STUDIU CULTURAL ISTORIC

PRIVIND MINORITATEA
EVREIASC

realizat n cadrul proiectului

MINORITI MINORE

Proiect derulat de Fundaia Corona din Iai

n parteneriat cu Muzeul Naional al Literaturii Romne Iai
Prezentul Raport sintetic de cercetare a fost elaborat n cadrul proiectului MINORITI MINORE
PA17/RO13-LP38/6.03.2015, finanat prin Programul PA17/RO13 Promovarea diversitii n cultur i
art n cadrul patrimoniului cultural european, Mecanismul Financiar SEE 2009-2014.
A.
B.
C.
D.
E.
F.

Prezentare general a minoritii

Localizare i selecie 5 localiti/zone, evenimente, personaliti
Prezentare general 5 localiti/zone, evenimente, personaliti
Istorii/legende/elemente exotice legate de locuri/evenimente/personaliti
Concluzii - motenirea cultural istoric i rolul acesteia n istoria spaiului romnesc
Bibliografie

Cercettor
LUNGU Dana
Voluntar Baze date
LESU Georgiana Iuliana

A. PREZENTARE GENERAL

Scurt istoric al prezenei evreieti pe teritoriile istorice romneti

Antichitate. Poporul evreu a avut o istorie mai puin obinuit, timp de 2000 de ani neavnd
un stat teritorial identificabil concret, lumea evreiasc fiind o imens diaspora, rspndit din Britania
pn n Balcani, din Spania pn n Rusia. Istoria sa este o istorie a raporturilor cu populaiile
majoritare, a luptei pentru supravieuire etnic sau pentru emancipare, pentru afirmarea identitii de
neam, religioase, culturale.
Cea mai veche semnalare a prezenei evreilor pe teritoriile romneti ar putea fi plasat
naintea erei noastre, sec. I. .H., n zona Dunrii i a Mrii Negre. Este vorba despre evrei venii din
Palestina i stabilii n aceste zone pentru practicarea comerului cu dacii. Exist documente care
atest c Decebal le-ar fi atribuit oraul Thalamus (Talmaci), aproape de Turnu Rou n Transilvania
(vezi C. Iancu, 1996). n perioada Daciei romane, odat cu cucerirea statului dac, au fost aduse pe
teritoriul dacic trupe romane din Palestina celebra legiune a XIII-a Gemina. Odat cu acetia, au
venit n Dacia i muli comerciani i coloniti evrei, ce au practicat negoul cu aceast ar att de
bogat. Urmele prezenei lor sunt diverse: inscripii mortuare pe zidurile altarelor de rugciune,
plcue votive, monede iudaice cu simboluri specifice, pietre de mormnt etc. (vezi S. Costachie,
2004).
ncepnd cu aceast perioad, grupele de populaie iudaic venite odat cu legiunile
cuceritoare s-au stabilit aici alturi de btinai, continundu-i viaa n modul lor tradiional.
I. Prezena evreilor pe teritoriile Valahiei i Moldovei pn la anul 1800. Istoricii au
delimitat trei mari perioade (faze) de ptrundere a populaiei evreieti.
1. Pn n sec. XV apar nsemnri sporadice, disparate n timp. La 1170 exist un document
de cltorie a lui Beniamin din Tudela, n care se amintete de evreii din rile romneti. Este
perioada de deschidere a comerului evreiesc desfurat ntre Bizan, Rusia i Polonia, activitate care
va modela prezena evreilor pe Valea Siretului i n ntreaga provincie istoric ara Romneasc.
2. A doua perioad a stabilirii evreilor este cea dintre secolele XV i XVII. Este caracteristic
fenomenul imigrrilor din Polonia i Galiia spre Moldova i, ulterior, spre Muntenia. Apar
documente directe ale principalelor curi domneti din Moldova i ara Romneasc referitoare la
statutul i locul evreilor, n raport cu populaia majoritar: apar menionri ale participrii evreilor la
diferite aciuni, inclusiv militare; dar cel mai caracteristic este stabilirea grupurilor de evrei trgovei,
refugiai politic, care au gsit n provinciile romneti un loc panic. n acelai timp, apar menionate
comunitile evreieti din principalele orae romneti. De asemenea, are loc accederea unor evrei la
funcii importante la curile domneti ale vremii; secretari personali ai domnitorului sau medici
personali, sfetnici sau creditori ai coroanei sunt deseori citai (n Moldova, este celebru medicul evreu
Isac-beg, acreditat la curtea lui tefan cel Mare, care a funcionat i ca diplomat ambasador al naltei
Pori; domnitorul Petre chiopul il are ca medic personal pe doctorul Solomon Askenazi, venit de la
curtea sultanului etc. n 1591, domnitorul Aron Vod se urc pe tronul Moldovei i prin intervenia
unui medic evreu la Sinan-Paa. La numai 3 ani de la urcarea pe tron, Aron Vod ucide 19 evrei turci,
foti creditori ai si, pentru a scpa de plata datoriei contractate la urcarea pe tron). Evreii au sosit i
s-au stabilit n Moldova n principal prin nordul i nord-estul Moldovei, pe unde au ptruns
comerciani evrei care fceau legtura ntre Polonia i Galiia, pe de o parte, i Imperiul Otoman, pe
de alt parte. Existau adevrate axe de circulaie orientate de la nord la sud, ce strbteau Moldova
pe Valea Siretului i estul rii Romneti; datorit acestora s-au constituit fluxuri comerciale
importante ce au permis n timp stabilirea evreilor n localitile deja existente, iar ulterior chiar
crearea de ctre acetia a faimoaselor trguri i trguoare evreieti din Moldova. n trgurile din
Moldova ncep s se stabileasc grupuri de evrei trgovei nc nainte de anul 1500, acest lucru
2

fiind dovedit i de existena n cimitire a pietrelor tombale datate la 1467 i 1549 (Iai), 1560
(Botoani), 1627 (Piatra Neam), 1652 (Dorohoi), 1661 (Rm. Srat) i 1677-1689 (Neam).
Istoricul C.C. Giurscu semnala dou fluxuri de evrei n Muntenia, n sec. XVII: unul din
Moldova, spre sud, reprezentat de evrei galiieni cobori spre Milcov din Nord pe Valea Sireturlui;
unul din sud, din Turcia, format din evrei spanioli sepharzi, cu un standard de via mai ridicat.
3. A treia perioad a stabilirii evreilor poate fi considerat cea din sec. XVIII. Caracteristic
este apariia unui fenomen nou n Moldova: chemarea de ctre unii boieri moldoveni a negustorilor
evrei, n vederea dezvoltrii comerului n oraele i trgurile moldoveneti, dar i pentru crearea unor
noi aezri, de regul trguri. n paralel cu aceast urbanizare primar, se remarc i sedentarizarea
urban. Dup anexarea Galiiei de ctre austrieci, n 1772, are loc un exod puternic al evreilor n
Moldova, apoi e reluat n 1803, cnd grupuri mari de evrei se vor stabili n special n trgurile i
trguoarele ce fuseser nfiinate deja de evrei. Dei iniial specifice doar Moldovei, trgurile i
trguoarele vor aprea i n ara Romneasc dup anul 1790.
II. Prezena evreilor pe teritoriile Valahiei i Moldovei n secolul XIX. O caracteristic o
reprezint creterea numrului de evrei, care s-a axat, aproape n totalitate, pe un proces de imigrare
masiv, orientat pe axa nord-sud, aportul masiv de evrei venii din Polonia i Galiia va duce la
creterea numrului populaiei urbane, ceea ce va duce la diversificarea tipurilor de ocupaii,
modificare care a avut n final rolul de a moderniza economia romneasc. Condiionarea impus de
lipsa drepturilor de proprietate asupra pmnturilor a fost dublat i de specificul acestei etnii,
orientarea sa strict spre mediul urban, ceea ce va modifica inclusiv profilul economic al Moldovei,
schimbnd inclusiv gradul de fiscalitate specific acestei provincii. Aceste creteri demografice vor
constitui, alturi de penetrarea puternic n economia romneasc, motivaia principal care a generat
apariia unor curente anti-semite, n special n Moldova, ce vor duce la o serie de micri naionaliste,
extremiste.
n ara Romneasc, numrul evreilor stabilii dup 1803 a fost mult mai redus comparativ
cu celelalte provincii romneti, poate i datorit transformriilor politice i economice prin care
Imperiul otoman va trece n acest secol. O caracteristic pe care o regsim din secolul trecut este
aceea de concentrare a evreilor n capitala provinciei, Bucuretiul.
La nceputul secolului apar n ambele principate primele Coduri civile, i anume cel al lui Ion
Caragea n ara Romneasc i cel al lui Scarlat Calimachi n Moldova. Acestea ofereau anumite
faciliti evreilor n stabilirea pe teritoriul celor dou principate. Situaia s-a schimbat dup adoptarea
Regulamentului organic care, sub influen arist, va aduce o multitudine de restricii referioare la
populaia evreiasc. Momentul 1848, Revoluia paoptist, prea c va aduce o lumin nou asupra
situaiei evreilor. Dup Tratatul de la Paris din 1856, situaia evreilor ncepe s se modifice n sens
pozitiv, mai ales datorit interventiilor organizaiilor evreieti mondiale, care vor ajuta comunitile
evreieti n cptarea unui statut modern, mai benefic. n acest sens se nscrie Codul civil promulgat
de Alexandru Ioan Cuza, n decembrie 1864, care oferea posibilitatea naturalizrii i emanciprii
evreilor.
III. Prezena evreilor pe teritoriile Romniei n secolul XX. Aceast perioad poate fi
considerat cea mai dramatic i complex perioad din existena evreilor pe aceste teritorii. La
nceputul sec. XX, n Regatul Romnia existau dou tipuri de comuniti evreieti: 1. n Valahia o
comunitate mic din punct de vedere numeric, dar cu o vechime a prezenei relativ mare, cu o
orientare social occidental, urban, concentrat covritor n capitala Bucureti, dezvoltnd un
proces de aculturalizare relativ constant i susinut, ns fr a fi asimilai, pstrndu-i identitatea
proprie i dezvoltnd o elit intelectual promotoare a progresului social i economic. 2. n Moldova,
regsim o comunitate evreiasc mult mai numeroas, ns caracterizat de o orientare social estic,
influena ruseasc fiind mult mai vizibil aici. Aceast comunitate concentra cel mai mare numr de
vorbitori ai limbii idi, pstrtori ai hasidismului iudaic. O elit intelectual evreiasc s-a dezvoltat n
capitala Cernui, elit care va genera gndirea sionist a vremii.
3

Caracteristic perioadei este creterea exploziv a numrului de evrei n toate provinciile

istorice romneti n primele trei decenii. O alt trstur este descreterea numeric puternic n
perioada 1939-1945, datorat att deportrilor impuse de regimul nazist din Germania cu care
Romnia era aliat, ct i din cauza unor aciuni antisemite desfurate de micri naionaliste extreme
(Garda de Fier) care au forat bun parte din populaia evreiasc s migreze spre alte ri. O alt
scdere numeric important, continu i constant, a avut loc i dup anul 1948, odat cu crearea
statului Israel.
1. Caracteristici ale evreilor i ale prezenei lor pe teritoriul Romniei
Caracteristici geo-istorice ale evreilor: o prezen istoric foarte veche; avnd o evoluie
demografic puternic pozitiv n anumite perioade (bazate pe spor demografic natural, spor
migratoriu major, apoi, dup 1948, regres demografic accentuat bazat pe o emigrare masiv); cu o
orientare strict urban.
Caracteristici socio-economice ale evreilor: o ierarhizare extrem de bine nrdcinat; o
structurare intern a comunitii bine echilibrat, avnd o conducere unitar, dar cu principii
democratice de luare a celor mai importante decizii; grija permanent pentru copii, cu eforturi
continue pentru ridicarea nivelului intelectual al generaiilor urmtoare; o bun funcionare a vieii
religioase; ghidarea spre meserii viabile, n concordan cu statutul lor intelectual n momentul
respectiv; orientarea spre meserii cu profituri substaniale (au fost deschiztori de drumuri n anumite
domenii economice romneti, n domeniul bancar, n comerul intern i extern, arendarea n mediul
rural); ntrajutorarea social i economic - ntre membrii comunitii sau prin ajutoarele primite din
partea unor asociaii i organizaii evreieti strine; adaptabilitatea economic la evoluiile
momentului.
Caracteristici geo-politice ale evreilor: capacitatea de nelegere a momentului istoric trit;
de aici accederea spre diferite funcii importante din care puteau oferi protecie ntregii comuniti:
capacitate de supravieuire n cele mai aspre condiii istorice, o lupt continu pentru emancipare:
apariia micrii sioniste n a doua jumtate a sec. XIX-lea; pstrarea omogenitii etnice nu prin
separaie etnic i rasial, ci prin statutarea unui mod specific de via.
2. Srbtorile evreieti
Srbtorile evreieti se pot mpri n trei mari categorii: srbtori religioase, ce apar n Tora
(Rosh Hashana, Yom Kippur), srbtori istorice (Purim, Hanukka) i srbtori agricole (Sukkot, Lag
BaOmer).
Ro Haana (Anul Nou) (literal Capul anului) este Anul Nou evreiesc i, conform credinei
mozaice, este o zi de judecat n care Dumnezeu judec fiecare persoan individual, n funcie de
faptele sale, i face un decret pentru anul urmtor. Srbtoarea se caracterizeaz prin porunca special
de suflare n corn (ofar).
Yom Kipur (Ziua Ispirii). n cea de-a 10-a zi a celei de-a 7-a luni era celebrat o srbtoare
anual special, nsoit de mrturisirea i ispirea pcatelor.
Purim (sori) fcnd referire la loteria folosit de Haman pentru a alege data de exterminare
a evreilor. Purim este o srbtoare vesel i de aceea oamenii obinuiesc s se mascheze, s organizeze
carnavaluri, s pun n scen piese de teatru i s se mnnce delicatese. O astfel de delicates este i
Humentaschen (literal buzunarele lui Haman). Aceste prjituri triunghiulare umplute cu gem sau
semine de mac, miere i nuci, amintesc de plria n trei coluri a lui Haman.
Hanukka (Srbtoarea luminilor), celebreaz victoria macabeilor asupra monarhiei
seleucide din Siria, eveniment desfurat cu mai bine de 2000 de ani n urm. Ceremonia srbtorii
are loc n special acas, n familie, dar i n sinagogi. Timp de opt nopi, ct dureaz srbtoarea,
4

familiile se adun n jurul unui sfenic hanukia un candelabru special cu opt brae, n care se ard
opt lumnri. n prima noapte, capul familiei aprinde o lumnare. n cea de-a doua sear, dou
lumnri, i aa mai departe, pn cnd, n cea de-a opta sear, se aprind toate lumnrile. Exist
obiceiul ca sfenicul s fie aezat n pragul uii sau la fereastr, o cale pentru evrei de a mprti
bucuria srbtorii cu restul comunitii n mijlocul creia triesc.
Sukkot (Srbtoarea Corturilor) este una dintre cele trei srbtori de pelerinaj prescrise de
Tora, n cursul creia se srbtorete bucuria asistenei divine primit de copiii lui Israel n timpul
Exodului i sfritul ciclului agricol anual. Dureaz apte zile, n afar de una sau dou zile din
srbtoarea urmtoare.
Lag B'Omer (Este cea de-a 33-a zi de cnd se numra Omer) Este o srbtoare vesel care
povestete faptele rabinului Akiva, ale rabinului Shimon bar Yochai i Bar Kochba n ncercarea lor
de a ctiga independenta i suveranitatea evreilor din Israel fa de romani. Se obinuiete sa se fac
focuri de tabr i s se cnte.
Mai recent, Yom Hashoa este Ziua Memorial a Holocaustului, cnd evreii i amintesc de
milioanele de oameni ucii n Holocaust. n Israel, o sirena suna timp de dou minute la ora 11; atunci
toat lumea se oprete din lucru i pstreaz un moment de linite

B. LOCALIZARE I SELECIE 5 LOCALITI

Bucureti, capitala Romniei, se afl n sud-estul rii. Este cel mai populat ora i cel mai
important centru industrial i comercial al rii. Populaia de 1.883.425 de locuitori (2012). Mrturii
despre organizarea primelor comuniti evreieti n rile Romne se ntlnesc n numeroase
documente, cronici, note de cltorie, ncepnd din sec. XVI. Bucuretiul devine, ctre sfritul sec.
XVII, un important centru al prezenei evreilor n Muntenia, lucru demonstrat i de prezena pietrelor
tombale n cimitirele evreieti ale oraului, cea mai veche fiind datat 1682.
La Bucureti, urmtoarele obiective au fost considerate cele mai interesante pentru o prima
list:
1.
Templul Coral copie a templului Leopoldstadter din Viena, 1860
2.
3 blocuri in stil modernist, creaia arhitectului Marcel Iancu
3.
Teatrul evreiesc de stat (a adapostit pe vremuri legendarul teatru Baraeum)
4.
Muzeul de istorie al evreilor din Romnia, constriut n 1850 de Breasla
Croitorilor
5.
Sinagoga mare polonez, contruita in 1845 de comunitatea evreilor polonezi
6.
Calea Vcreti, fostul cartier evreiesc, sec. XIX
7.
Avangarda, fenomen cultural iniiat de intelectuali evrei, cunoscut foarte bine
peste hotarele Romaniei (Ion Vinea, Tristan Tzara, Marcel Iancu, B. Fundoianu,
Ilarie Voronca, Stephan Roll, Saa Pan etc., majoritatea scriitori evrei)
La o selectie secund au ramas: 1. Templul Coral, care e nc foarte prezent in viaa
comunitii evreieti; 2. prezentarea Avangardei, fenomen ce a cuprins si arhitectura (prezena
blocurilor moderiniste ale lui M. Iancu), si pictura (V. Brauner), si literatura (M. Blecher etc.).
La selecia final a ramas Templul/Sinagoga Coral, ca fiind cel mai prezent in viaa
comunitii actuale, un reper i pentru bubureteni, mai cunoscut n marea mas decat un fenomen
artistic si cultural.
Botoani, oraul de reedin al judeului Botoani, este situat n nord-estul Romniei. Are o
populaie stabil de 116.110 locuitori (2009). n judetul Botosani se afla 7 orase (Darabani; Saveni;
Bucecea; Flamanzi; Stefanesti) din care 2 sunt municipii (Botosani i Dorohoi ); aceste orase au avut
in jurul lor o constelatie de targuoare evreieti, intemeiate incepand cu secolul XVI, la momentul
actual complet depopulate de evrei.
Botoaniul a avut o comunitate evreiasc extrem de puternic, ntre cele dou rzboaie
numrul populaiei evreieti depindu-l pe cel al romnilor. Documente cu privire la existena unor
evrei la Botoani dateaz de la nceputul secolului al XVI-lea. Negustori evrei din Polonia, n drumul
lor spre Dunre, fceau popas la Botoani, pentru c aici gseau gazd la evreii locali, unde puteau
primi mncare gtit dup ritual (caer), dup cum puteau s in abatul dup datin i s-i fac
rugciunea ntr-un miniat. Primele pietre funerare din vechiul cimitir evreiesc dateaz de la 1540,
dat considerat a fi nceputul existenei unei obti evreieti la Botoani.
La Botoani, n urma documentrii livreti, au fost gsite urmtoarele obiective care s fie
incluse in proiect:
1. Centrul Vechi;
2. Sinagoga mare din Botoani;
3. Cimitirul evreiesc din Botosani, cu pietre funerare din secolul XVI;
4. Sinagoga din Sveni (singura sinagoga din ar scoas la vnzare prin anunt public,
din lipsa de membri ai comunitii);
5. Sinagoga din Dorohoi;
6

6. Cimitirul evreiesc din Dorohoi, cu una din cele mai vechi inscriptii pe piatra funerara
1640;
7. Progromul din Dorohoi 1 iulie 1940 + Muzeului de Istorie a Evreilor din Moldova de
Nord Shlomo David inaugurat 2015+ Proiectul Memoria ca act de justitie (ce
aduna persoane din Isreal, personalitati din comunitatea evreiasca romaneasc i
oficialitati din Romania dar periodicitatea proiectului este nesigura!);
8. Evrei botosneni recunoscuti international (lista de pe http://romanianjewish.org/ro/
Comunitatea isrelit din Botosani.
A ramas la o prima selectie : 1. Centrul Vechi 2. Vizitarea Sinagogii mari, mpreun cu
prezentarea ctorva mari personaliti plecate din Botoani recunoscui national si international
(Isidor Isou, M. Blecher, Samuel Lerner, Lucien Goldman, Ion Pribeagu etc.).
La o ultima selectie a ramas Centrul vechi, avand prin dimensiuni si recenta restaurare un
grad de unicitate mai mare in tara fata de Sinagogasa mare, renumita prin picturile ei.
Suceava, municipiu din Romnia, reedina i cel mai mare ora al judeului Suceava. aflat n
zona nord-estic a rii, n regiunea istoric Bucovina. Oraul este situat n Podiul Sucevei, pe cursul
rului cu acelai nume, la 21 km distan de vrsarea n Siret. Populaie de 92.121 (2012) de locuitori.
Judeul Suceava are n compone 11 orae: (Broteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Gura Humorului,
Liteni, Miliui, Salcea, Siret, Solca i Vicovu de Sus) si 5 municipii (cinci municipii: Cmpulung
Moldovenesc, Flticeni, Rdui, Suceava i Vatra Dornei). Majoritatea acestora au avut pn n 1941
o populaie importanta evreiasc.
Obiective vizate dup o prim documetare livresc:

Sinagoga Gah din Suceava

Deportarea evreilor din Bucovina si Suceava (intr-o singura zi, au ramas doar 5
evrei, medici si ingineri, in rest, pe 9 oct. 1941 au fost luati toti evreii si trimisi in
Transnistria)
Norman Manea, evreu nascut la Suceava, deportat la 5 ani in Trasnstria, emigrat in
SUA, singurul roman aflat pe lista scurta a Nobelului
Sinagoga din Cmpulung, inchisa de 20 de ani din lipsa de membri ai comunitatii
Sinagoga din Rdui

A ramas la o a doua selectie: vizitarea Sinagogii Goh transformata in muzeu, si prezentarea

lui Norman Manea, o personalitate incontestabila a culturii romane contemporane.
A ramas Sinagoga Gah, ca fiind unul dintre puinele obiective vizitabile ale Sucevei.
Iai este reedina judeului Iai i principalul centru urban din nord-estul Romniei. Iai a
fost capitala Moldovei n perioada 1564-1859, una dintre cele dou capitale ale Principatelor Unite
ntre 1859 i 1862 i capitala Regatului Romniei ntre 1916 i 1918. Municipiul Iai numra 290.422
de locuitori (2011). Judetul Iai include 2 municipii (Iai i Pacani), 3 orae (Hrlu, Tg. Frumos i
Podu Iloaiei).
Primele documente care ne vorbesc de vechimea evreilor n Iai i deci a unei Comuniti sunt
pietrele funerare din cimitirul situat n Ciurchi, dintre care cea mai veche ar purta data anului
1467. Interactiunea dintre cultura evreiasca si cea evreiasca au fost foarte puternice de-a lungul
timpului.
Comunitatea evreiasc din Iai a fost mare i important din punct de vedere economic, social
i cultural.
7

Obiectivele importante gsite dup etapa de documentare livresc sunt:

Cimitirul evreiesc cu cea mai veche inscriptie funerara 1549, cu o poarta foarte
spectaculoasa la intrare;
Pogromul din Iai, cu trenurile mortii;
Primul Teatru evreiesc Pomul verde, infiintat de Avram Goldfaden, in limba idis;
Cea mai veche sinagoga din tara, 1640;
Benjamin Fundoianu/B. Fondane poet si filosof existentialist, ucis n lagarul de la
Auschwitz.

Au ramas, dup o prima selectie: Cimitirul evreiesc, Primul teatru evreiesc din lume Pomul
verde si istoria lui Avram Goldfaden+ Sinagoga mare din Iasi.
Am optat in final pentru Sinagoga mare, ca fiind prima sinagoga din Romania, cea mai veche,
si Teatrul Pomul verde ca fiind primul teatru evreiesc din lume, deci pentru obiective care au un
prim loc in istoria institutii lor respective.

C. PREZENTARE GENERAL 5 LOCALITI

Bucureti. Bucuretiul devine, ctre sfritul sec. XVII, un important centru al prezenei
evreilor n Muntenia, lucru demonstrat i de prezena pietrelor tombale n cimitirele evreieti ale
oraului, cea mai veche fiind datat 1682. Evreii sunt secretari ai domnului, cmtari, negustori (cei
venii din Imperiul Otoman in special au nlesniri comerciale i beneficiaz de protecie).Totusi, cea
mai veche meniune n documentele oficiale de curte despre evreii din Bucureti dateaz din secolul
al XVI-lea Menionrile referitoare la Bucureti sunt ns mult mai vechi, datnd de la 1573, cnd
apar n documente oficiale de curte numiri ale unor evrei pe posturi de secretari sau cancelari ai
domnitorului, beneficiind de faciliti i nlesniri, care s-au rsfrnt i asupra conaionalilor din ora,
chiar dac acetia nu deineau funcii importante, dei n epoc apar i msuri pugnitive referitoare la
evrei, cazul pravileleor date de Matei Basarab, sau a ncercrilor de convertire la ortodoxie fcute tot
de Matei Basarab ctre sfritul domniei sale, comunitile evreieti din Bucureti prosper i ncep
chiar s dein proprieti. Demn de remarcat este cazul de la 1678 cnd un evreu nchiriaz teren n
zona comercial a Lipscanilor pentru a ridica ulterior prvlii i case. Astfel la la sfritul secolului
XVII, comunitatea din capital era stabil, bine organizat i dispunea de sinagogi n care i putea
defura viaa spiritual fr probleme.
Prima zon de reziden evreiasc se poate considera mahalaua Sfntul Gheorghe Vechi, unde
se aflau principalele zone de schimb i locuiau numeroi negustori i meteugari ce i exercitau
meseriile pe lng Curtea Domneasc. n secolul al XVII-lea se formeaz n jurul bisericii Sf.
Apostoli, mahalaua Trnovului, numit apoi i mahalaua Arhimandritului. Dup 1700, i se d numele
de mahalaua Dudetilor, deoarece boierii Dudeti aveau aici mari domenii, druite de Brncoveanu.
Calea Vcreti era nc atunci drumul la srbi care trecea prin dreptul caselor boierilor Herescu
Nsturel, al mahalalei boierilor Popeti, apoi Dobroteasa, Srbi i Cioplea Dudescu.
ncetul cu ncetul populaia israelit a devenit predominant n aceast zon, n special dup
marele foc din 1847. Evreii se stabilesc pe strzi ca Bradului, Vulturi, Nerva Traian, Colonel Orero,
Pitagora, Udricani, Mmulari, Sfntul Ioan Nou, Jignia, Olteni, Mircea Vod, Haiducul Bujor,
Labirint, i o parte nsemnat din Calea Clrailor. Ca urmare a acestei mutri apar i strzi cu
denumiri specifice: strada Israelit, strada Halfon, strada Sinagogii, strada Spaniol, strada rabin dr.
Beck, strada Goldfaden, strada Jacques Elias, strada Palestina.
Templul Coral din Bucureti este o sinagog a Comunitii Evreilor din Bucureti, fiind cel
mai mare lca de cult mozaic din ora. Edificiul a fost construit ntre anii 1864-1866, fiind renovat
n 1932 i 1945. A trecut prin numeroase devastari de-a lungul istoriei comunitatii evreiesti din
Bucuresti.
Templul Coral joaca un rol insemnat in istoria evreilor din Romania, deoarece, pe timpul in
care nu exista o comunitate centrala in Bucuresti, Temnplul juca pentru toti oamenii culti ai
Bucurestiului rolul central, forma o comunitate unitara centrala. Templul Coral a ramas sanctuarul
principal al evreilor din Bucuresti.
Inaugurarea lui a avut loc n 1867, cand au participat la aceasta diplomati straini si membri ai
guvernului Cu timpul, singagoga a reusit sa-si pastreze aspectul mauro-bizantin si a beneficiat de-a
lungul anilor de mai multe imbunatatiri: in anul 1892 s-a construit cel de-al doilea nivel al galeriei;
in 1932, sinagoga a fost rasfatata cu o noua aripa care avea la parter o sala de conferinte si de festivitati
si o camera a clerului, iar la etaj muzeu, arhiva si biblioteca, caci Templul a avut un rol important la
dezvoltarea obstei culturale a Bucurestiului. De asemenea, aici functiona un cor admirat de toata
lumea, care canta si in afara serviciului divin. De aici va lua fiinta in 1902 Asociatia de cultura
Muzical Orpheu, cu sprijinul Congregaiunii care-i pune la dispoziie una dintre ncaperile ei. De
asmenea, in 1897 se fondeaza Societatea de gimnastica, scrima i lectura Aurora, careia i se pun la
dispozitie cateva incaperi la Gimnaziul evreiesc, in aceeasi cladire. Biserica Saniel Marcus este iar
o importanta ctitorie, care cuprindea o biblioteca populara, dar si cu carti pretioase, ebraice si iudaice..
9

Cum sub auspiciile bibliotecii se tineu conferinte literare si tiintifice, locul a devenit curand un
adevarat centru cultural pentru evreimea din Bucuresti.
In Templu functiona si scoala primara, secundara si gimnazila de baieti, dar si Institutul
secundar de fete.
Templul a fost renovat in 1932, dar nici aceste mbunatiri si nici noile decoratiuni nu aveau
sa dureze prea mult, pentru ca, in 1941, legionarii au devastat locul care fusese deja usor afectat de
cutremurul din 1940. S-au folosit materiale mai ieftine pentru reconstructia care s-a terminat in 1945,
asa ca a fost nevoie de o noua interventie, una mai serioasa si definitiva, finalizata in anul 2014.
Templul este un frumos obiectiv istoric, un loc in care oricine poate sa intre si sa asiste la un
serviciu religios. Remarcam ca acesta avea multiple functionalitati inca de la intemeiere: si loc sfant,
de rugaciune, si scoala si locas cultural, dar si sediu de asistenta social, centru administrativ. Practic,
toate nevoile comunitatii se gaseau reprezentate in aceasta constructie. Inca de la inceput el a fost
recunoscut ca atare, multifunctional, caci autoritatile locale, judecatoresti si militate, consulatele
straine, minsterele etc. pstrau legtura cu Templul Coral nu numai pentru chestiuni de domeniul
ritual ori religios, dar si pentru celelate chestiuni, culturale ori sociale. Palatul regal invita
Comunitatea templului Coral la toate solemnitatile si la toate festivitatile, ca mandatara a populatiei
evreiesti.
Actualmente, la intrare, se afla si un monument in memoria victimelor Holocaustului, o
menora: faimosul candelabru cu sapte brate, simbolul statului evreiesc
Botoani. Comunitatea israelit din Botosani dateaza din 1540. Obstea evreiasc botosanean
e socotita de dr. Iuliu Barasch, in studiul Itinerar in Cracovia, Galitia, Bucovina, Moldova si
Muntenia, printre comunitatile mai mari si mai insemnate, alaturi de Iasi.
Dupa 1780, printul Alexandru Ipsilanti acorda si comunitatii din Botosani privilegiul de a se
putea considera cu statutul de corporatie autonoma (Contributia evreilor din Romania la cultura si
civilizatie). In 1793, domnul Moldovei Mihai Grigore Sutu permite asezarea acestora.
Istoricul Artur Gorovei insera, in Monografia orasului Botosani, date despre evreii care au
inceput sa vina pe meleagurile botosanene, inca din 1600. Daca la inceput faceau negot cu vite, in
timp, gama de profesiuni s-a largit, indicand un stadiu de dezvoltare economica avansata (Liviu
Rotman). N. Iorga afirma ca aici in tinuturile Moldovei veneau evrei polonezi care faceau schimb,
oferind postavuri lesesti pentru vite.
In 1893, aveau sa se tipareasca Statutele epitropiei comunitatii israelite din Botosani. Un
document de valoare, care atesta vechimea evreilor pe aceste meleaguri, il constituie si acele pietre
tombale inscriptionate 1540; dovada este lucrarea Archiva documentelor Comunitatii Israelite din
Botosani, fondata in anul 1540, lucrare tiparita pe cheltuiala lui Iosef Freifeld.
Prin imigrari din Galitia, prin sporire naturala, numarul evreilor avea sa creasca
considerabil: in 1832, vietuiau aici circa 1477 evrei; in 1930 circa 12 000 de evrei, in 1940 circa
20.000, astazi, mai sunt doar 75.
Stabiliti statornic la Botosani, evreii i-au construit numeroase locuinte, pravalii, scoli,
asezaminte spitalicesti si sinagogi. Din rndul lor s-au ridicat importante personalitati ale stiintei si
culturii romnesti, ntre care Simion si Henri Sanielevici, Barbu Lazareanu si Alexandru Graur.
Centrului Vechi al Botoanilor, care este si a fost un centru comercial, predominant evreiesc,
parte constitutiva din vechiul cartier evreiesc, si un ansamblu arhitectural extrem de relevant
deopotriv pentru comunitatea evreiasc, pentru istoria locului, pentru dezvoltarea urban, cea
capitalist, precum i pentru circulaia influenelor arhitecturale.
Marele vad comercial a beneficiat ns de construcii impozante, care au fcut din centrul
istoric al oraului o zon renumit pentru valoarea sa arhitectural. Ea cuprindea piaa cea mai
frecventat a Botoaniului (numit, de-a lungul timpului, Piaa trgului, Piaa Mare, Piaa
Carol, Piaa 1907 sau 1 decembrie 1918), cu o poriune din drumul principal (Strada Mare, Calea
Naional, Strada 1 decembrie 1918). Practic, oraul a evoluat de-a lungul secolului al XIX-lea, de
10

la tipul de trg concentrat asupra arterelor principale de tranzit, spre cel care are drept centru de
greutate piaa, locul efectiv al tranzaciilor, spre care se ndreapt, predominanat, reeaua de strzi.
De altfel, cam peste tot n ar, etapa hotrtoare pentru cristalizarea unor ansambluri centrale mai
mult sau mai puin nchegate o constituie sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XXlea, iar pe strzile comerciale, locul caselor de lemn, dispuse liber, cu terenuri mari n jurul lor, a
fost luat de cldiri de zid aezate n regim nchis.
Pe o structur medieval de beciuri boltite, zona central avea dou tipuri de cldiri: dughene
de parter sau cu parter i etaj destinat, n general, locuinei. Unele detalii de arhitectur sugereaz c
multe etajri dateaz de la mijlocul secolului XIX. Dar dup marele incendiu din iunie 1887 care a
devastat aproape opt sute de case, n majoritate evreieti, ca i unele cldiri de cult centrul oraului
a fost refcut de o manier impresionant. Faptul s-a datorat i modului n care sinistraii din Botoani
au fost imediat ajutai de alte comuniti evreieti, din ar sau din strintate. Se pare c incendiul a
nlturat ultimele dughene improvizate (din paiant) i a impus refacerea nivelelor superioare a
cldirilor din centru. Este vorba mai ales de faade, cci structura cldirilor a rmas destul de fidel
vechilor modele. n general, planul construciilor era n form de L, cu latura scurt aezat spre vadul
comercial, cu acces n curtea interioar prin traversarea dughenei sau printr-o uli secundar. n curte,
cldirile aveau cerdac, balcoane de lemn i geamlcuri tipice arhitecturii de trg premoderne. Astfel,
zona funcional se pstra n limitele tradiiei, iar cea public, menit s exprime rangul i
prosperitatea proprietarilor, cuta s impresioneze prin detalii decorative de influen apusean.
Refacerea cldirilor cam n acelai timp a permis i o unificare a fronturilor, care d astfel senzaia
de ansamblu arhitectural coerent. Aceast arhitectur de pronunat caracter occidental i de foarte
bun calitate, constituie aportul principal al comunitii evreieti din Botoani la mbogirea
valorilor oraului, cci n 1890 poriunea respectiv se afla n proprietatea marilor negustori i
bancheri evrei. Faadele respective nglobeaz elemente de Renatere, baroc, rococo, clasicism,
ecletism de coal francez i chiar Seccesion (Eugenia Greceanu). Domin ns evidente tendine
neoclasicizante concretizate mai ales n ordonana ritmic a faadelor definite de o simetrie n care
succesiune ferestrelor este ntrerupt la intervale riguroase de uile dnd pe balcoane de fier
forjat. Crile potale de epoc insistau asupra Pieii Mari i a Cii Naionale, surprinznd i cteva
dintre cele mai cunoscute firme ale unor oameni de afaceri evrei: librria Minerva - proprietate
Goldschleger & Comp.; librria Modern a lui Z. Schwartz, instalat n fosta cas Moscovici;
magazinul (Casa) Carol Ankele, comercializnd maini i ustensile de tot felul, cel mai mare din
ora; luxosul hotel Regal etc.
Centrul Vechi a fost reabilitat n perioada 2009-2011 n baza unui proiect cu finanare
european n valoare de 6,2 milioane de euro. Prin proiectul implementat de Primria municipiului
Botoani au fost refcute 17 imobile proprietate public din zon, dar i ntreg perimetrul pietonal, cu
utilitile aferente.

Suceava este un oras situat intr-o zona de paduri, o zona foarte turistica.
Una dintre cele mai vechi minoriti etnice din Bucovina este cea a evreilor. Prima atestare
documentar a evreilor din Suceava dateaz din anul 1473 ntr-o scrisoare trimis de ctre un localnic
cuiva din Bistria. De asemenea, tradiia atest i faptul c domnitorul tefan cel Mare a avut un medic
evreu cu numele de mil. La Suceava si Cernauti comunitatile organizate ca entitati de sine statatoare
conform legilor locale se supun modului de organizare austriac in 1786 avand statut de asociatii
confesionale.
O parte dintre acesti evreii care au ajuns aici se aseaza in zone rurale si dezvolta ferme, o alta
parte se stabilesc in micile orase unde incurajeaza dezvoltarea economica, multi fiind implicati in
activitati comerciale si mici lucrari manuale.
Astfel, la 1826, din 62 de companii comerciale, 44 sunt detinute de evrei. Pe langa negustori,
mai erau proprietarii de mici ateliere mestesugaresti, carciumari si hangii, camatari, constructori,
proprietari de terenuri.
11

Astfel, la sfritul anului 1880 din 10.104 de locuitori ai Sucevei, 3.750 erau evrei (37,1%).
n anul 1901 locuiau la Suceava 6.787 evrei, pentru ca n 1914 numrul lor s ajung la 8.000. La
sfritul secolului al XIX-lea, comunitatea evreilor din Suceava dispunea de un templu i 8 case de
rugciune public. nainte de 1940 existau n jude mii de evrei care au contribuit din plin la
dezvoltarea oraelor i care deineau fabrici, coli, ateliere, depozite, prvlii
Scolile au un rol important pentru eliminarea izolationismului religios si raspandirea ideilor
iluministe (haskala). Primele scoli germane evreiesti se organizeaza in 1790. Stimulate de valorile
noii burghezii, invatarea limbii germane incurajeaza entuziasmul asimilationist la paturile comunitatii
urbane care isi propune sa devina parte a comunitatii locale. Clasele de jos raman dedicate modelului
ortodox, in special hasidismului care domina in Bucovina datorita curtii de la Sadagura.
Pina in anii '60, viata comunitatii a fost animata; dovada in acest sens stau cele 10 sinagogi
cit si liceul evreiesc care numara 25 incaperi si se afla situat pe locul actualei cladiri a Postei.
Una dintre cele mai vechi comunitati din oras, cea evreiasca, mai numara maxim 100 de
suflete, majoritatea lor avand peste 60 de ani, existind pericolul ca peste 12-15 ani sa fie doar
legenda.
In municipiu exista 5 cimitire, unele din ele avind o vechime de citeva sute de ani. Astfel,
cimitirul de pe strada Parcului are circa 200 ani, iar cel de pe strada Alexandru cel Bun in jur de 400
ani. Totusi, cel mai vechi si mai frumos cimitir evreiesc din tot sud-estul Europei se afla la Siret,
ne-a declarat liderul comunitatii evreiesti locale; dupa unele surse el dateaza de pe vremea lui DragosVoda. Viata membrilor comunitatii se deruleaza fara evenimente deosebite, singurele lucruri notabile
fiind legate de reuniunile saptaminale care au loc la sinagoga unde, duminica de duminica, se tin
cursuri de religie mozaica.
Si in celelalte orase din judet, in special Radauti, au existat puternice comunitati evreiesti. De
asemenea, la Frasin, la Siret, la Campulung Moldovenesc, Falticeni etc. Azi. Aceste comunitati
adeseori nu mai numara nici un membru.
Sinagoga Gah a fost construit n anul 1870 si este singura sinagoga functionala din judetul
Suceava. Este situata central.
Cldirea are o faad exterioar simpl, avnd un parter nalt cu ferestre dreptunghiulare,
largi i nalte (n stilul cldirilor neoclasice). Interiorul este amplu i decorat cu msur.
Restaurrile efectuate n 1910, 1975, 1983 i 2003 au fcut ca acest edificiu s devin unul
din puinele cazuri de compunere asimetric a planului i volumelor. El este format din dou corpuri
alipite: cel principal are dimensiuni mici, pe cnd cel secundar, ataat pe latura nordic, pare
adugat ulterior. Galerie femeilor este susinut de 12 piloni cu decoraii simboliznd triburile lui
Israel.
Comunitatea evreilor din ora intenioneaz s introduc sinagoga n circuitul turistic i s o
fac accesibil publicului. n cldirea sinagogii, se va amenaja o expoziie cu fotografii i obiecte de
cult evreieti.
Iai. nainte de al Doilea Razboi Mondial, Iasul avea o populatie de cca 100.000 de locuitori,
jumatate fiind evrei. Era un oras cosmopolit, un adevarat centru cultural. Primele documente care ne
vorbesc de vechimea evreilor n Iai i deci a unei Comuniti sunt pietrele funerare din cimitirul
situat n Ciurchi, dintre care cea mai veche ar purta data anului 1467. Interactiunile dintre cultura
evreiasca si cea romneasc au fost foarte puternice de-a lungul timpului.
Comunitatea evreiasc din Iai a fost mare i important din punct de vedere economic, social
i cultural. Evreii au contribuit la dezvoltarea comerului intern prin lrgirea pieei de mrfuri i
susinnd schimburi cu exteriorul. Au nceput a practica i arendia, remarcndu-se prin ornda
crciumritului (se numeau la un moment dat chiar ornde jidoveti) n trguri, orae i sate,
nchiriind imobile, terenuri, poduri, vmi, poverne, accize etc., i, de asemenea, realiznd activiti
manufacturiere, deinnd mici ateliere, la care se aduga de obicei i o mic dughean pentru a vinde
produsele sau fiind negustori sau meteugari ambulani.
12

Teatrul Pomul verde. Prima reprezentatie s-a jucat pe 19 august, iar printre cronicarii care
au consemnat deschiderea portilor, s-a numarat insusi Mihai Eminescu, care a consemnat evenimentul
in Curierul de Iasi (vineri, 20 august 1876). Avram Goldfaden, poet, dramaturg si actor rus de origine
evreiasca, zece ani mai tarziu avea s monteze i primul teatru evreiesc din New York.
nchis n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, Pomul Verde a fost transformat n anul
1949 n Teatrul Evreiesc din Iai, care n anul 1956 a luat numele lui Avram Goldfaden. Odat cu
scderea numrului de spectatori, pe msur ce evreii din Iai emigrau n Israel, Teatrul Evreiesc s-a
desfiinat n anul 1963, iar cldirea sa a fost demolat. La 27 decembrie 1976, s-a dezvelit bustul lui
Avram Goldfaden, amplasat n faa Pomului Verde i n dreapta Teatrului Naional din Iai. La data
de 15 octombrie 2002 a fost dezvelit un obelisc amplasat chiar pe locul unde a funcionat, din august
1876 celebra grdin Pomul Verde, primul teatru evreiesc din lume. Obeliscul a fost amplasat exact
peste drum de Teatrul Naional i de bustul lui Avram Goldfaden.
Sinagoga Mare a fost construit n perioada 1657-1671, fiind cel mai vechi edificiu de cult
mozaic de pe teritoriul Romniei. Este cea mai renumit i cea mai cunoscut sinagog din Iai, fiind
socotit cel mai vechi monument de arhitectur din Romnia. Datorit vechimii sale, a fost inclus pe
Lista monumentelor istorice din judeul Iai n anul 2004.
Sinagoga Mare nu era doar o simpl sinagog, era un simbol al vechimii comunitii i al
continuitii sale n spaiul ieean.
Primul rabin care a predicat n ea se pare c a fost cunoscutul nvat Nathan Hanover. n
secolele ce au urmat, muli rabini vestii au predicat de la amvonul acestei sinagogi. De-a lungul
secolelor, sinagoga din Trgu Cucului a trecut prin multe modificri, prin incendii, sau alte calamiti
naturale. Prima cldire se pare c a fost din lemn i era o copie fidel a sinagogilor galiiene, n stil
baroc. Are o inaltime de 22 de metri, o parte fiind zidita in pamant. Sala principal are o form de
corabie iar n partea opus se afl Steaua lui David.
Dupa ce in 1822 a fost incendiata, lacasul a trebuit refacut, in prezent fiind construita din
piatra si caramida, cu ziduri groase de un metru. In 1939, existau in Iasi 112 case de rugaciune
evreiesti, majoritatea fiind organizate pe bresle, precum cea a Merarilor, a Cizmarilor, .a., ns cele
mai multe au fost drmate n perioada comunist, iar acum doar Sinagoga Mare mai oficiaz slujbe
religioase. Edificiul prezinta elemente de amenajare si decoratie care apartin si ritului sefard si celui
askenad. Se remarca in stilul arhitectonic si decorativ al sinagogii influene ale cladirilor de cult
similare din Boemia, Polonia si Rusia.
Femeilor i brbailor nu le era permis s stea n aceeai ncpere. Femeile aveau o galerie din
care priveau prin cinci ferestre. Sala mare era luminat de cinci candelabre i trei sfenice. n partea
de rsrit se afla kivotul, dulapul sfnt n care se pstrau sulurile Torei. Era cobort mult n pmnt,
astfel c, pentru a intra trebuia s cobori mai multe trepte. Aici se ineau n zilele de Sabat, sau zilele
de Iom Kipur frumoase i impresionante slujbe religioase. Cei mai muli dintre evrei veneau aici
pentru a asculta din crile sfinte sau pentru a se ruga.
Un obicei ce data din vremuri strvechi, de pe vremea lui Moise, era srbtorirea zilei a aptea
sptmnii, ziua de Sabat. n fiecare vineri, dup apusul soarelui, fiecare sinagog se umplea de
credincioii care i aminteau de ziua de odihn. Smbta se citea din crile sfinte de la sinagog, se
nlau rugciuni i cntri. Ziua Sabatului se ncheia la asfinitul zilei de smbt. La acel ceas se
spuneau rugciunile Havdala, rugciuni n care se cerea binecuvntarea sptmnii care urma s vin.
Evreii mergeau la sinagog nu numai n zi de Sabat, ci i la marile srbtori, precum cele de Yom
Kipur, Purim, Pate, Srbtoarea Corturilor, Anul nou.

13

D. ISTORII/LEGENDE/ELEMENTE EXOTICE
In mod evident, cea mai putetnica trauma trita de evrei este cea din timpul celui de-al doilea
razboi mondial, trauma colectiva.
La intrebarea mea adresata membrilor ai comunitatii eveiesti legata de evenimente importante
din via, legende ale locurilor, repondenii au rapuns foarte personal, legat de lucurile impresionante
din viata lor. Cel mai adesea sunt amintiri traumatizante, dar si cu subtilitatea ca nu au fost atat de
dramatic percepute la momentul acela. De exemplu, Saul Rotaru povesteste o amintire legata de
Transnistria, inmormantarea suroii lui de cateva luni, dar fara a fi perceputa ca o drama la momentul
acela. Saul Rotaru (Botosani) Bunicii mei au fost din Sveni. Tata meu a lucrat la moara din
Hanesti. Bunicii mei din Saveni nu i-am cunoscut, au murit la deportare, erau batrani si nu au rezistat,
pe drum spre Transnistria. La fel i sora mea care avea 4 luni. Mama mea pierduse, cum se zice in El
Zorah, a laptelui izvor... cum era sa fie daca manca numai coji de cartofi? Nu a putut fi vorba de
inmormantare, au pus-o intr-o cutie, ceva de lemn, si au dus-o, o ruda a luat-o, si eu plangeam ca de
ce mi-o ia... Eram mic, noi ne jucam pe acolo...parintii mei au supravietuit.
Sau Rebecca Taplaru, amintire legata de tatral sau, munitor la fabrica de sarba din Ploiesti,
amintire a ceva ce s-ar fi putut transforma intr-o drama, dar care nu a fost sa se transforme. Rebecca
Talpalaru (Botosani) : Eu o poveste de viata va pot spune. Tatal meu era o fire foarte independenta,
daca a muncit de la 13 ani... el voia sa fie dreptate, dreptate, dreptate. Si cand a venit un militar sa ne
dea afara, acela a inscenat, a spus o minciuna, ca tata ar fi spus du-te dracului cu conducere cu tot!
Si ii face proces pentru ca sa-l trimita la curtea martiala pentru ca a injurat statul. Si o vecina a spus,
de la a doua casa, nu prima, ca la prima era un evreu. Acolo era o doamna in varsta si i-a spus: eu
merg cu dvs. si jur ca am fost la poarta cand el a spus nu vreau sa parasesc casa, atat! Si s-a dus si
a jurat femeia aceea ca nu a spus asa si tata s-a intors acasa.
A doua povestire este in acelasi stil, o drama ratata la centimetru, ca o salvare divina
incredibila pentru cineva care nu a trait momentele acelea: Sau o alta poveste care m-a marcat. Tatal
meu era agent comercial la industria sarmii, Campia Turzii, Bucuresti, la Auschmit, si a ramas acolo
cand s-a interzis... in 41-42 s-a interzis evreilor sa calatoreasca cu trenul si tata a ramas la Bucuresti.
A ramas mama cu 3 copii aici, singura, nu avea nici o profesiune.... Sora mea, care era mai mare decat
mine, i-a scris, deci avea 11-12 ani, i-a scris poate dl Auschmitz sa-ti spuna ce vrea, mata sa vii acasa
ca noi nu putem sa rezistam. ntre timp, s-a umplut complet casa cu nemti si italieni care plecau
inspre Rusia. Au darmat gradurile de la casa de aici, de la casa din spate si treceau masinile, aici
stationau si spuneau in nemteste noi o sa va pltim totul. Au pus-o pe mama sa coase la bluzele lor
vulturul. Si mama s-a asezat si a cusut, ea se pricepea, daca imi dadea mie ma impusca pe loc. Si intradevar, au scos cazanul, au facut cafea, au facut mancare, ziceau o sa platim totul si au stat cateva
zile, dar au lasat locurile asa, pentru ca veneau altii, mai ales italienii, care cantau... si noi dormeam
afara pe cerdac ca era cald, dar mama era obisnuita, noi si fratele si doua fetite.... Ce credeti ? ca daca
sora mea i-a scris asa uita-te ca e plin aici, nu mai stim cum sa descurcam, tata a luat trenul, ca
facea in fiecare saptamana drumul asta. Tata, cand a vazut ca vine razia, a intrat in toaleta si s-a inchis
acolo, iar razia a trecut, a crezut ca e un civil... Cine se mai urca daca spunea ca nu e voie?
Dar la Ploiesti a coborat si a mers asa din loc in loc, pe jos, pe sus, dar a scapat cu viata in
toaleta... ce ar fi ramas in mintea noastra, mai ales a surorii mele, ca noi i-am spus nu mai putem
rezista! Nu e o intamplare frumoasa, dar asta m-a marcat...

De la intamplarile miraculoase ale copilului, avem traumele traite de adultul care vede vecinii
impuscati. Abraham Ghiltman (Iasi) eu am avut o rud mai ndeprtat care locuia n cartierul
Ttrai. Era o familie format din mama, tat i trei copiii. Un biat mai mare, un bieel de ase ani
14

i o feti de 8-9 ani, cam aa ceva. n zon erau nite locuitori care au venit, i-au scos din cas.. Da.
I-a scos din cas, copiii mai mici se jucau undeva i nu au fost [acasa]. Dar tatl, mama i cu fratele
mai mare au fost omori n faa casei. Femeia care a fost omort avea dou surori: una care locuia
tot prin apropiere i al crei so era mcelar i a luat fata i a crescut-o. Iar bieelul a fost crescut de
cealalt sor al crei so era un unchi de-al meu. i aa cunosc ndeaproape toat povestea.
O alta povestire comuna mai multor intervievati este legata de autoritatile spirituale, care au
mare autoritate in randul membrilor. Povestiri miraculoase, fapte iesite din comun. Marcel
Goldenberg (Botosani) marturiseste ceva extraordinar, incredibil, demn de o pesonalitate: Cu
rabinul din tefneti, n perioada n care era el rabin n tefneti, biatul primarului sau al boierului
avusese un accident i nu erau doctori, iar cel mai colit era rabinul. i se pare c l-a vindecat i,
pentru c i-a salvat viaa, boierul i-a donat o trsur sau o caleac. i mai e o legend pe care o tiu,
era un rabin n Botoani cruia i placea sa mearga cu motocicleta. i se pare c a avut un accident de
motociclet i a murit. Dar asta chiar intr n categoria de legende pentru c tiind rabinii din zona
asta ct de tradiionaliti sunt, mi se pare aiurea o motociclet. O crua o neleg, o trsur, dar o
motociclet In acelasi timp, avem si distantarea omului tanar si educat pe care o regasim aici.
Acelasi tip de interes pe care il gasit la un tanar , il gasim si la un intervievat de peste 60 de ani, Horel
Dermer (Botosani) : Eu nu am fost apropiat prea tare de comunitate, dar o legenda pot sa va spun
cu rabinul din Stefanesti. Este cineva mai varsta si el spunea ca iniante de razboi si i-a spus, era
fotograf care voia tare mult sa-l fotografieze. Stai linistit, ca nu e bine sa ma fotografiezi. Dar
fotograful tot a insistat, si intr-o zi l-a pandit, s-a urcat pe casa si l-a pandit cand a iesit din casa. Cand
s-a dus sa scoata filmul a iesit voalat si fotograful peste trei zile a murit.
Un tip de povestier mai atipica, ca model de viata gasim la Beniamina Lozneanu (Iasi): Din
pcate, nu mai triete, domnul Leizer Finkelstein a fost un om deosebit, un supravieuitor al
Trenurilor Morii. Era foarte tnr cnd a fost plimbat in acele vagoane prin cldura nfiortoare, a
supravieuit i a avut o via superb. Si-a iubit sotia asa cum eu nu am mai vazut asa casnicie. Sotia
lui este o fiinta micuta i plapanda si el a adaorat-o. Era un om voinic, nalt, tmplar de meserie.
Dup foarte muli ani de cstorie, cnd venea pe aici, tot spunea c de abia ateapt s se ntoarc
acas s i vad soia. Dup foarte multi ani de casatorie, cred ca au fost 60.
Legendele sau micile poveti comunitare ntlnite sunt legate n general de figura rabinului
sau de srbtorile tradiionale, fiind mai degrab misterioase sau amuzante. n schimb, atunci cnd
episoadele sunt (auto)biografice au un aer dramatic sau chiar tragic. Traumele trite la mijlocul
secolului XX, au lsat urme adnci n memoria personal i cea colectiv.

15

E. CONCLUZII
Motenirea cultural-istoric i rolul acesteia n istoria spaiului romanesc
Dup o convieuire de veacuri, exista profunde legturi ntre romni si evrei. Respectul fa
de evrei, confirmat de numeroase stereotipuri pozitive, este intotdeauna insoit de regretul dispatiiei
acestei minoritati din Romania. Asa cum dorul evreilor plecai se traduce prin lucrari dedicate
Romaniei si romanilor, in numar foarte mare, care apar an de an la Tel-Aviv.
Multiple sunt domeniile vieii romneti care au fost amprentate de personaliti ale culturii
evreieti. Viata oraelor a fost alta dup venirea evreilor, viaa colilor i raportarea la studiu,
cantecele si jocurile populare s-au influentat reciproc.
De asmenea, nu se poate nega aportul evreilor la ceea ce Elias Schwarzefeld, unul dintre primii
istoriografi ai evreimii din Romnia, numea, prin titlul unui studiu mpopularea, rempopularea i
ntemeierea trgurilor i a trguoarelor din Moldova i, de asemenea, la dezvoltarea economic a
acestei regiuni, dar i a Valahiei, unde situaia nu era cu mult diferit. S nu uitm, ca un argument
important, c evreii au funcionat, ntr-o lung perioad istoric, ca o adevrat clas de mijloc, cci
ntre boierii latifundiari i ranii extrem de sraci, lipsii de pmnturi, nu a existat o clas de mijloc
romneasc.
n Romnia, evreii au format o populaie prin excelen citadin, ca urmare a tradiiilor
specifice lor, dar i a restriciilor impuse de autoriti pentru a nu deine proprieti rurale (excepie
fcnd Bucovina i Maramure sau emancipaii de la 1878). Acest fapt a condus la implicarea evreilor
n activiti economice specifice acestui mediu (negoul, meteugurile, finanele) sau n arendia de
tip agricol sau forestier; de aici s-au nscut, din pcate, stereotipuri negative n ce privete evreul, aa
cum era prezentat n presa anti-semit a secolellor XIX si XX. Evreii find oameni muncitori si
sirguinciosi, prosperitatea lor materiala a adus prosperitate materiala intregului targ in care locuiau.
Evreii din Romnia au susinut ntotdeauna interesele politice Romniei ori de cte ori acestea
garantau sau asigurau o via normal, liber. Evreii s-au impus pe scena cultural romneasc prin
nume mari i cu prestigiu ce a depit i graniele rii.
Romania este o tara cu o profunda mostenire evreiasca. Relatiile intre comunitatea evreilor si
comunitatile conlocuitoare erau intotdeauna foarte bune, evreii insisi ii considerau pe romani un
popor primitor. Adeseori se povesteste de relatiile de buna vecinatate si de toleranta religioasa, mai
ales in mediile urbane.
n muzica si in arta au exista multiple influente reciproce, in folclorul evreiesc figureaza
prelucrari dupa muzica romanesca si invers. La fel, marii pictori evrei aupreluat teme din pictura
romaneasca. Mari scriitori ai literaturii romane sunt de origine evreiasca. La fel, in domeniul stiintelor
umaniste, mari lingvisti au fost evrei, in stiinele matematice si ingineresti de asemenea.
Prin multitudinea de personaliti evreieti i realizri marcante la dezvoltarea social,
economic i nu n ultimul rnd politic a Romniei, populaia evreiasc merit un loc aparte n
panoplia istoric romneasc.

16

F. Bibliografie:
1. ***, Evreii din Romania in texte istoriografice. Antologie. Ediie de Lya Benjamin, Editura
Hasefer, Bucuresti, 2002
2. ***, Holocaust n Romnia. Soarta evreilor din Basarabia, Bucovina i Transnistria. 1941-1942.
Documente, Ediie de Andrei iperco, Editura Universitii din Bucureti, Bucureti, 2005
3. Ancel, Jean, Contributii la istoria Romniei. Problema evreiasc . 1933-1944. vol. 2. Partea intai.
Editura Hasefer, Bucuresti 2013, vol. 2 partea a doua, Editura hasefer, Bucuresti 2013
4. Ancel, Jean, Contribuii la istoria Romniei. Problema evreiasc, partea I, vol. 1, Ed. Hasefer,
Bucureti, 2000
5. Asandului, Gabriel, Evreii din Romnia, 1866-1938, Ed. Institul European, 2000
6. Bernard Wassestein, Dispariia diasporei. Evreii din Europa ncepnd cu 1945. Traducere de
Cristina Lucan, Polirom, 2000
7. Costachie, Silviu, Evreii din Romnia. Studiu de georgrafie uman, Ed. Universitii din
Bucureti, 2004
8. Dieaconu, Daniel, Evreii din Moldova de Nord. De la primele aezri pn n anul 1938. Cu
privire special asupra judeului Neam, editura Cetatea Doamnei Piatra Neam, Editura
Universitar Bucureti, 2009
9. Federaia Comunitilor Evreieti din Romnia, Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din
Romnia, O istorie a evreilor din Romnia n date. Vol. I. De la nceputuri pn la 1919, Editura
Hasefer, Bucureti, 2000
10. Federaia Comunitilor Evreieti din Romnia, Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din
Romnia, O istorie a evreilor din Romnia n date. Vol. II. De la 1920 pn la 1944, Editura
Hasefer, Bucureti, 2000
11. Greceanu, Eugenia, Ansamblul urban medieval Botoani. Botoanii care s-au dus, ed.a II-a, Iai,
Casa Editorial Demiurg, 2009
12. Halevy, M.A., Monografia istorica a Templului Coral din Bucuresti, din Evreii din Romania in
texte istoriografice. Antologie, ediie de Lya Benjamin, Editura Hasefer, Bucuresti, 2002
13. Iancu, Carol, Al. F. Platon, coord., Profesori si studenti evrei la Universitatea din Iai, Editura
Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi, 2012
14. Iancu, Carol, Alexandru-Florin Platon (coordonatori), Pogromul de la Iai i Holocaustul n
Romnia/ Le Pogrom de Iai et la Shoah en Roumanie, Editura Universitatii Al.I. Cuza din Iasi
15. Iancu, Carol, Evreii din Romnia 1866-1919. De la excludere la emancipare, Ed. Hasefer,
Bucureti, 1996, ediia a treia 2009
16. Iancu, Carol, Evreii din Romnia 1919-1938. De la emancipare la marginalizare, Ed. Hasefer,
Bucureti, 2000. Prefa de Pierre Guiral. Postfa de Gerard Nahon. Traducere de icu Goldstein
17. Iancu, Carol, Shoah in Romania. Evreii in timpul regimului Antonescu (1940-1944), Polirom, 2001
18. Kara, I. , Contributii la istoria evreilor din Iasi, Editura Hasefer, Bucuresti, 1997
19. Kuller, Harry, Contributia evreilor din Romania la cultura si civilizatie,
20. Mitican, Ion , Evreii din Trgu Cucului de altdat. Cteva aduceri aminte, Iai, Tehnopress
21. Moldovan, Mircea. Sinagogi din Romnia Lcauri de cult evreieti din Romnia,
http://www.jewish-romania.ro/monumente.php/lacasuri/
22. Rdvan, L., coord., Iasi ora al diversitatii. Cartegorii etnice i minoriti in secolele XV-XX:
Aspecte sociale, economice, culturale, ed. Ars Longa, Iasi, 2015
23. www.romania-israel.ro
24. http://romanianjewish.org/ro/
25. http://www.jewishfed.ro/ Federatia Comunitatilor evreiesti din Romania FCER
26. http://www.csier.jewishfed.ro/public_html/, Centrul pentru Studiul Istoriei evreilor din Romania
27. http://www.idee.ro/jewish_heritage_3/

17