Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
57-80 )
1. Cum ajunge o curb (funcie), pe graficul rectangular, s reflecte gradul maxim de
corelaie ntre variabilele economice (exogen i, respectiv, endogen) ? Exemplu:
cnd este oferta, sau cererea, corelat cel mai strns cu nivelul preului ?
R: Gradul maxim de corelatie se reflecta atunci cand variabilele exogenei sunt egale cu
variabilele engogenei . Corelatie maxima cand unghiul format de curba cu exogena,
endogena de 45 de grade, respective tangentaa 1
2. Ce distinge curba rectilinie, fa de cea non-rectilinie, n materia corelaiei dintre
mrimile economice ?
R: Rectilinie = dreapta
Non-rectilinie = curbe
Dreptele si curbele se despart pe cel putin 3 criterii:
1) Variatia legaturii intre variabile \ Proportionala / Relaxata
2) Panta
\ Fixa
/ Variabila
3) Intersectia cu axele
\ Obligatorie / Cazuala
3. Relaia dintre dou mrimi economice se regsete sub forma unei ecuaii liniare, sau
de gradele doi, trei, etc.,dup puterea maxim la care regsim variabila exogen. Ce
reprezint coeficientul liber (nensoind exogena x), n relaia exogen-endogen?
R: Intersectia axei Ox echivaleaza anularea valorii de pe axa Ox ( x=0 ) repectiv termenul (
coeficientul ) liber de (x) si (y) din expresia matematica a curbei ( functiei ). Aceste
intersectii se vor regasi in puncte de coordonate 0 si respectiv valoarea termenului
( coeficient ) liber al functiei : ex A ( o;a )
4. Pentru o corelaie liniar maxim ntre dou variabile economice, influena exogenei
asupra endogenei este una (nul, mic, medie, mare, extrem)
Consider ca este una medie deoarece in intersectia cu axa Ox valoarea exogenei induce
anularea endogenei, iar in intersectia cu Oy pe aceea a endogenei neinfluentate de exogena.
5. Funcia liniar multi-factorial, n comparaie cu corespondenta ei uni-factorial.
Explicai
14. O curb izocost se deplaseaz ctre dreapta, respectiv ctre stnga. Noua curb este,
respectiv nu este paralel cu cea dinti. Cum explicm i cum difereniem
semnificaiile acestor situaii ?
Paralelismul curbelor izocost se diferentiaza de cele izocuante intrucat este dat de nivelul
constant al raporturilor preturior factorilor intre doua sau mai multe momente diferite
Acolo unde curbele izocost nu sunt paralele intre ele fiecare izocost reprezinta si un
moment in care preturile factorilor sunt diferite de celelalte momente
15. Eficien i ineficien Pareto la ntlnirea izocuant-izocost. Explicai.
Atunci cand are loc o intersectie tangenta intre izocuanta si izocost, indica productia in
conditii de eficienta una si aceeasi combinatie de factori, determina nivelul productiei cu
costul total minim => EFICIENTA PARETO
Iar atunci cand are loc intersectia dubla izocuanta izocost prin deplasarea catre dreapta a
izocostului ( cresterea costului total ) schimba situatia => INEFICIENTA PARETO
16. Cum se construiete curba de expansiune a produciei eficiente ?
Curba de exapansiune a productiei eficiente se realizeaza astfel prin unirea rectilinie ( de la
originea O ) cu celelalte 3 puncte de eficienta in succesiune.
17. De cte feluri este randamentul la scar ? Care este explicaia complet a diferenierii
randamentelor la scar ?
Randamentul la scara este de 3 feluri :
Descrescator < 1
Proportional = 1
Crescator > 1
Cresterea cu o unitate a factorilor variabili poate determina cresterea, stagnarea sau
descresterea productiei si productivitatilor.
18. Artai influena variaiei preurilor factorilor de producie asupra curbei izocost.
Creste K => scade L = > forma descrescatoare a curbei izocost
Scade K => Creste L
20.
Explicai situaiile elasticitilor cererii i ofertei,
considerate extreme.
Elasticitatea cererii fata de pret capata importanta deosebita pentru
functia restransa a cererii In functie de coeficientul de elasticitate vom
avea elasticitate perfect inelastica Epx = 0; elasticitate inelastica E
( 0;1 ) si elasticitate perfect neutra
21.
Ce este surplusul consumatorului, care este semnificaia
acestui concept i ce se ntmpl n condiiile monopolului ?
Surplusul consumatorului reprezinta valoarea diferentei intre:
1) Productia totala a bunului x oferit societatii
2) Valoarea corespunzatoare pretului real al bunului x
22.
Bunuri considerate "speciale" n materia cererii, respectiv
a ofertei. Explicai.
Bunuri speciale => bunuri Griffen sau inferioare => reprezinta un
consum important la nivelul societatii. Sunt percepute drept baromentru
pentru dinamica pe termen scur a nivelului preturilor.
Bunurile Verblem sau de lux sunt percepute ac semnal al
depreciarii monedei autohtone. Cresterea pretului lor poate atrage
cresterea cererii
23.
Curba cererii intersecteaz axa preului, n dreptul valorii
de cinci sute uniti monetare. Explicai.
La un nivel de pret mare, dar nu maxim, cantitatea este 0
24.
Enunai cele dou postulate marginaliste asupra teoriei
utilitii. Dar diferena de gndire din snul curentului
marginalist ?
Partile de baza maxim acceptate sunt 2 la numar:
a) Cresterea cantitatii ( ofertei ) unui bun genereaza descresterea
utilitatii sala marginale
26.
Ce este linia-buget ? Cum se ntlnete aceasta cu curba
de indiferen, n consum ?
U1 si U2 ... a si b
Apare tangenta la U2 si intrerupta
de U1
Pentru linia buget singura intersect.
Singura intersectie purtatoare de
informative este cea tangent ( A )
28. Preul bunului crete mai mult dect oferta (cantitatea oferit).
Explicai grafic i exemplificai cauzalitatea unei astfel de
situaii.