Catedra de Biofizica Medicala, UMF Carol Davila Bucuresti, an universitar 2012-2013

Noiuni
de
biomecanica fluidelor

Dr. Iftime Adrian

Dr. Popescu Anca
 Cuprins

Elemente de hidrodinamica
Legile curgerii; notiuni introductive de fizica fluidelor
Notiunea de vascozitate
Turbulenta; Numarul lui Reynolds

Elemente de hemodinamica
Proprietati fizice ale patului vascular si ale cordului
Vascozitatea sangelui
Presiunea sangelui tensiunea arteriala
Aspecte patologice ale curgerii sangelui
Elemente de hidrodinamic
 Fizica fluidelor

FLUIDE lichide + gaze

Proprietati:
Iau forma continatorului
Au capacitatea de a curge se deformeaza sub actiunea
unei forte externe

Modelul fluidului ideal: incompresibil, fara vascozitate

Mecanica fluidelor:
Hidrostatica
Hidrodinamica
 Definitii
Linie de curgere traiectoria urmata de un
element al fluidului in miscare

Linie de curent curba tangenta la

vectorul viteza, pentru toate punctele
din fluid cu aceeasi viteza (in modul)
(in curgerea laminara, liniile de curent
se suprapun peste liniile de curgere)

Tub de curent delimitat de toate liniile de

curent care trec prin frontiera unui
element de suprafata

Punct de stagnare obstacol in calea

curgerii, care imparte tubul de curent

Curgere stationara orice element care

trece printr-un punct dat urmeaza
aceeasi traiectorie ca si elementul
dinaintea lui
Tipuri de curgere

Curgere laminara :
liniile de curent sunt
paralele intre ele

Zone de separare a curgerii

(curgeri intermediare)

Turbulenta:
curgere nestationara,
nepermanenta, haotica, cu
transfer de masa intre
straturile de lichid
 Ecuatia de continuitate
(relatia dintre viteza de curgere si
suprafata de sectiune)

Debitul volumic (Q):

Volumul de lichid care trece printr-o
sectiune, in unitatea de timp:

Datorit conservrii masei => S1, S2 suprafetele de curgere

Volumul fluidului prin cele dou sectiuni
va fi acelasi.
v1, v2 vitezele de curgere a
fluidului in zonele
corespunzatoare celor doua
suprafete

x1, x2 grosimile coloanei de lichid

corespunzatoare aceluiasi volum
de lichid V, la nivelul celor doua
(vezi demonstratie in Anexa 2) sectiuni
 Ecuatia de continuitate
(relatia dintre viteza de curgere si
suprafata de sectiune)

Consecinte practice:

- In cazul unui fluid necompresibil, curgere stationara, debitul

volumic Q are aceeasi valoare in orice punct.

- n zonele ngustate viteza este mai mare dect n cele largi

- viteza fluidului depinde de suprafata totala de seciune

discutie, exemple
Ecuatia Bernoulli (relatia dintre viteza de curgere si
presiune )

Observatie!
De re-actualizat notiunea de presiune
si unitatile de masura folosite in mod uzual
pentru masurarea presiunii.
(vezi anexa 1)
Ecuatia Bernoulli (relatia dintre viteza de curgere si
presiune )

Presiunea hidrostatica:

Presiunea efectiva:

Presiunea statica:

Obs: Presiunea statica are aceeasi valoare in orice punct al fluidului!

(vezi demonstratie in anexa 3)

Ecuatia Bernoulli (relatia dintre viteza de curgere si
presiune )

Obs: notiunea de
presiunea dinamica:

unde:
p = presiune statica,
gy = presiune hidrostatica,
v2/2 = presiune dinamica

Aceasta expresie reprezinta conservarea energiei fluidului ideal in curgerea stationara.

(vezi demonstratie in anexa 4)

Ecuatia Bernoulli (relatia dintre viteza de curgere si
presiune )

Consecinte practice:

- Scaderea presiunii fluidului in zonele de ingustare ale unui

vas (deoarece creste viteza), de ex. in stenoze.

- Aerul statisface cu buna aproximatie aceasta ecuatie

(aplicatie directa: arborele bronsic)

- Sangele nu respecta cu buna aproximatie aceasta ecuatie,

fiind un fluid vscos.
scos
discutie, exemple
 Vscozitatea

Reflecta gradul de frecare intern dintr-un

fluid in miscare

Forta de vscozitate:

dv
F = S
dx
= coeficientul de vscozitate dinamic
S = aria suprafatei de frecare intre straturile de fluid
dv/dx = gradientul de viteza
 Vscozitatea
Coeficientul de vscozitate: = (F / S ) / (dv / dx )
unitatea de masura:
[] = Pa*s = Ns/m2 ; 1 Ns/m2 = 1 PI (Poiseuille)
submultiplu: 1 P (Poise) = 0.1 Poiseuille

Exemple:
apa = 0.01 P
snge = 0.02 - 0.04 P

Vscozitatea relativ r = / 0 (apa)

Obs: Vscozitatea unui fluid este influentata de temperatur.

Comparatie intre doua lichide
 Fluide newtoniene i non-newtoniene

Fluid newtonian vscozitatea dinamica nu se modifica in

functie de viteza de curgere (exista o proportionalitate directa
intre forta si viteza)

Fluide non-newtoniene vscozitatea dinamica variaza cu

viteza de curgere (nu exista proportionalitate directa intre forta si
viteza)

- Fluide shear thinning 0 scade cu viteza (fluide pseudoplastice)

- Fluide shear thickening - 0 creste cu viteza (fluide dilatante)

- Fluide cu prag de curgere (fluide Bingham)

discutie, exemple
Fluide newtoniene si non-newtoniene
Caracteristici de vscozitate ale sngelui

Fluid non newtonian, pseudoplastic; r=2...4

Suspensie de elemente figurate in plasma

Plasma singura se comporta ca un lichid newtonian
(r = 1.2 1.6)

Vscozitatea sngelui este influentata de:

- Hematocrit (procentul de eritrocite din sange)
- Raza vasului (particularitati de orientare a eritrocitelor)
- Viteza de curgere
Caracteristici de vscozitate ale sngelui

Hematocritul:

Valori normale: 40-50 %

Vascozitatea creste aprox. exponential cu hematocritul !
Valoarea optima (48 %) - H/ max
Influenta vscozitatii asupra
frontului de curgere
 Curgerea Hagen-Poisseuille

= curgere laminara, stationara,

R V
intr-un conduct circular a unui
0 r fluid real

Distributie parabolica a vitezelor

Debitul Q ( m3/s ) depinde de mai multi factori:

NB: depinde de puterea a patra a razei,

deci variatii mici ale razei modifica enorm
debitul!
 Curgerea Hagen-Poisseuille

Discutie: aplicatii si implicatii

Daca in timpul unui efort fizic debitul ar creste de 5x, presiune ar trebui sa
creasca de la 120 mmHg la 600 mm Hg (s-ar sparge vasele de sange)

Dificultatea este rezolvata prin variatia razelor vaselor (vasodilatatie si

vasoconstrictie) si mai putin prin variatia presiunii

Vasodilatare cu ~ 19% este suficienta pentru a dubla debitul

Vasoconstrictie cu ~ 16% este suficienta pentru a injumatati debitul

Caracteristici de vscozitate ale sngelui
Acumularea axial a hematiilor

Hematiile se orienteaza cu axul

mare paralel cu axul vasului
(rezistenta minima la curgere)
Hematiile se acumuleaza spre
centrul vasului => scaderea locala a
vascozitatii sangelui.

Hematiile din centrul vasului vor

avea aceeasi viteza profilul
parabolic al vitezelor se respecta
doar in zonele dinspre periferia
vasului
http://www.mfi.ku.dk/ppaulev/chapter8/images/8-4.jpg

discutie, exemple
 Legea lui Stokes

Modificat dupa: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Stokes_sphere.svg

O sfera care se misca intr-un lichid ideal liniile

de curent formeaza o imagine simetrica

O sfera care se misca intr-un lichid vascos

apare o forta de frecare intre lichid si sfera, data de:
- vscozitatea lichidului
r raza sferei
v viteza sferei
Legea lui Stokes determinarea vscozitatii

La caderea libera a unei sfere intr-un lichid, viteza

limita vl se atinge atunci cand greutatea sferei este
egala cu forta de vascozitate Fv plus o forta
arhimedica cu sens invers greutatii Fa.

Din egalitatea F = Fg se poate deduce coeficientul de

vscozitate al lichidului, exprimat numai in termeni de:

- viteza de cadere a sferei in lichid

- densitatea lichidului si caracteristicile sferei

(vezi Anexa 5 pt. detalii)

Modificat dupa: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Stokes_sphere.svg

Legea lui Stokes - determinarea VSH
VSH = Viteza de sedimentare a hematiilor

Relatia lui Stokes poate fi adaptata si pentru corpuri nesferice, cum sunt
eritrocitele. Din viteza de sedimentare a acestora intr-un recipient se pot
deduce informatii despre factorii care influenteaza vascozitatea sanguina.

VSH se masoara in mm de plasma separata de hematii

dupa 1 ora si dupa 2 ore.

Exemple de valori normale: 3-10 mm / 1 ora la barbati,

6-13 mm / 1 ora la femei.

Modificari majore ale VSH apar in:

Modificari ale formei si diametrului eritrocitelor

(anemii macro/microcitare, sferocitoza, sicklemie
Wikimedia Commons
etc)
Modificari ale vascozitatii sangelui
Infectii de diverse tipuri
Stari inflamatorii
Turbulena

C. de La Rosa Siqueira, Wikimedia Commons

 Turbulena

v
Caracteristici ale turbulentei:
miscare laminara
miscare haotica tridimensionala
miscare pulsatorie nestationara
t nepermanenta
aspect haotic
transfer de masa intre straturile
de lichid

Regimul de curegere turbulent:

V distributie logaritmica a vitezelor spre

perete

distributie aplatizata a vitezelor spre

centrul zonei de curgere
Numrul lui Reynolds
(Estimarea regimului de curgere)

= densitatea fluidului
v = viteza medie de curgere
d = diametrul vasului
= vscozitatea fluidului
 Numrul lui Reynolds
(Estimarea regimului de curgere)

= densitatea fluidului
v = viteza medie de curgere
d = diametrul vasului
= vscozitatea fluidului

Pentru curgerea sngelui:

Re < 2000 miscare laminara

2000 < Re < 3000 miscari tranzitorii

Re > 3.000 miscare turbulenta

 Curgerea pulsatorie

NU este curgere laminara

NU este (neaparat) curgere turbulenta
Este o curgere in regim nestationar
Curgerea sangelui este pulsatorie

Eco DOPPLER vizualizeaza curgerea sangelui;

poate realiza o harta dinamica a vitezelor in vasele
de sange / cord (codificare prin culori diferite)
 Curgerea pulsatorie

David Steinman, University of Toronto

http://www.mie.utoronto.ca/labs/bsl/gallery.html
10_carotid.mpg

discutie, exemple
Elemente de hemodinamica
 Sistemul circulator
Cordul functie de pompa

Aorta artere arteriole capilare

venule vene vene cave

Artera pulmonara arteriole capilare

venule vene pulmonare

Sfincterul precapilar sensibil la O2, pH,

K+

http://www.daviddarling.info/encyclopedia/C/circulatory_system.html
 Sistemul circulator
Debitul cardiac in repaus: 5 l/min

Debitul cardiac la efort: 25 l/min

Volumul de ejectie: 80 ml

Suprafata de sectiune a capilarelor este de aprox 7-800 x mai mare

decat cea a aortei (!!!, discutie implicatii, vezi ecuatia de continuitate, curgere Hagen-
Poiseuille)

Presiunea arteriala (tensiunea arteriala) = presiunea pe care o exercita

sangele asupra peretilor vasculari

Debitul in fiecare vas sangvin depinde de presiunea eficace (diferenta dintre

presiunea arteriala sistolica si cea diastolica)

discutie, exemple
 Ciclul cardiac

Sistola atriala
Sistola ventriculara
Diastola

Fazele contractiei VS:

Faza de umplere
Contractie izovolumetrica
Ejectie
Relaxare izovolumetrica

TA maxima in sistola ventriculara; = TA sistolica

TA minima in diastola; = TA diastolica
 Structura vaselor de sange
Endoteliul
Perete neted (efect antitrombotic); roluri
multiple: transport, secretie de factori
reglatori
Fibre elastina (NU in capilare,
anastomoze arterio-venoase)
Modul elasticitate 3105 N/m2
Tensiune elastica pasiva (rezistenta la
intindere)

Fibre musculare netede (cant. max in arteriole)

Produc o tensiune activa (prin contractie), sub control fiziologic

Fibre colagen (rol preponderent in artere, ca si elastina)

Modul elasticitate 108 N/m2 (rezistenta mai buna decat elastina)
Retea spatiala, cu structura pliata
 Structura vaselor de sange
Recent s-a aratat ca orientarea celulelor endoteliale
se modifica in functie de tipul de curgere sangvina
(orientare paralela cu fluxul in curgere laminara)

Guillermo Garca-Cardea, PNAS, 2001

 Structura vaselor de sange

b
a
C E

a) perete in absena distensiei

b) prima care intra in actiune, la distensie, este elastina
c) colagenul intra in actiune dupa destinderea elastinei
OBS: caracteristicile elastice ale vaselor de sange sunt determinate de
ambele tipuri de fibre
 Legea lui Laplace
Legatura dintre presiunea din vas, tensiunea parietala si raza vasului

Membrana cilindrica (ex. vas sangvin):

In cazul unei membrane cu doua raze de curbura inegale:

Pentru o membrana sferica (toate razele de curbura egale):

 Legea lui Laplace
Legatura dintre presiunea din vas, tensiunea parietala si raza vasului

Membrana cilindrica (ex. vas sangvin):

Consecinte medicale: T = p R,
deci o crestere a razei vasului, la aceeasi presiune, va
determina o crestere a tensiunii parietale.

Acesta este baza fizic a agravrii anevrismelor.

anevrismelor
 Legea lui Laplace
Legatura dintre presiunea din vas, tensiunea parietala si raza vasului

Membrana cilindrica (ex. vas sangvin):

Consecinte medicale: T = p R

Un anevrism
este o dilatatie anormala, localizata,
a unui vas sangvin,
datorata incompetentei parietale a
vasului respectiv.
http://www.lucid-echo.com/understanding_cardiovascular_disease.htm
 Presiunea sngelui

Factori care influenteaza presiunea sangelui:

Diametrul vasului
Volumul sangvin total
Frecventa batailor cardiace
Debitul sangvin cardiac
Elasticitatea peretilor arteriali
Vascozitatea sangelui
Rezistenta la curgere

Presiunea arteriala este mai mare decat presiunea

venoasa
discutie, exemple
 Rezistena la curgere

; cum =>

Q ct => presiunea creste cu rezistenta la curgere

Rezistenta la curgere este influentata de:

Diametrul vasului
Netezimea peretilor (neregularitatile cresc rezistenta la
curgere)
Vascozitatea sangelui

Sistemul arterial contribuie cu 93% din rezistenta totala la

curgere (datorita presiunii mai mari)
 Presiunea sngelui
Diametrul vasului:
Presiune arteriala mai mare in artere decat in arteriole, la
randul sau mai mare decat in capilare (Sv = ct; sectiunea
totala a capilarelor >> sectiunea aortei >> viteza mult mai
mica, presiune mult mai mica)
Frecventa cardiaca
Cresterea frecventei determina cresterea presiunii arteriale
Volumul sangvin total
Cresterea volumului sangvin determina cresterea presiunii
arteriale
Debitul cardiac = frecventa x volum ejectie
repaus: 5 l/min -> 125/80 mmHg
activitate: 15 l/min -> 180/125 mmHg
 Elasticitatea vaselor de snge
Presiunea arteriala creste cand rigiditatea peretilor creste
Viteza pulsului viteza de propagare in peretii arteriali a
undei de presiune datorata ejectiei ventriculare (>> viteza
sangelui!)
Ecuatia Moens: s grosimea peretelui arterial
E modulul de elasticitate Young
R raza vasului
- densitatea sangelui

Distensia vaselor: longitudinal + transversal; modulul de

elasticitate transversal E:

E mare -> perete mai rigid -> vp mare -> presiune arteriala mare
 Presiunea pulsatil, unda pulsatil

- Presiunea arteriala are variatii intre valoarea maxima (sistolica) si

minima (diastolica)
- Variatiile se amortizeaza pe masura ce distanta fata de cord creste,
datorita defazajului intre unda de debit si unda de presiune (peretele
arterial functioneaza ca un acumulator de energie; se incarca in sistola
distensie si elibereaza energia in diastola prin revenire la diametrul
normal
- Cea mai mare amortizare are loc in arteriole, datorita rezistentei
hidraulice mari a arteriolelor
 Presiunea pulsatil, unda pulsatil

Intarziere intre unda de

puls la nivel femural si
carotidian, datorita
distantei diferite fata de
cord
Diferente de morfologie a
http://www.som.uq.edu.au/research/cig/waveform.asp
undei, datorita
caracteristicilor elastice
diferite
 Masurarea presiunii arteriale (TA)

Metode invazive: cateterism

Metode neinvazive:
Metoda palpatorie masoara doar TA sistolica
Metoda auscultatorie
Metoda oscilometrica
Metoda reografica
TA medie
Artere 100 mmHg
Arteriole 35 mmHg
Capilare 25 mmHg
Capilare 25 mmHg
Venule 15 mmHg
Masurarea TA

http://www.medphys.ucl.ac.uk/teaching/undergrad/projects/2003/group_03/how.html
 Curgerea sangelui

Curgere turbulenta in baza aortei, in vasele mari

Curgere laminara in vasele mici si in vene

Zone care favorizeaza aparitia turbulentei:

Fiziologice: cord zonele perivalvulare; crosa aortica;

bifurcatiile vasculare

Patologice: placile de aterom, stenozele de orice

natura

Iatrogene: grefe, implanturi

Curgerea sangelui

Proiect Reorom, UPB

Gradienti de viteza mai mari in zona bifurcatiilor.

Curgere laminar intr-o carotid normal

medmovie.com
20_ase_0320i.swf
Turbulenta fiziologica in cord

20_ase_0320i.swf
Turbulenta fiziologica in cord

medmovie.com

40_ase_0282i.swf
 Aspecte hemodinamice patologice

Modificari ale vscozitatii sangelui

Sindroame de hipervascozitate:
Policitemia vera / policitemii hipoxice (altitudine, CO cronic)
Leucemii (in special leucemia granulocitara cronica)

Vascozitate scazuta (simptomele nu sunt datorate

scaderii vascozitatii per se, ci cauzelor care au dus la
aceasta)
Sindroame de dilutie: intoxicatie cu apa, probleme
hematologice
Supradozaj anticoagulante orale
 Aspecte hemodinamice patologice
(vezi animatia din slide-ul urmator)

Patologia vasculara - stenoze:

Scaderea fluxului sangvin in organe
Conditii locale de turbulenta
Favorizarea leziunilor de perete
Favorizarea trombozelor -> ocluzii /
embolii -> infarcte
Cele mai comune cauze ale
stenozelor:
Ateromatoza
Stenoze traumatice
Vasculite, boli degenerative, boli
metabolice etc.
Patologia vasculara anevrisme
Dilatarii ale lumenului
Risc de ruptura / tromboza

http://www.lucid-echo.com/understanding_cardiovascular_disease.htm
 Patologie vasculara

50_ase_0326a.swf medmovie.com
Patologie vasculara

http://gapyx.com/cmt/2008/07/hemodynam.jpg
 Patologie vasculara

David Steinman, University of Toronto

60_dualstenosis.mpg

discutie, exemple
 Aspecte hemodinamice patologice
(vezi animatia din slide-ul urmator)

Patologia cordului:
Scaderea contractilitatii:
Infarctul miocardic zone de miocard care nu se mai
contracta
Cardiomiopatii (dilatativa, restrictiva etc)
Scaderea fractiei de ejectie:
Prin scaderea contractilitatii
Prin activitate electrica anormala (tahicardii, tahiaritmii)
 Patologia cordului

medmovie.com
45_ase_0127a.swf
Anexe
Anexa 1 - Presiune

Wikimedia Commons
Anexa 1 - Presiune

Wikimedia Commons
 Anexa 1 - Presiune

Definitie:
Forta exercitata pe unitatea de suprafata.

Unitatea de masura in SI: [N] / [m2]

1 Pascal = 1 N / 1 m2

Exemplu: presiunea aerului atmosferic are o

valoare de aprox. 101 325 Pascali. (la nivelul marii)
 Anexa 1 - Presiune

Unitati derivate, folosite in scop practic / tehnic.

1 bar = 100 000 Pascali

1 atm = 101 325 Pascali

 Anexa 1 - Presiune

Unitati derivate, folosite in scop practic / medical

(se mai numesc unitati manometrice)

1 mm Hg : Presiunea exercitata de o coloana de

mercur, de 1 mm inaltime (masurata la baza ei).

1 mm Hg 133.3 Pa
1 atm 760 mm Hg
1 Torr 1 mm Hg.
(Obs: Torr-ul este o unitate de masura derivata, folosita in
tehnica, dar mai riguros definita decat mmHg. Pentru aplicatiile
medicale, se considera ca valida aproximatia 1 Torr 1 mm Hg)
 Anexa 1 - Presiune

Unitati derivate, folosite in scop practic / medical

(se mai numesc unitati manometrice)

1 cm H2O : Presiunea exercitata de o coloana de

apa, de 1 cm inaltime (masurata la baza ei).

1 cm H2O 98 Pa
1 cm H2O 0.73 mmHg

Este folosita pentru a exprima convenabil presiuni mici (ex:

presiunea sangelui venos, presiunea aerului in arborele bronsic,
presiunea lichidului cefalorahidian, etc).
 Anexa 2 - Ecuatia de continuitate (demonstratie)

Debitul volumic (Q):

Volumul de lichid care trece printr-o
sectiune, in unitatea de timp:

Conservarea masei => volumul fluidului prin

cele doua sectiuni S1 si S2 va fi acelasi, in
acelasi timp t. S1, S2 suprafetele de curgere

v1, v2 vitezele de curgere a fluidului in

zonele corespunzatoare celor doua
suprafete

x1, x2 grosimile coloanei de lichid

corespunzatoare aceluiasi volum de
lichid V, la nivelul celor doua sectiuni

In cazul unui fluid necompresibil, curgere stationara, debitul volumic Q are aceeasi
valoare in orice punct. Altfel spus, produsul S * v este constant.
Anexa 3 - Presiune statica

Presiunea hidrostatica:

Presiunea efectiva:

Presiunea statica:

constanta constanta

Presiunea statica este constanta, deci are aceeasi valoare in orice

punct al fluidului.
Anexa 4 - Ecuatia lui Bernoulli (demonstratie)

unde,

De-a lungul unei linii de curent, intr-o curgere laminara a unui

fluid ideal:
Anexa 5 - Legea lui Stokes ( determinarea vscozitatii)

La caderea libera a unei sfere intr-un lichid, viteza

limita vl se atinge atunci cand greutatea sferei este
egala cu forta de vascozitate Fv plus o forta
arhimedica cu sens invers greutatii Fa:

, dar :

Astfel, egalitatea poate fi scrisa detaliind termenii:

de unde rezulta:

Modificat dupa: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Stokes_sphere.svg

 Bibliografie
- Curs de biofizica medicala, C. Ganea (biofizica-umfcd.ro)
- Curs de biofizica medicala, I. Baran, A. Popescu, et. al. (Ed. Carol Davila)
- Netter Atlas of Human Anatomy, Ciba-Geigy Edition
- Lehninger Principles of Biochemistry, ( 4th edition, D.L.Nelson, M.M. Cox )

Sursele imaginilor:

Cele mai multe imagini sunt create in cadrul Catedrei de Biofizica Medicala, UMF Carol Davila Bucuresti, majoritatea
publicate in:
- Curs de biofizica medicala, I. Baran, A. Popescu, et. al.

Celelalte imagini sunt preluate si / sau modificate din urmatoarele surse, astfel:

A) Imaginile in domeniu public (licenta GNU / GPL / CC):

- Wikimedia Commons
- OpenClipart Library

B) In celelalte cazuri, sursa imaginii este indicata fie sub imagine, fie supraimpusa peste text (de ex. National
Geographics sau "medmovie.com"). Animatiile prezentate in timpul cursului sunt preluate de pe medmovie.com sau
la fel, sursa este mentionata in slide.
 Observatie

Acest document nu contine textul cursului ci doar imaginile si

animatiile relevante pentru expunerea materiei in timpul prezentarii
din amfiteatru.
(Este un material ajutator dpdv didactic).

El este destinat exclusiv studentilor din anul I

ai UMF - Carol Davila Bucuresti, Facultatea MG.

Reproducerea sau folosirea in alte scopuri

nu este permisa fara acordul scris al Catedrei de Biofizica - UMFCD
Materiale optionale
 Vscozitatea
dependenta de temperatura

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Viscosity_of_liquids.svg http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Viscosity_of_gases.svg
 Numrul lui Reynolds - DEFINITIE

Finertie Qv v 2 A v 2 vd
Re = = = = =
Fvascozitate A A v 0
0
d

Ptr o conducta circulara dreapta:

Re < 2300 miscare laminara
2300 < Re < 10.000 miscare tranzitorie
Re > 10.000 miscare turbulenta

Ptr o curgerea sangelui:
o Re < 2000 miscare laminara
o 2000 < Re < 3000 miscare tranzitorie
o Re > 3.000 miscare turbulenta