqterea problemelor de principiu expuse pn acum ne permite ins s abordm
parcursul demonstra1ie fcute. Tensirrnea u2 apiicat '*il;il"# ""''r'u"
adoptate pe
Ia a doua innare a ci.cuituiui multiplicator analiza unui multiplicator electronic de patru cadrane performant, al crui circuit este prezentat
poate r'aria n limite largi' dar poate lua numai
r,alori negative. Ca urmare din Figura n Figura 6.15.
6.12 func1ionea numai in dou cadrane. ""i'i*r

:)a'
r--{: .4.":r -

n'
I

,"1 I !-.
ti1''--..'.'.

':--
.\|
_ -
I
il' -.i1
:
j* I

1 |,, i,
l-s'
I
I
.ti .,
-a --i- . t; l--
I R9-{8
l

- l'::l it-- j
,riil[
;

l, >.LA--_j -.-. i ;1

i_ffil*_ir,y'
..J- \

I
I

! I

R,r-fi3

Fig. 6.14. Multiplicator de dou cadrane prevzut Fig. 6.15. Multiplicator electronic de 4 cadrane.
cu convertor tensiune/curent.

Performanfele circuifuIui analizat pot fi imhunt1ite

prin nlocuirea rezistenfei R2 cu
un convertor tensiune/curent, asa cum rezutt din
sursei ce curent comandate |tensiune ,u n
rigura 6.ri, rsirlil.t"".ea detaliatii a
a,,iil^te in subcapitolul 8.2 din prezentul curs
universitar. Se remarc fapful c singura deosebire
fa$ de Figura 6.13 const irr in]ocuirea
rezisten1ei R2 cu un opera1ional. ia r,,mur..*,..*.n1itor
tranzstoar.elor Tt qi "fo*i,::1o|{cator
T2 nu mai este dat de rebpe de tipul celei din (6.61) ci va
R4
44\
i"(t) =
I
Acest circuit de multiplicare se bazezz tot pe configuraIia an^Lizat mai sus gi
reatizat acum in jurul amplficatorului opera1ional A qi a circuitelor diferen1iale baza1e pe
tranzistoarele Tl 9i T2' respectiv, tranzistoarele T11 qi Tl2. Apar ins dou elemente noi care
vin s elimine dezavantajele circuinrlui din Figura 6.13. Pe de o parte s-a introdus circuitul
diferen$al cu reacle negativ format dn tranzistoalele T5 9i T6' Acesta permite conanda sumei
de colector ai
fi de forma: crren!ilor de emitor ai transtoarelor T11 9i T12, i6, n antifaz cu tensir.rnea u.' care poate fi
att pozitiv ct 5i negatil' ln acest fel multiplicatorul electronic va firrrc1iona in 4 cadrarre. Pe
de alt parte, introducerea circuitului de logaritrnare, realizat cu amplificatorul diferen$al cu
(6.6e) reacfie negativ din jurul Eanzistoarelor T3 9i T4 9i al diodelor Dl 9i D2, permite mrirea
domenului de varia1ie al tensiunii de iatrare u1, fr a fi afectat iiniaritatea cacuinr]ui.
In continuare vom analiza detaliat modui de fi.nclionare al acestui circuit.
84 ELECTROMCA PENTRU INGINERI ELECTROTEHMCIEM 6.circuite de prelucrare a sennareror continue cu amplificatoare
Vol. II. Circuite electronice pentru semnale continue operalionale g5

Rezisten1a R.{ este palcul.s de curennrl constant 2.I7, prin umare potenlialul
Mai inti vom analiza modul cum inluenieaz fi'rrrctionarea ampiificatoarelor anozilor
diodelor Dl 9i D2 este constant, Tensiunea ua va fi datde diferen1a
dintre poteniialele catozilor
diferenliate pezeL'zgeneratoarelor de curent constant 9i a rezisten1elor de reaclie negativ R1, diodelor:
respectiv, R2' Cu o aproxima$e satsfictoare, pentru curentr i3 vom putea scrie:

ir = I, *in (6.71)
U, = -u.qKl + rrK, (6.7e)

In mod asemntor, pentru curentul ia este valabil relafia:

Calculnd ce]e dou tensiun anod-katod cu rela}ia (3.7) din
[62J, sub form
io = I, - i^, (6.72) logarifunat, ob$nem:

Atunci prn adrrnarea rela1iilor de mai sus afliun c suma curenrilor de colector ai t^
u4= U-.Ln! - U-In!
I
trarrzistoarelor T3 9i T4 este ccnstant: tr = U_In! (6.80)
' ln VJ
' i.
ir+io=2.1., (6.73)

Accst rcz.iltai dovede'te c ainpiificaioi-oi .jibreliiial sfudiat' asociat

cu ceic t]uu
iar diferenla lor are valoarea: diode, Dl gi D2, i:ncfioneaz ca.rrn circuit de logaritmare,
stabilind diferen1a logaritmilor celor
doi curen1i de colector sau, alffel spus, logaritul raportului lor' Apelrin'd
acum din nou la
ir-io= 2.i^, (6.74) expresia (6.57) 9i aplicnd.o pentru circuite1e amplificatoarelor
kanzistoareJor Tl gi T2, respectiv, Tl I gi T12, s. ob1io",
dife9iale construite in jrrrul

Dar pentru ochiul format din circuitele baz-emitor ale tranzistoarelor T3 gi T4,
imlrerur cu rezistenla Rl, putem scrie: ;:'4
l-='ll
ur=uBEr*uor*uBEzoilRl (o. /J, i, i, -"u, (6.8i)

Pebzza ultimelor dou relafi putem scrie

Prin urmare relalia (6.74) devine: 9irul de rapoarte egale:

i, ir,
-
i34R,
-i = 2.'' (6.76)
t, i,, -ioi, (6.82)

Peotru curenfi de colector din cele dou amplificatoare diferenliale

ln mod similar se poate arta c: nvestigate acurn' putem
scrie:

ir+iu-2.1, (6.'t7)
ir+ir=i, (6.83)

gi, respectiv:
9i, respectiv:

irr*irr=iu (6.84)
u^
i-) - _1 Z
(6.78)
o R
"z Rela$ile (6.82), (6.83) qi (6'8a) formeaz un sistem de patru ecua$i algebrice, cu patru
neculoscute' din care putern stabili u;or r'alorile curenlilor:
 86 ELECTROMCA PENTRU INGINERI ELECTROTEHMCIEM .'Circuite de prerucrare
VoI. . Circuite electronice pentru semnale continue a semnareror continue cu
amprificatoare operalionale g7
PLL, circuite de msurare a.v.aJ9rij
inductivitate sau
io'i, vec'tormerru erecronic' 9rective,
er',"t1g1t1Lrrfi9i'r:s'i, capacitate comandat in
tensiune,
1
"l irir r-u.,a.'! inat;,;;;;. condiliire
i ti oo"'' proiecta n.a r".n'i!.os.u;te .i'."i;;;"b;"."ricreia ca
'T?T".'T'i1Til:iT.]' dintre
a^,L_
Jf,
r' '
'3 6.4.Regulatoare electronice
-' '4 continue.
(6.85)
90 In acest subcapitol vom proceda
^ - la o scr'ut t
r', - 14 i|llj]"Yo u'nplin.'1"*.re operagionale,
," oo. u;I*irejn.automatic'
lmurind modrrl in

i^.i- fi ;;5.T.T:TJ;x',!*t'*;;il;#;;#'i'ffi"Tffi '"#Y':ffi1T::',:"J^::

J
.. *il:i':"ji
rapon cu o mrime
evolula in firnclie de tmp
;*.;#;ie ie;ire e(t), in
T2
,', . r;

Penru tensirrnea de Ia ieqirea amplificatorului opera1onal este

asemntoare rela;iei demonshate (6.52):
valabi] o expresie

u"(t) = R, (L * ir, - i, - ,,r) (6.86)

Irr]ocuind actlm valorile calculate penfiu curen}i

9i procednd la o ugoar regrupae a
termenilor ajungem la rela1ia:

n.
u"(t)
-
r.
=.t3+14 (t- '.) (t, - t,) (6.87)

Fig. 6. l 6' stflJctura unui sistem de

regiare automat.
Folosind acum rezultarele din expresiil e (6.73),(6.76) gi (6.78),
deducem:

2.R,
liry''"
Pattru aceasta se apeleaz la
un element de execu{g care
u"(t) = iegire' Elementul de execulie...r; cotnarrd nemijlocit mrimea
(6.88)
obicei, este rrn convertor eleceonic
pr;;;o#iril.r.*ur.-ui"i.",,,ll"'"r".*ua de
care, de
q(t). Aceast mrime de comand
de puter. n.Jri*",* ,uto.ao*i*"i*#-i a. comand'
"i
p.od;;;;'""iti
se poate vedea c circuiful indeplinegte aceeagi func1ie mrimii de iegire e(t) in mP.on ",;" *-1ie.]ator care prelucrea abaterea
electronic de multiplicare m.i.eu a" ..r.,,op, e-(t)' Stiinta
celor dou sernnale d" ai.p.a."t ?ependenp de'tensiunealhli pe p*.*sul
a
"u automaticii arac, rr
demonsbatiei nu s-a apelatT5*:.'a
la nici rur fef de de^olta,e n serie' Nu mai exist ...*'*' ilip;;;;;-plrr, stabilegt'e
privire la amplitudnea sau semnul celor dou tens'tni nici limit.i cu
de la intrare. Din aceste motive
f:l*T.Jtr*iil"il'':.?':n*";T'#,J:i;;*.
inde init a.
Frrncfia
*g"r.6*FnJ*iil:JJ:r#::jffi'.t cuoresudtonrl p."p,1.l
performan{ele circuifului surt superioare gi el st la baza circuitelor
de multiplicare integrate.
"ai"
In 79], [80] sau [8l] cei interesg pot gsi
;ilt,.l"
u,ft): ,Ae(t)+ I
informa}ii privind de multiplicare

,, !n#
cu lege patratic. De asem.ene1,. in tucrarea l
ls2]
; I oe(r)dt +
este introdus gi analizat un circuit de
multiplicare cu logaritrnare,gi antilogarifuar.. Eiempte (6.8e)
se pot consulta. n cataloagele firmelor specializate
de multiplicaio*. .i".*x..
integrate
,uu io Jt o;.
circuitele multiplicatoare au multp aplicalii practice.
ln contextul acestui curs ele vor Nu ntrm *
*tT:^oefiniri paranretrilor, pe care
fi doar enrrmerate:.o"uu:.1".]ToTfo.,9...}og.,. u radicalu]ui, de ridicare disciplina de automatici. Sarcina o consderm cunoscut de la
la o putere care ne rer,ine este de a
variabil, generatoare de semnale comandate n iensiune, fi.rnctionezr conform cu expresia.(6.s9). Fg'*;;.;i*u*.,
oferi circute electronice care s
wattmetru electronic, circuite de solufia fu'cbuie s conpn rrn circuit
coDtrol autonat al ampiificrii, dubtor de tecven1, amPlt5cator de tensiwre, un
detector sensibil la faz, demodulatorpentru *oau
modulator in amplirudine, .,..,o. sncron'
sulnale cu rci h..ri. Toate
cir.cuiioe int.'";' ;;il*t
de diferen1iere 9i, in sfr9it, rrn circuit de
1i. n frecven1' circuite cu ca]are pe faz. aceste circuitJau r'i a.Lriut
*ui izate ctnar pe par'cursut acestui
 E LE C TRO\-I CA PENTRU GI}IEzu ELE
L.- C TRO TEHN] C IEM 6.Circuite de prelucrare a seurnalelor continue cu amplificaloare operalionale 89
Vol. II. Circuite elecEonice pentru senmale continue

o*'*
{ S

Fig. 6.17 . Schema bloc a unui regulator pID

capitol' C_ar:rmare, irr Figura 6.18 se.indc o variant

pentu circuiful electronic al unui regulator
continuu PID, care fi.urcfionea conform urmtoarei
expresii:

u"(t) : +* I Left)dt + Ro ,, !#P t

#'#^eft) (6e0) Fig. 6.1 8. Regulator electonic PID cu 4 amplificatoare opera{ionale.

Deducerea relafiei de
-i
.T nu comport nic un.fel de dificult{i. Ea poate 6 5im.lu
transcris 9i irr complex s|.oPryF9nal, in
complexe sau n sincronizarea circuitelor de comand ale rrrror convotoare electronice de putere'
firncie de necesia1i' Configura$a Naa|izat apeleazla Primul etaj, bazat pe ampli-ficatonrl operagional A1, este de fapt un amplificator inversor de
patru anpli.ficatoare opera1ionale rs.
ofer avantajul unei eosebitJ .r*iJ.ig la aplicarea tensiuIe. Paticulafitle in func1ionarea sa rezult din faptul c el este prevzut cu dou circuite
practic" deoarece efectele propo4ional, in
integral sa,iaeriv1iv..;J;";;d".;clotut ind.p..'d"ot. de reacfe, conectate in paralel. Pe parcrrrsul altemanfelor pozitivg ie;irea amplificatorului
De asemenea adaptarea nivaeior
*:"ai'r"
sunutor se constituie ca un avantaj al circuitului
in,..-.aur factonrlui de ampli.ficare al etajului
pte7fi\tat..n practica inginereasc se gsesc,
operalional .{1 tinde s ia valori negative, dioda Dz este blocat 9i circuitul lucrea ca amplificator
n inversor, cu ampli.ficare unitar' ln timpul alteman{elor negative ale semnalului de intare q(t),
mod evident, o mrrlime de ahe valiante
a. .i.""it! p*t." regulitoare eleconice' iegirea amplificatonrlui operafonal A' tinde s a va]ori pozitive, prn urrnare, dioda D1 este
[8l]. Irrcheiem acest paragraf cu ot'.*u1i" t4o], t79], t8o],
studiat" tecerea la regulatoare mai blocat 9i dioda Dz conduce. Aceast din urgr dioda stabile$e o reacfie negativ total in circuinrl
simple, PI, PD, etc, se rezum Ia suprmarea "a-ru.J"ne"*i.
et";J"'.*" nu surt necesare. amplificatorului 9, ca urmare, tensiunea de la iegirea s4 u1(t), devne zero. Pebaza celor de mai
sirs putem s sciem:

6.5.Ite circuite speciale.

utt): - ui(t); daca y,(t) > 0
wft)= 0;
(6.e 1)
Exist o larg varietate de circuite e]ectronice
speciale cu amplficatoare operafionale daca y,(t) < 0
ap'|rute dn necesitatea de are.zn|va cele
mai o,'e.se-p.ouie*e tehnice. in u..,.,a categorie
vom opri aici Ia un singur exemplu dezvoltat ne
au ,*out aa . putaa ..Ja* a.o,*la mici,
rcdrcsoare,le obiqnuite, cu diode nu firncfionea la care
dj";^^tensi*tilor de prag relativ mari. Cel de aI doilea etaj este un simplu sumator - inversor, cu ponderea "n" pentru prima
circuinrr se numegte circuit redresor de precirie.cu inrare 9i ''2n'' penn:u a doua iltrare. Rezu]t c penru semnalul t*(t) este valabil rclapa:
este prezentat
aoua u*frin'"uio*e op".u1ionut. gi
in Figura 6' t 9. Este un circuit cu largi aplica1ii
n demodrrJarea rrnor serrrnale
 90 ELECTROMCA PENTRU INGINERI ELECTROTEHMCIEM 7. Circuite oscilatoare armonice
Vol. IL Circuite electronice pentru semnale continue 9I

u"G): -nIui(t)+2u]ft)J (6.92)

|trnd agrlm fi1 considerare expresia din formula (6.91), obginem urmtorul rezultat final:

u,(t): +nui(t) daca y,(t) > 0 T.CIRCUITE OSCILATOARE AR-I\{ONICE

(6.e3)
u,(t): -nq,ft) daca y,(t) < 0

Ci.cuitele electronice car.e la iegire senereaz un seIrrnal variabil n tirnp perior1ic

Deci semnalul de la ie!'irea circuifulu, u"(t), reprent semnalul de Ia intrare, q(), poart t]umele de circuite oscilatoare. Dac sem.rralul generat 9i
redr.esat dubl alteman! 9i amplificat de ''n'' ori. Prin montarea condensatorului C in paralel cu este unul armonic, atunci circuirul
oscilator se nutne$te osciiator annonic' Circuitele oscijatoare care prent
rezistenla del'aloare 2nR2, d1n de reac1ie al amplificatorului operalional 42, la i'ire se va Ia iegir.e rrn semna1 in
9ircuitui form de impuisuri se numesc genera1oale de impulsuri. Alte circuite
ob1ine valoarea medie a tensirrni redresate. osci]atoare pot avea la
ie|ir.e seIrrnale de fonn t.iunghiulat., trapezoidal, elc. In general,
circuitele oscIatoare nu au
intrare. Pentru ajustarea frecvenlei 9i amplirudinii semialului produs precum g!
pentru
asigurarea condi|iilor de autooscila$e se prevd elemente de reglare. Fac
excep1ie oscilatoar.ele
comandate la care, de obcei. prin interrnediul unei tensjuni de comand
se poate modifica
6'ecvenfa de oscilalie. In acest capitol ne vom ocupa de oscilatoarel.
u*oni... C.n.;;.*;l;
de i:npulsuri $i generatoafele de senrnal de alte fotme vor fi investigate
n volumul utnrtor a|
cursului.

",Hl
7 .t.Baze|e fizice ale func{ionrii circuitelo r os cila toa re.
Un ciI.cuit oscilator este un amplificator electronic cu reactie pozitiv caracetizat d.e
faptul c la intrarea sa este aplicat chiar semnalul de la ie;ire prin intermeoiul
unui circut de
msurat.e' Pentnr a stabili condi1iile necesare pentru ca un astfel de arnplificator
s firrrciioneze
ca oscilator vom lua in considerare schemabloc dinFigura'r.r,L7gl,
tgol, tg1l.
Fig. 6.19. Circuitredresor deprecizie cu dou ampiificatoar.e operafionale.
r
I

cadnrl activitfi de seminarizare,

F precie, domnii studeni vor sfudia 9i o alt variant de
redresor d-e implementabil tei
amplificatoare opera1ionale.
cu
Subliniem c redresoarele de precizi suot singrrra solufie atunci cnd trebuiesc
prejucrate
serrrnale cu amplitudine foarte mic
Evident c mai exist2i foarte mrrlte aplica1ii asupra crora ne.am putea
opri dar cadrul
limitat al aceshri capitol nu permite acest lucn.t. Pe baza celor expuse pn crrm'
ele vor putea fi
abordate fr probleme de ctre incinerul electotehnician.

Figura 7.1 ' Schema bloc explicativ privind func{onarea crcuitelor oscilatoare.
 L
armonice 93

t
7.Cil'cuite oscilatoare
q'') rNgiNEN ELEC-|RoTEIINIICIENI
ELECTROMCA PENTRU pentnr semnale continue
u"r' ri''Cit"titt electronice Cond1iilestabilitesenumesccondi1iilelujBarkhausendefunc1ionar.eacircuitelor c un cil.cuit
ca sarcin o oscilaloare. Prima dirrte ;-''i' 8);
.'*'t' condilia dc amplitudine. a'.at serrrnalului de
c circrritul d" *^.:"::'^":e cir.cuinrl de leaclie introduce o atenual.e.a
de reaclie ..]. i"T::lr^$i func1ioneaz ca osci]ator n",*i.o^
I
are
circuitul a.plificato.. A doua coridi1ie,
Admtem c bucla Presuprrnem c amplificatorul (7.9)' numita
,"'i,t",itu . intiare &. a anrplifictorului. egal exact cu ,]11prlr,.o,.u din cir.cuitul de
cu ulghiul faz iegire dac
circuit osci]ator poate func1iona nurnai
rezisten1 egal sa cu de a: <p

#;;;#.,",,-r"r de la intrarea condi{ia de az, p,,,,,"u- "u un

coe ficienrul de ampliicarJi; .u att cu ct amplific:atorul |olosit
.*u..t
msware defazeaz l" "|! s.mnutut
de iegire
ql aici.caracterul relativ al
(7.1 )
semnalj;pjt.^.;1ni.*.u,o. Trebuic subliniat
= A'eJ defazeazinainte
no1iuniior*..-':j"^^']";ff:"l';
conct ajuns. tl8], tl9], [72] 9i dac.'in
fi Lela11 (.1'9) puneam I
La aceea$t
r.'Lirui..'s oscilez-c, condi1ie ce implic
vom gsi senrnalul: ca sistem-automat-c
Anrnci la icairea ampliicatorului conditia ca arnpiidcatorul, privit expresiei (4.9) tr.ebrric s fie
de acord' IIl accst ,.op n"u*ito*l
(1.2) amplificare inlinit pe fi...l.np
4,Q)
_- .y,\t)
nul: I
j:iT!lT;#; j) j'':#;l 1-t-n..4=0 (7. 1 0)
Acestsemnal"-.*'*,T''j::.lJ:j:;];:,::::::'JTltH
de msurare. Dac circuiru sirnple de aici se ajmge tot la conditiile lui
cu rpp: Este evic1ent c pt.in transformr.
(7.3) Barkhauseu-
k* = k*'etqR C1rc'.:ite]ecscil3tcar.sepotclasificarirrnmultiplecritcrii.Dinpunctuldevedeleal
cilcrritcie osciiaio.i.re se pot icaliza
cu tuburi elec';onice'
clispozitivelor electronice iolori,"
tranzistoarebipolare,tranzistoarecuefectdecmp,.amplificatoareoperalionalesaudispozitive oscilatoare
J"'n."l".lui &ecven1elor de lu_cru, circtritele
atunci ia botrrele rezistenjei
P.;1 VCln 3V0l rrrultiioncfiune. o'. p"""*r"""l,.j*"
g', "i 10i - 10o kHz, de'foae il]alt sau de
pot fi de joas frecven.t' rblro;
de radio fi.ecven1.
('7.4) circuire'e oscilatoare
U"() = Ln.U,(t) u'trainalt fiecvenf. oi" p'".rur
; ;i.' a' posibilit1i'or de rcglare' oscila1ie se
L,a acestea din urm fi.ecven1a de
pot |r cle frecven1 f'', controlate in tensiune.
^;;;i;la.,,"gratirc. numele
poate cornanda pe cale .'il'*.ir *iffi;'
de osci1atoare
al circuiteior oscilatoare este in raport cu
. clasificare
Irrlocuindacumtensiuneadeiegirestabilitconforrncurela1ia(7.2),obJinem: be departe ins cel *"i i*p",t""i.'oa vedere intlnim
(7.5)
caract;rul cuadripo1ului f;i;il'h
.t'""in'r a" r'eactie. Din acest punct de
a,(t) = ka.A-U,(t) circuirele oscilatoare LC, .;;i;"1. "*ilaroare
RC si alte calegorii de circuite oscilatoare'

Pentrucacircuirulsoscilezeesteirrsnevoiecatensiuneadatderela1ia(7.5)sie
^ni,,"itn'."
.gura, ru in uJa la intlare:
deschis, cu cea aplicat 7.2.Circuite oscilatoare LC
(7.6)
a"U)= Ln'A'u,Q\=u'(t) CircuiteleosoilatoareLCswltcal.acterizatedefapnrlcau'casarcinuncircuit
pe-fi.ecven1a de acord. Semr'ialul de reac1ie
maxinr
aibe un acordat LC care ,,uti,"u,{i^plificare sau capacitiv.
,uu p,io divizor dt tensiune, inductiv
.:11]11-:" ampliicatonrl considerat s nu pozitiv se poate upti"u p.ii;;;jilil;
oscilator LC cu cuplaj inductiv, realizat
Din girul de expresii stabilit rezult cu
oscilator: u l.z p,",iii";'jJi-' ;i
,.gi. ,."i".J' aoica s firnclioneze ca circuit
t" i"ti,e, Figur sunt circuite
operalional';;#'fu'-"edere faptul c
circuitele.oici'atoare
(7.7) ampli-ficator
L_r.A = I electoniceelativpetenlloasecareceroproiectare.ingrijit,ncontinuarevomprocedalao
El este un oscilatir-electronic cu dou bucie
de reglare
analiz atent a circuifuIui introdus.
cruia este rez.lizat funclioneaz ca arnpiiircator
Amplificatorul;#;'o;; r";".r semnaiul de
in acest t.t tu i,'t.ul..u la care von aplica
cu rela}iile scalare: automat.
Aceast relagie complex este echivalent neinversor, de tip elccnometru, deoar.ece c" WmaIe' rezisten1le din releaua de
reaclie pozitiv \,om a.vea rezistenp
(7.8 ) de intr.ar.e
ko.A = '11*.*.
Rr qi R::
a ampllllcatorului r,or.ar'ea valorile
1
reacfie negatir,
(7.ll)
R, = '(,, -
gi, resPccttv:
')
('7.9)
Q^ + Q,q = o
al anlplificatorului in jurul crr'ria se face sir.'teza
Dentlu ca coejcienrul de amplit1cue
circuirului oscilator s fie:
T
I
94 ELECTROMCA PENTRU INGiNERI ELECTRO'TEHMC{ENI
Vol. II. Circuite electronice pentru semnale conlinue T.Circuite oscilaroare armoruce
YJ

I
plicnd acum
j " ffo
1(
i :.r"'ii:# i:Hfi 'Jtri
n: :ffi il.'fi
" f;
J Tffi iffi :. ::.3 H::"9:';ff rJj :, }

t R2-R1(Ab-l)
u"(t) - ur(t) _ . clu,,(r) I r
R '-;;-*TJu,(r).dt =o e.17)

I .#ii;"j.nffi'il:::ffil:;
o","", conform cu reJa1ia (7. l 6) diferen1iind
iT'e si expresia

t
a-u,() 1- k^.A d u,() l
d,
frb
RC +-'u,(t) =o (7.r8)
Figura .2. Explicativ pcrrtru analiza circuifului oscilator =7

I
7
LC cu Notnd acum cu amortizarea
dou bucle de reglare automa' 7 circuitului:

1- k^..

I
/-"L
2RC (7 .1e)
,Rr*R,
1,
OR,= (7.12) $l Cu (6 pulsatia sa proprie:

I
Tensiurrea de la ie;irea circuifulu este:
I
c,ti = r/,
LV
(7.20)
u,() = ,.uo()
\/ .15 ) oblinem urmtoarea form final

I
a ecualiei diferen1iale:

. Aceasta se aplic .g"T"j care con1ine rezisten1a R g cuadripoiul fonnat din

condensatorul cu capactate C gi bobina cu inductivitate
L. convenim ,i-no,.,o cu u'(t) d2 ur(t) d u,(t)
tensiunea de la bomele condensaiorului. Semnalrrl
-;;- + 2Y
-i: + at2ru,(t) =

t
de reaclie se formeaz prin cuplaj nductiv, o
bobina L tiind cuplat cu o alt.bobin, cu aceea$i inucrivitate, (7.21)
inductivitatea n.'ufual fiind M'
Ca urmare coeficientul de reacfie va fi:

o. ,. *",1!1i:i].11'::T:J'.".'i#3iJi:i:Hx'.iferen1ial a oscila1ilor amortizate pentlu

k^=
M care
(7.14)
L
ur(t) = ()r.e-r' .tn,{.ro
T iar tensiunea de reacfle va avea valoarea:

o discu'tie pe marginea acestei

- ; .t e.22)

u(t)= ko.ur(t) apar la

solutii este binevenit pentru
a lmrrri probleme]e care

t
p" (7.1 5) sinteza cir.cuitelor oscilatoare.
D*;-';.;.;oativ anrnci kA5 este mai
kb<l. In acest caz la punerea tnic dect l.
in funclune,. li,..1in'r"i oscilaliile
Deoarece aceast tensiune se aplic termenul exponenlial din rela'ia. nu se vor stabili fiindc
la intrarea amplifi catorului neinversor, pe baza (7.2:l tina" i'
este indeplinit condilia'":|'i9*::";il;;;ildin

t
rela1ei (7'i3)' vom putea scrie: '".].'*a.un,,o,.i,area } este nul atunci k,\6=0.
oscila1iile odat anroriate se r,or 9i crcuitul va functiona itr serrsul c
men|ne, ,.*"uiJ"''t,l der,enild:
u"(t) = k^.,,u.,(t) (7.16)
ur(t) = (Jrsinatrt (7.23)

I
 7'Circuite oscilatoat.e al]oruce 97
ELECTROTEI{NICIENI
96 ELECTRONICA PENTRU INGINEzu senrnale continue
Vol. II' Circuite electronice pentru in figur. Condensatorul Cl este necesaf pentru decuplalea componentei de curent continuu dirr
circuirul de reac1ie. Polar.izarea tl.anzistorului sc face cu divizorul de tensunc ccntinu format
sinusoidai cu Aecvenla: de pclten1iomenul Ro gi cu l.eaclie negativ de cuent.
Deci gi la ieqire vom aYea un semnal

c0^ I
J{--,L=+
- zo zn^,!tc +Us

DacanoizareaYestenegativ,anincikA6>1'lnacestcaztermenulexponenJialdin
ll
u..*lucl.' se traduce in fapnrl c imediat
r.elala (7.22) tinde la t"r"i,';;;ilt.'illectronic este irrs foae important. Pentu ca un
dup cuplare ie9irea se J;;;;;;ast
situa{ie In
intrc sigw regim de oscilatie'
circrrit oicilator s fie bine proiectat,
acest scop la punerea in fuic1iune
trebuie ca
1i't".'a
tiebuie ca teImelul l,t s fie u;or supraunita pentru ca
s der,in nui
il
..o'nuid J..'i".
tensiunea cie ie$ire ,a .,"",li]p!.."a,',a ". In^oo'.ti'orea'.re-buie
modul cel mai simplu 9i relativ
s devin autoosciiarri.
pentru ca regimul de .funclionare al amp1iicatorului, niontnd
sigur' acest lucru se ",,*-'!"#';;'{",;;;;;';i;iJ;*u.pun.u,.
R1. tl
.,.o..ntion'"tru in locul rezistenlei
U^(T'
e,
+l[g
il

il

rl

ue(t)

Figura 7.4. Crcuit oscilator.LC cu cuplaj prin divizor inductiv, I{ar.tley.

Un oscilator LC cu cuplaj prin divizor inductiv, numit gi oscilator flartley sau

oscilator n trei puncte cu dvizoirrductiv este indicat n Figura 7.4' Conforrn cu notaliile de pe
desen, aecr'en1a de oscila1ie va i dat de rela1ia:

f- (7.25)

Meissner.
Figura 7.3. Circuit oscilator LC cu cuplaj inductv.
Si aici condensatorul C6 are rolul de blocare a componentei de curcnt continuu din
ckcuitul de reac$e. Polarizarea se face cu ezislenla \ 9i sursa de 1ensiune continu negati\'
-U5, tot prin reac1ie negati\/ de c.urent'
Figura7.3prezinttotunoscilatorLC,realizatcuuntranzistorbipolar$iprevzutcu
Figura 7.5 se refer la un circuit oscilator LC cu cuplaj prn divizor capacitir,. nunrit 9
osingurbucldereacflepozitiv.Circuitulpoat'inuneledeoscitatorMeissner.Frecven1a folosit este oscilator Colpitts sau oscilator in trei puncte cu divizor capactiv, Frecr'en1a de oscilrle este
de oscila1ie este dal rot oe
relala (7.24). A;and in vedere faptul c amplificatorul
de cup",. trebuiesc,..p..tui. sensurile in9urrilor indicate dat de expresia:
invel.sor, la realizarea
"o.ui*lui
t
t
98 ELECTRONICA PENTRU INGIN'ERI ELECTROTEHMCIEM
7.Cil'cuite riscilatoare anlonice
Vol. II. Circuite elech.onice pentru semnale continue 99

t
7.3.Circuite oscilatoare RC.

rr_---T::77 I
(7.26)
oscilatoa:'ere RC sr,rnt circuite cu care se pot genera ugor
ntedii r a olosi bobine car.e sunt relativ gr.eu semnale de fi-ec'en1e joase gi
de iealizat gi costisitoare. La acela'i raport
'>- lr "o'"b Cu',o'/C^;n, oscilatoarele RC rcope'i o gu,ia ,rrui.tu.ga d" fi.".r.,rt. o",.,arice fi.eco-n1a
C lucru este plopor.iional cu igl
L/' IL

1l
t!b
+C. l,{tC. fa1 deazu| oscila.toar.clol L{ unde aceeagi de
fi'ecr,en! es.e

T
propor1ional cu radicalu| tet:nenuhti I,{-C'
t82]. oscilatoar.ele RC sunt ins ezavantajate de
|aptu,I c con1irlutul de arrlronici al scl,,na]ul.,i a. i.9i'. csIe 1Iult mai lai.g
Polar.izarea circuitului se bce asemntor celui descris dect la osci]atoareIe
anterior. LC' ln fr'rnciie de tipul relelei RC utilizate .*,.unor.ur. oscilatoar.elc RT cu r.ctea de defazare,
cu punte de defazar.e. cu fe1ea Wicn sau cu r.eea
dublu l..

T oscilatoarele cu re'lea
9:
d:|TT. oioses. pentl.u asigura].ea condi|ici de .az
plocesului de autooscilatie cuadripoli RC. necesar.e

I
+Us

I
t ue(t)

I
I
I Fig. 7.6. Oscilalor.cu relea RC ..trece_sus,,.

I Figura 7'5- Circur'r oscirator LC cu cupraj

prin dir.izor capacitiv, cotpins.
Figura 7.6 indic un astfel de oscilator cu tre
dn cea de a tr.eia celul are o l,aloare R1 astfel aleas
celule RC cu relea t].ece-sus. Rezistenta
nct:

I Var.iantele de circuite oscilaloare

in conexiune emitor comun,,t7^9], [80],
mare' In literatura de specialitate se poigaii
LCprezentate folosesc un arnplificator cu banzstor
18_;i;;ca'e plezint
9i
resten1 de intrare rela v
bazate pe amplificator in conexiune
'&=R,+ l1
---+
RP +
I
(i.27)

I
cat.e arrpiificatol f""r.;i';*il,
"a.iante -') ,'
:fril:'Tfiffazin sinteza circutului.osciltor are resten1a "r DL

In acest fel se rea]izeaz sirnelria circurului' Corrdi1ia

de anrplitudine lezull prin
proiectarea reteiei fiecrei celule astfel inct s
aibe rnodulul aienrrrii.c";'rl'
egal cu 1,3 cin tactclrul

I
de arrrplificare al amplificatoruIu n conexiune enlito,
;;;" i"i;;i; de fhz irnpune
 a:monice
I
T.Clircuite oscilatoare i 01

1OO ELECTROMCA PENTRU lNGINEzu ELEC'|ROTEHNICIENI

Vol. il
Cilcuite electronice pcntnr semnale continue
Folosind relalia (7.30) puten stabili o proprietate rernarcabi,l a relelei dc reac1ie
de tip
al valoarea de t/3. Calculul unr'ri astfel de \\rien. Intr-ader'r. in accst caz rnpedan1a serie RC este:
ca faza atenu'ii -rrnei celrrle s je stabilit exact
echivalenl a circuirului indicat care n
circuit poate fi gsit in 1iol' rstccu']oscut. ii
\'aIianta
pe lelcaua pasiv RC, tr.ece.jos. N,ai nlult, n
. (73r) I
ie -
circuitul de reaciie pozitiv fo1ose;te celule bazate
literaturatehnicdespeciaiitatesuntdetaliatprezentate9ioscilatoarecure,leadedefazat.ecu4
xs = o = n (r ;)
tr.ecc.jos.
inega1e, bazate iecarpe r.e'ele trece.Sus sau [16],
sau rnai multe celule,uu.o..tui.
i4ol, [82].
nrodulul ei al.nd valoa.ea:
I
Xs = R.J (1.32)

hnpedanla paralel RC din releaua de r-eaclie fiind: I

(7.3i) I
|

I
modulul ei va fi:

v n (7.34)
la |
wien.
Fig.7 '7.Explicativ privind oscilatoar.ele RC cu relea Prin urmare modulul coeicientului de reaclie introdus de elea]'la Wien va avea
valoarea: I
Figura7.7sereferlacircuitulunuioscilatorRccureleaWien,realizatnjurrrlunui p
este o vatiant de circuit cu
amplificator electronic n"i,,u.,,o., [82]. oscilatonrl prezentat
reaclie pozitiv de tensiune. Frecven1a de oscila1ie a circuitului
este dat de expresia: X^ J; 1
1v
''RY!Y R- = -J (7.35)

'I
,*p 2 + R.42
J = T-'
l.rT R,.C,.Rr.C,
(7.28)

Deci la frecvenga de oscila$e, modulul coeficientului de reacfie este constant 9i

In majoritatea aplicaiiilor ins va]or'i]e rezisten1elor 9i condensatoar.elor
u *io'.. expresia care ne d valoarea
Pulsatia corespunztoare r'a fi:
rela1iei (7.30).
clin circuit se aleg egale. independent de valorile iesten1ei gi capacit1ii ce au fost selectate conform
oscilatoare prevzute cu lelea de reac}ie Wien vor fi reafizate in
ia fotma mai sinipl: Acesta insearnn c circuitele
frecr'enlei de oscila1ie
electronice caractetizate printr-un factor de amplificare cu va]oarea
.iurul unor amplficatoare
rnic, egal cu 3.
rt- -
| (1.29) potiv de curent, [82].
Srrnt cunoscute 9i circuite oscilatoaIe cu lelea Wien' cu reac9ie
z.n.R.C Reamintim fapful c reeaua Wien a fost dcja investigat in partea inti a cursului, [62].
Ia capitolul dedicat filtrelor pasive'
o re1ea
Figura 7.8 prezinrun circuit oscilator RC care in cir.cuirul de reaclie utilizeaz
..dutlu t''. Este tot un circuit cu un singur tl.alzistor 9i prel.zut cu o singur
in conligur.i1ie
poate fi consultatTn 1sz]' Sunt'Pcu5!|]'ariante
ale
1 il.il;;;;:'t".;;1t;.i'....itului ..dublu}ro
aj = 2.lt, (7.30)
circutului cu mai multe tranzistoare sau bazate pe relea
R.C
( BI}}LI(}'fECA
\
T 102 ELEC TRONI CA PENTRU TIIGINERI ELEC TROTEHNICIEM T.Cilcuite oscilatoare armonice 103
Vol' II. Crcuite electronice Den .u semnale continue

T +Us

T
t
I
I
I
I Fig.7.8. Oscilator RC cu relea de reaclie de tip .,dublu T,'.
Fig. 7.9. Oscilatol RC in punte Wierr.

I La realizarea circuitelor oscilatoare sunt des folosite gi arnplificatoarele operalionale.

Analiza rtntti circttit oscilatrrr cl1 retea de defazate si crr anrnIificatol onerationaI ooae fi 'sit
in [40]. Figura 7.9 se refer la un oscilator RC in prrnte Wien, cu anplificator operalional, [16],

I
4O), [82), [86]' Vom acorda pu1in aten1ie acestui cir.cuit deoar.ece este fo]ost in multe aplica1ii
practice' Se poate ugor observa c este vorba de un osci]ator electronic cu dou bucle de leac1ie.
Reac1ia pozitiv care asigur procesul de autooscila$e este realizat prin intermediul unei re(ele
Wien care, a$a cum s-a demonstrat mai sus, introduce o atenuare egal cu 3. Bucla de reac1ie

I
negatv confer cil.cuitului caractenil de amplificator neinversor. Rezisterr1ele R1 qi R2 se aleg
astfel nct coeficientul de amplificare s fie ceva mai mar.e dect atenuarea circuitului de
r.eac1ie pozitiv' cicuiful construit in jurul tranzistorului cu efect de crnp T1 constituie un u.(t)
sistem de-reglare automat a arnpliicrii care asigur. autoanolsarea oscila1iilor
$i

I
puncfului de funcfonare al amplificatoru1ui in domeniul liniar, prin reglal.ea adecvat 'len'tinerea
a valorii
rezistenlei Ra. La punerea in funcliune a circuitului g'ila tranzistorului J-FET cu canal n este la
poenlialul-masei circuitului. Ca urnrare rezistenla dren-surs a trarrzistorului T1 are la nceput
valoate nul' Dac R2 este bine ales, datolit factorului de ampliicare mare al cacuiruiui,

I
circuirul nde s intre rr oscila1ie dar se manifest 9i tendin1a de sturare a iegirii. Prin dioda D1
condensatonrl C2 se ncarc 5i stabilegte un potenlia] negatr' pe grila tranzislorului cu efect de
cmp' C1 umrare reslenla dren'surs cre$te, conducnd la re<lucerea factorului de amplificare
al amplificatoruIui. Dac lezistenta R4 este bine r.eglat, dup tetruirtarea regimului tranzitoriu,
la ie$ireva apale un semnal srrusoidal, }r distor.siuni' a crui frecven1 va fi dat ot de reialia
(7.2e).
T Fig. 7.1 0. Oscilator cu amplificator operaiional 9i refea "dublu T".

t
104 ELECTRONICA PENTRU IbJGINERI ELECTROTEH}iICIENI T.Cilcuite oscilatoare annonice
Vol. II. Circuite electronice pentru semnale continue

In Figura 7.10 se indic circuitul unui oscilator'RC cu lelea "dublu T", realizat cu ul-uoxslnLJr U2-UoxcosL)t
arnplifi cator opera,liona1, [40]. Funclionarea sa nu difer esenlialmente fa1 de cea a circuitului
similar realizat cu tranzistoare.

2N5163

Fie. 7.L2. oscilator sirrusoidal n cuadrahrr.

Fig. 7'1 l. oscilator comandat in tensiune cu arrrpliicator operalional pe post de
inductan1 cornandat.
Este evident c in cadnrl acesrui capitol s.ar mai putea prezenta multe circuite
importante. Ele pot fi gste n bibliografie gi preluate fu dificultli pe baza celor expuse mai
sus. Inainte de a incheia este important s mai precizm o dat c circuitele oscilatoare cate
gencreaz altfel de serrnale dect cele armonice vor i abordate in volumul rrrmtor al cursului.

In apiica}ite pactice exist 9i circuite oscilatoare mai complexe dect cele descrise n
acest capitol. Infonnativ, Figura 7.l1 indic un circuit oscilator la care frecvenla de oscila1ie se
poate controla intr-un domeniu larg de frecven'te. prin internrediul tensiunii de comand aplicate
in circuirul gril-surs a tranzistorului cu efect de cmp TEC1. Circuirul, [40], este o aplica1ie a
posibilittii a.rnplificatoarelor opera1ionale de a se compona ca inductan1e. De asetnenea, tot
informativ, in Figura 7.1' este prezentat un circuit oscilator n cuadrafut., [16]' [86]. care
genereaz-, la cele dou ie;iti cte un semna] sinusoidal, respectiv' cosinusoidal. de fi.ecvent:

nR
'I --
2.n.R.C
(7.36)
 t 106 ELECTROMCA PENTRU INGINERI ELECTROTEFil\ CIENI S.Surse comandate gi stabilizate rc]

I
Vol. IL Circuite electronice pentru semnale continue
primu| fiindc' a$a cllm se v-a vedea, nu impune dect o posibilitate de
comand pe cale
electric a tensiurrii de referin1' Ca urmare vo aborda
problernatica acestui subcapitol orientat
pe cazul surselor stabilizate de tensiune continu.

I uu(t)-K*u1(f)

it S.SURSE COMANDATE SI STABILIZATE ut(t) u"(t)

I Acest capitol este destinat investgrii circuitelor electronice care conver1esc semnalele
Figura 8.1 . Simbolul unui convertor tensiure,/tensiune
de tensiune in semnale de tensiiure sau de curent. Cu alte cuvinte vor i abordate convertoarele

I tensiune/tensiune 9i convertoarele tensiune/cwent' Atunci cnd aceste circuitc genereaz la

iegire rrn semnai de tensiune sau de curent colespunztor unui semnal de comand sau de
reglale aplicat la intrare, ele se numesc surse cornandate de tensiune sau, respectiv, de curent. In
In primul volrirn al cursului,
[62], s-a artat modul n care se poate stabiliza
continu cu ajutorul unui crcuit simplu cu diod Zener'
puteri mici. Din acest rnotiv circuitul di prestabilizare
Aplica1ia .,"
o tensiune
numai la
cazul in care circuitele sunt destinate generrii unor surse locale de tensiune sau de curent, cu 'iii2uuira
cu diod Zener vai folosit numai pentru

I
generarea tensirurii de referin1 rrecesare firnc|ionrii
pal.arnetri constanli 9i imuni la modificar.ea serrrrralului de ie;ire sau a sarcinii, ele poart stabilizatoarelor elec1ronice
numele
de swse stabi-lizate de tensiune, respectiv, srrrse de cuent constant. Cele dou func11rrni, de
comand sau de stabilizare a tensiunii sau curentului de iegire sunt indeplinite de circuite
asemntoare, rolul indeplinit rezultnd prin sistemul de reglare adoptat. Circuitele studiate
n
- acest capitol sunt destinate alimentrii circuitelor electronice sau elictrice dar gi nrultor altor
T aplicalii. Aici vor fi abordate numai circuite de semnal, care func1ioneaz cu puteri de iegire
mici saq cel mult' mijlocii' Circuitele electronice de putere cu funcfun similare vor fl abordate
la disciplina de profil. De asemena se pt.ecizeaz c in acest capitol vom considera numai u"l Ust

I circuite|e care prelucreaz semnale continue. Circuitele cu funcfionare in regim de imprrlsuri

vor fi analizzte in cea de a treia Darte a cursului de Electronic. Prin umrari devine fireasc
necesitatea completrii materialului din acest capitol cu elementele coresprrnztoare
din {

II
volumele III 9i IV ale lucrrii de Elecronic pentru ingineri electrotehnicieni.

8.1.Convcrtoare de cc/cc. Surse de tensiune confinu stabilizat l*"'

I In mod normal tensiunile cor'tinue ob1inute prirr simpl redresare a tensiunilor
altemative gi filtrare sunt afectate de o ondulafe-sernniicativ
drect pentru alimentarea circuitelor electronice. Reamintim doar "'.",,'permite
faptul
folosrea lor
,. poate asigua
"i.,ude a]imentare este
stablitatea necesar a punc.telor.statice de funclionare gi ondulafia tensiunilor

I transferat ctre circuiful de iegire. Pe de alt pu.te

mare a redresorului cu fiItru capacitiv face ca nivelul"d..""
de tensiune pe lesten1a de ie;i:.e
tensiunilor continui furnizate s depind
mult de valoarea sarcinii conectate la iegire. Prin urmare devine necesar convertorul
Fig. 9.2. Circuit simpru de stabilizare a tensiunilor continue

de cclcc
care s fie asrfel comandat^sau' reglat inct s genereze la iegirea sa un nivel de

I
ten5iune Figura 8.2 se refer.Ia cel mai sinrplu cir.cuit stabilizator cunoscut,
constant' Simbolul unui astfel de circuit este indicat ilr Figura 8'l' Coeficientul ..k''
trebuiegte se bazea pe un tranzistor bipolar in conxiune coiector comun [79], [80j, t81]. El
astfel comandat sau reg|at.nct u.(t) s fie constant
9i independent de modificrile tensiunii de 9i exp'oateaz caracteruI de
circuitulul Dalorit reacliei negative de curent, tensiunea de la ie$ire
intrare ui(t) sau ale sarcini. Este cazul stabili:ratoluui de tensiune continu. o alt
sifualiu1e ::r::i |^.-:il9.'"'
ieiiccia sei]nalul de ci.L-ent'corltinuu apiicat la intrar.ea
este aceea cnd u'(t) este. relativ constant gi ..k'' se comand sau se regleaz astfei ampiificatoruiui. a5".u- bine se vede
nct din figurq acest semnal este toimai tensiunea de referin1 generat cu ajutorut
'r
tensiunea u'(t) s ia valori dorite. Este aplica1ia numit surs de tensiune continu programabil, prestabilizatorului format din dioda zenerDZgi
(comandat) sau variator de tensiune continu. Acest al doilea caz rezistenla de polarizare flo. cu u.-"r.,
nu difer esenlialmente de

il
 IO8 ELECTROMCAPENTRUINGINERIELECTRO'TEHNICIENI S.Surse comandate gi stabilizate 109
Vol. il. Cilcuite electronice pentru semnale continue
prcr r.rt cu un sislem automat de rcg)are. [86l. Comparatorul stabiIegte abatcrea dintr.e
tensiunea de leferin1 9i valoarea msurat a tensiunii stabilizate de ie;ire. Rcgulatorul, numt
u"(t) = Ur, = u,nf * urt * Uu1 (8. t; de obicei an.rplificator de eroare, prelucreaz aceast abatel.e gi comand elcmentul de execLttie.
care, cel mai des, este tranzistorul n conexiune colector comrrn.

Dac rezistenla diferen1ia1 a djodei stabilizatoare la punctul su static de functionare

este rz, annci coeicientul de stabilizare va fi:

r (J II D Elenrent
=' r
--i!- = in in p
TT
urel" - u.- .aL
=i'
U
rel
r
z f
(8.2) oe
execulle
R +r
Sursa de
lenslune Traductor
Deci acest coeficent de stabilizare depirrde numai de calitatea tensiunii de referint de
dat de circuitul de prestabilizare. La stabilizatorul sfudiat valor.ile uzuale sunt de or.dinul de refa lnta
l0 . tenstune
l 00.
Arunci cand se urrnre5te reglarea tensiunii stabilizate de ie;ire se poate folos circuitul
sinplu din Figura 8.3' ModjJicar.ea pe cale poten}iometric a tensiunii de referin1 este o solulie
atrgtoare dar., deoarece divizolul folosit func1ioneaz numai teoretic in eol. coeficienful
de
strbil izarc sc inrutle;te.

I I
Fig. 8.4. schema bloc a unui stabilizator electronic cu ampli-ficator de eroare.

"'J Ust

Figura 8.5 prezlnt circuitul unui astfel de stabilizator de tensiune continu,

tl6], tlg)'
[80]' [81]. Tensiunea de referin1 se stableqte cu circuit prestabilizator cu diod Zener.
Tensjunea de ie|ire se msoar cu divizor rezistiv de tensirrne continu' Comparatorul.gi

I uner regulatorul sunt realizate in jurul amplificatorulu operagional A. Acesta func$oneazi de fapt ca
un ampiificator neinversor de tensiune continu care, pentru simplitate este irect alimentat de
Y
la tensirrnea nestabilizat de intrare, Valoarea tensiuni stabilizate de ie;ire este dat, prin
urmare' de relalia deja cunoscut:

n.n
.\. J-
vft L ^^I rf
Fig. 8.3' Stabi|zator reglabil de tensiune continu' rtR reJ
(8.3)
I

Cele dou circuite prezentate au oricum perfonnanle limitate. Ele tnd s elimine
efecte]e varia1iilor lensirurii de intrare-dar nu pot compensa cderile de tensiune pe
rezisten1a de
iegire a stabilizatorului' cderj de tensiune care depind de sarcin. Dezavantajele
acestor circuite
provin din faprul c ele sunt simple sisteme de conrand a tensiunii de ieiire' Transformarea
stabilizatorului irntr-un circuit de reglare a tensiunii de iegire ii confei acestuia ca,Iitti
superioare. Figura 8'4 se refer la schema bloc a unui stabilizator electronic perfonnani.
Pentru reglarea nivelului ierisiurrii de ie;ire. r.ezisten1a R, se ntonteaz l'ariabil. Este
er'ident c acest circuit poate genera ia egire numai nir'ele de tensiune stabilizat mai mari dect
tensiurrea de referin1. Atirnci cnd sunt necesale tensiuni mai mici dect tensiunca de refcr'in!
se poate apela la circuirul dlr Figura 8.6. In acest caz amplificatorul de eroare funclioneazi cu
reac1ie negativ total. Prin urmare tensiunea de ie;ir.e este reglat la valoarea tcnsiunii de
 110 ELECTROMCA PENTRU INGiNERI ELECTRO:TEHMCIEM
S.Surse comandate gi stabilizate
Vol. II. Circute electronice pentru semnale 111
.onii,,u"

Din pcate odat cu

T']^." sarcinii cre$te curentul de iegire gi cresc ai pierderile in
tranzistorul regulator, care preia diferen{a dintre tnsiunea de intrare
ie;ire n condi$ile in care curenful su de colector 5i tensiunea stabilizat de
este chiar curentul de iegire. Din acest
acest dispozitiv semconductor se poate nclzi motiv
9i defecta. Intruct acest lucru nu este permis n
cazul unui stabilizator elechonic profesional, tbui.y.
in1rodus * .i...ii,'fri,"entar care s
limiteze valoarea curenturui de iegire Ia un nii,er iimid,
numit de scurtcircuit, I...

Fig'g'S' Stabilizator pentru tensiuni

mari, cu amplificator de eroare-

referin1. Cum divizorul rezistiv

care d aceast tensirrne de referin1
practic in gol, coe1icientrrl lucreaz in acest circuil
<te stabilizar" .',",u.i.ra"ator.
Caracteristica static a circuitului de
i'.ff'1l 'J'Jifi:"#::*Tpf"#:l?1';";fi,;;; 9i ea performzuri"r.l"i..."p*ioare

I
fiirrd

I
lr
Fig' 8.7. circuit

t
de stabilizare complet cu amprificator de eroare gi
n
circuit de limitare a cur-entului de iesire.

In circuiful prezentat n Figura 8.7,

il
t79], t8o], [81], acest lucru este indeplirrit de o a
doua bucl de reglare automat .*"''la scaderea
ur.o.ii .i'i'"t*ri
"' tj;;gbe
i

d" sarcin pn la
determin upT|1 curenfului limit, scurtcircuite^
TY.I'I."T.^ b';h;" a tensiuni 9i
determin firnc1iorrarea stabilizatorului ,*. de |urent constant' Elemerrtele principale ale
".
blocului de limitare a curenfului sunt rezstena traductor de crrrent \ 9i tranzistorul T1. Dac

t
admitem c kanzistorul T1 este un tranzistor de
semnal pe substrat !e siliciu
i

curenfului nu poate depgi I"", atunci rezisten1a 9i c valoarea

de msurare a curenfu]ui ," uu-,*r".tu conform
rela;iei:

t
i

Fig. 8'6' stabilizatol penrnr teruiuni

mici, cu ampificatol de eroat.e ^3 = __l__-:
l(^
0.6 (y*\
I(AI (8.1)

I
u
,] JC\ /

IE..
I
 I
ELECTRoMCA PENTRU INGINERI ELECTRoTEI{NICIENi
r13
112
Vol. IL Circuite electronice pentru senmale continue 8.Surse conandate 5i stabilizate

I
I

Ust
Donenlu de
slablUzars I
UstB
r
I

clerlsJ
Uc
!iJ'.t"".#
t cl 1
I
Domentu de rl
llmltare
cu lntoar.cenea
canacen1st1cll

ll
}.ig. 8'8. Calacteristica static a circuifului de iegire al stabilizatorului de tensir'rrre
continu din Figura 8.7.
II

Fig. 8.9. Stabilizator pentru tcnsiun continue mici prevzut cu ampliicator de eroare
I

ln regim normal de funclionale al stabilizatorului gi limitalea electronic a curenfului de iesire.

electronic tranzistorul 11 este blocat,
ca urnae bucla de reglare a terrsirrnii opereaz
ca.9i ia circuitul din Fgrrr.a 8.5 valoarea
tensiunii de iegire este dat tot 9i
(8.3). Ne situm n ao*e,,i"ui de stabilizare
caracteristicii statice din Figura 8.8.
^de-relaiia al
Pe mls....i c ne apropiem de valoarea limit
de ie're, cderea de tensirtne la bornele resten1ei a curenfuIui
puncful static de funcfionare al tranzistorului
t! se apropie a" o]uro-"u de 0,6 V Stabiiitatea tensiunii de la iegirea cilcuitelor analizate depade rr cea mai mare
msur
Tl tinde s inle.n u .uua' El gunteaz9i de performan1ele prestabi1izatorului care d tensiunea de referini. Din acest punct
de vedere
regulatorul de tensiune si reduce. in aga fel poten|alul
tazei tranzistou"i f L.a, cu.enflrl su varianta cea mai simpl, cu aiimentar.e a prestabilizatorului dil.ect de la tensiunea
de intrare,
de colector rmne constant 5i egai cu i-. ;
unnare punctul static de funciionare al Figura 8.10 ofer. performanlele cele mai reduse.
stabilizatorului se deplaseaza pe veiicala .J..p,o,'eto*e
curentului tio,ltelprogru.at,, prin
valoarea rezistentei traductor e curent. Nici
acJasta sifua1iune nu este inc perfect. In
unui scrrrtcircuit pe iegire, reistena ae sa,cina no* cazu|
awin. e,,".Jali,.i,ffi va circula
curennrl lmit caI.e probabil nu va.determina '".o.
alte defeciuni l" .i.il;il;..L.ina. "" In
tranzistorul regulator T va prelua ca tensiune schimb
co]ectoi-emito. nestabilizat
aplicat la intrarea circuirului. Ca urmare pi",oe.lte
vor ce$te 'ou,l-i.*iuoea
k ;';;;; nepetmis, acest
tranzistor se va distruge fo::l. ca orice s p9at inte*eni, ," u nt."...,p. ,uu,
T-,
rnai ru, se va scuttcircuita aplicnd ino.ugu'ig**
,!,,,;ui. sarcinii pa4ial sau total defecte. Pen 9i
preven-i aceast avarie, cir.cuitui mai rrebui'e ua
comptetat cu un etaj de reaclie potir,, ..voitage
feedfoward", formar din dioda stabilizato*e
..intoarce'' or'si ,.rl.i"f. nl. i;ffi;"il, etaj este de a
caracferistica static pe rnasura ce se int,a
mai adnc n regim de scucircuit'
Aceasta ar.e loc prn intrarea n conduc1ie a 'ot
diodei stabilizatoare uruo.i .a''-t..'siunea colector-
cmitor a tr.anzistorului T depge;te uuloul..u
u2 seiectata. In acest fe] direct dil circujrul
lntl.ale se injecteaz un curent de baz de
suplillentar. tt.anzistonllui T1, ca
l.czistenlei R; ar fi crescut' coIespunztor
u,,ul cu..nt liraita mai mic. i.;;;.;;'
;i cum r,,aloaiea Fig. 8.10. Circuit sinrpIu de stabilre a refcrin1ei de tensiune continu cu prestabilizator
po ie5ir.e' curentul scade laIo,., suPortabil la scurrcircuit obi;nuit cu diod Zener.
un t'np.,.a.finit lung de ctre .anzistorul
Pentru circuite]e de stabilizare cu tensi;nj T'
mici de iegire, o alr r,ariarrt de intr.oducere
a Iirnjtrii clectronice a curenfului de iegire
este prezentata Figura 8'9, t16]. Funcliona.ea
ci-t-cujtului se poate ugor n|elege pe baza Dac se unnregte in continuare alimentar'ea prestabiiizatorului dc Ia intrae' arunci se
.*p.. mal sus''n recomand irrlocuirea rezisteniei de polarizare cu o surs de curent constalt. Figrrra 8'l l, [79],
".to.
 t
114 L,LECI'RONICA PENTRU INGINEzu ELECTROTEFbNCIEM 8.Surse comandate gi stabilizate I 15

I
Vol. II. Circute electronice pentu semnale contillue
[80]" [81]. ln acest caz dioda stabilizatoare va avea o polarizare mult mai stabil. Acelagi efec1 Ca unnale der'in ach-rale sur.sele stabilizate n reginr de comuta1ie, care r,or fi
benefic l are gi \'arianta prezenta in Figura 8']2, unde cir.cuitul de prestabilizare rmne cel investigate in r'olumul urmtor al cursului.
simplu dar este alimentat din tensiunea stabilizat de la iesirea circuirului. Teoretic circuitele studiate se pot realza gi cu tranzistoare cu efect de crnp, dar

I aplicaliile sunt mai rare. Aga cu]n se Va vedea' trarrzistoarele cu efect de cmp igi vor gsi un
larg crnp de utilizare la sursele stabilizate n regim de comuta1ie.
Porrri-rrd de la exeilrplificr.ile pre zenlate, sc pot collccpe u;or circuite de stabilizare cu
nlai multe iegiri. inclusiv cu polar.it1i diferire.

I In prezent pe piata produsclor e]eclrolricc se gscsc circuite stabi]iZa1oare inlecrate. cu

tensiutte de ie;ire fix sau ajustabil, produse de foat1e trrulte firme de specalitate. De e:iemplu,
cil.cuirul cir'cuitul LM 7800 este o aplicatie ce respect exact principiul descris in Figura 8.7.
Uref De$i nu utrnrirn s prezentm realizri lelrnologice, lrcbuie amintit in mod oblieatoriu si

I circuitul 723. care a reprezentat o deoscbit r..ugit n domeniu, ti0]' tl6j. [69], [86i]. t'entru
fo]osirea circuitelor stabilizatoare irrtcgr.ate se recot.nand sfudierea cataloagelor, a notelor de
aplicalie 9i paginilor de internet ale firmelor specializate.

I Fig. 8' Prestabilizator cu diod Zener cu perfolman1e superioare datorate

1 1 .
8,2.Convertoare tensiune/curent. Surse de curent constanr.

generatorului de cut.ent constant care ..ixea..punctul static de Convettoarele tcnsiune/curent reprezin1 o categode distinct, foarte importarrt de
circuite electronice de sernttal, [16]' [40]' [79]' [80]' [sl]' [82]. Acestea se aplic in cele rnai

F
firnctionare al dispozitiwlui electronjc.
divcrse domenii, dintre care putem menliona: generatoarele de semnale complexe, regulatoarele
electronice, circutele de impulsuri' convertoarele numeric - analogice sau analog - numerice, etc.
Drept incheiere a acestui subcapitol este impotant s facem cteva precizri. Calitatea La nivel de schem bloc rrn conr,ertor de tensiune/curent este plezentat in Figura 8. l 3.

E errergiei electrice de curent continuu fumizat de aceste circuite de stabilizare este superioar
compoalea lor irr regim stationar 5i dinamic este satisctoare' Din pcate ele nu se pot realiza
pentru puter mai mari de ordinul ctorva sute de watt dn cauz c' pierderile de putere
9i

I
in
tranzistorul regulator ridic probleme tehnologice difrcile gi rarrdamentul devine nesatisfctor.

It r(t)-( .u(t)

t Fg. 8. 13' Schem bloc ai simbol pentru convertoare tensiune/curent.

t La intr.area cir.cuitului se aplic de obicei un semnai de tensiune u(t), oarecare' semna]ul

de iegire fiind un cuent i(t). Este de dorit ca att semnalul de intrare ct g semnalu| de ie;ire s fie
msurate fa1 de poten1ialul masei circuirului' In acest fe| analiza gi snteza circuitelor electronice
prin identificarea de etaje firnc1ionale simplu interconectabile este a.sigurat 9i la aceast categorie

I
I
de convertoare. Frrncfia ndeplinit de ctre conveftorul tensiune/curent este dat de expresia
sirnol:

i(t):Kxu(t)
I
(8.5)
Fig.8'12. Stabilizator de tensiune continu cu alimentarea circuitului de referint de la ic5ir.e

t
 I
S.Sursc con)andate gi stabilizate 11'1
116 ELECTRONICA PENTRU INGINERI ELECTROTEHNICIENI
Vol. II. Circuite elecnouice pentru senmale continue I
Dac convertonrl de
ie care K este factorul de conversie care calacterizeaz circuitul've$irezisten{eatunci]a lntuct arrr admis c in regim sla1ionar poten1ialul intrrii invcrsoale ests nul, curennil
tensiune/crrrentar.eincongura|iasanrrrnaiconponenteelectroniceac a curentrrlui de ie'ire din
fiecvenlele de lucru industale iactolu1 K este scalar 9i
folma de rrnd
i'(t) are valoalea: I
de la intrare, sau, eventual, n antifaz.
convertor este n faz cu unda de tensiune de comand
u"'."'a ftmagazina energie, bobine sau
Aturrci cnd circuitul ,. si pe componente pasive care Pot
condensatoare' factoru1 de conveisie devine o
m:ime compiex' curentul de iegire caracterizrrdu.
tllL/ -
rtl t) t,tn
(87) |
fi.ecvenla de lucru. Rt AI
se |.n 9i faz dependente.gi.de
aplic un nivel de tensiurre cu
Dac la inffa'ea cnvertorului de tensiune/cul.ent se
'nrprit'cline
par.arnetririgurosconstanri''"-itsemnaldereferin1decurent,ah.mci'irracestcazparticular,
constat' Senrna1ul de referilr1 de crrrent poate fi
un
conveltotul poart numele de srrrs de curent i'i pstreaz Prin urmare cufenful i2(t) priu bucla de reaclie in cat.e Se gseite sarcina cortr,et1otului
nir,e1 de tensiune contrrrJ o".- ii * senrnal variabii, oarecar.e, per.iodic, car.e analizar, &- R., r,a dcvcni:
neschimbali Parametri in timp'
Vorrrabordaincontjnrrarectevacircuitereprezentativedeconver.sjetensiune/curent'
amplificator. inversor de
Figura 8.14 scoate in.uiJ"nta fapttrl c circrritul binecunoscu I
tensiune, realizat cu amplificator'operalional.poatc
fi privit 9i ca un.cir,cuit convertor de
iz() = - (8 8)
tensiunc,/curent. ln acest .on..*. iris'cir.cuirul
de sat]cin nu se.rnai^gse$te intre ieiirea -u(|)
Rl
opera1iond I nrasa ci,.culrului.ci e1 se amplasea.chiar in cir-cuirul de reactie
amplificatorului
cunoscule de analiz $i Sintez a circuitelor cu
negativ al rnontajului. ap.r"a la metoclele deja diferite.
al acestui montaj pe dou ci Deci circuitui ale o componare convefior tensiune/cr::'ent. factorui <ie conversie K
ampiiicatoare opera$onale, se,.u <ie
"ula"npu.oluifunclonal
fiind:

K: - I
(8.e)
Rt

Cel de al doilea mod de abordare al anahzei circuinrlui din Figua 8.14 pornegte de la
fapful mantionat c el este gi rrn amplifcator de tensiune contnu, semnalrrl de ie9ire msurat fa1
I
de masa circuinrlu, r5(t), avnd valoarea:
u6(t)
I
v
Rlil R2
IY u"ft) : '#"n, (8.1 0)

Deoarece rezistenlele de intrare pentru amplificatorul operalional ideal au fost admise de

Fig. 8.14. Conveor tensiule/cu.errt simplu cu amplificator ilversor.
valoare innit maIe, pentru crrrennrl din circuitttl de reaclie se poate soie:

Inprimulcazluminconsideraledelainceputtap'tutcaadmitemarnplificatotul
iz(r): u'ft)-u(t)
impedarrp de intrare este innit, deci
=---J-(&*
I
opera$onal ca element ideal de circuit electronic. Ca r.unrar
nuli. lntruct poten$alul intrii 1)u(r) --^ u(t) (8.11)
curerr|ii de intrare in circuin amplificator opera,tionai
zero, rn regim ,o1ionu. poten1itu
suni
intrrii inversoae va fi nul. Ca utmare in Rt + Rz Rt + Rz' Rt Rt
neinr,ersoare este 9i
iui Kfu.chofpentru cu].enli \'a avea
a. circuit consriruit dJctre intrarea inversoal.e' teolema
'."a"r
unnatoarea fotm: Este evident c acest crrreni a."9 tocmai vajoarea din expresia (8.8), caractenz.mct
comportarea de convertor de tensirme/c.rirent al circuitului analizat.
Avantajele circuitului rezuit din sidrplitatea sa. Pe de alt parte amplasarea circuirulrri de
itq + ttT: 0 (8.6)
szu.cin pe calea de reac1ie gi valorile reduse ptru curenful contandal se coi.lstituie ca
dez2\'anleie
 t 1I8 ELEC'TRONiCAPENTRUINGINERIELECTROTEHNICIEM 8.Surse comandate qi stabilizate
l l9

T
Vol. lI. C-r.cuite electronice pentlu semnale continue
care linrileaz fur mod serios posibilit1ile de aplicare a acestui convertor' ln plus, rezislenla sa'de
htrare are valori relativ modeste, Dac mril valoarea rezistenei R1, pentru a asigura o rezistenf k' I
de intr.are satisctoare, atunci scade coeficientul de conversie al circuifului. De aceea montajuI

il
(8. r 4)
p,
din Figura 8.15' [40]' Ia care tensiunea u(t) se aplic la intrara neinvcrsoarc a
amplificaorului opera1ional se caracterizeaz prin perfornran!e supcrioare.
Altfer spus, ptfu .:u':1.1.fezisrenlei R; se poare ,.programa"
nivelur curentuiui de ieSire
la o temir-rrre de inrar.e, u(t), dat. Si in cazul acesrui
conu.,tor tensiurre/cu-ent. r,aloalea ma:lim a
ctu.entului comandat este lirlitat de perfonnarrlele amplificaroIur"i
Rr 11(t) t2ir) R2 sarcina nu este in nrod expiicit conectat la potcn|alul ";;'';;'i}to.it. Nici aici
rnasei circuitului. Avantajul acestei
conigrrr.a1i const in irnpedanla de intrare tnat.e.

rl
'T

Rlil R2 u,r,
I
| "uu I
u(t) | v t,

H
J ?

t
I
!

t
I
ue(tt
I
R1il R2
Fig' 8.15. convertor tensiune/cu.errt cu rezisten1 de intrare mare. 'l

ill
I

F
Vom arraliza acest circuit conveftor de tensirule/cu.ent n contexful n care in con.figrrrata
Fig. 6. Convertor tensirnc/curent',programabil,,.
sa recunoastem ampiificatorul de tensiune continrr neinve'rsor' de tip electronretru, st':d!et nai 8. I

t
deweme chiar in acest curs. Sarcina convertorului este tot rezistena & = Rz. Lund n considerare
notaiile din Figura 8.1 5, tensirrnea de la ieqire, u"(t), ar.e valoarea crrnoscut:

Figura 8.16, [40], se refer |a o a|t variant de convertor de

. tensir'rne/curent care se
caracteizeaz prin fapnrt c coeicientul de conversie se poate ..p.og.",ou''
indcpendent de

t u"0:*R'nR'u(r) eiernentele dirr circuiful de reac|ie negativ aJ amplificatofui.

(8. l 2)
resten1 traductor de curent, \, coneitat la masi' Rezistenla
i".;;;:;"p este prer,zut o
Rt a. n-ieite amplasat de
data aceasta inne ie$irea amplficatorului opera1ional '*.i"a,
5i rezisten1a taducto oi'oi*t. Notnd cu
u"a6 tensiunea de la ie5irea acestu amplificator gi neglijnd
deJvala a. .*..'t |*,
rezistenta de
reacp.e negatir, R3. putcm scrie:

il
Ca urnrar.e curenn i2(t), prin rezisten1a R2 amplasat pe caiea de reac1ie va fi:

.rtt- u"ft)-0 - L
u(t)
ttr.^=(n+R)i
eau \ O s.,l (8.1 s)
I2t/ - (8.1 3)
-Rt
s
^ T R2
: I(l
-
ln relafla de mai sus, i. este curenrul de iegir.e al amplificatorului operagonal. 'care
Deci intr-adcvr rezistena R2 poate fi prir'it ca rezistenla de sarcin a urui convet1or de palcuge gi rczisten1a de sarcin.
I tensirrne/curent cuacteizat prin factotul de conversie ooziriv K. confoml exoresei; . Pe de alt pa'te, dac factorul de a:nplificare cliferential al amplificato;ului
opera1ional folosit este A, pentru aceea$i tensiune de iesir.e putem
s ..,i..'

I
 S.Surse comandate si stabilizate
IENI
720 ELEC TROM CA PENTRU IN GI]']ERI ELECTROTEHMC
Vol. II. Circuite electronice pentru semnale continue

p
NL

u"Ao=l("r-",) (8. I 6) i
,-_l_
Rl2 +R p
"r I
rQ ?t)
u\t / \ R.R
Rsll -. .4 |
P
'-t
) R
\ o +
R, + R,
o

este conectat la poten1ialul

Lltruct boma neinversoale a amplificatorului operalional
de valoal.e mic crrrenrul de intrar.e este practic neglijabil' pentnr up
masei printr-o rezsten! 9i
este r'alabil valoarea: La relagia demonstrat exact mai sus, putealn ajunge gi pe ci nrult rna simple dac
privcan acest convefior tensiune/curent ca un amp]iicator de tcruirrnc cu reaclie negatir, de
cut.ent. Confomr con'gLu.aliei cir.cuitului inr'estigat in Figura 8.16, tensiurrea de reac1ie de
-n
I
(8. 1 7)
culcnt cste dat de rela1ia:

Poteniialul bornet inversoale se poate stabili pornind de la

constatalea c divizor.ri de ,o,(t)= R.i, =r.(I)
negativ de intrare funclioneaz practic in go1:
tensiune format din rezistenlle de reac1ie 9i

Presupunnd ampliicatorr-rl opera1ional ca elenrent ideal de circuit. cu ajut<'rrul celei ce

u, = u(t). - r(r)] (8.1 8) a doua teoreme a lui Kirclroff' ap]icat la intrarea inversoare, rezult:

h[n,;"
&R,
^,
+ t1. = o (8.23)
Inlocuind ultimele dou rela1ii n (8.l 6) se ob$ne: R,
I

Atunci, pentru funcfia electronic ndeplinit de acest circuit ob1inem inc o dat
- - I
#a,t
Ueo __ _eu(t) ,R, ;, z(r)
] (8.re)
expresia:

p I
].
Esalnd acum aceast relalie cu expresia (8' 1 5), putem scrie:

sR rh\
\/ (8.24)
I
R
(", * o.),, = -'eu(t) --3t-11 n,;" - uQ)] (8.20)

Reialia (8.24) este cu totul remarcabil deoarece eviden1iaz avantajele convertoru]ui

invcstigat. Valorile rezistenlelor din releaua de reaclie se pot alege in mod convenabil' I
il
asigurndu.se o vaioare acceptabil pentru rezisten1a de intrare a circufului. Valoarea tl
al
..programat.. prin intermediul rezistenlei traductor de curent care
curentului de iegi-re poate i
Dup efecfuarea calculelor 9i pt.in trecere la limit, pentru un facto de amplificare A modijc in mod corespunztor coeficientul de conr'ersie. Cir.cuirul funclionea cu curengi de
de r'aloare foarte mare' rezult: ie5ire a cror valoare depinde de perfonnanlele amplificatorului opera1ional folosit. Mai
orezirrt. asemntor circuitelor a:rterioare. dezavantai.il c sarcina este flotarrt.
,l

I
 I
t22 ELECTROMCA PENTRU INGINERI ELECTROTEHMCIEM S.Surse comandate 5i stabilizate

I Vol. IL Circuite electronice pentru semnale continue 123

O variant superioar de convertor tensiune/curent este prezentat in Figura 8.i7' i401.

t
Remarcm faptul c4 in conforrnitate cu defini$le 9i clasificrile din capitolul 4.l, putem privi
tl p lln (8.27)
acest circuit ca wl amplicator de tensune cu reac$e negativ paralel de cwent.

rrnnare putem in]ocui n expresia (8.26) r,aloarea

t
stabilit prin'relafa (8.25). In acest
fet rezuttf

t
u(r) - [y,(t) Roi'()J
.Ri
u"(t) - [u"(t)
B,
Rot'ft)J
Rr Rz

t
I

,rtl (8.28)
I
I j
""n,
? Eectund aclun toate calculele algebr.ice necesare! dup

t
r
I
I
pentru cut.enhrl i.(t) prin restenla de sar.cina
\.
se obfine:
reducerea tennenilor asemenea
'

p.
Fig. 8. l 7' Convertor tensiune/cu.ent cu circuitul de sarcin conectat i,(t): zu(r) (8.2e)
la potengialul masei Rt Ro

I
Deci circuitul conveftor tensirure/crrrent analizat aici
se car.acterizeaz pttn .actonrl de
conversie K:
Circuiful de sarcin al convertonrlui este explicit conectat cu un terminal la poten1ialrrl
masei" Penrru anaiiza firrrciionrii iu 9i si.abiiirea vaitlrii acttlruiui de cotrver.sie K voii'i;.ine cont de
fapnrl c admitem 9i acum arrrplificatorul opera1ional ca elenent ideal de circuit elecfronic.
p^
Considernd nota1iile din Figura 8. t 7 9i neglijnd der.iva1ia de curent prin rezisten}a R2 zuperioar, v-t\z
t, pentru potengialul bomei neinversoare a amplificatorului opera$onai, up, vom putea scrie: D. I\u
D^
(8.30)
)rl

L u, : [u,0 Ro t,o] Rt+Rt Rz (8.2s)

curentul de intrare poate fi redus conform cerinlelor
rezistentei R1. Factonrl de conversie se ajusteaz apoi
valoare se poate selecta irrbe limite largi. Curentui
de proiectare prin cregterea valorii
pria intennediul vatorii ie'iste,,|ei
ae ie;ire rmne a"'ulo,i ."*e, fiind
fu, a crei
limitat de performanlele amplifi catorului operalional folosit. 9i aici

lr expresra:
Pentru curentii in nodul de circuit electronic constifuit de borna inversoare este r'alabil
Atunci cnd curentul prin circuitul conectat Ia iegirea
trebuie s ie mai marc dect valori de ordnul a
convertorului de tensir,rne/curent
5 - 10 n'4,, schema sfudiat mai zus se
comp|eeaz'cu un ampliicator de putere cu tranzistoar..
o p".i.ula .... artat in
-
Figura 8'18, [40]. Pentru a:.raliza aceshri ci.cuit electroni.
uo- "''i;;,"rr'*.i p""rlalul bornei
: u(t) u" __u,0)-u, (8.26)
neinversoa'e 9i al bomei inversoare a amplificatorurui "ul"uluIn acest
operafonal. scop vom negrija
crrrentul de valoa'e nric ce .fu:yl'u p.io iezisten1a
Rt Rz Ro. i,.in'rrma.i."* *'l'.".!a Ro ct 5i
rezjstenla de sarcin ( vor fi strbruie de curentr'tl de
ie;ire generat de ctre con'eno.. At.urci
penbu poten{ialul bomei inversoare a arrrplicatorului
operaiion Se poate scrie:
: Dar n regm stalionar de firnc1ionare poten|alul bomei neinversoare a ampiificatorului
operalional este egal cu potenfalul bomei inversoare:

I
 lL4 ELECTROMCAPENTRUINGINERIELECTROTET.nTICiENI S.Surse comandate gi stabilizate tlJ
Vol. II. Cilcuite electronice oentnr scmnale continue

I)rept urnare se pot egala expresiile (8.3l) 9i (8.32)' dup calcule algebrice simple
rezultnd Lurtratoarea rela1e ntre tensiunea de intrare 9i curcntul de ie5be din circuitul anal'izzt:

R,(Rtfu- RzR)+ RoRt(R:+

t
R,t)
u(t) -- i,(, (8.34)
Ri( fu + Rs)

Pentru ca valoarea curerrfului de ie5ire s nu depind de resten1a de sarcin conectat la

iesire este suficient s fie indeplinit condifia:

Rt .82 (8.35)
R: Rt
I'u
v -
lsFo.R.) |

lo {

R1 L Comp<lr1area de conveor teruiune/crrrent a cir.cuinrlui anallzat devine gi mai evident

dac se aleg valori ega|e pentru toate resten.lele R'' R R: 9i I{a' In acest caz pentru culentul de
'
iegire pulem scrie:

Fig. 8.1 8. Convertor tensiune/curent cu amplificator de putere gi sarcina

conectat la poten1ialul masei
(8.36)

u, : (no + R,) i,(t)

Ri (8.31) Deci factorrrl de conversie tensirrne/curent \'a avea forma foarte simpl:

I
Expresia (8.3 1) este valabil ntruct rezistenfa R1 are ur capt explicit legat la potenlialul
masei circuitr:lui gi intruct amplicatorul operalional folosit este presupus ideal, divizorul de
K: (8.37)
Ro
tensiune format de rezisten{ele Rr 9i & func$onnd practic in gol. Procednd asenntor, pentru
poterr$alul bomei neinversoare rezult reia1ia: Convertorul de tensiune/curent descris mai sus indeplinegte toate cerin,tele impuse rmui
circuit de electronic industriai profesional' E| are o comportare optim in msura n care
amplificatorul opera$onal folosit poate fi admis ca ideal. In acest sens se imprne ca curenlii de

up
- : u(t) + :-*
I?.
[n"il1) - u(t)J (8.32)
intrare s fie practic nuli, abaterea tersiunii de la iegire cu temperatura s fie ncglijabil 9i factorul
rie ampiicare ciiferen;iai s fre mai mare dect 50.000, In pius ciin partea etajuiui ce arnpiificare cu
Rz+ Rt trarizistoare se cee ca curentul de baz al tr.arrzistorului T2 s fie neglijabil in raport cu valorilc
curenrului de iegire, i.(t).
Surt binevenite cter'a observaii cu prvire la limitele de func1ionare ale circuitelor
Se va fine acum cont de pn:l c n regirrr staiotra.r poten1ialele celor dou bome de convertoare de tensiure/curent. Este evident c ele func1ioneaz ca srrrse reale de crrren| de putere
inaIe ale amplificatorului opera$onal Iebuiesc s fie egale: finit. valoarea curenfului de ie;ire este totdeauna limitat de caracteristicile etajului finel al
convettorului. Resten1a de sarcln nu poate lua orice valori, deoarece nivelul tensiunii de iegire
din circuit nu poate ffe$te orict pentru a se pstra carcatenri de surs de crrrent al convertorului. ln
aL !) un (8.33) general r'aloarea rraxi:n a rezisten}ei circuirului de sarcin este li:nitat de atingerea tensiunjlor
maxme de ieqire, apiopiate de nivelul tensiunilor surselor de alimerrtare folosite. La rezinen1e de
t I]6 ELECI'RONICAPENTRUINGINERIELECTROTEHNICIENI ' 8.Surse comandate 5 stabilizate
Vol' II. Circuite electronice pentn: sernnale contnue 127

sarctn 9i mai mzrri, circuilele elechonice se saturea

9i convertorul distorsionea seurnalele
T lx'erucrale.
Atunci este er,ident valabil 9i relaiia:
]lste foarte important a se evidenlia dualitatea dintre conveftoarele
-
t
tensiuneltelsi'ne gi
cele tensi*Ie/culent. ln timp ce primele pot firnc1iona r
probleme i. g"L..."r" din a doua
categorie nu admit acest regim de firrc1ionare, in schtnb,
fimcfloneaz in moo normal n
d ur(t) = Kdt = KLr =
OO
Lur.(t) (8.40)
scurtc}cuit, cu rezisten1 de sarcin de.r'aloare nul conectat Ia
iesire.

I dn care putern stabili simplu expresia tensiunii la bornele condensatorului:

= r,(t - +U^LO
t
t") (8.4 1)
ue(t) "r(t)

ln rela1ia (8..11), Uc" esle tensiunea la bomele condensaorului la inceputul intervalului

t Generator de semnal tnlunqhlular

in care semnalul de intrare este cor]stant gi egal cu U. Rezult ca tensiunea u.1t) ."
modiic
liniar, lucru care face ca circuitele de cont'ersie cufent/tellsiurle, ar.nd semnal in form
mpulsuri de tensiune la intrare s se aplice la generatoarele rie tensiune liniar
de

^ folosite pentru pr.oducerea de tensiuni triunghiu|are

variabil,
9i s fie utilizate la generatoare|e dc
semna| n form de dinfi de ierstru' nrotJu|aoat.e in durat a inlpulsuri.Ior,
PWN, etc.
Fig. 8.19. Funclionarea generatoruJui de cwent constant ca si
convertor de semnat dr.eptunghiular in semnal triuneh.iular

iv
u(f)
o atenlie deosebt trebuie acordat cazurilor pafiiculare rr
care sarcina convertonrlui de r-\ rl
/\ I
|

te}siune/cuent conline qi elemente reactive de circuit

electric, condensatoare sau bobine'
Figr.rra 8.t9 se rebr !a situela cnd un condcnsatoi.
cu capacitatea C ese eo;riccat ia
JYJ
I

I us(t)
ie}irca convertoruiui tensiune/,curent. Dup cum bine se gtie de
ia Electotehnic, [74], ntre
tensjrrrea la bomele acestr-ri condensator gi curentul care il pariurge
exist relafia de baz:
Conventon de semnal tnapezoidal
du (t\ 1n semnal dreptunghlular
i.(t) = C--l-\a (8.38)
ua
di

Fg. 8.20' Furrclionar.ea sursei comandate de curent ca conve or de semna]

trapezoidal in semnal dreptunghiular.
ln cazul nostr.u acest culent este chiar curentrrl de ieqre din
conveor. Dac la intrare
se aplic un serrrnal in form de impulsuri de tensiune cu
amplitudine constant +/- U,conforme
cu defnriliile din [38]' capitolul 2 sau
[74], capitolul 24, anncipe intervale bine definite de timp Cazu| a] doilea, cnd un circuit serie format dintr-o rezistent qi o bobin cste
gi curenhrl de ie$ire este constant. ca unnar., pe aceste conectat la ie$irea unui convertor ensiune/curent este eviden1iat in Fig;a-8.20. Si n acest
intervale, pentru diferenliala tensiunii
condensatorului vom putea scrie: caz presupunem c la intrare se aplc impulsuri de tensiune constant e valoare +/- U. Pe
durata tranziliei liniare a semnalului de intrare de la o valoare la alta gi curentul de iegire
evolueaz liniar 9i de aceea:
ur(t) K.xuO .. u
= !-
d
clt C = 7-t = *"T = Ko = const' (8'39)
,"(,) = ,,!to? - KL"# = u, =,,,,,,t. (8.42)
128 ELECTRO\-]CAPENTRUINGINEzuELECTROTEh.TICIENI
Vol. II. Circuite electronice penttu setnnale continue
[n i-rrtervalele de timp sta{ionale, tensiunea de intrare este constant 9i prin urmaie:
,,(,) = *r,+ = KL,f = o
Se poate irage irnediat conclua c circuitul convefiol de tensiurre/cul.ent, cu serInal
drepfunghiular Ia intr'are 5i sarcin RL poate fi privit ca un circuit de ingustare a impulsurilor.
}v{ai mult, dac semnalul de la intrare este unipolar, impulsuri|e dc tensiune culese de |a ie9ire
sunt bipolare. Lina dintre aplicaliile ale circuitului, de mate interes pentru inginerul
electrotehnician este n domeniul circuitelor de sincronizare a blocurilor de comand
reglare la o larg categorie de convertoare electronice de putere.
Analiza se poate continua, dac la intrarea circuitului se aplic un semnal
triunghiular bipolar, acesta va fi convertit intr-un semnal in form de impulsuri bipolare
de tensiune |a iegire. Lsm pe domnii studenlt s ana|izeze acest regim de firnclionar.e,
apelnd la metodele expuse mai sus.
9.Circuite de rnodulare qi denrodulare
(8.43)
g.CIRCUITE DE \'IODULARE SI DEMODULARE
9i
CiI.cuitele de modulare 9i dernodular.e reprezjlt
o categorie special de aplica1ii
necesaI.e in transnriterea de nfolnra1ii. Pe de o parte aceste circuite sunt esen1iale pentru
iehnica
comunica1iIor' De obicej semnalele puJ1oare de informa1ie uti], continue sau n |om de
r:ttpulsuri, nu surl. Conrpalibile cu pr.inclpiile r.ra:rsurjteri! h d!sta:ri a in'fcr:r:a1ie!. ln acest caz.
ele trebuie asociate unui senrnal care poale fi tr.irnjs de ctre rrn enri1tor gi apoi preluat gi
reconstituil dc ctr.c un receptor. Procesul plezentat poan numcle de rnodulare/.-oau1*.
9i
poate aecta aniplitudinea sau fi.ecvenla sermalului ce se tlansmite, In rapon cu aceasta
procesLr.l poart numele de modu'Iare/demodulare in amplirudine sau, respect'iv. in frecven!.
Pe
de a|t pal1e multiple aplica1ii industriale impun 9i ele o prelucrare simii;rr a infonrra1iei. Este
vorba de circuite din domeniul automatizilor electronice, al rnsulrilor electrice 9i
electronice, telecomenzilor, etc. Ambele categorii de func1iuni electronice prezenate mai sus
sunt ndeplinite de cir.cuite similare, putind fi tratate unita sub numele de amplificatoare cu
modulare.demodu|are, [16]' [79]' I80], [8l], t82]. Il acest capitol' cu caracter strict
informativ, se vor introduce cteva pr.incipii de baz 9i se vor exemp|ifica aplica1ii din
domeniul prelucrrii semnalelor continue. Nu vor fi detaliate elementele iegate d ap ca1iile
cir.cuitelor de modu|are gi demodulare a impulsurilor, penhu cale nu exist nc piegattea
necesar. Acestea vor fi abordatc in volumul urmtor al cursului. Nu vor fi sfudiate nici detalii I
privind metodele de transmitere la distan! a semrralelor modulate, aceste chestiuni niqd
specifice domeniului de preocupri al speciali;tilor n comunica|ii.
Figura 9.1 prezint schema bloc gencral a unui amplificator cu modulare-demodulare,
[82]- Circuirul este destinat transmitelii semnalului ui(t). Ca umrare semnalui de la iegire, r:"(t), I
trebuie s reflecte calacteristicile generale ale celui apiicat la intrare, cu minimrrm de
distorsiuni. Elementele principale ale cilcuitului sunt etajele modulator, demodulator,
amplificator de curent alternativ qi generator de purttoare, asociate cu o serie de fi|tre.
Ampliicator..:1 cu modula.re-demodula.re poatc fi privii ca flind alctait din doi; ..ir,itii
prncipale: o unitate de modulare a semnalului, numit 9i de emisie 5i una de demodu1are,
numit 9i de receplie' Semnalul de intrare este aplicat Ia intrarea unui filtrr'r trece-jos, Fl, care
stabile$te clomeniul de frecven1e de lucru ai anplificatorului n ansamblul su
9i reduce efecrul
nedorit a| zgomotelor de ina]t fi.ecven1. Etajul modlrlator, M, transform semnalul de ntrare,
de obicei de joas frecvenf' infr-un semnal alrerrrativ de fiecven1 egal cu aecven1a
sernrralului purttor uo(t). Acest semnal de fi.ecven!
$ poart numele r]e serrrnal moduiat 9i are
o amplifudine care respect legea de varia1ie a semna]ului de intrare. Fi|trul trece.sus F2 elimirr
din selnnalul de la iegirea circuitului modulator componenta de curent continuu. Generatorul di,
purttoale este un oscilator arrrronic sau un oscilator de relaxare care produce semnatul,
modulator uo(t), carcatcrizat pnn amplitudine cLuslant si fi.ecvent fn constant. Semnalui
 130 ELECTRONICAPENTRUINGINERIELECTROTEHMCIEM 9.Circuite de modulare gi demodu.lare
131
Vol. II. Circuite electronice penEu semnale continue
modulat este amplificat in putere de iunplificatorul oe cwent
alternativ ACA gi apoi transmis.
Partea de recep;e a amplificatorului incepe de obicei
cu rrn filtru u."..'".,.ij, care suprim
comporrenta de curent continuu a sernnalului getrerat
de ctre ampliicatoru1 de curent
altemativ. Circuiru] demodulator, care nu este a]tc-er,a
dect un redresor sncronizat cu functia
de modulare, reface seninalur_de ra inrarea amplificarorurui
Clrcult elsctronlc
cu rnodurare-d#;;i;.;i,i; rnulilpllcator
trece.jos F4 elimin er.entualele zgonote de injta aecr,cn1
cale apar in scruna]ul denrodulat,
urmare a proceselor de prelucrare executate.

umt)
|

-l -l t u"(t)

Gserafor
do
J
pf r61oEre
G

Fig.9.2. circuit de modurare in arnpritudine cu murtipricator

electronic dc
patru cadane.

uo(t) = Urcosotot (e.2)

Fgura 9.1' Schema bloc general a unui circuit anrplificator
cu
modulare/demodulare Ca umare la iegirea circuiturui

t
cre multipucare'a apare un semnar de fo:::na:

Se remarc faptul c generatorul de purttoare, u"(t) = X.ur(t).u,(t) K.Uocosioor.(U, + U.cosat.t)

G, controleaz att etajul modulator = (9.3)
ct 9i pe cel dernodu|ator. L.a aplica1iile din domeniul
comirnica1iilor, unde distanfa fizic dinne
cele dou urritfi ale amplificatorului cu modulare-demodulare Apelnd la cteva trarrsformr trigonometrice simple

fr
este mare, exist cte un circuit ajungem la rumtorul rezultat:
gencrator pentru partea de ernttor gi rrrrul pentru pal1ea
de receptor. La nevoie ele fi-rrrc}ioneaz
sincronizat, pe principiul calrii pe faz, PLL,
," l,u analiza in capitolul i l. La aplicaiiile
"*. circuit generator.
ndustriale obi$nuite, satisface rrgeneral u'' .-i,,g*
Detalii asociate cu forqe u,(t)= K.tJ
o.(J ,cosat,, -::*"o.(ro n , .), *Yt! '"or(ro - , _)t
I
de und specifice pot fi gsite, de exemplu, in
[8i]
In continuare se' r'or cteva eiemplficri referitoare Ia etajeie modulator
demodulator, avnd n vedere c-facecelelalte blocuri fi.rnc1ionale ale .*prin.",,,"r"i cu modulare- (e.4)
demodu,Ire au fost deja studiate pe parcursu| acesfui 'i care ne arat c semnal.'l conline purttoarea nemodulat
fi cu pur1toare continu-sau in-regim de impulsuri. Modutatoarele
curs. folosite in prezent pot ..benzi
t amplirudine sau in frecvent.
Se poate p.o..au i. modulare n
Figura 9.2 arat modul in cale un circuit de rnultplicar.e
remarc faptul c anurci cnd U9 este nul nu se tr.ansmite
la prelucrarea semnalelor stereofonice. In cornunicalii
9i cele dou laerale.,. Se
pu,ttou,.u. cI-u..,tu este aplicat
." pout. ;*ilil iLai ,rna ainre
func|iunea de crcuit de modular.e in amplirudine,
. indeplinegte gi
de 4 cadrane benzile laterale, sistemele respective numindu.se ..sisteme
cu band lateral rrnic..' BLU.
sermalul ap)icat 1a intrarea etajului de rnodulare este:
t|6l' i9), r80r, r81j. ;resupunem c
I .-^. .^^-C*":tul din Fgura.9.3.exemplific principiul de realizal.e al modulrii n frecl'en;'
J79l' [80]' [81]. El este alcfuitdin rrei etaje oe circuit electr.onic. P.i-'
tt (t) = Uo * u.(t) = U, * U,,"orr,,,t electronic realizat in jurul amplificatoruIuiopera$onai
uj;;ie un co'nualor
(e.1) Al. Dac poteniiarffiiei t.anzisror*]ui
cu efect de cmp FETl este nul, arunci acesta conduce g
bonla a" int.I'.. neinr'ersoare a
amplificatorulu este conectat la mas. Ca urnare
I * .."."|x".?:l,*,
intrare a crcuifu]ui se conecteaz genel.atorul pr-rrttoarei,
care ale ia iegire tensiunea de la icairea sa fiind.u'ft). Dac gila de
amplificatorul funciioneaz ca .n\.etrsor,
conrand a tranzistorului der.ine nccatil,

I
 g.Circuite de modulare 9i demodulare i33
132 ELECTRONICA PENTRU NGINERi ELECTROTEHN]CIEN]
Vol. II. Circuite electronice pentt'l semnale continue
atunci acesa se blocheaz' Ca unnare poten$alul borrei neinversoare de intrae a Ultmuletajesteuncomparatocuhisterez,nurrrit5icircuit..TriggerSchnritr''.Elva
studiat detaliat i volunrul u,-ato' al cursului'
Aici precim 19-:-:1 este un circuit
amplificatorului operalional devine egal cu ui(t). ! de ie'ire lund doar valorile +/. U."', de saturare a
;Jil^*, cu reaclie pozitiv, tensiunea sa
se face atunci cnd semrralul
arnptficorului opeia1ional. Bascu1ar.ea dintr-o stare n cealall
+A Uz. Ca urmare, dalorit prezenlei circuitului integrator,
upli.,t ru intrarea i", u"(t), ia valorile
circuirului comparator vom avea un semna1 dr.eptunghiular cu &ecr'en!a'
l ieiirea

I u(t)
rt--- - 4.R.c'uz (e.7)

ur (t)>o I

Dacaceastfi.ecr.en!estesuficienldernareatunciputemadmitecpeduratafiecrui
i semiciclu de funclionare ,"*oulul de intrare rnne
practic constant. Alunci 9i panta de r,aria1ie
triunghiular. Att u"(t), ct 9i u1(t)
l_ dat de relaJia (9.5) este
"ol1sta,'t
9i u.(t) det'ine'lefonn
cu valoarea instantance a semnalului aplicat la
sunt sernnale csre au fi'"cu"nla proporponate
lnodulate in n".u.nia. ca unnare, oricare dintre ele se pot aplica etajului
i'tr.are, deci sunt
amplificator de Putere.

u1(t)
I

t
T
Fig.9.3. Circuit de modulare in fi.ecven! cu trei ctaje cu
anplificatoare op erali onale.

R1 Trl

"'n'liltt
uettl
Cum n regim quasistationar de fi'rnclionare Up :
n, rezisten1a R2 din circuitul de
I
intrare nu va fi parcurs de curent. Atunci 9i cuentul prinrezistenla de reac1ie negativ va i nul
gi la iegirea amplificatorului Al vom regsi tensiunea de intrare ui(t)' sintetiznd, putem scrie I

c: t

",u,
daca uo, -0 J
u"Ar(t) = [- (e.s)
|.
+ il'() daca uo, <0

In circuitul analizat de noi, controlul asupra grilei tranzistorului cu efect de cemp este
fcut de ctre tensirrnea de iegire u,(t), prin intelmediul diodei D 9i al rezistenlei Rq. Acest
circuit asigrr:. numai tensiune nul sau negativ n cir.cuitul grilei tranzistoru]ui' Al doilea etaj
Fig.9.a. Circuit simplu de dernodulare..n inel'', cu dicde.
este un circuit integrator. Conform celor snldiate in capitoiul 6, panta de varia1ie a lensunii de (
ie5ir-c va fi:

du"(r) . u.(t) In literatura tefuric de specialitate, t16], t24], t35], t40], t79], t80],
[81], I82]. pot fi

dt - R.C ='l_
' (e.6)
gsite detaiij supiimentare p.iui.,o et,i modularor al- circuitelor
de
amplificatoae
circuite cu
cu
fiarrzistoare
tl
moduiare/demcldulare. Se |out! *.n1io,'a iaprul
c exist variante
t
134 ELECTROMCA PENTRU INGhIERI ELECTROTEHMCiEM 9.Circuite de moduliue si demodulare 1J)
Vol. II. Ckcuite electronice pentru semnale continue
: bipolare, cu tranzistoale cu eect de cmp sau care folosesc genelator Hall sau diode varicap'
Er'ident' utilitatea deosebit a circuitelor de modulare a cut ca ele s fie rca\izate sub forma Figura 9.5 ilustreaz circuirul r'nui demodulator paralel, dubl alteman1. Se constat
9i
de circuite integr.ate specializate. In [86], de exemplu, este pezentat un astfel de cir.cuit, c este vorba de topologia unui circuit de redresare cu nul, la care, prin comanda sincronizat a
asociat
cu aplicalii concrete ca modulator in amplitudine, modulaior simetric in contratimp, cbopper,
il
celor dou Eanzistoare se exrage semnalul util de joas frecven1 din semnalul modulat
amplficator comandat in tensiune, dublor de frecven} sau nilxer. Evident c in docurnentariile transnis. Pentu detalii se recomand consultarea bibliografiei recomandate unde, pentru
de firm sau pe reteaua internet se pot gsi
9i alte variante, mai noi 9i superioar.e. Exemplul'din aplica1ii de uz industrial general, se pot gsi inclusiv multiple erenrple de arnplificaloare cu
[86] trebuie re1inut deoarece constituie o structw reprezentativ, de la care au pomjt modulare/demodulare complete.

I
dezvo1t.ile u!tenoare.

Etajul de receplie al semnalului modulat conline ca element pripcipal circuitut de

demodulare. In principiu, demodulatolul nu este altceva dect un circuit ."d,..ol.
sensibil la

t faz 9i realizat cu diode sau tlarzistoale.

Figura 9'4 prezint circuitul foarte frccvent utilizat al unui demodulator cu d.iode. In
general diodele folosite sunt de tip varicap. Anrplitudnea semnalului purttor'
u,(t), trebuie s
fie cel pu1in cu un ordin de mrjme mai mare dect amplitudinea scmnalulul de
demodulat, u;(t).
in acest context, intr-o semialternan a putoare cnduc d.iodele supedoare, D, D2
9i iar n
cea]alt senrialternant diodele inferioare D3
9i Da. Din acest motiv acest circuit este cunoscut $i
sub numele de demodulator-in inel' Are avantajul simplit1ii dar perfotman1ele
sale lmitate
recomand folosirea circuitelor de demodulaI.e cu h.anzistoale. Acestea pot
i de tip paralel
monoaltemant sau de tip dubt alteman!, n configura1ie paralel sau serie.

uI

lu"{t)
It
il
I

u..(r) II
tt |
I

I u (t)
L2

lt

t
I

I Fig.9.5. Circuit de demodulare paralel dubl alternant.

I JO ELEC TRONI CA PENTRU INGI] .'\ERI El,E c TROTEHNI C IENI
l0 Filtre active 13'7

Vol. II. Circuite electronice pentru smnale contnue

Filtreleactivecuamplificatoarecuc9tigininitfolosesccaelementactivdecircuit
e'ecffcnjo un amplificato' .u p".u*.t.i ct mai apropia'i qo;i!i| o9 anrplificaton-rl
"p....ri""a
opealional ideal, aga c..m.a fost el deiurit
in capitolul 5, paragraful 5.3. Sunt cunoscute
de acest fel: circuite cu leaclie sirnpl, circuite cu rcactie
umtoarele trei ripuri ae "i]."uite
."i'iprli circuite cu simularea fimc1iei de trarrsfer prin integrri 9i sumri.

lO.FILTRE ACTIVE

In primul volum al cursului' [62], in capitolul 2, au fost arla|iza1e cteva circuite

electrice simple, care ndeplinesc func1irinea de fiitru pasiv' Aceeagi problcm a fost analizat 9i
la disciplinele de Bazele fizice ale electrotehnicii, [74]. Folosind ci.r'cuite electronice se pot
sintetiza o serie de no circuite dc filtrare, numite filtr.e active arralogice, deoarece conlin $i cel
pulin un ciispozitiv electronic activ, [16], [24], t351, [79], [80], [81].

;
l0.l.Principii de funcfionare a filtrelor active.

Funclionarea filelo actir,e analogice' [16], se bazeaz pe faptui c pornind de la un

circuit electronic bazat pe componente elecnonice active, asociat cu o relea pasiv de rezistoare
gi condensatoare, se poate sintetiza orice func1ie de transfer, cu polii situa1i oriunde in
Fig. 10.1. Fltru activ cu amplificator cu cqtig inrnit 5i
leacii multipie. il
semiplanul stng al planului complex, ln general clasificar.ea iltre|or active se face in raport cu
tipul circutului activ folosit. In acest context sunt cunoscute filtre active analogice cu
amplificator ideal de tensiune, cu ampliicator ideal de tensiune cu c;tig sczut, cu conveor
Figura10.lprezintunfiltruactivcuampliicatorcuc;tiginfinit9ireaclie
de impedan1 negati\', cu girator sau cu buc] de reglare automat cu calare pe faz, PLL. de circuit este:
muitipl. do.,fo.rn [to], finc1ia de transfer rea|izat
Asociat investigrii unor filtre active, in acest capito| se vor prezenta 9i subcir.cuitele specifice,
care inc nu au fost sfudiate pe parcursul acestei lucrri.
Lntroducerea filtelor active a rspuns necesit1ii de a se dispune de circuite
I(s)=
u-(s)
=
-Y, Y,

Yr.(Y, + Y, * Y, + Y4) + Y3'Y4

(1 0.1 ) I
iG)
i
performante, care n raport cu filtrele pasive se caractenzeaz prin gabarit redus, greutate mic,
factor de calitate ridicat, posibilitate de integrare in circuite integrate hibride. De asemenea.
folosind filele active, se poate lucra la frecven1e foat1e sczute, cu utilizarea de valorj uzuale
pentru capacitli $i lezistenle. Totnlucrareaindicatsepotgsi'subformatabelar,rela1iiledecalculafiItrelor
sau trece-band.
tece-sus
active dirr aceai ;iu"a"a i*uJ'.' de fi'tru trece-jos' cu cgtig
"ut"go,i"
Figwa 10.2.",.rJ,a r"."hema general a filtelor active cu ampliicator k,
este.tocmai amplificatorul c1r sczut,
10.2.Cteva exemple de iltre active. sczut. Subcircuirul ncadrat cu linie punctat 1stis de l.apt un

il
. Se conitat c circuitui este
rca.izacu ajutorui u,,.prin.lrofi"i upJ*go.,ui
i<ieat

ln acest paragraf, n mod inforrnativ, se vor analiza filtrele active cu amplificator ideal amplificatorneinversordetensiune,caracterizatprinrezistenpdeintrarepracticininit'
ampiificar.e:
de tensiune, cu anlplificator ideal de tensirrne cu c;tig sczut, cu conver1ol de impedant rezistent de iegire practic nul 9i factor de
ncgativ 9i cu girator. Filtrele active cu buc] de reglare automat cu calare pe faz, fiind
foIosite ma rar. nu Se \,or studia in aceast lucl.are. Cun principiul cir.cuitului PLL va fi abordat
in capitolul unntor, la ner,oie' utilizatorii, prin documentale adecvat. vor putea aborda 9i
.R. + R.
k - -J--L-
(10.2) il
,
accast problcm. Pentnr sinteza concret a circuitelor.ce vor fi prezentate in corrtnuare,
cititoIul r'a trebui s apcleze in mod obligatoriu la bibliografia indicat sau la altele echivalente.
din Figura l0'2'
detlaroce, in conlextul acestui curs unil.ersitar, autorul consider ca inutil copierea tabelelor.ce ce in mod uirual ia vaiori ntre 1 Ei 10. In
aceste concii1ii, penrru circuinrl /
SiI)letiZcaZ algoritmii practici de proiectare. funclia de u ansfer are forma:

n|
r38 ELECTROMCA PENTRU INGiNERI ELECTROTEHMCIEM I 0. Filtre active 139
Vol. il. Circuite electronice pentru sernnale continue
constanta de propo4ionalitate avnd valori negative. Impa4ind
cele dou rela1ii de ma sus,
[16]' se ob1ine rela1ia semnificativ:
(10.3)
H(s)
-!',
=
Z,= (l 0.6)
amplificator
Pentru categoriile de filtre trece.jos, tlece-sus 9i trece-band, ea1jzate'.cu
crr cstig sczut. pe baza rela1iei (10.3), tot n [16] pot fi gsite toate reia}iile de calcul 5i Aceast relalie ne arat c dac la ie$ire conectm o inrpedan!
de valoat.e Z2, ea este
.,vn,,
proiectare necesae. la intra'e ca o alt impedan1, de K ori mai rnic
5i cu se.,nn negativ. Deci subcircuirul,
a$a cum Iezult $i din denumirea sa, simuleaz inrpedante
negative.

R3
--_|
+c-
+
I
u1(t)
ur(t)
I
ll I "r"
f -l
-l-
#
R2 I
u.(t)
k-ffil+M)/Rl
trz
| 11-ffi{./R3.t2-Kt2

Fig. 10.2. Filtru activ cu arnplificator cu cqtig scart.

Fig. 10.3. Filtru activ trece-band, realizat cu convertor de mpedant

negativ.
Un exemplu de filtru activ fi.ece band, realizat cu convertor de impedan| negativ
artat in Figuri 10.3. Elemennrl principal al filtului este subcacuitul evidenliat
in chenanrl
este
p*.'ut, .*" ..L un cuadripol, nurnit convertor de impedan1 negativ. Teoria aferent aceshri
,,
convertor este detaliat preientat in [79j, t8o], t81]. Se poate demonstra simPlu
c cele dou In acest context,'filtrul riin pigtl1a 10.3 seamn foarte mult cu
filtnrl pasiv trece-
ale subcircuitului cons1auin faptul c tensiunea de la iegirea sa este egal band, cu relea Wien' ar,alfzat detaliat in volumul I aJ prezentei
propriet1i specifice tucrari, Joil, funconaIea fiind
asemntoare, atenuarea complex devenind ins:
cu cea aplicat la intrare:

u,(t) = u!t) (10.4) t

- K-,
.2,.
= (r 0.7)
gi c curenrul de intrar.e este propo4ional cu cel de la ie;ire:
z" - -f,2,

il() = _?,,u, = _ K.i.(t) (10.5)

Pulsa1ia pr.oprie co6
neschimbat.
a circuifului, corespunztoa:'e ti.ecventei de lrecee rmne
Avantljele cir-cuitului constau pe de o palte in faptul c exist o libertate mai mare in
stabilirea pcr|clrrnatt|elor filtrului 9i pe de alta parte in faptul c curenful de ie;ire nu mai este
 )
Filtre active t41
10. I
140 ELECTRONICAPENTRUiNGINENELECTROTEHMCEM
Vol. II. Circuite electronce pentru semnale continue ;
elementrrl aciv folosit, (ampliicatorul
iLiii:rizat de geneiatorul senrnalului de intrare ci de ctre n2
-;
I( I
algoritrnul proiectare pot fi consultate in [16]' 2,, = (1 0.1 0) !

t
opera1ional). Mrimile caracteristice 9i de
L2

conectm un condensator, la intra'e vom

Ca urmare dac la ie$irea circuitului gil-ator
I

"vedea" imPedan.ta:
I
zl = j .o.Rz .C (1 0.1 1)

I
u
1(t) I
ua(t) Putemspune.ccircuitulgir.atorsimuleazoilductan!frpierderi'cuvaloarea
i rerrrarcabi,l a circuitulu girator se bazeaz
I
I
I inductivit1ii L = R.C' P. u..u.ti proprietare

l- acdie analogice asemntoare filtr.eloI LC.

folosirea sa la implemenfarea filtrelor
FiltnrldinFigura10.4tblosc;teunc.ir.cuitgiratornodificatcai.esin-ruleazo
inductant cu pierderi. care al.e irrrpcdan1a
opera1ionaI: I
Z(.sl = 2.R + s.Rr.C fi 0.1:)

InrelaliademaisusR=&=Rssic=C2.Pulsaliaproprieacir.cuirului'
I
Circult
glraor corcsprrnztor frecven1ei de blocale, este:
modlflcet
(10.13)

Fig. 10.4. Filtu opregte-b anda redrizat cu circuit girator modiicat

se pot consulta in 6]'
Celelalte rela{ii specifice 9i algoritmul de calcul
[1

faptul c au fost prezentate doar

Inainte de a incheia acest capitol trebuie subliniat
Ultimul exemplu pe care il abordm in acest capitol se refer^la circuinrl
unui filtru S-au abordat filtre de ordinul 2, cele cu un amplficator
cteva circuite semnincatlue.
10'4, [16]. tn [79], [80], [8i], de exemplu, pot fi consultate
analogic activ, de tip opreite-ud, realizat cu sLbcircuii
cuadripol
girator
activ, care
modifica!Tigura
are proprietatea c curenful opera1ional gi un singur p";;d *;;omice.
tip Butt..*o.ttf ceb9ev, Bessel, etc., inclusiv de
I
ci,"u*r girator, 1z1, [soj, 1sr1, esie 9i el un si alte variante de file *urogi.. u..iue, de
respectiv, curentr de pe
msurat pi partea de intr*" 't",p'opoi}ional cu te'''iu.'"u de la ie9ire, ordinsuperior'
partea de ie'ire este propo4ionaicu t.,.'iun"u de.la intrare. Notnd cu indice 1 mrimile de 1a ^ sistemele'
In prezent, mar ales n
-:-.^-^r^ de rnman 9i reglare numeric se folosesc des'gi
r^ comand
.i,,t.." c..,.s u.,iu.isita. de electronic deoarece
fac
.u i,,di." pi de la iegire, prin defini1ie, pentru circuitul girator sunt valabile filtrele numerice. EIe nu vor fi abordate n acest
9i "Jr. planuri de invlmant.
in actualele
obiectul investigaliilor a" i. i,"iptio"
relaliile: prevzute
"rt.
U^
Ir=
i
(10.8)

f (10.e)
t
= ---L

R este rezistenla rezistoarelor folosite. Conectnd o irnpedan! Zzlaie5lre, se

poate arta
itr care
..\'zut..la infrare de valoare:
sirnplu c a es1e

;
 t42 ELECTROMCA PENTRU INGINERI ELECTROTEHMCIEM l l . Circuite cu calare pe faz, PLL I {J
Vol, II. Circuite electronice pentru senrnale continue

lntr-adevr, semnalul de infare fiind nul. la iegirea circuitului de rnultiplicare avem de

aselnenea semnal nul. S admitein acum c la intrat.ea circuitului se aplic semnalul:

u (t) = J .,e.'a|O o j +e G)f (l l.2)

La iegilea circuitului de multiplicare va apale un semnal de forma:

1I. CIRCUITE CU CALARE PE FAZA. PLL r/^(/)

a
= KQ .u!'(tS.u,U)
e' =

11
t
(1 1.3)
= Kr.;.n.{'i"[ 0,e) - 0"<t)) ,i,,[z r,,o .t + 0 (t) + 0s (t)lltl

Circuitele cu calare pe faz, ..Phase-Locked Loop'' in literatura tehnic de limba Filtrul tr.ece jos reline din rela1ia (1 l '3) numai temrenul de joas frecven1:
eng|ez, t8]' il6]' 24J,[35],
|69)' L79), [80]' [81]' au fost puse la punct gi aplicate pentru prirna
dat n anul 1932, penEu fecupera.rea purttoar.ei unui serrinal mclduiat in amplitudine, n
vederea detecliei sincrone. Deci principiul acesrui circuit de reglae automat a fost utIizat \a
uot?) = K,,.B.sin[ 0,() _ 0,@) (1 r.4)
inceput in comunica$i. Multiplele sale aplica1ii l fac ins 6i n prezent actual.
Pentru in1e1egerea principiului de func1ionare al circuitelor cu calare automat pe faz care reflect tocmai abaterea dntre faza semnalului de intrare 9i faza serrnalului de ie;ir.e.
ne vom referi n continuare la schema bloc din Figura 1 1 ' 1, [8]. Modul de lucru descris mai sus pentru etajul detector sensibil la faz corespunde modului de
operale cu car.acterislic sinusoidal. Tehnic mai sunt realizabile 9i nroduri de opcrare cu
caracteristic triunghiular sau in dinte de jerstru'
Semnalul u6'(t)' amplificat, se aplic la intrarea oscilatorului cornandat n tensiune"
care modific asffel fi.ecven1a gi faza semnalului de egil.e, u"(t), inct abaterea dat de rela1ia
(Il'a) s tind s se anuleze. Spunem c semnalul de iegire s-a calat pe {aza semnalu1ui de
nri intlare. Pelltru ca pr<rcesul <iescris s se poat stabili, este nevoie ca abaterea dintre frecven{a
uatt) sernrralului de inu.are gi frecvenia proprie de oscila}ie a etajului oCT s se gseasc intr-o band
i

I
It nurrit band de captur. Dup ce procesul de calare pe faz a ar,ut .toc, circuitul lucteaz
corect, atat 6mp ct abaterea dintre frecr,enla semnalului de intrare gi fi.ecventa proprie de
l_ oscila1ie a oCT se gseqte intr-o band numit band de urmrire. Este evident c banda de
rrnnrire este mai larg dect banda de captu.
Prezentarea general a circuitelor PLL poate fi consu]tat in [16] sau [79], [80], t81].
Anal.iza detaliat 9i modelarea complet este disponibil in [8].
Fig' l l .l Schema bloc principial pentru circuite cu calare automat
pe faz,PLL' Etajele multiplicator, iltru trece.jos gi amplificator de cuent continuu srrnt bine
documentate in capitolele anterioare ale prezentei lucrri. In capitolul 7 a fost descris gi un
oscilator comandat n tensiune. [n tehnica circuitelor PLL se mai folosesc oscilatoare
comandate cu diode varicap gi, mai ales, cu circuit integrator 9i circuit basculant Schmitt.
Principalele etaje ale circuitului sunt detectorul sensibil |afaz, [16], format dintr-un lnainte de a incheia acest scurt capitol informativ, in Figura 11.2, [16], este prezentat un astfel
circuit de multiplicare, M gi un filtru trece-jos, FTJ, amplificatorui de curent continuu, A 9i de circuit oscilator comandat in tensiune deoarece aceast configuralie este prefelat in
oscilatorul comandat n tensiunq ocT. s admitem c semnalul de intr.are, u;(t) este zero' ln circuitele integrate monolitice cu calare pe faz. Convertorul tensiune/curent gencreaz'i un
acest caz semnalul u"(t) de la iegirea amplificatorului de curent continuu este constant $i curent modi.ficat proporfional cu abaterea de faz' Acest curent irrcarc prin dioda D2
corespunde nr,elului de tensiune continu de la punctul static de fi.rnctionare. oscilatonrl condensatorul c. cnd se atinge pragul superior de basculare al circuitului basculant'
comandat n tensiune oscilea liber, semnalul cules de la egirea sa fiind, [8]: tranzistorul T3 comand tranzistoarele Tr $i Tl n aga fel inct primul preia cu.enful
convet.torului tensiune/curent iar cel de al doilea descarc condensatorul sub acelag! curent i.
Este evident c tensiunea de iegire este dreptunghiular iar cea de la bornele condensatoru]ui
u,(t) = J1.s."rtfro.t + 0,G)f (i 1.1)
tdunghiular.
 l2.Bibliografia l4l
r44 ELECTRONICA PENTRU iNGINEzu ELECTROTEHNICIEM
Vol. II. Circuite elcctronice pentu semnale continue

Convantor
tensluns,/cursnt
ur(t) 1(t)-K,u 1(t)
I
l2.BIBLIOGRAFTA

I {

I l'A]exa.D';}Ir.ubaru,o.-Aplica$ialeconveoarelorstaticedeputere,EdituraTehnjc'
I Bucwegti, Romnia' 1989'
u^(t)
I
I 2'Alexa'D.;Gtlan,L,;Ionescr:'F.;Lazr,A.-Convenoaredeputerecucircuitelezonante,
Editur.a Tehnic, Bucure;t, Rorrrnia. 1 99 8.

-i_
3.Ar.delearr.I'9icol.-CircuiteintegrateCNos,EdituaTehn,ic,Bucure;ti,R-onrnra'1986.

4.Ba1abanian, N.; Bickart, T. - Teoria modern a

circuitelor, Editura Tehnic, BucLrre9ti' Romnia,
19'75.

5'Barn4A..Amplificatoareoperalionale'222exemp1e9iprobleme'EdituraTehnic,Bucureqti,
Romniq l974.
Fig. 1 1.2. oscilator comandat n tensitrne cu circuit de integrare 9i 6.Bayerer,R;Teigelkiitlet,!.-IGBT.HalbbriickenmitultascbnellenDioden.ctzBd.
cir"cuit basculant trigger Schmitt.
1 Heft 9, Seite 922 ' 924' 198'l '
08(1 987), 1

7.Bober,G';Heumanrr"K.;Papp,G.-Quali.ficationofIGBTsandSIRETforhigh&equency
pp.3 . l4' 1990.
lnuerterppri.atiorr' Archiv fiir Ellkuotechnik 74(1990),
Cacuitele cu calare pe faz au multip|e aplica1ii n electronic. Putem men1iona:
Tebnic'
demodulare MF, conversie frecven1tensiune cu irrtreruperea buclei interrle de reac1ie, S.Bodea, M. 9i col. - Cacuite integrate linare. Manu:l de utilizrre, vol.I, Edinrra
sincronizare de frecven1, multiplicare de frecven|, circuite generatoare de func1ii Bucwe9ti, Romnia' 1 982.
sinusoidale/aiunghiulare/dreptrrnghiular.e, filtre pentiu semnale cu zgomot de band larg,
circuite de decalare de fi.ecvent' etc. Detali se pot consulta mai ales in lucrarea [8].
9.Bodea,M'9icol.-Circuiteintegateliniare.Manualdeutilizare,vol.Il,EditrrraTehnic'
Bucuregti, Romnia, 1983.

l0.Bode4}vL9icol.-Circuiteintegrateliniare.Manualdeutilizare,vol.III,EdituraTebnic'
Bucweqti, Romni4 1 984.

ll.Bodea,M.9icol..Circuiteintegrateliniare'Ir-{anualdeutilizare,vol.IV,EdituraTehnic'
Bucuregti, Romnia, 1985.

Manual de util'izare, volumul I, Perfonnanle'

l2.Bodea, M. 9i col. - Diode 9i tiristoare de putere,
Edirwa Tehnic" Bucuregti, Rornnia, 1989.

ir4anuat de utilizare, volumul 11'

Aplicalii'
l3.Bodea, Ir{. gi col. - Diode 9i tiristoare de putere,
Editura Telrnic, Bucureqti, Rornnia, 1989.
 146 ELECTROMCA PENTRU INGINERI ELECTROTEHNICIEM l2.Bibliografia t4'7
Vol.II Crcuite electronice pentru semnale continue

32.Fe9til, Cl'; Sza}:cs, E.; Ciura, J. - Power electronics in automatic control, Mediamira Science
l4.Bcisterling, W.; Kausserq F.; Sommer, K.H.; Tscharn, M. - IGBT - Modules in Lrverlers:
Publisher, Cluj, Romania, 1999.
concept, Gate Drive, Fault Protection, PEMC'9O, Power Electronics and Motion control
Conference, pp.35 - 41, Budapes! Hungar-v, 1990.
33.Fe;til' Cl. 9i col. - Electronic de putere in automatic, Editura Mediamira' Cluj, Romania,
I 15.Browr1 C. - Trarrzistoare. Intrebri qi rspurrsuri, Editura Tehnic, Bucuregti, Romni4 1976.
2004

l6.Buiucea, C. 9i coi. - Circuite integrate iniare' Eciitura Teirnic Bucure;ti, Romarria, l975. 34'Goldenberg' L.M. - Teoria gi calcului cir.cuitelor de impulsuri, Edirura Tehnic' Bucuregti,

I 17.cliq Dumt.ache' I.; Dirno, P. - Autonratiri electronice. Editura Didactic 9i Pedagogic,

S-;
Romnia, 1972.

35.Gray, P.E.; Searle, C.E. - Bazele electronicii modetne, Editura Tehnic, Bucuregti, Romni4
Bucuregti, Romnia, 1 973.
19'73.

il 18.Cologi, T. - Elemerrte de electronic 9i automatic, Litografia UTC-N, Ciuj, Romnia, 1972.

36'Gray, P.R'; Me1,er, RG. - Circuite integrate analogice, Ana|iz 9i proiectare, Editura Tehnic,
19.Colo9i' T. - Teoria sistemelor gi a reglrii automate, Litografia tJTc-N, Cluj' Romrri4 1982. Bucrrlegti, Romrria, 1 983'

31 'Hzrln,I. - Elektronika ercisit<ik, Ir,Iiszaki K nyvkiad, Budapest' Hungary, 1979.

I 20.Cologi, T. gi col. - Method for Numerical Modelting and Simulation, Mediamira Science
Publisher, Cluj, Romania, 2002.
38.Hnganu1' M. - Automatica, Editura Didactic 9i Pedagogic, Bucure;ti, Romnia, i 971 .

2I,Cski, F. 9i col. - Teljesiunnyelelcronik4 Mriszaki K<inyvkiad, Budapest, Hurgary, 1973.

39.He, X.; Willianrs, B.W.; Finney, S.J.; Qian, Z- - SnLrbber Energy Recoveiy Circuis with Soft -
clamping for High Power Inveer Applications, EPE Joumal, Vol'6, No.l, }'lay 1996,pp.I6 - 21,
22'Cs k'j' F. 9i col. - Teljesitnnyelektronika. Pldatr, Mszaki Kcinyvkiad, Budapest, H*gury,
1996.
1975.

23.Dan" I.; Moseanu, Al. . Redresoare cu senriconductoare, Editura Tehnc' Bucure;ti, Romnja' 40.Her;covci, }I. - Circuitele integrate tr aparatura de automatizare, Seda Electronic,
Automatic, Managernent, Edinrra Tehnic, Bucureqti, Romnia, 976.
1975. 1

24.Dasclu, D. gi col. . Dispoztive 5i circuite electronice, Editura Didactic 5i Pedagogic" 4l'Heurrrann, K'; Sturrrpe' AC. - Tir.isottechnilia, Ir,riszaki Kn1'r,kiad, Budapest, Hungary,

I tsucureEti' Komnia' t 982'

1974.

25.Dasc1u, D. 9i col. .
Dispozitive gi circuite electronice, Probleme, Editrrra Didactic 42.Heurnarrn, K. . A teljesitnrnyelelrtronika alapjai, Mtiszaki Ktinyvkiad Btrdapest, Hurrgary,
9i t9't9.
Pedagogic' Bucuregti, Romni4 1 982.
I 26.Dtinr'' W.C' - Drivng and Protection of High Side NMOS Power Switches, IEEE Transactions 43.Hibberd R' G. - Circuite integrate. Intrebri 9 rspursuri, Editwa Tehnic, Bucure;ti'
on Industry Applicatiors, vol.28, No.1, pp.26 - 30, January - February, 1992. Romnia, 1975.

27.Erickson, RW. - Fundamentals of Power Electlonics, University of Colorado, Boulder, 44.Hillebrand, F.; Heierling H. . Trvezrlsr.itranzisorok analog s digitaiis iramkrcjkben,
USA,20O3,(available on the WEB). Mtiszaki Kcinyvkiad, Budapest, Hungary' l 975.

28.Eschrich, F. - IGBT Modules Simpli$ Invefter Desigr, Power Conversion & Iltelligent 45'Kelemen, A.; Maria Imecs - Mutatoare, Editura Didactic qi Pedagogic, Bucrrregti, Romni4

I Motion, PCIM - Ewope, No.4, July/August t 996, pp.284 - Z86,Nrimberg, Germany, 1996. r918.

29.Ffocai, C.; Petreug, D.; Palaghi1, N' - Irnbunt1ir.ea factorului de putere in sistemele modeme
46.Kelemeq A. 9i col. - Mutatoale. Aplica1ii' Editura Didactic 9i Pedagogic4 Bucuregti,
dg 4lirnentare, Editwa fusoprnt, Cluj, Romnia,2003^ Romnia, 1980.

I 30.Feier' I. 9i col. - Dioda Zenner. Aplica1ii, Edinrra Tehnic, Bucu e|ti, Ronrnia, 47.Kelernen' A.; Maria Imecs; Marschalko, R; Voiculescu, E.; Koos, F.; Broscoi, A. . Electronic
975'
lnd.;stria!. \tIutatcare. Ind.."unror de labcrator, .''cl.[, Lito IPC-N, Cluj' Rom:r'a, 1982.
1

31.Ferenc, o' - Teljesitmni,'szabl;'oz rarrrkrcjk, Mtiszaki Kciryr&iad. Budapest, I{ungary',

48.Kelemen, A.; Mara Inecs - Electronic de putere. Editura Didactic 9i Pedagogic Bucureyi'
I I 981.
Romnia. 1983.
 148 ELECTROMCAPENTRUINGINERIELECTROTEHMCIENI l2.Bibliografia
149
I
Vol.II Circuite electronice pentru semnale continue

49.Kocsis, M' - Flvezetrjsimpulzustechnika, Miszaki Kciny'vkiad15 BLrdapest, HLrngary, 1973.

66.!.ereaJirLM.9iBiup,Gh.-Delaefectulfotoelectr.iclacelulasolar,EditrrraA]batros'
50.Ko1ar, J.W.; Ertl, H. - Status of the Techniques of Three - Phase PWM Rectifier Systems Bucur9ti, Romnia, i981.
with Low Effects on the Mains, PCIM'99, Power Conversion and Inteliigent ll{otion
Conference, Seminar 27, Niimberg,, Germany, 1999. 67.Palaghi1,N.-Electrorucdeputere,ParteaI,DispozitivesemiconductoaIedeputere,Editura
r,l"ai^n". Cluj, Ronifuia, 2002.
5l'Lambert' M. - Teljesitmny szabyzok integrilt aramkcirei, Miszaki Ktinyvkiad, Budapest,
Hungary, i980. 68.I,onuiaguine,L'9icol..Tlroriemathrrratiqucdesprocessusoptirnaux,EditionsMI&
Iv{oscou, 197'1'
B. - IGBT - das Editura Tehnic, Bucrrreqtt'
52.Lokuta, F.; Heisig, \4,; Arlt, Kr.irzel flir modeme i-eistungselel,lronik,
R - Cilcuite integrate analogice, Catalog,

I
69.Rpeanu, 9i col.
Elelrronik 1511991, Seite 82 - 87.
Romni4 1983.
Pou'er
53.Loska, P' - Kistelesitr:rn1.r.i motorok tirisaoros szab|jozsa. tl{iszaki Ktin1vkjad' Budapest' Ilartonics Regulations' PCIM96'
70.Red1, R
- Achieving Compiiance ":tO l:t"":l::- Germarry' 1996'
I{ungary, 1981. Conference' Seminar 5' Niimberg'
Convcrsion arrd lnteiligent Moiion
54,Loska, P. - Tirisztor mrsek,Miiszaki

55.Loska, P. - Az
K nyrkiad Budapest, Hungary' 1 98l .

eg'rtegr.i tranzisaol alkaimazr{sa, Mriszal.d Knyvkiad Budapest, Hungary,

7l.Rinehart,L.;Grafham'D.-HalfBridgeDriver.Chipscs'Porr'erCotrr'ersion&lntelligelt
N{otion,PCIMEulope,August/September'pp'202-210'1991'
t
I
19'79. Editions Ir{IR, Moscou 1974.
du contrle automatique,
72'Roitenberg, I.N. - Thorie
56.LLrrrgrr' S.; Voiculescu' E.; Palaghip, N. - Dispozitive 5i circuite electronice, tndrunrtor. de
laboratoq Lito. IPC-N, Cluj, Romrnia, i983. 73.Silard,A.P.-Tiristoarecublocarepepoa,GTo,Edrura'Iehnic,Bucuregti,Romnia'1990.

57 ,Mafl'ac' I. - Convertoare electroenergetice, Editura Facl4 .Iimigoar4 Romnia' 1987.

58.Mgureanu' R; Mcu, D. - Conr,ertizoarc statice de aecven1 in ac1ionri cu motoafe asincrone,

?4.Simion,E.-EleclTotehnic,Editrrr.aDirlactic9iPedagogic,Bucureqti,Romnia,1977.

75.Skinner, A - IGBT Plus

for N,otor Drive- Applicatiors,
Jryje"g" st L996, pp214 - 2.?7 ,
Porver Couversi< )n & lnlciligenl
1996.
I
Motion, PCM - Europe, N'+,

I
Editura Tehnic' Bucwegti, Romnia" 1985.
electronice, Ghid practic,
. Analiza asistat d^e.calculator a circuitelor
S9.Marschalko, R- - Converloare de putere pentru reglarea vitezei motoarelor asincrone prin 76.Sztoianov, I.; Pagca, S.
orientare dupa cmp, Tez de d<rctorat, Facultatea de Electrotebnic Universitatea Tehnic Clui. ffii.c":il' ;t.oi., bu.*.lti, Romnia' 1997.
Romnia' 1989.
77.Strinescu,I.-Variatoarestaticedetensiunecontnu'EditwaTehnic,Bucure;ti,Romnia"
60.Marschalko, R .
Convertoare de calcc cu modulare in durat a impulsurilor, Edin11.a
1983. ;
Mediamira' C|uj, Romnia, 1997.

t
78'Strinescu,I.;Condruc,N{..Ttistorul,caracteristici,comand,proteclie,utiliri,Edtura
61.Marschalko' R; Micrr' D'o. - Convertoare de ca/cc cu modulare in durat a impulsurilor gi
;h. ' B""9ti, no'''a"iu, t rar.
aplica1ii' Editura Mediarnira" Cluj, Romni4 1997. .]g.Tiet7|,v-.,SchenlqCh.-Halbleiter-Schalttrngstechnik,springerVerlag,Berlin.Heidelberg-

62.Marscha1ko, R
- Electronica pentru ingineri electrotehnicieni, New-York, Deutschland, 1980'
Vol. I, Dispoztir'e gi circuite
electronce firndamentale, Editura Mediamira, Cluj, Romn.ia, 2003.
8O.Tieze,U.;Scherr]<'C}r..Analoge1!i+1arisararrrktir<lk.Integritsdiszkrtflvezettik
r.auJiki ro"t'-r..ao, n'Ja.up"'t'
Hungary, 1 981. ;
63.Marschalko' R; Bojan' M.; Salomir, C. - Electronica penu ingineri electotehnicieni. Ghid kapcsolstechni}ija,
pl?ctic penlu seminar 9i laborator, Vol' I, Edirura Mediamir.a, Cluj, Romnia' 2004.
S1,Tietze,U.;SchenlqCh.-Haibleiter-Scha.ltungstechnik,ZehnteAuf{ee,springerVerlag'
(l4.Non.is, R.L.;
Ilorrrrria' l974.
Miller, J.R - Proiectarea cu circuite integrate TTL, Editura Tehnic, Bucrrregti,
Berlin-Heideiberg-NJ*'V"'I-t-o"oon-Paris-iiffi-H"tsKong-Barcelona-Budapest'
Deutsctrland 1993'
q
osciJatoaie'
rr indusuie, Amplicatoare 5i
A. 9i col. - Circuite cu serniconductoare
5.Mou'ick, P. - IGBT Module Application and control, sEN&(RoN Application News, E2.Vt9escu,
Bucure6t, l{orunia' 1971.
sF.MlKRoN IMERNATIONAT, Dr. Frirz Manin GmbH & co. KG. Germanv. 1992. at*u r.n"i.,
 l2.Bibliografia i
1-50
5
ELECTROMCAPENTRU INGINERI ELECTROTEHMCIENI
1

Vol.II Circuite eleckonice penhu semnale continue

GmbH, Lampertheim' Germany' 1999
99.X X X - Halbleiter lgggnOOO,D{YS Semiconductor
83.Vt9escr.1 A. 9i col.- Dispozitil'e semjconductoare. Manual de utilizar.e, Edinrra Tehnic'
Proriuct
Bucuregti, Romnia' 1975.
100.x Porver Semiconductors. Application Notes for lndustrial Electronics,
x X-
Gennany, 7'
nl"tio,, 0 5.97, S IEMENS Alciengeseilschat, Niirnberg,
1 99
S4'Madirnirescu' . - SPICE' Editura Tehnic' Bucuregtio Romnia' 1999
Missouri'
01.X X X - PoB'er suppty Circuits, Dara Book. TElG.s INSTRUMENTS. Orvensville'
XX
I
85.X - Das TTL - Kochbuch - herausgegeben von Texas Instruments Deutschland GmbH,
usA,1996.
Applikatiorrslabor, TEXAS - TTL Receptek' Mtiszalci Konyvkiad, Budapest, Hungary' 1978.
and Discretes, SG388/D'
102'X xX - Semiconductor Compotrents Selector Guide, Analog, Logic
86.x XX. Integierte Linear . ld Inteface . Schaltungeq Texas lnstruments Deutschland
Rev.o,5/1999,MoToRoLA'sernicorrductor.CornponentsGroup,Denver,Colorado,USA'1999.
GmbH, Leaming Center, TEXAS - Analog s illesa integrlt aranrk<irk, Mriszaki Konyv'kiad,
Budapest, Hungary, 1 979.
103.x x X . Su.itchmode* Po*,., Supplies, Reference Mariual and Design Gulde, SMPSRN,D'
n." 0, lltSSS, I\4OTOROLA, Semicondl-rctor Cornponents Group' Denver, Colo'ado, USA' 1999'
87.X XX - Das OPTO - Kochbuch, Texas Insb'uments Deutschland GmblJ, Learning Center,
TEXAS. optoeleltronikai Receptek, Mtiszaki Kcin1vkiad, Budapest, Hurrgary' 1979. Electronics Address Dilectory, A special
101.x x X - Power Pages 2000, The European Power
pCIM Europe, vol. t, irowER ELECTRoN'IC componenls, Technology, Applicatio.s
Edition of
88.X xX - Power Transstor and MosfetApplications' MoToRol-A hc., sB,itzefland, l983.
ZM CommurLications GmbH, Niirnberg' Germany' 1999'
t;*"r,
89.X x X . scR I\IANUAL, Including triacs and other Thyristors. Sixth Editiorr, GENERAL
105.XXX-EleknoteclrnikaiKislexikon,MtiszakiKnyvkiad'Budapest,Hungary'l973.
ELECTRIC, Prepared by Application Engineering Centers Auburn, Neu.York and Paris, France,
Editors -D.RGraflr^m; F.B.Golden, Aubum, USA, 1979. Entelprises, catalog#2001-SA' In'ine'
106.x x X - coaxial & Fiber optics catalog, Pastemack
CA. USA.2OO1.
90.X X X - Advantageous control of bipolar pou'er trarsistors, AEG, Technical Information 15,
Genaany,1991.
107.xxX-MicroSimCorporatiorr'.TireDesignCenter.CircuitAnalysis.ReferenceManual,
Version5.3,2oFabanks,Irvine'Califomia,927|8USA,Janualy,1993.
9l.X X X - Power tansistor modules, Technical Information, AEG Altiengesellscha.ft,
Industriekomponenten, Edition 98 7, Germany, 987.
108.xxX-SIMPLoREREvaluationversion4.lcD,SIMECGmbH&Co.KG,Chemnitz'
1 1

Dcutsciland, 1999. :

92J{ X X - IGBT - Powerblocks, Technical Information, AEG AJdengesellschaft,

Leimmgshaibleiter, Eciition i 989, Germany, i 989.

93X X X - Power Semiconductors, SIPMOS and IGBT, Prrcduct Informatiorl Published by

Semiconductor Group, SIEMENS Akiengesellschaft, Gemrany, 1992.

94J( XX - To conaol IGBT modules: characteristics - electronics -drivers, EUPEC, AEG &
SIEMENS, Ewopiiische Gesellschaft fiir Leistungshalbleiter mbH + Co KG, Technical
lnformation 16, Gennany, 1991.

95.x x x. Desgrr in IGBTS. Motor Drve pplications, Toshiba - Glyn GmbH, December 1990,
Germany,1990.

96.X X X - SEMIKRON Innovation * Service, Porver Electronics - Leishrngselektronik' 99,

Ntimberg, Germany, I 999.

97.X X X - National Power ICs Databook, NATIONAL SEIV{ICONDUCTOR, Cra*fordsville,

usA, i995.

98.X X X - Pow.er Componcnts, The databook, dc-dc conveers, transfonners, inductors,

I{EWPORT COMPONENTS, Milton Kelnes I\{Kl4 5NA, England 1996.
 i2.Bibliografra
"---
ELECTRONICA PENTRU INGINERI ELECTROTEHNICiENI
vol.il Circuite electronice pentnr serrlrlale contnue

I3.INTERNET . ADRESE UTILE

14.SURSE BIBLIOGRAFICE PE
CD
wwv.abb.com
l. ABB Control
2. ABB Semiconductors AG wwu'.abbsem.com
www.apcuk.com
3. Advanced Power Conversion
www. advancedpower.com
1. Advanced Power TecbnologY :

5. AEG E.M.I. GmbH & Co'KG *'ww.aegemi.de

Germany' 1999'
wwrv. allegromicro' com Data' N4ACCON GrnbH' Miinchen'
Allegro \{icroSYstems EwoPe Ltd' Newporl Components, Protluct
7.
at,
Analog Devices lnc.
Darfoss Silicon Power GmbH
rwwv.analog.com
$\\,\{,.danfoss/siliconPower.com
PCIM'99, Porver Conversion and
intelligent Motion Conference'
Niirnberg' Germany' d
\wwv.eupec.com
9. Eupec GmbH 1 0(]c!

J
wurv. failchil dsemi. com
10. Fairchild Semiconductor CorP'
u"wrv. ferrazshawmut.com Semiconductol.s' Fuji Electric
GmbH, Germany, 1999.
11. Ferraz Sharmut Power is ou Message, Power
rwwv.fuji.com
12. Fuji Electric GmbH ON
GLYN GmbH & Co uww.glyn.de Guide' Analog' Logic and Discretes'
Semiconductor Componenls Selector
www.hitachi-eu' com/hel/ec g

1 HITACHI Semiconductor, 1999'
Inneon Technologies AG
www.infineon.com
15.
lntemational Rectifier Co Ltd
wwrv.irf.com Techniques' Version 3'0' 1999'
16. Servo- Sizing-Software, Confiol
11 uurw.intersil.com
Intersil CorPoration KG, Chemnitz'
4,1 CD. SIMEC GmbH & Co.
www.ixJs.net
'{
I
18. ffYS Semiconductor GmbH 6. SVPLORER Evalwtion version
Instruments GmbH www.lem.com
10 LEM Deusctrland, 1999'
Linear Technolog CorP.
nrrv.linear.com
20. Solutions CD-
www.maccon.de Control' T'I'' TMS 32OC24X'DSP
21. MACCON Vertriebs GmbH 7. Texas lnstruments, Digital Motor

I
MOTOROLA Semiconductor www.motorola.com
22. ROM' January 1999'
vrryvw.national.com
23. National Semiconductor GmbH
cA., US" 2000.
a^ NEC Elecnonics @uroPe) GmbH www.ee.nec.de
8. xYs. DATA BooK 2o0o, DryS coRP., Sarrta Clara'
NEWPORT COMPONENTS www.newPort.co'uk
25.
CORP'' Santa Clarq CA'' USA'
www.onsemi.com 20C1'
ONSEMCONDUCTOR D(YS, DATA BOOK 2001, D(YS
26.
27. Philips Semiconductors
Power Electronics Measurements Ltd
www. semiconductors.com
www.Pemuk.com
o

Data Catalog '2003 - 2004'

I
28. i0. Finder, Electronic Components'
\\1/v1^/.powesem.de
29. Porversem GmbH
www.semikron.com OHG' Miinchen'
30. SEMIKRON Intemational Data Book' 2004/2005' Biirklin
{l SIEN4ENS AG www.sienens. de/Semiconductor il. Biirkiin. A Worid of Electronics'
wu'w.ti.com GermanY,2004'
32. TEXAS INSTRUMENTS
TOSHIBAELECTROMCS www.toshiba.com Nirnberg, Germany'
JJ. lntetligent Motion Conference,
Vacuumschmelze GmbH \\avw.vacuuItschmelze. de 1) PcIM,o4, Power Conversion and
J+.
www.westcode.corn 2004.
35. WESTCODE Semiconductors