Consilierea psihologica in cadrul proiectului

Centrele de Incluziune Sociala - oportunitate pentru facilitare participarii pe piata

muncii a grupurilor vulnerabile

In cadrul Programului Operational sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-

2013, Institutul pentru Politici Sociale implementeaza proiectul Centrele de
Incluziune Sociala oportunitate pentru facilitare participarii pe piata muncii a grupurilor
vulnerabile.
Obiectivul general al proiectului l reprezint promovarea de masuri specifice
pentru facilitarea accesului pe piata muncii a unui numar de 4210 de persoane (grupuri
vulnerabile, inclusiv persoane asistate, voluntari, personal al Centrelor de Incluziune
Sociala), din cele 8 regiuni de dezvoltare si urmareste corelarea ofertei de consiliere si
formare profesionala personalizata functie de nevoile specifice ale grupurilor vulnerabile
in raport cu dinamica pietei muncii din cele 8 regiuni de dezvoltare.
Obiectivele specifice sunt urmtoarele:
O.S.1 Facilitarea accesului la instruire-acces pe piata muncii, formare profesionala
i integrarea/reintegrarea persoanelor vulnerabile pe piaa muncii prin derularea de
programe specifice integrate (inclusiv servicii de asisten i alte activiti asociate),
pentru un numar de 4210 persoane din grupuri vulnerabile, respectiv familii
monoparentale, persoane cu disabilitati, persoane de etnie roma, tineri peste 18 ani ce
parasesc sistemul instituionalizat de protecie a copilului, persoane victime ale traficului
de persoane, familii cu mai mult de 2 copii, detinuti, persoane afectate de HIV, persoane
foste dependente de droguri, personalul centrelor de incluziune sociala, persoane
dependente membrii de familie din alte grupuri vulnerabile, voluntari.
O.S.2 Furnizarea serviciilor speciale de consiliere, informare i orientare dedicate
att sprijinului psihologic ct i profesional, pentru grupurile tinta in vederea asigurarii
participrii acestora la activitile de formare profesional si ulterior la integrarea pe
piata muncii;
O.S.3 Dezvoltarea aptitudinilor i calificrilor si imbunatatirea abilitatilor si
competentelor necesare pe piata muncii pentru 2600 de participanti, din Bistrita, Alba,
Timis, Buzau, Teleorman, Dolj, Bucuresti, Iasi, prin furnizarea de cursuri de
calificare/recalificare profesionala prin planuri individualizate, in scopul integrrii sau
reintegrrii persoanelor vulnerabile pe piaa muncii.
O.S.4 Infiintarea a 8 Centre de Incluziune Social regionale pentru grupurile
vulnerabile, care s desfoare activiti pentru dezvoltarea competenelor, usurand
asumarea de roluri sociale, dobndirea de competene profesionale i formare
profesional n vederea ocuprii, recalificarii sau formarii profesionale ulterioare.
O.S.5 Promovarea procesului egalitii de anse i a incluziunii profesionale i
sociale a grupurilor dezavantajate.

1
 Beneficiar: Asociatia Institutul pentru Politici Sociale. Asociatia s-a angajat s
rspund nevoilor exprimate de grupurile defavorizate n ceea ce privete dreptul
acestora de a participa activ n societate i a accesului la resurse de orice natur.
Partener 1: Asociatia Glasul Romilor Pro-Europa. Asociatia are ca scop
pastrarea, exprimarea si dezvoltarea identitatii minoritatii rome, in special a
invatamantului in limba minoritatii rome, a culturii minoritatii rome, a mijloacelor de
informare in masa in limba materna si in cea oficiala, cat si a convingerilor religioase a
cetatenilor romani apartinand romilor, in conformitate cu principiile de egalitate si
nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni, consacrate de Consitutia Romaniei.
Partener 2: Asociaia Caritas Eparhial Greco Catolic, Filiala Bistria. Asociatia
are ca scop principal dezvoltarea serviciilor comunitare pentru ngrijirea persoanelor
vrstnice i a familiilor care se confrunt cu dificulti de ordin material, social i de
asemenea de ordin medical. Asociaia s-a nscut pe structura punctului de lucru C.I.D
(Centrul de ngrijire la Domiciliu) al Caritasului Greco-Catolic Cluj care funcioneaz n
Bistria din anul 2001. Activitatea Asociaiei are n vedere att respectarea standardelor
generale i specifice de calitate pe baza crora se evalueaz i se monitorizeaz
activitatea fiecrui proiect n parte ct i calitatea serviciilor sociale i medicale
acordate.
Partener 3: Fundaia Solidaritate i Speran . Specificul activitii este n strns
legtur cu domeniile social, medical, educaional, cultural, ecologic i cu programele de
voluntariat.
Partener 4: Asociatia Vasiliada. Misiunea Asociaiei este oferirea de servicii
sociale persoanelor, familiilor, grupurilor sociale i comunitilor aflate n situaii de
dificultate sau generatoare de marginalizare/excluziune social.
Partener 5: Asociaia Pro Tineree Alba Iulia. Scopul Asociaiei este stimularea
implicrii oamenilor i n special a tinerilor n viaa comunitilor teritoriale prin
participarea activ la aciunile acesteia, susinerea i promovarea capitalului uman,
economic, cultural, turistic i de mediu.
Partener 6: Fundatia Filantropia Timisoara. Fundaia ofer demersuri de
acompaniere social pentru diferite categorii de persoane aflate n dificultate. Prin
Centrul pentru Integrarea Sociala Economica si Familiala a Persoanelor Traficate,
Fundaia Filantropia vine n sprijinul victimelor traficului de persoane i le ofer o gam
variat de servicii sociale menit s reduc simitor riscul retraficrii.
Partener 7: Asociatia Partida Romilor "PRO-EUROPA". Partida Romilor,
organizaie constituit pentru aprarea i reprezentarea minoritii romilor din Romnia
militeaz pentru: exercitarea tuturor drepturilor i libertilor fundamantale ale omului
prevzute de Constituia Romniei i de pactele i tratatele internaionale la care
Romnia a aderat; protecia identitii entice, cu deosebire, de limb, religie, cultur,
tradiiile i valorile material si spirituale proprii; ocrotirea aezmintelor i a lacaelor
de cult proprii; crearea unui sistem de protecie social a membrilor si, precum si
dezvoltarea unor programe de asestenta sociala corespunzatoare; dezvoltarea de
relaii de colaborare i conlucrare cu autoritile publice, precum i cu celelalte
organizaii non-guveramentale; asigurarea unei eficiene mai mari n domeniul
educaional; consultarea reciproc n elaborarea de programe n domenii fundamentale
cum sunt educaia, cultura, protecia social, protecia drepturilor minoritilor naionale;
consultarea i susinerea reciproc asupra proiectelor legislative iniiate de una dintre
pri.

2
 Grupul int este format din 4210 persoane, dintre care:
600 familii monoparentale
500 persoane cu disabilitati
400 persoane de etnie roma
400 tineri peste 18 ani ce parasesc sistemul de sistemul instituionalizat de protecie
a copilului
150 persoane victime ale traficului de persoane
300 de familii care au mai mult de 2 copii
50 detinuti
100 persoane afectate de HIV/cancer
100 persoane foste dependente de droguri
50 persoane din personalul centrelor de incluziune sociala
1440 persoane, inclusiv din alte grupuri vulnerabile
120 de voluntari

Rezultate ateptate:
1. Numrul studiilor de teren: 8, cate unul pentru fiecare regiune de implementare
2. Numrul rapoartelor de cercetare publicate : 2
3. Numrul platformelor virtuale implementate: 1
4. Numrul persoanelor care au beneficiat de masuri pentru imbuntirea accesului
i participrii grupurilor vulnerabile pe piaa muncii si promovarea incluziunii sociale:
4210
5. Numr familii monoparentale : 600
6. Numr persoane cu dizabilitati: 500
7. Numrul persoanelor de etnie roma: 400
8. Numarul tinerilor peste 18 ani ce parasesc sistemul de sistemul instituionalizat de
protecie a copilului: 400
9. Numarul persoanelor victime ale traficului de persoane: 150
10. Numarul de familiilor care au mai mult de 2 copii: 300
11. Numarul detinutilor: 50
12. Numarul persoanelor afectate de HIV/cancer: 100
13. Numarul persoanelor foste dependente de droguri: 100
14. Numarul persoane din personalul centrelor de incluziune sociala: 50
15. Numarul persoane acompaniate/asistate social (inclusiv alte grupuri vulnerabile):
1440
16. Numarul voluntarilor : 120

3
17. Numarul participantilor la programe de consiliere profesionala si psihologica: 2600
18. Ponderea participanilor la programe integrate de consiliere profesionala si
consiliere psihologica: 100
19. Ponderea persoanelor dependente asistate : 100
20. Campanii nationale pentru promovare a voluntariatului n activitile dedicate
integrrii pe piaa muncii a persoanelor supuse riscului de excluziune social derulate: 3
21. Atragerea a 120 voluntari
22. Programe de formare profesionala pentru imbunatatirea abilitatilor si competentelor
necesare pe piata muncii, pentru grupurile vulnerabile: 260
23. Numarul cursurilor de formare profesionala derulate pentru personalul centrelor de
incluziune sociala si voluntari=17
24. Numarul campaniilor derulate pentru promovarea diferitelor forme alternative i
flexibile de angajare a persoanelor cu dizabiliti: 8
25. Numarul campaniilor derulate pentru promovarea incluziunii sociale si imbuntirea
accesului i a participrii grupurilor vulnerabile pe piaa muncii: 24.
Pentru a adresa problematica integrarii pe piata muncii a grupurilor vulnerabile,
Institutul pentru Politici Sociale a realizat in lunile ianuarie-martie 2011 o cercetare
cantitativa al carui scop a constat in identificarea de noi forme si conditii de reabilitare
profesionala si metode de lucru cu grupurile vulnerabile, a modalitatilor prin care poate fi
dezvoltata capacitatea de ocupare a persoanelor din aceste categorii, care din diferite
cauze pot avea dificultati in adaptarea la conditiile tehnologice, ergonomice si de
organizare din intreprinderile din Romania sau in gasirea unui loc de munca potrivit
particularitatilor si nevoilor acestora.
Din analiza rezultatelor studiului si a cercetarii din sursele secundare disponibile la
nivelul autoritatilor si al centrelor de incluziune sociala, a rezultat un inventar al
ocupatiilor adecvate fiecarei zone geografice si, implicit, al cursurilor de calificare
necesare, astfel:
- Lucrator social
- Lucrator in comert
- Lucrator in tamplarie
- Lucrator finisor in constructii
- Ingrijitori batrani la domiciliu
- Manichiura Pedichiura
- Confectioner asamblor articole textile
- Operator introducere, prelucrare si validare date
- Bucatar
- Frizer
- Lucrator in cultura plantelor
- Lucrator instalotor in constructii
- Lucrator in cresterea animalelor

4
 Pe langa toate celelalte activitati desfasurate in cadrul proiectului, conform
obiectivelor spcifice, un rol important, il ocupa Consilierea psihologica.

Ce este consilierea psihologica?

Consilierea este un proces complex ce cuprinde o arie foarte larga de interventii
care impun o pregatire profesionala de specialitate. Mai specific, termenul de consiliere
descrie relatia interumana de ajutor dintre o persoana specializata, consilierul, si o alta
persoana care solicita asistenta de specialitate, in cazul nostru, beneficiarul
Relatia dintre consilier si persoana consiliata este una de alianta, de participare si
colaborare reciproca.

Care sunt caracteristicile consilierii?

Consilierea psihologica integreaza perspectiva umanista dezvoltata de Carl Rogers
(1961) unde problemele psihice nu mai sunt vazute n mod obligatoriu n termenii de
tulburare si deficienta, ci n parametrii nevoii de autocunoastere, de ntarire a Eului, de
dezvoltare personala si de adaptare. n acest sens,rolul principal nu i mai revine doar
psihologului vazut ca un superexpert. Succesul consilierii este asigurat de implicarea
activa si responsabila a ambelor parti (consilierul sipersoanele consiliate) n realizarea
unei aliante autentice, bazata pe respect si ncrederereciproca. A ajuta si a credita
persoana ca fiind capabila sa si asume propria dezvoltare personala, sa previna
diverse tulburari si disfunctii, sa gaseasca solutii la problemele cu care se confrunta, sa
se simta bine cu sine, cu ceilalti si n lumea n care traieste, reprezinta valorile umaniste
ale consilierii psihologice.
Definirea consilierii impune accentuarea anumitor caracteristici ce o disting de alte
arii de specializare ce implica asistenta psihologica:
- o prima caracteristica este data de tipul de persoane carora li se adreseaza.
Consilierea vizeaza persone ce nu prezinta tulburari psihice. Aceasta faciliteaza,
prin demersurile pe care le presupune, ca persoana sa faca fata mai eficient stresorilor
si sarcinilor vietii cotidiene si astfel sa mbunatateasca calitatea vietii;
- o a doua caracteristica definitorie pentru consiliere este data de faptul ca asistenta pe
care o ofera utilizeaza un model educational si un model al dezvoltarii si nu unul clinic si
curativ.
Sarcina consilierului este de a ndruma persoana/grupul sa dezvolte strategii noi
comportamentale, sa si valorizeze potentialul existent, sa si dezvolte noi resurse
adaptative. Consilierea faciliteaza si catalizeaza atingerea unui nivel optim de
functionare n lume;
- o a treia caracteristica a consilierii este preocuparea pentru preventia problemelor ce
pot mpieta dezvoltarea si functionarea armonioasa a persoanei. Strategia de preventie
consta n identificarea situatiilor si grupurilor de risc si n actiunea asupra lor nainte ca
acestea sa aiba un impact negativ si sa declanseze crize personale sau de grup.
Sumarizand caracteristicile prezentate n paragrafele anterioare putem spune ca
procesul de consiliere pune accentul pe dimensiunea dezvoltarii personale si a rezolvarii
de probleme.

5
 Care sunt obiectivele consilierii?
Scopul fundamental al consilierii este functionarea psihosociala optima a
persoanei/grupului. Acest scop ultim poate fi atins prin urmarirea realizarii obiectivelor
procesului de consiliere, si anume:
(1) PROMOVAREA SANATATII SI A STARII DE BINE: functionare optima din punct de
vedere somatic, emotional, social.
(2) DEZVOLTARE PERSONALA: cunoastere de sine, imaginea de sine, capacitatea de
decizie responsabila, relationare interpersonala armonioasa, controlul stresului, tehnici
de nvatare eficiente, optiuni vocationale realiste.
(3) PREVENTIE: a dispozitiei afective negative, a nencrederii n sine, a
comportamentelor de risc, a conflictelor interpersonale, a dificultatilor de nvatare, a
dezadaptarii sociale, a disfunctiilor psihosomatice, a situatiilor de criza.

Ce vizeaza consilierea psihologica?

(1) ACCEPTAREA DE SINE: atitudine pozitiva fata de propria persoana, acceptarea
calitatilor si defectelor personale, perceptia pozitiva a experientelor trecute si a viitorului.
(2) RELATII POZITIVE CU CEILALTI: ncredere n oamenii, sociabil, intim, nevoia de a
primi si a da afectiune, atitudine empatica, deschisa si calda.
(3) AUTONOMIE: independent, hotarat, rezista presiunilor de grup, se evalueaza pe
sine dupa standarde personale, nu este excesiv preocupat de expectantele si evaluarile
celorlalti.
(4) CONTROL: sentiment de competenta si control personal asupra sarcinilor, si creaza
oportunitati pentru valorizarea nevoilor personale, face optiuni conforme cu valorile
proprii.
(5) SENS SI SCOP N VIATA: directionat de scopuri de durata medie si lunga,
experienta pozitiva a trecutului, a prezentului si relevanta viitorului, convingerea ca
merita sa te implici, curiozitate.
(6) DEZVOLTARE PERSONALA: deschidere spre experiente noi, sentimentul de
valorizare a potentialului propriu, capacitate de auto-reflexie, perceptia schimbarilor de
sine pozitive, eficienta, flexibilitate, creativitate, nevoia de provocari, respingerea rutinei.

Consilierul il ajuta pe beneficiar sa controleze o situatie de criza si il asista in

gasirea unei solutii la problema cu care se confrunta.
Consilierea psihologica presupune un numar mai redus de sedinte fata de
psihoterapie utilizand metode si tehnici similare acesteia, insa diferenta esentiala consta
in faptul ca in consilierea psihologica se vizeaza preventia aparitiei tulburarilor,
Astfel, prin consiliere psihologica se urmareste (a) autocunoasterea, (b) optimizarea
si dezvoltarea personala, respectiv (c) adaptarea cat mai eficienta la mediul extern, a
beneficiarului.
Consilierul psihologic intervine cu mijloace specifice psihologiei, in scopul de a
optimiza, stimula autocunoasterea si dezvoltarea personala, a preveni anumite
probleme emotionale, cognitive si de comportament.

6
 Cui foloseste consilierea psihologica?
beneficiarilor care pot avea diferite probleme de adaptare sociala,de adaptare la locul
de munca sau de relationare;
beneficiarilor care se simt dezorientati profesional;
parintilor, beneficiari care se confrunta cu greutati in relationarea cu adolescentul sau
copilul lor;
beneficiarilor care trec prin perioade dificile (presiuni profesionale sau sociale, divort,
stres);
membrilor unei familii cu tensiuni in relationare;
tuturor beneficiarilor (indiferent de varsta) care au nevoie de sustinere ori care doresc
sa faca schimbari importante in viata lor.

7
 COSILIEREA PSIHOLOGICA
- metodologie

Interventia psihologica in cadrul proiectului, cuprinde doua etape:

Etapa I de evaluare a caracteristicilor personale, a intereselor si a motivatiei
pentru un anumit tip de activitate. Identificarea particularitatilor beneficiarilor se va
efectua folosind Platforma Cognitrom (profil psihologic).
Etapa II se refera la :
- Consiliere individuala
- Consiliere de grup
- Dezvoltare personala

In cadrul proiectului, prin Consiliere psihologica, se urmareste:

identificarea problemelor de adaptare profesionala, sociala, relationala;
identificarea conflictelor personale; problemelor comportamentale si/sau emotionale;
identificarea conflictelor familiale;
identificarea problemelor de identitate, s.a.
dezvolta capacitatea de a face schimbari in plan psihologic si, implicit, in viata
beneficiarului;
imbunatateste capacitatea de a lua decizii, de a face schimbari; resursele personale,
s.a.
dezvolta abilitatea de a-ti valorifica potentialul si resursele personale, s.a.

Etapa I
Evaluarea psihologica a beneficiarilor

In cadrul primei etape, psihologul preocupat de cunoaterea activitii de munc a

fiecarui post asigurat prin intermediul cursurilor de calificare. Un alt obiectiv important al
psihologului, este identificarea metodelor de evaluare a competentelor profesionale.
Aceste rezultate` devin apoi baza recrutrii, seleciei, repartizrii beneficiarilor la
cursurile de calificare sau posturile de munc oferite ca oportunitate de proiect innd
seama de acele competente, cunostinte, aptitudini pe care o persoana trebuie sa le
dobandeasca in vederea practicarii cu succes a unei anumite activitati lucrative.

8
 Principale obiective specifice urmaresc identificarea si descrierea elementelor
constitutive ale unei ocupatii, mentionate in continuare:

Principalele activitati si competente

Principalele activitati sau sarcinile majore ale unei ocupatii permit diferenierea ntre
o persoan cu performane ridicate n profesia respectiv i o persoan cu performane
reduse.
Sarcinile majore ale unei ocupatii circumscriu atat rezultatele asociate acestora cat
i nivelul calitativ de realizare a atribuiilor, cu alte cuvinte, delimiteaza competentele
specifice si generale solicitate detinatorului postului de munca.

Cunostintele si deprinderile
Aceasta componenta detaliaza principalele cunostinte si deprinderi pe care
practicantul unei ocupatii trebuie sa le dobandeasca pentru a indeplini cu succes
sarcinile aferente postului. Cunotinele sunt colecii de informaii relaionate, specifice
unui domeniu ocupational si sunt de regula rezultatul nvrii formale dobandita print-o
ruta educationala.
Deprinderile sunt cunotine de tip procedural, seturi de cunotine cu privire la
modalitatea de a realiza o activitate si contin proceduri, strategii si tehnici.

Aptitudinile
In cadrul acestei componente a analizei ocupationale se urmareste desprinderea
principalelor tipuri de aptitudini necesare indeplinerii cu succes a unei anumite activitati
lucrative.
Aptitudinea reprezint un set de procese cognitive, psihomotorii sau senzoriale
necesare pentru a obine performan ntr-o gam de activiti.

Caracteristicile de personalitate
Interesele profesionale, sursele satisfactiei profesionale si caracteristicile de
personalitate ale unei ocupatii sunt cele mai importante elemente, altele dect
cunotine, deprinderi i aptitudini a caror cunoastere asigura corecta captare, orientare,
formare i inserie ulterioar a persoanelor interesate in practicarea unei anumite
ocupatii.
Analiza intereselor profesionale repezinta un tip de analiza motivationala ce are
drept finalitate decelarea tipurilor de motivatii ce stau la baza practicarii cu succes a
unei anumite ocupatii.
Pentru indeplinirea obiectivelor Centrelor de incluziune sociala se utilizeaza
instrumentul clasic a celor sase tipuri ideale de interese profesionale, tipuri
motivationale ce pot determina practicarea unei anumite ocupatii, mentionate in
continuare: tipul Realist, Investigativ, Artistic, Social, Intreprinzator si Conventional.
Fiecare ocupatie se apropie mai mult sau mai putin de un anumit tip ideal sau de o
combinatie de doua sau sau mai multe tipuri ideale de interse profesionale.

9
 Cele sase tipuri ideale de interese profesionale folosite in analiza motivationala a
unei ocupatii sunt descrise mai jos:
Realist (R): Interesele realiste(R) se manifest prin tendina unei persoane de a se
ndrepta spre activiti care presupun manipularea obiectelor, mainilor i instrumentelor
Investigativ (I): Interesele investigative(I) presupun o atracie pentru cercetare,
investigare sub diverse forme i n cele mai diverse domenii
Artistic (A): Interesele artistice(A) se manifest prin atracie spre activitile mai
puin structurate, care presupun o rezolvare creativ i ofer posibilitatea de
autoexpresie
Social (S): Interesele sociale(S) implic orientarea spre activiti care necesit
relaionare interpersonal (preferina pentru a ajuta oamenii s-i rezolve diverse
probleme)
ntreprinztor (): Interesele antreprenoriale se manifest prin preferina pentru
activiti care permit iniiativ i posibilitate de coordonare a propriei activiti sau a
activitii unui grup
Convenional (C): Interesele de tip convenional(C) presupun preferina pentru
activiti care necesit manipularea sistematic i ordonat a unor date sau obiecte ntr-
un cadru bine organizat i definit

Sursele satisfactiei profesionale reprezinta asteptarile pe care un individ le are in

ceea ce priveste satisfactia la locul de munca si constituie, asemanator intereselor
profesionale, tipuri de motivatii intrinseci sau extrinseci ce influenteaza decizia de
alegere a unei anumite cariere.
Exemple ale surselor satisfactiei profesionale (de altfel, variate si numeroase) sunt
nevoia de statut social sau nevoia de a activa in echipa, cele doua generand motivatii
diferite ale muncii.
Fiecare tip ocupational necesita anumite valori atasate muncii, valori care pot fi
sustinute prin anumite trasaturi de personalitate.
Pentru identificarea tipologiilor de personalitate a fiecarei ocupatii investigate in
acest studiu, vom utiliza drept instrumente de cercetare, tipologia Big Five si
Chestionarul de Autonomie Personala.
Extraversiune: Inclinaie psihologic deosebit ctre lucrurile din afara propriei
persoane, orientarea ateniei ctre ambiana fizic sau social.
Amabilitate: Abilitatea sau obiceiul de a se comporta politicos.
Constiinciozitate: Corectitudine, seriozitate, scrupulozitate. Comportamente
orientate spre scopuri clar delimitate, rigurozitate n realizarea sarcinilor prin
contientizarea regulilor.
Stabilitate emotionala: Abilitatea de a menine echilibrul emoional n situaii de
stres fr a prezenta manifestri extreme i neconcordante cu situaia.
Autonomie Independenta: Capacitatea de a judeca lucrurile i a aciona n
mod independent, neinfluenat de alii n condiii de libertate deplin.

10
 Contextul muncii
Contextul muncii sau conditiile de munca reprezinta componenta analizei
ocupationale ce delimiteaza principalele informatii cu privire la mediul fizic si socio-
organizational n care practicanii unei ocupaii i exercit activitile, gradul de
structurare a sarcinilor, nivelul de supervizare, relatiile cu celelalte posturi, stilul de
munca, eventualele riscuri la care se expun sau orice alt tip de conditionari care
influenteaza ndeplinirea sarcinilor aferente postului.

Nivelul de educatie si calificare

Nivelul de educatie si calificare constituie componenta analizei ocupationale prin
care se precizeaza nivelul de calificare implicat de ocupatia respectiva, tipul de studii si
certificari necesare practicarii ocupatiei si timpul care trebuie alocat efectuarii studiilor.
Nivelul de educatie si calificare deceleaza itinerariile de lucru pentru a asigura
corecta captare, orientare, formare i inserie ulterioar a persoanelor interesate in a
practica ocupatia respectiva.
In cadrul acestei sectiuni includem si informatiile privind dinamica dezvoltrii
ocupaiei respective n raport cu ansamblul ocupaiilor prezente pe pia.

Procedura de Evaluare psihologica extras din Procedura Departament Social,

intocmita de Coordonator proiect Nita Ana, avizat de Manager proiect Cazan Mihaela:
Evaluarea psihologica se realizeaza de catre psihologul proiectului, care
intocmeste raportul de activitate/beneficar si va cuprinde: evaluare, diagnostic, aviz
psihologic
Psihologul are obligatia de a finalize documentatia preliminara a beneficiarului in
maximum 2 zile lucratoare de la data primirii dosarului de la responsabilul de
centru/asistentul social

Metodologie
Pornind de la profilele ocupationale ale profesiilor pentru care se ofera instruire in
cadrul proiectului prin intemediul cursurilor de calificare si utilizand Platforma Cognitrom
CAS++ se vor folosi urmatoarele teste aptitudinale, de personalitate si interese conform
grilei de mai jos:

1. Lucrator social:
- Chestionar de interese ocupationale
- Chestionar de personalitate Big Five
- Aptitudinea verbal (Vocabular)

2. Lucrator in comert:
- Chestionar de interese ocupationale

11
- Chestionar de personalitate Autonomie personala
- Aptitudinea numerica

3. Lucrator in tamplarie:
- Chestionar de interese ocupationale
- Chestonar de personalitate Autonomie personala
- Analiza perceptuala complexa
- Aptitudinea numerica

4. Lucrator finisor in constructii

- Chestionar de interese ocupationale
- Chestonar de personalitate Autonomie personala
- Analiza perceptuala complexa
- Aptitudinea numerica

5. Ingrijitori batrani la domiciliu

- Chestionar de interese ocupationale
- Chestionar de personalitate Big Five
- Aptitudinea verbal (Vocabular)

6. Manichiura Pedichiura
- Chestonar de personalitate Autonomie personala
- Analiza perceptuala complexa
- Constanta formei

7. Confectioner asamblor articole textile

- Chestonar de personalitate Autonomie personala
- Analiza perceptuala complexa
- Constanta formei

8. Operator introducere, prelucrare si validare date

- Chestionar de personalite Autonomie personala
- Chestionar interese ocupationale
- Memorie de lucru
- Comutarea atentiei

12
9. Bucatar
- Chestionar de personalitate Autonomie personala
- Chestionar interese ocupationae
- Rapiditate in reactii
- Analiza perceptuala complexa

10. Frizer
- Chestionar de personalitate Autonomie personala
- Chestionar interese ocupationae
- Rapiditate in reactii
- Analiza perceptuala complexa

11. Lucrator in cultura plantelor

- Chestionar de personalitate Autonomie personala
- Chestionar interese ocupationale
- Analiza perceptuala complexa
- Perceperea detaliilor

12. Lucrator instalator in constructii

- Chestionar de interese ocupationale
- Chestonar de personalitate Autonomie personala
- Analiza perceptuala complexa
- Aptitudinea numerica

13. Lucrator in crestrea animalelor

- Chestionar de personalitate Autonomie personala
- Chestionar interese ocupationale
- Analiza perceptuala complexa
- Perceperea detaliilor

13
 Etapa a II a
Consilierea psihologica individuala si de grup. Dezvoltare personala. Exercitii

Exercitii pentru consilierea de grup:

1. Autoprezentare
Obiectivul: a face cunostinta cu ceilalti si a te prezenta la prima intalnire a grupului.
Desfasurare: Toti participantii grupului sunt asezati in cerc. Consilierul se prezinta
primul si ii invita pe ceilalti sa faca acelasi lucru. Va trebui ca acestia sa-si spuna
adevaratul nume si ceea ce vor despre ei: varsta, starea civila, semnul zodiacal, scoala
absolvita, locuri de munca anterioare, actgivitati preferate, etc.
Odata terminata autoprezentarea, vor ramane de vazut ce asteptari are fiecare in
legatura cu activitatea ce urmeaza sa inceapa si, eventual, ce idei, ganduri sau
preocupari a avut inainte de a ajunge la prima intalnire.

2. As vrea ca tu..
Obiectivul: cunosterea propriilor dorinte si temeri in relatiile cu ceilalti.
Desfasurare: Consilierul cere participantilor sa formeze cupluri alegand un coleg cu
care nu au stabilit inca o relatie si sa se aseze unul in fata celuilalt, in picioare.
Jocul va lua urmatoarea intorsatura. Consilierul va spune cu voce tare: Persoana
care vrea sa aiba initiativa sa-i spuna colegului o fraza care incepe cu <<As vrea sa-mi
zici ca..>> si va termina cum doreste. Apoi va spune din nou: << Nu as vrea ca tu sa-mi
zici ca>>, Celalalt va asculta in liniste.
Consilierul asteapta ca fiecare sa se exprime si vor schimba rolurile pana cand
fiecare participant va rosti cele 2 fraze care incep mereu cu As vrea sa-mi zici ca. Nu
as vrea ca tu sa-mi zici ca
Vor fi ingaduite 10 minute pentru ca fiecare persoana din cuplu sa schimbe
impresiile despre experienta.
La sfarsit toti din cerc vor avea o discutie comuna despre temerile si sperantele ce
au rezultat din frazele completate.

3. Cum ne vad ceilalti si cum ne vedem noi insine..

Obiectiv: observarea si constientizarea aspectelor positive si a celor negative ale
propriei personalitati si a celorlalti.
Desfasurare: Consilierul ii invita pe partipanti sa stea in cerc, fiecare cu o foaie de
hartie si un creion. Fiecarui membru al grupului I se acorda un numar, iar pe foaia
fiecaruia sunt scrise numerele celorlalti in ordine crescatoare.
Participantii trebuie sa scrie pe foaie un gand oarecare, sau un adjective, o
caracteristica cu privire la toti ceilalti din grup, sa se inteleaga pee i insisi. Foile, fara sa

14
fie semnate de participant, vor fi incredintate consilierului. Acesta va citi textul fiecarui
participant, identificat de numarul atribuit anterior. Va rezulta o bresa in personalitatea
fiecarui membru, cum li se pare altora, si care de cele mai multe ori este cunoscuta de
individual despre care se vorbeste.

4. Portretul meu
Obiectiv: sa nu intampine nicio dificultate in analizarea propriei persoanae si sa-si
exprime opiniile asupra sa si a celorlalti, sa reflecteze sis a accepte criticile altora.
Desfasurare: Consilierul distribuie tuturor participantilor cate o un pix si o foaie de
hartie, Fiecare trebuie sa-si personalizeze foaia, scriindu-si mai intai numele si apoi
toate informatiile pe care le poate da despre el pentru a comunica celorlalti propriile
capacitate, interese, dorinte, aspiratii, activitati sportive si recreative, raporturi cu ceilalti,
intr-un cuvant propriul portret.
Odata ce prezentarea a fost incheiata, fiecare trebuie sa atarne foaia pe perete sis
a se opreasca sa le citeasca pe ale celorlalti. La sfarsit, consilierul ii va invita sa
comenteze in grup prezentarea fiecarui participant. Va fi evident felul in care fiecare
participant si-a completat foaia (daca are multe de spus despre el sau daca intampina
dificultati sa vorbesca despre propria persoana, daca ii este rusinesa-si arate
sentimentele, daca a folosit mult spatiu sau putin in elaborarea prezentarii, daca scrisul
este mic sau mare, etc..

5. Cucerirea centrului
Obiectiv: cercetarea capaciatii de afirmare si autorealizare.
Desfasurare: Toti participantii sunt asezati in cerc. In centru, consilierul aseaza un
scaun si o indica drept un loc ce trebuie ocupat, explicand ca, fiecare la randul sau ve
trebui sa cucereasca locul de pe scaun, asezandu-se pe el, plecand, etc., si la fiecare
alta persoana fiecare ramane in locul in care a ajuns.
La sfarsitul jocului, conducatorul ii cere fiecarui participant sa observe propria
locallizare si sa se exprime: cum simte, daca aceea era pozitia pe care si-o dorea, ce
dificultati a intampinat, in acest caz, in a-si cuceri obiectivul.
Urmeaza o discutie libera asupa experientelor traite.

Exercitii pentru Dezvoltare personala:

1. CE MA AJUTA CAND SIMT CA SUNT

Cand ma simt
Ce ma ajuta
(cum ma ajut eu pe mine) Ce tip de ajutor as putea primi de la ceilalti.
Nervos
Agitat
Mi-e frica

15
 Trist
Nelinistit
Nemultumit
..
..

Ce tip de ajutor as putea primi de la alte persoane daca sunt intr-un moment de stres :
..
..
..

2. CINE SUNT EU?

Completeaz urmtoarele fraze:

1. Oamenii de care mi pas cel mai mult sunt.

2. M simt mndru de mine pentru c.

3. Oamenii pe care i admir cel mai mult sunt

4. mi place mult s

5. mi doresc s

6. Unul dintre cele mai bune lucruri fcute de mine este

7. Mi-ar plcea s devin

8. mi propun s

9. Prefer s........................................................................................................dect
s...................................................................................................................................

10. tiu c pot s..

16
 3. Ochiul lui Polifem
Obiectivul: experimentarea propriilor modele de comportament.
Desfasurare: Consilierul le explica participantilor ca jocul consta in a forma perechi
in care unul dintre cei doi participantiil insoteste intr-o calatorie imaginara pe celalalt,
care se preface ca este orb. Cel care isi asuma rolul ghidului trebuie sa propuna un
traseu frumos, pe care sa-l descrie pentru a-l determina pe colegul orb s ail urmeze,
folosindu-se doar de ochii mintii.
Alegerea perechilor si a rolurilor este lasata la alegerea subiectului, cu o singura
sugestie: ambii sa experimenteze cele doua roluri. (cel putin 5 minute pentru fiecare
traseu).
La sfarsitul jocului, fiecare participant isi exprima preferinta pentru un rol sau pentru
celalalt, spune ce dificultati a intalnit, chiar si eventuale temeri traite.
Discutie finala libera.

Exercitii pentru sedintele de grup - Consiliere psihologica inpreuna cu Consiliere

orientare profesionala.

Sa cautam un loc de munca

Obiectiv: reflectarea asupra actiunilor personale si a propriei capacitate de a se
impune si afirma.
Desfasurare: Asezati in cerc, conducatorul va incepe printr-o antrenare in discutie
pe tema muncii, despre dificultatile de a gasi un loc de munca.
Consilierul alege din grup un participant care stie sa se impuna in mod autoritar si
care sa fie in stare sa puna intrebari bine articulate. Lui I se va incredinta rolul de sef de
personal. Altul se ofera sa joace rolul de secretar.
Ceilalti membrii ai grupului vor fi toti potentiali aspirant la locul de munca.
Seful de personal sa va aseza la un birou cu foi de hartie si pix. Secretarul va sta
alaturi de el.
Consilierul propune o situatie: O firma de .. si-a deschis o
filiala in oras, a dat un anunt in ziar pentru selectarea personaluilui care sa lucreze
ca.. Secretarul invita aspirantii pe rand la interviu cu
seful de personal si va spune despre sine ce va vrea.
Seful de personal va pune intrebari si va tine un mic discurs explorative. Va lua
datele diferitilor participant si va incheia prin a spune ca va da ulterior rezultatele
interviului.
Odata terminate interviurile, fiecare va expune verbal ceea ce a simtit, va face
comentarii si observatii despre felul cum s-au comportat colegii intimpul autoprezentarii
si despre ceea ce a observant in timpul jocului.

17
 Livrabile conform Gantt:
1. Raport de evaluare psihologica emis de Platforma Cognitrom (profil psihologic)
2. Fisa initiala de evaluare care sa contina concluziile si recomandarile specialistului
urmarind nevoile beneficiarilor (A6.1)
3. Raport de consiliere psihologica individual/grup (A6.2)
4. Raport de dezvoltare personala (A6.4)
5. Raport sedinte commune cu consilierea de orientare profesionala (A6.3)

18