ASPIR

ASPIR
ANGAJAREA STUDENŢILOR
prin
PARTENERIATE INOVATIVE REGIONALE
GHID DE PRACTICĂ
- SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE -
BENEFICIAR: PARTENER:
aspir@centruldezvoltaresociala.ro 0758 028 613

“ASPIR Angajarea Studentilor prin Parteneriate Inovative Regionale”
BENEFICIAR: CENTRUL DE DEZVOLTARE SOCIALĂ T & CO
NR: POCU/626/6/13/ 130351
Pagina | 1
GHID DE PRACTICĂ
Specializarea PSIHOLOGIE
Cătalin Popescu Adina Șandru

Ancuța Daniela Tompea Roxana Maria Ateșoae
Ana Maria Lăzărescu
2020
NR: POCU/626/6/13/ 130351
Despre autori: Pagina | 2
CĂTĂLIN POPESCU este Lector universitar, la Universitatea „Petre Andrei” din Iași,
Facultatea de Psihologie, Științele Educației și Asistență Socială, specializarea Psihologie,
Doctor în Filosofie - Estetică, Coordonator practică proiect ASPIR - Angajarea Studenților
prin Parteneriate Inovative Regionale.
ADINA ȘANDRU este Lector universitar, la Universitatea „Petre Andrei” din Iași,
Doctor în Sociologie, Coordonator practică proiect ASPIR - Angajarea Studenților prin
Parteneriate Inovative Regionale.
ANCUȚA DANIELA TOMPEA este Conferențiar universitar la Universitatea „Petre

Andrei” din Iași, Doctor în Sociologie, Managerul proiectului ASPIR - Angajarea Studenților
prin Parteneriate Inovative Regionale, Președinte al Senatului Universității „Petre
Andrei” din Iași.
ROXANA MARIA ATEȘOAE este Lector la Universitatea „Petre Andrei” din Iași,
Doctor în Sociologie, Coordonator Centrul Parteneriate pentru Angajare și Consiliere (CPAC)
din cadrul proiectului ASPIR - Angajarea Studenților prin Parteneriate Inovative
Regionale.
ANA MARIA LĂZĂRESCU este Lector la Universitatea „Petre Andrei” din Iași,
Facultatea de Psihologie, Științele Educației și Asistență Socială, specializarea Psihologie,
Doctor în Sociologie, Monitor proiect ASPIR - Angajarea Studenților prin Parteneriate
Inovative Regionale.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
Pagina | 3
CUPRINS:
1. PREZENTAREA PROIECTULUI .......................................................................................... 4
1.1. Obiectivul general ........................................................................................................................................4
1.2 Obiective specifice: .......................................................................................................................................5
1.3 Grupul țintă al proiectului ...........................................................................................................................6
1.4 Durata de derulare a proiectului .................................................................................................................7
2. CENTRUL DE PARTENERIATE PENTRU ANGAJARE ȘI CONSILIERE (CPAC) .............................. 8

3. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII DE PRACTICĂ ...................................................................... 11
3. 1 Cadrul legal de organizare a stagiului de practică de specialitate .................................. 11
3. 2 Scopul şi obiectivele practicii de specialitate .................................................................. 12
3.2.1 Misiunea psihologului ..............................................................................................................................13
3. 3 Locuri de muncă unde îşi desfăşoară activitatea psihologii ........................................... 14

3. 4 Organizarea stagiului de practică .................................................................................... 15
3. 5 Evaluarea stagiului de practică ........................................................................................ 16
4. 1 Conduita organizaţională a studentului .......................................................................... 17
4. 2 Proiectul de practică ......................................................................................................... 17
4. 3 Prezentarea specializărilor şi a instrumentelor necesare ............................................. 18
4.3.1 Specializările psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie ...................................................18
4.3.3 Specializările psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională / psihopedagogie specială .35
4.3.4 Specializările psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale / psihologie judiciară – evaluarea
comportamentului simulat prin tehnica poligraf ...........................................................................................36
5. PROGRAME ANALITICE/ FIŞA DISCIPLINEI PENTRU PRACTICA DE SPECIALITATE/

ANUL III STUDIU ................................................................................................................ 39
8. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................. 45
NR: POCU/626/6/13/ 130351
Pagina | 4
1. PREZENTAREA PROIECTULUI
ASPIR Angajarea Studenților prin Parteneriate Inovative Regionale este un proiect
cofinanţat din Programul Operațional Capital Uman (POCU) şi este implementat de Centrul de
Dezvoltare Socială T & CO în parteneriat cu Fundaţia “Alături de Voi” România.
1.1. Obiectivul general
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea șanselor de găsi un loc de muncă

pentru un număr de 282 studenți din cadrul facultăților cu profil socio-uman, respectiv Psihologie și
Asistență Socială din regiunea Nord-Est, în urma participării la activități integrate: pregătire practică,
consiliere și orientare în carieră, inovare socială, prin parteneriat social cu angajatorii de pe piața
muncii.
Prin intermediul asigurării condițiilor necesare participării studenților la stagii de practică,
precum și consiliere pentru carieră, stagii efective de practică la potențiali angajatori/instituții/firme
cu renume, învățare la un loc de muncă în domeniul studiilor, vizite de studii, studenții își vor însuși
competentele de muncă și experiența necesare unei tranziții facile de la educație la piața muncii.
Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor specifice și la realizarea indicatorilor din cadrul
Axei prioritare 6 – Educaţie și competenţe, Obiectivul tematic 10: Efectuarea de investiţii în domeniul
educaţiei, al formării și al formării profesionale în vederea dobândirii de competenţe și a învățării pe
tot parcursul vieţii.
Prioritatea de investiţii: Sporirea relevanţei pe piaţa forţelor de muncă a educaţiei și a
sistemelor de formare, facilitarea tranziţiei de la educaţie la piaţa forţelor de muncă și consolidarea
formării și a sistemelor de formare profesională, precum și a calității lor, inclusiv prin mecanisme de
anticipare a competenţelor, adaptarea programelor de învățământ și instituirea și dezvoltarea unor
sisteme de învățare la locul de muncă, inclusiv a unor sisteme de învățare duală și programe de
ucenicie.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
Obiectivul specific 6.13: Creșterea numărului absolvenţilor de învățământ terţiar

universitar și non universitar care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de Pagina | 5
învățare la un potenţial loc de muncă / cercetare/ inovare, cu accent pe sectoarele economice cu
potenţial competitiv identificate conform SNC și domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI
prin organizarea de stagii de practică la angajatori și consultanță pentru carieră pentru 282 studenți
din cadrul facultăților cu profil socio-uman, respectiv Psihologie și Asistență Socială, care își vor
forma deprinderi practice pentru a le facilita integrarea pe piața muncii după finalizarea studiilor
universitare.
1.2 Obiective specifice:

Obiectivele specifice ale proiectului
1. OS1: Prin intermediul parteneriatelor existente și a celor nou înfiinţate/dezvoltate vom facilita
inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor de studii terţiare printr-o rată crescută de participare a
studenţilor la programele (ex. stagii de practică, internship-uri etc.) și formarea de competențe
practice necesare ocupării unui loc de muncă la potențialii angajatori, pentru 282 studenți. Acest
obiectiv urmărește integrarea stagiului de practică a studenților într-un domeniu conform atât
cu specializarea studentului, cât și cu profilul instituției partenere de practică, al angajatorilor,
crearea unei legături dinamice între părțile implicate în elaborarea, implementarea și
monitorizarea programului individual de pregătire. În egală măsură avem în vedere dezvoltarea
în timpul facultății a competențelor inter-personale și de comunicare esențiale pe piața muncii
prin familiarizarea studenților cu diverse medii organizaționale profesionale;
2. OS 2: Dezvoltarea de competenţe profesionale și transversale necesare pe piaţa muncii, și/sau
pentru categoriile sociale, inclusive cele dezavantajate determinate de mediul de proveniență,
rural/urban, de etnie și cu dizabilități, prin participarea studenţilor la programele (ex. stagii de
practică, internship-uri etc.) pentru inserţia pe piaţa muncii, pentru 282 de studenţi, dintre care
105 se vor angaja. Studenții vor beneficia de activități de consiliere, orientare profesională și
stagii de practică în domeniul profesional pentru care studiază, pentru că apoi să opteze, pe baza
competenţelor și a propriilor nevoi pentru continuarea studiilor și/sau angajare.
Participarea la programe de învățare la locul de muncă, performanțe interactive și inovative
pentru 282 de studenţi și angajarea a 105 dintre aceștia. Se
NR: POCU/626/6/13/ 130351
urmărește astfel obţinerea competenţelor practice necesare studenţilor pentru a profesa în

domeniul studiat și recompensarea membrilor grupului ţintă performanţi. Pagina | 6
3. OS3: Dezvoltarea parteneriatelor cu potențialii angajatori: instituții publice și private, firme,
ong-uri. Acest obiectiv urmărește punerea în contact a studenților cu potențialii angajatori,
funcționari publici, oameni de afaceri și personalități din diferite domenii. Prin parteneriatele pe
care le avem, dar și cele noi care se vor realiza, oferim tinerilor opțiuni de carieră din care, atât
ei, cât și angajatorii, pot acoperi nevoia de plasare pe piața muncii. Dezvoltarea de noi
parteneriate între Universități, partenerii de practică și potenţiali angajatori ai viitorilor
absolvenţi vor duce la îmbunătățirea procesului educaţional și facilitarea accesului pe piaţa
muncii, inclusiv prin crearea unui sistem de informare coordonată, între toate cele trei părţi
implicate, respectiv studenţi, universitate și angajatori. Prin urmare va crește îmbunătățirea
nivelului de informare, conștientizare, înţelegere și punerea în practică a acestora privind
oportunitățile oferite în cadrul proiectului prin identificarea de soluţii practice, viabile, inovative
de îmbunătăţire permanentă a accesului pe piața muncii.
1.3 Grupul țintă al proiectului

Grupul țintă este format din 282 studenți de la facultățile din domeniul social, respectiv Asistenţă
socială și Psihologie, programe licență și master.
Din analiza realizată și conform acordului de colaborare cu Universitatea Petre Andrei din Iași au
rezultat câteva caracteristici:
- peste 30 % din membrii grupului țintă vor fi din mediul rural din regiunea de Nord-Est
- peste 70% din membrii grupului țintă vor fi femei din regiunea de Nord-Est
- peste 80 % din membrii grupului țintă vor fi studenți netradiționali
- 1 persoană de etnie romă va fi inclusă în grupul țintă
Principiul egalității de șanse se reflectă în selecția grupului țintă prin implicarea a peste 70% %
studenți de gen feminin.
Conform planurilor de învățământ, numărul orelor de practică diferă în funcție de anul de

studii și de specializarea la care aceștia sunt înscriși. Prin urmare, corelarea numărului de ore cu
practica efectuată, serii, coordonatori practică și tutori se va face luând în considerare următoarele
date:
NR: POCU/626/6/13/ 130351
La specializarea Asistență Socială, anul III, studenții efectuează practică astfel:
• licenţă =28 ore Pagina | 7

• mastere=28 ore
La specializarea Psihologie, anul III, stagiile de practică au un număr diferit de ore, astfel:
• licenţă =56 ore

• master =14 ore
Total studenți/masteranzi în grup țintă: 282
1.4 Durata de derulare a proiectului

Proiectul se derulează pe un interval de 24 de luni în perioada 24 septembrie 2020-23
septembrie 2022.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
2. CENTRUL DE PARTENERIATE PENTRU ANGAJARE ȘI CONSILIERE

(CPAC) Pagina | 8
Ca răspuns la obiectivul strategic din Strategia Naţională pentru Învăţământ Terţiar

2015 – 2020 referitor la „Pregătirea forţei de muncă pentru a genera creştere economică la
nivel naţional şi regional” prin intermediul proiectului ASPIR va funcționa un centru inovativ
de comunicare între toți actorii pieței muncii, respectiv Centrul de Parteneriate pentru
Angajare și Consiliere (CPAC). Prin urmare, activitatea CPAC va reprezenta o soluție pentru
creșterea gradului de pregătire practica a studenților în domeniile Psihologie și Asistență
Socială, obținând astfel mărirea gradului de inserție pe piața muncii după absolvirea
studiilor și reprezintă o actiune în vederea implicării angajatorilor în proiectarea şi
furnizarea de programe, sprijinirea schimburilor de personal şi includerea experienţei
practice în cursuri.
Prin dezvoltarea și crearea Centrului de Parteneriate pentru Angajare si Consiliere
(CPAC), proiectul răspunde Strategiei Educaţiei şi Formării Profesionale din România pentru
perioada 2014 – 2020, prin utilizarea TIC și dezvoltarea competentelor digitale în derularea
stagiilor de practică, astfel încât fiecare persoană din grupul țintă să dețină competențe
digitale de bază pentru a munci, învăța și a participa activ în societate.
Prin activitățile de consiliere și orientare profesională, stagii de practică de o calitate sporită,
prin parteneriate noi care oferă aspecte practice și care implică studenții efectiv în activități,
vizite de studiu în Italia, prin activitatea din cadrul CPAC, cei 282 studenți vor avea mult mai
multe abilități și competențe care le vor asigura o mediere de succes pe piața muncii. În
cadrul Centrului ei vor lucra efectiv cu angajatorii din firme, pe domenii specifice, concrete.
Angajatorii care au confirmat interesul de a intra în parteneriat cu facultățile care dețin
specializările vizate, provin în special (peste 20%) din domenii competitive (conform
direcţiilor de politică industrială menţionate în Strategia Naţională pentru Competitivitate
2014-2020:
NR: POCU/626/6/13/ 130351
Industrii creative, TIC, Sănătate etc.) interesate de forța de muncă specializată și cu

competențe relevante. Pagina | 9
În cadrul CPAC se vor realiza întâlniri directe între reprezentanți ai angajatorilor și
instituțiilor de învățământ superior din regiunea NE, care vor conduce la propuneri de
modificare a curriculei în vederea îmbunătățirii pregătirii studenților/masteranzilor de la
specializările Psihologie și Asistență Socială și creșterea șanselor de inserție profesională în
cadrul operatorilor economici competitivi.
Funcționarea Centrului de Parteneriate pentru Angajare și Consiliere (CPAC) vizează
realizarea sistemului funcţional de stagii de practică la angajatori pentru studenți și
masteranzi în domeniile Psihologie și Asistență Socială. CPAC va permite un sistem de
informare corelată între diversele tipuri de angajatori (companii, ONG-uri, instituţii publice
relevante etc.) către universități pentru armonizarea planurilor de învățământ ale acestora,
(programe analitice, introducere de noi discipline), cu nevoile acestora. Acest circuit se va
realiza și de la sistemul universitar către angajatori, pentru a răspunde nevoilor actuale şi
viitoare ale pieţei muncii, atât la nivel regional, cât și local. Vor fi organizate întâlniri ale
reprezentanților angajatorilor cu cei ai mediului universitar. Vom urmări permanent
identificarea și utilizarea metodelor inovative de implicare activă a angajatorilor relevanți
pentru specializările vizate în dezvoltarea, completarea și îmbunătățirea componentei
practice a ofertelor curriculare. Vor fi realizate acțiuni de monitorizare periodica a cerințelor
de îmbunătățire a curriculei provenite din partea angajatorilor din regiunea NE. Pentru
fiecare specializare va fi realizat un raport anual de îmbunătățire a curriculei, cu
recomandări în vederea creşterii inserției profesionale. In acest sens, vom organiza întâlniri
între angajatori și studenți, pentru fiecare specializare în parte, cu scopul de a înțelege grupul
țintă care este specificul activității pentru un potential loc de muncă.
O altă activitate în cadrul CPAC se referă la vizitele de studiu și de învățare la locul de
muncă, organizate în regiunea București Ilfov și in regiunea Nord-Est. Acestea vor asigura
asigura un forum de discuții, schimb și învățare reciprocă pe teme de interes
NR: POCU/626/6/13/ 130351
comun și priorități la nivel local, regional și național, contribuind la schimbul de practici și

idei inovatoare. Activitatea presupune realizarea unor vizite de studii la instituții de profil Pagina | 10
din cele două regiuni, ce sunt relevante profesional pentru grupul țintă. Vom organiza vizite
de studiu la parteneri- potențiali de practică din domeniul profesional de interes al
studenților, unde au loc prezentări ale instituțiilor, dar mai ales ale locurilor de practică și
ale locurilor de muncă pe care studenții le-ar putea ocupa în viitor, în funcție de pregătirea
lor de bază (licență) și de diferitele specializări complementare (masterate), prin: – contactul
direct cu instituții și organizații de prestigiu ale asistenței sociale și psihologiei; –
familiarizarea cu cele mai noi concepte şi practici din domeniul psihologiei și asistenței
sociale; – dobandirea de cunoștințe și abilități practice cu privire la cele mai recente evolutii
în cele 2 domenii; – formarea și dezvoltarea unor “comunități profesionale”; – lărgirea
orizontului profesional și adaptarea la piața muncii.
Se vor organiza vizite ale experților din cadrul CPAC la angajatori/reprezentanți ai
mediului de afaceri și ai instituțiilor publice din cele 6 județe ale regiunii NE. In vederea
asigurării unei informări cât mai cuprinzatoare a grupului țintă, vor fi utilizate afișe, pliante,
mape, pixuri, roll-upuri. În cadrul evenimentelor vom promova şi angajatorii care sunt în
căutare de personal pentru angajare. Se vor distribui angajatorilor materiale publicitare
pentru a face mai bine cunoscută intenția solicitantului de a efectua stagii de practică pentru
studenți.De asemenea, vor fi făcute vizite la Universitățile care au specializările vizate în
vederea sporirii gradul de informare a studenților cu privire la oportunitățile oferite prin
proiect: participare la stagii de practică, beneficierea de consultanță specializată în carieră,
participarea la activități inovative în cadrul Centrului de Parteneriate pentru Angajare și
Consiliere, la angajatori din două regiuni, NE și București Ilfov, utilizarea mijloacelor
informatice, participare la consiliere profesională care pot avea un impact covârșitor în
alegerea traseului profesional al studentului din grupul țintă. In cadrul acestei activități va fi
elaborat un plan de comunicare în vederea atragerii studenților/masteranzilor din grupul
țintă.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
3. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII DE PRACTICĂ

Pagina | 11
3. 1 Cadrul legal de organizare a stagiului de practică de specialitate
Practica de specialitate este o etapă în aplicarea cunoştinţelor teoretice şi practice dobândite

la cursuri, seminarii şi lucrări de laborator. Stagiile de practică asigură realizarea obiectivelor
fundamentale ale procesului de formare profesională şi pun bazele însuşirii deprinderilor
profesionale. Prin intermediul stagiilor de practică, absolventul de studii în domeniul ştiinţelor socio-
umane va avea posibilitatea să cunoască şi să realizeze o analiză pertinentă a avantajelor,
dezavantajelor şi oportunitaţilor oferite de fiecare loc de muncă specific, în cazul nostru, psihologului.
Confruntându-se cu eventualele provocări ale locului de practică în timpul facultăţii, tânărul
specialist de mai târziu va pune bazele unor instrumente şi abilităţi personale care îi vor perimite să
se adaptete mai uşor unui nou loc de muncă.
Activităţile conţinute de practica de specialitate au fost concepute în conformitate cu

cerinţele planului de învăţământ, astfel încât să acopere necesarul de informaţii teoretice şi
deprinderi practice de care vor avea nevoie viitorii specialişti.
Statutul disciplinei Practică de specialitate este reglementat prin:
• Legea educației naționale, nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 18 din 10
ianuarie 2011;
• Legea nr. 258/2007 – privind practica elevilor şi studenţilor, publicată în Monitorul Oficial
nr. 493 / 2007;
• Ordinul nr. 3955 din 09/05/2008 al Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului,
privind aprobarea Cadrului general de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor
de studii universitare de licență şi de masterat şi a Convenției-cadru privind efectuarea stagiului
de practică în cadrul programelor de studii universitare de licență sau masterat, publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 440 din 12/06/2008.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
În planul de învăţământ, pentru anul III, ciclul de învăţământ “studii de licenţă”, disciplina
Practică de specialitate are alocate 56 ore și 4 de credite, şi se va desfăşura comasat, în semestrul I al Pagina | 12
anului universitar.
3. 2. Scopul şi obiectivele practicii de specialitate
Scopul general al practicii de specialitate este de a identifica, dezvolta, exersa şi consolida

abilităţi şi competenţe specifice profesiei de psiholog practician, astfel încât viitorul absolvent să îşi
formeze deprinderi necesare integrării mai uşoare în câmpul muncii.
Obiective specifice:
- Cunoașterea specificului și a dificultăţilor locurilor de muncă.
- Să învețe să gestioneze activităţile specifice locului de muncă, conform trebuințelor individuale
și organizaționale;
- Formarea deprinderilor de a pune în practică informaţiile teoretice acumulate în cadrul orelor
de curs şi seminar;
- Dezvoltarea unor abilităților precum: încredere în sine, auto-control, adaptabilitate, flexibilitate,
creativitate, spirit de inițiativă, curaj, exactitate, abilitate de a comunica;
- Verificarea disponibilitaţilor, talentelor şi limitelelor în interacțiunea cu diverse categorii de
clienţi şi colaboratori;
- Familiarizarea cu documentele specifice activității psihologului, conform domeniului său de
specializare. (de exemplu – contract de prestări servicii psihologice), cu metode şi instrumente
de lucru (de exemplu – completarea unei fişe de observaţie pentru un caz, realizarea de interviuri
clinice sau aplicarea de probe psihologice);
- Să cunoască aspectele etice specifice acestei profesii.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
3.2.1 Despre profesia de psiholog

Pagina | 13
“Când este preocupat să surprindă lupta fiinţei spirituale cu realităţile crude ale vieţii sau cu
conflictele inerente vieţii psihice interioare, în încercarea de a le atenua sau înlătura, psihologul
este un medic al sufletului. Când însă are revelaţia temperaturilor înalte ale unei lumi de esenţe
spirituale, ale unor tăriri ce cuprind sublimul creaţiei sau darul nedefinit, psihologul este un poet
al sufletului.”
(Rudică, T., 2006)
Legea 213 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică reglementează modul
de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, precum şi înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Colegiului Psihologilor din România.
3.2.2 Misiunea psihologului
Scopul și rolul profesiei de psiholog (sursa: www.copsi.ro):

Art. 2:
(1) Psihologul studiază comportamentul uman, procesele mentale și investighează probleme
psihologice din domeniul sănătății, educației, justiției, organizațiilor, muncii, ordinii publice
și siguranței naționale, precum și din celelalte domenii de activitate, stabilind un
psihodiagnostic și/sau recomandând căi psihologice de soluționare a problemelor
diagnosticate.
(2) Psihologul concepe și efectuează experimente și observații, pentru a analiza caracteristicile
psihologice ale oamenilor și animalelor și pentru a implementa strategii de intervenție.
(3) Psihologul analizează influențele eredității, mediului, educației, sau a altor factori, asupra
psihicului indivizilor.
(4) Psihologul desfășoară activități de psihodiagnostic, consiliere psihologică, psihoterapie și
activități de dezvoltare personală, pentru prevenirea tulburărilor emoționale și de
personalitate, precum și a fenomenelor de inadaptare la mediul social și profesional, în
vederea optimizării existenței umane.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
(5) Psihologul elaborează și aplică metode și tehnici de evaluare și asistență psihologică pentru
măsurarea inteligenței, abilităților, aptitudinilor și a altor caracteristici psihoumane, Pagina | 14
interpretează datele obținute, stabilește psihodiagnosticul, prognoza și înaintează
recomandările pe care le consideră necesare, după caz.
(6) Psihologul realizează evaluări și intervenții specifice și în domeniile:
a. psihodiagnoză și tratamentul bolilor/deficiențelor mentale;
b. selecția, consilierea și orientarea ocupațională și profesională;
c. educația și formarea profesională continuă a adulților;
d. educația, consilierea școlară și dezvoltarea socială a copiilor și adolescenților;
e. psihopedagogia specială;
f. psihologia organizațiilor militare;
g. delincvența juvenilă;
h. evaluarea psihologică judiciară și/sau expertiza psihologică.
Art. 3.
(1) Intervențiile psihologice de consiliere și psihoterapie au caracterul unor obligații de mijloace,
iar nu de rezultat, psihologii fiind obligați să întreprindă toate demersurile în vederea
soluționării problemelor psihologice constatate, raportate la timpul alocat ședințelor
psihologice, însă nu pot și nu trebuie să garanteze soluționarea acestora.
3. 3. Locuri de muncă unde îşi desfăşoară activitatea psihologii
După finalizarea studiilor curente şi de masterat, absolvenţii facultăţii de psihologie au

următoarele oportunităţi de plasare şi încadrare:
- învăţământul preuniversitar şi universitar;
- cercetare în institute de profil;
- expertiză în laboratoarele de criminalistică şi evaluare judiciară;
- testare psihologică în transporturi, centre de plasament subordonate Direcţiei Generale de
Asistență Socială și Protecţie a Copilului, şcoli speciale în care învaţă copii cu diverse dizabilități,
NR: POCU/626/6/13/ 130351
organizaţii nonguvernamentale care oferă ajutor persoanelor cu nevoi speciale;

- psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie în clinici medicale de diferite specialităţi Pagina | 15
sau în cabinete individuale de psihologie;
- asistenţă psihologică în instituţiile din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale;
- consiliere, orientare şcolară şi profesională;
- managementul şi dezvoltarea resurselor umane în organizaţii;
- consultanţă psihologică pentru organizaţii guvernamentale, neguvernamentale sau private;
- advertising şi publicitate;
- cunoaşterea şi analiza fenomenelor psihosociale (politice, religioase, culturale etc.);
- asistenţă psihologică în sport;
- expertiză psihologică în laboratoarele structurilor militare.
Psihologul atestat în psihologia clinică poate să-şi desfăşoare activităţile în clinici şi spitale,
cabinete individuale, asociate şi societăţi civile profesionale pe bază de liberă practică, alte instituţii
şi organizaţii publice şi private, guvernamentale şi non-guvernamentale, care necesită, pentru buna
lor funcţionare, competenţele psihologului clinician.
3. 4. Organizarea stagiului de practică
Stagiul de practică se va face în perioada prevăzută în convenția de practică - 56 ore pentru

anul III.
Toate activitățile şi acțiunile la care participă studentul în perioada de practică vor fi
consemnate, zilnic, în caietul de practică. Practica o va îndruma coordonatorul de practică și tutorele
– desemnat de conducerea partenerului de practică.
(a) Activitatea de practică este inclusă în planul de învățământ, este obligatorie și constituie
condiție de promovare.
(b) Cerințele generale cu privire la alegerea locului de practică sunt:
i. activitatea desfășurată trebuie să asigure aplicarea în practică a cunoștințelor
teoretice dobândite în cadrul activităților didactice academice.
ii. activitățile desfășurate trebuie să fie relevante specializării cursantului la studii de
licență.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
iii. în cadrul stagiului de practică, studenții sunt obligați să realizeze un portofoliu,

conform specificațiilor privind structura portofoliului (vezi capitolul 3). Pagina | 16
(c) Activitatea de practică se desfășoară în baza unor tematici cadru, propuse de către partenerul
de practică și organizatorul de practică.
(d) Reglementarea activității de practică între organizatorul de practică, studentul/masterandul
practicant și partenerul de practică se va realiza prin semnarea Convenției cadru.
(e) Partenerul de practică are obligația de a face practicantului instructajul cu privire la normele
de protecție a muncii.
(f) Întâlnirile iniţiale vor avea ca scop familiarizarea studenţilor cu cerinţele impuse de
activitatea de practică şi cu specificul fiecărui loc de practică, alese în funcţie de specializările
psihologului, conform normelor stabilite de Colegiul Psihologilor din România (COPSI).
3. 5. Evaluarea stagiului de practică
Evaluarea stagiului de practică o va face coordonatorul de practică, ținând cont de următoarele

documente:
a. Raportul de evaluare a practicantului de către tutore.
b. Caietul și proiectul de practică completat.
c. Fișa de evaluare a raportului de practică.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
4. ÎNDRUMAR PENTRU STUDENT/ PRACTICANT

Pagina | 17
4. 1. Conduita organizaţională a studentului
Este reglementată de art. 5 din “Convenţia cadru privind efectuarea stagiului de practică în
cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau masterat”, din 09/05/2008, Publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 440 din 12/06/2008, anexa 2:
(1) Practicantul are obligaţia ca pe durata derulării stagiului de practică să respecte
programul de lucru stabilit şi să execute activităţile conform programei analitice,
specificate de tutore în conformitate cu portofoliul de practică, în condiţiile respectării
cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora, respectând durata şi perioada
impuse de instituţia în care se face practică.
(2) Pe durata stagiului, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al
partenerului de practică.
(3) Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care
şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului
de practică.
(4) De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, informaţiile la care are acces în
timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui
terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului
partener de practică.
(5) Prezenţa la practică este obligatorie.
4. 2. Proiectul de practică
Finalizarea stagiului de practică se încheie cu realizarea și predarea unui proiect care trebuie să
cuprindă:
Anul III – ciclul “studii de licenţă”

a) Descrierea locului de practică.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
b) Tehnicile și instrumentele folosite în locul de practică respectiv.

c) Fișa postului. Pagina | 18
d) Realizarea unui proiect de intervenție.
4. 3. Prezentarea specializărilor şi a instrumentelor necesare
Colegiul Psihologilor din România a stabilit competenţele profesionale, în funcţie de

specializare, iar activitatea psihologilor este îndrumată și evaluată de comisiile de disciplină:
- Psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie.
- Psihologia muncii şi organizaţională.
- Psihologia transporturilor.
- Psihologia aplicată în servicii.
- Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională.
- Psihopedagogie special.
- Psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale.
- Psihologie judiciară.
4.3.1. Specializările psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie
Psihologul atestat în specialitatea psihologie clinică sau consiliere psihologică/psihoterapie poate

să îşi desfăşoare activitatea profesională, la parametrii performanţi, în cabinete individuale, cabinete
asociate şi societăţi civile profesionale de psihologie, precum şi în structurile de psihologie înfiinţate
în clinici, spitale, instituţii şi organizaţii publice şi/sau private, guvernamentale şi/sau non-
guvernamentale.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
PSIHOLOGIE CLINICĂ
Pagina | 19
Psihologia clinică este ştiinţa care studiază factorii psihologici implicaţi în starea de
sănătate şi de boală şi este focalizată atât pe aspectele de promovare a sănătăţii şi prevenţie a
patologiei (pentru clienţi), cât şi asupra aspectelor de tratament psihologic al tulburărilor care
implică în etiopatogeneză mecanisme psihologice (pentru pacienţi) (David, 2006).
Competențe generale și specifice:
Competenţe generale Competenţe specifice

1. Cunoaştere a bazei (a) Cunoaşterea modelelor de sănătate şi boală;
teoretice şi a eticii (b) Cunoaşterea teoriilor învăţării şi dezvoltării psihologice;
profesionale : (c) Cunoaşterea noţiunilor fundamentale de psihologie generală şi
psihodiagnostic;
(d) Cunoaşterea eticii şi deontologiei profesionale.
2. (Psiho)Diagnostic şi (a) evaluare subiectiv-emoţională;
evaluare clinică: (b) evaluare cognitivă;
(c) evaluare comportamentală;
(d) evaluare bio-fiziologică (ex. prin proceduri de bio-feedback);
(e) evaluarea simplă a personalităţii şi a mecanismelor de
coping/adaptare/defensive;
(f) evaluarea psihologică asociată activităţilor cu cupluri sau
familii (sau altor grupuri);
(g) evaluarea contextului familial, profesional, social, economic,
cultural în care se manifestă problemele psihologice;
(a) (h) evaluarea dezvoltării psihologice.
3.Intervenţie/asistenţă/con (a) educaţie pentru sănătate, promovarea sănătăţii şi a unui stil de
sultanţă psihologică: viaţă sănătos (ex. prin prevenţie primară şi secundară),
prevenirea îmbolnăvirilor (ex. prin modificarea stilului de
viaţă);
(b) elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluare
programelor de promovare a sănătăţii şi de prevenire a
îmbolnăvirilor la nivel individual, de grup, comunitar şi/sau
guvernamental;
(c) intervenţii specifice pentru persoanele cu nevoi speciale [aria
psihopedagogiei speciale în condiţii de psihopatologie (ex.
logopedie clinică)];
(d) consiliere şi terapie suportivă;
NR: POCU/626/6/13/ 130351
(e) optimizare şi dezvoltare personală, autocunoaştere (ex.

coaching).
Pagina | 20
4.Cercetare: (a) cunoaşte noţiunile fundamentale de metodologia cercetării şi
poate participa la sau iniţia activităţi de cercetare în cadrul
definit de competenţele sale.
5.Educaţie şi training (a) poate organiza workshop-uri în cadrul definit de competenţele
(formare profesională): sale.
Etape de evaluare şi intervenţie în psihologia clinică/ consiliere şi psihoterapie:
(A) Psihodiagnosticul şi evaluarea clinică/ psihologică, pentru cunoaşterea factorilor

psihologici cu relevanţă pentru sănătate şi boală;
(B) Intervenţia psihologică (ghidul clinic).
(A) Psihodiagnostic şi evaluare clinică/ psihologică (etapă de evaluare şi intervenţie)

(sursa: www.copsi.ro)
Psihodiagnosticul vizează cunoaşterea factorilor psihologici cu relevanţă pentru sănătate şi

boală. Cunoaşterea acestor factori psihologici se realizează prin procesul de evaluare clinică în care
se utilizează metode diverse precum, testarea psihologică, interviu clinic etc (David, 2006).
Componentele psihologice evaluate pot include:

o aspecte afective;
o aspecte cognitive;
o aspecte comportamentale;
o aspecte psihofiziologice;
o aspecte de personalitate;
o aspecte relaţionale.
Activităţile specifice etapei de psihodiagnostic şi evaluare psihologică, bazate pe evaluarea

componenţelor descrise mai sus, se referă la:
NR: POCU/626/6/13/ 130351
o evaluarea psihologică a stării de sănătate psihică ca prerechizită pentru desfăşurarea

unor activităţi care presupun examinare psihologică (ex. testarea profesorilor, a Pagina | 21
funcţionarilor publici etc.);
o evaluare cognitivă şi neuropsihologică;
o evaluare comportamentală;
o evaluare bio-fiziologică (ex. prin proceduri de bio-feedback);
o evaluare subiectiv-emoţională;
o evaluarea personalităţii şi a mecanismelor de coping/adaptare/defensive;
o evaluarea unor aspecte psihologice specifice cuplului, familiei sau altor grupuri;
o evaluarea contextului familial, profesional, social (ex. calitatea vieţii, funcţionarea
socială), economic, cultural în care se manifestă problemele psihologice;
o investigarea şi psihodiagnosticul tulburărilor psihice şi a altor condiţii de patologie care
implică în etiopatogeneză mecanisme psihologice, în limitele competenţei psihologului;
o evaluarea gradului de discernământ al persoanelor, în limitele competenţei psihologului;
o evaluarea dezvoltării psihologice;
o alte evaluări în situaţii care implică componente psihologice clinice (ex. chestionare de
interes în consilierea vocaţională etc.).
Instrumentele psihologice utilizate în procesul de evaluare psihologică includ:

• interviuri (structurate, semistructurate, libere);
• teste psihologice:
▪ Instrumentele psihologice utilizate trebuie să îndeplinească criteriile psihometrice
standard, aşa cum sunt ele stabilite de către Comisia de Metodologie a CPR, cu
excepţiile stabilite de Comisia de Psihologie Clinică şi Psihoterapie a CPR (ex.
anumite probe proiective). Utilizarea tuturor instrumentelor psihologice cere
dovedirea competenţei dobândite prin cursuri formative specifice (formare
iniţială şi/sau continuă), organizate la nivel universitar (nivel licenţă, masterat,
doctorat) şi/sau prin Asociaţii profesionale acreditate de către Comisia de
Psihologie Clinică şi Psihoterapie a CPR.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
Obs. Dacă evaluarea clinică psihologică este asociată unui diagnostic nosologic psihiatric, atunci
secvenţele care trebuie parcurse sunt cele menţionate mai jos (aceste secvenţe pot fi parcurse şi Pagina | 22
în cazul în care nu avem asociat un diagnostic nosologic psihiatric, ci ne focalizăm pe problemele
neîncadrate nosologic ale pacientului) (David, 2006). Pentru a înţelege mai bine dinamica
fiecărui individ, psihodiagnosticul şi evaluarea psihologică are mai multe etape:
Faza 1: realizarea unui tablou clinic (ex. calitatea vieţii, funcţionarea socială) şi identificarea
mecanismelor etiopatogenetice psihologice.
Faza II: pentru fiecare pacient se particularizează şi se sintetizează datele culese pentru
problemele concrete de viaţă (David, 2006).
Componenta Interviu Test psihologic

psihică
investigată
Factorul “Multor oameni, atunci când sunt stresaţi, li se Bender-Santucci
perceptiv întâmplă să vadă lucruri care nu există. Vi s-a
Benton etc.
întâmplat vreodată aşa ceva?”
Comportament Observarea mimicii, gesticii, interacţiunii sociale,
posturii, comportamentului motor.
• Un aspect general neîngrijit, murdar, ne
poate duce cu gândul la un tablou clinic
prezumtiv de alcoolism, schizofrenie,
depresie, demenţă, dependenţă de
substanţe.
• Un aspect general caracterizat printr-o
vestimentaţie excentrică, neasortată şi
machiaj ţipător, poate duce cu gândul la un
tablou clinic prezumtiv de manie.
• Nerespectarea uzanţelor sociale sugerează
un tablou clinic de demenţă sau
schizofrenie etc.
Memorie „Voi voi spune 10 cifre. Vă rog să încercaţi să le Rey - figură complexă,
memoraţi deoarece apoi vă voi cere să vi le amintiţi.”
NR: POCU/626/6/13/ 130351
Rey - verbal,
Wechsler - Scala de
Pagina | 23
Memoria Cifrelor etc.
Dispoziţie „Cum vă simţiţi în general? În ce stare de spirit vă aflaţi Scale clinice /
afectivă acum?” Chestionarele de distres,
anxietate, depresie, emoţii
pozitive etc.
Personalitate MMPI,
Optimism/pesimism,
raţionalitate/iraţionalitate,
probe proiective etc.
Depersonalizare „Aţi simţit că unele lucruri sunt ireale?”
Derealizare „Aţi simţit că parcă nu mai sunteţi Dvs. înşivă?”
Obsesii „Vă vin în minte gânduri chiar dacă nu doriţi acest Scale clinice
lucru?”
Compulsii „Simţiţi uneori că trebuie neapărat să faceţi anumite Scale clinice
lucruri?”
Atenţie Toulouse-Pieron, Praga
etc.
Gândire şi Cum îşi motivează comportamentele şi simptomele? În Matrici Progresive Raven,
inteligenţă cazul unui delir, novicii au tendinţa de a intra în Scalele de inteligenţă
detaliile delirului, stimulându-l de fapt prin întrebările Wechsler, Probele
puse. piagetiene, Probe de
Notă: Nu este necesară o analiză mai detaliată decât diagnostic formativ, Stilul
analiza necesară schemei de tratament (ex. analiza cognitiv raţional/iraţional
necesară clasificării delirului şi identificării structurii etc.
sale generale: delir de persecuţie, erotic etc.).
Orientarea „Unde vă aflaţi? Ce zi este astăzi? În ce an suntem?”
Conştiinţa bolii „Cum credeţi că vă văd ceilalţi? Ce credeţi că gândesc
ei despre dumneavoastră?”
„Vă consideraţi o persoană sănătoasă, fără probleme?”
„Ce probleme credeţi că aveţi?”
„Consideraţi necesar tratamentul pentru problemele
dumneavoastră?”
NR: POCU/626/6/13/ 130351
(B) Intervenţia psihologică (etapă de evaluare şi intervenţie)

Are loc prin respectarea ritmului şi rezistenţelor clientului, metodologia de lucru. Pagina | 24
CONSILIEREA PSIHOLOGICĂ şi PSIHOTERAPIA
Consilierea psihologică este o activitate accesibilă doar psihologilor şi celor asimilaţi

psihologilor. Este intervenţia psihologică
(a) în scopul optimizării, autocunoaşterii, şi dezvoltării personale şi/sau
(b) în scopul prevenţiei şi remiterii problemelor emoţionale, cognitive şi de comportament.
(sursa: www.copsi.ro ).
Psihoterapia este „o formă de tratament psihologic structurată în tehnici şi metode, aplicată

în mod deliberat, în grup sau individualizat, de către un terapeut specializat, omului sănătos aflat
în dificultate, căruia îi conferă un confort moral şi o mai bună sănătate, pe care îl ajută spre o mai
bună integrare, celui cu dificultăţi de relaţionare, celui suferind somatic, pe care îl conduce spre
alinare sau celui alienat, căruia îi dezvoltă capacitatea de orientare în viaţă şi resocializare”
(Ionescu G., 1990, p. 24). Este intervenţia psihologică realizată ştiinţific şi în spirit umanist în:
(a) scopul optimizării, autocunoaşterii şi dezvoltării personale;
(b) scopul modificării factorilor psihologici implicaţi în tulburările psihice, psihosomatice şi în
tulburările somatice;
(c) situaţii de risc.
(sursa: www.copsi.ro ).
Psihoterapia se poate realiza în regim: individual; în grup; de grup (ex. cuplu, familie).
Componentele unui proces de consiliere psihologică/ psihoterapie sunt:
(A) Evaluarea problemelor și a obiectivelor (modul în care clientul percepe rezolvarea
problemelor sale);
(B) Intervenţia psihologică;
(C) Evaluarea procesului de consiliere psihologică/psihoterapiei şi a rezultatelor acestuia,
descrise într-un raport.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
Logopedia studiază limbajul atât în latura lui normală cât și patologică. Ea se se ocupă de Pagina | 25
„prevenirea, corectarea, studierea tulburărilor de limbaj şi de realizarea procesului de înţelegere şi
transmisie corectă a informaţiilor” (Verza E.).
Scopul logopediei este acela de a asigura, prin înlăturarea tulburărilor de vorbire,
dezvoltarea psihică generală normală a persoanelor, formarea şi dezvoltarea pe măsura capacităţilor
lor, de stabilirea sau restabilirea de relaţii corecte cu cei din anturaj.
Logopedul este specialistul care se ocupă de terapia tulburărilor de vorbire și limbaj. Acesta
identifică problema, elaborează metodele de recuperare și supervizează activitățile de recuperare
care se impun în funcție de diagnostic. Deși problemele de limbaj apar în majoritate la copii, sunt și
situații de adulți care au nevoie de ajutorul unui logoped.
Terapia tulburărilor de limbaj cuprinde activităţi care impun dezvoltarea armonioasă a mai
multor planuri:
1. Educarea stimei de sine
2. Educarea auzului fonematic
3. Educarea respiraţiei și a echilibrului inspir-expir
- gimnastică generală, corporală
- exerciţii respiratorii simple (barbotarea apei dintr-un pahar cu ajutorul unui pai, umflarea
balonului, aburirea unei oglinzi, respiraţia în patru timpi);
4. Îmbunătăţirea mişcării organelor fono-articulatorii prin exerciţii speciale pentru muşchii:
- obrajilor,
- ai palatului moale,
- pentru muşchii gâtului,
- ai limbii,
- ai buzelor.
5. Optimizarea orientării spațio-temporale
- jocuri de cuvinte care să cuprindă astfel de noţiuni
- jocuri în aer liber care să necesite aplicarea celor învăţate
6. Realizarea unei orientări optime în schema corporală
NR: POCU/626/6/13/ 130351
7. Dezvoltarea muşchilor fini ai mâinii

- exerciţii de gimnastică; Pagina | 26
- modelaj (lut sau plastilină);
- pictură, desen;
8. Optimizarea coordonării oculo-motorii în vederea realizării unui scris caligrafic
- realizare de colaje;
- decupări, lipiri pe un contur dat;
9. Urmărirea dezvoltării planului cognitiv și a procesului imaginative:
- asimilare de noţiuni de calcul matematic;
- asimilare de noţiuni privind lumea înconjurătoare;
- activităţi de brainstorming;
10. Dezvoltarea vocabularului activ și pasiv, a limbajului impresiv și expresiv:
- exerciţii de transformare a cuvintelor prin înlocuire de sunete sau silabe;
- formarea unui cuvânt nou din ultima silaba (sau sunet) a cuvântului precedent;
- completarea cuvintelor cu prima silaba rostită de logoped;
- găsire de rime;
- povestiri pe diverse teme;
- învăţare de poezii, proverbe, ghicitori;
11. Terapie specifică vizând corectarea discalculiei (dificultatea în realizarea calculului matematic).
12. Realizarea de programe individualizate, în funcţie de specificul nevoilor fiecărui pacient.
13. Oferire de consiliere familiei pacientului, ajutând astfel la o mai bună înţelegere a nevoilor
bolnavului.
4.3.2 Specializările psihologia muncii şi organizaţională; psihologia transporturilor;

psihologia aplicată în servicii
Activităţile psihologului specializat în unul dintre aceste domenii de profesionalizare au fost

delimitate de specialiştii în domeniu, fiind elaborat pe baza documentelor: raportul grupului de lucru
al EAWOP (European Association for Work and Organizational Psychology), rapoartele şi
recomandările EFPA (European Federation of
NR: POCU/626/6/13/ 130351
Psychologists’ Associations) (Depolo, Munduate, Peiro, Roe, Sverko, & Vartiainen, 2008). Concluziile
specialiştilor români au fost descrise în raportul care stă la baza evaluărilor pentru trecerea la Pagina | 27
următoarea treaptă de profesionalizare (sursa: www.copsi.ro).
Psihologia Muncii urmăreşte:

- modul în care oamenii fac faţă sarcinilor care le revin în contexte ocupaţionale;
- modul de realizare sau de delimitare a sarcinii, comportamentul în mediu de muncă,
comportamentul pentru obținerea performanţei, eroare, efort, solicitare, oboseală, stres
ocupaţional, proiectarea sarcinilor şi a posturilor, proiectarea instrumentelor, tehnologie,
ergonomie etc.
- aptitudini, deprinderi şi competenţe, analiza muncii, analiza posturilor, recrutare şi selecţie
de personal, evaluarea performanţelor profesionale, managementul performanţei, formarea
profesională şi trainingul, dezvoltarea competenţelor etc.
Psihologia Organizaţională se referă la comportamentul colectiv al oamenilor, în relaţie cu
sistemele socio-tehnice pe care le numim „organizaţii”. Oamenii sunt implicaţi în aceste sisteme ca
„membri”. De asemenea, psihologia organizaţională se referă la relaţia dintre oameni şi organizaţie,
adică între membri şi sistem şi priveşte schimburile reciproce dintre aceste două tipuri de entităţi.
Subiecte importante pentru această abordare sunt: procesele de alegere făcute de indivizi şi de
organizaţii, contractul psihologic, nevoi şi împlinirea lor, implicare şi angajament, satisfacţia muncii,
stare de bine (well-being), valori la locul de muncă, comunicare, luarea deciziilor, putere, conducere,
participare, cooperare, conflict, cultură organizaţională, structură organizaţională, tehnologie,
schimbare şi dezvoltare organizaţională, relaţii intra- şi interorganizaţionale etc.
Psihologia Aplicată în servicii are în vedere comportamentele oamenilor în relaţie cu o cultură
organizaţională, proceduri de schimbare organizaţională, climatul organizaţional, proceduri de
schimbare a climatului organizaţional, diagnoza organzaţională, planificarea unui studiu de diagnoză
organizaţională, instrumente de diagnoză organizaţională, redactarea şi prezentarea unui raport de
diagnoză, planificarea forţei de muncă într-o organizaţie – studiul fluctuaţiei personalului, modele
de schimbare organizaţională, planificrea schimbării organizaţionale, managementul schimbării
organizaţionale, satisfacţia muncii.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
Psihologia Transporturilor are în vedere specificul activităţilor de transport, cerinţe

psihologice ale activităţii de transport rutier, metode de evaluare psihologică utilizate în Pagina | 28
transporturi, evaluarea psihologică în transporturi:
– procedee bazate pe informaţia biografică (anamneza),
– teste de aptitudini cognitive,
– teste de aptitudini psihomotorii,
– interviul şi observaţia,
– teste/chestionare de personalitate,
principalele calităţi ale metodelor de evaluare psihologică, modalităţi de validare a testelor
psihologice, modalităţi de determinare a fidelităţii testelor psihologice, etapele unei proceduri de
validare a testelor psihologice utilizate în transporturi, etalonarea testelor; utilizarea etaloanelor în
testarea psihologică, utilizarea testelor în evaluarea psihologică din transporturi – exigenţe privind
alegerea, administrarea, interpretarea şi raportarea rezultatelor, caracteristici ale sistemului om –
maşină – rută; funcţiile omului în sistem, oboseala în conducerea autovehiculelor, accidentul de
circulaţie – cauze, analiză şi prevenire.
(A) Competenţele primare ale psihologului specializat în psihologia muncii şi

organizaţională
Extras din regulamentul comisiei de Psihologia Muncii şi Organizaţională şi Psihologia

Serviciilor din cadrul COPSI (www.copsi.ro):
Categoria A. Specificarea scopurilor

Competenţele din această categorie se referă la capacitatea psihologului de a demara proiecte.
Competenţele fac referire la capacitatea psihologului de a înţelege cerinţele unui client, de a le analiza
în profunzime şi de a stabili apoi obiective, scopuri şi activităţi specifice, pe care să le agreeze cu
clientul său.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
Categoria B. Evaluare psihologică

Competenţele din această categorie fac referire la capacitatea psihologului de a face evaluări cu Pagina | 29
ajutorul unor metode tipice muncii de psiholog. Aceste evaluări pot fi evaluări psihologice (de
exemplu individuale, de grup sau organizaţionale) sau pot fi evaluări ale unor variabile contextuale,
care influenţează (sunt cauze sau moderatori/mediatori) variabile psihologice sau
comportamentale.
Categoria C. Dezvoltare de produs

Competenţele din această categorie se referă la capacitatea psihologului de a genera produse finite
în munca lor. Produsele sunt definite în acest context ca fiind rezultate ale muncii psihologului care
pot fi considerate finite şi de-sine-stătătoare, care răspund unei nevoie generale (şi nu doar unui
proiect specific) şi care permit o reutilizare practic automată.
Produsele sunt diferite de servicii, acestea din urmă fiind rezultate care răspund unei nevoi specifice
şi care nu sunt reutilizabile fără aportul specialistului care le-a creat. Produsele sunt, de obicei,
abordări algoritmice în zona evaluării sau intervenţiei, de exemplu sisteme de evaluare individuală,
grupală, organizaţională sau a contextului muncii, sau de intervenţie individuală, grupală,
organizaţională sau asupra contextului muncii.
Aşadar, produsele pot fi proceduri de analiză (de exemplu proceduri pentru analiza proceselor de
muncă), metode de evaluare (de exemplu teste sau ghiduri de interviu), sisteme organizaţionale (de
exemplu sisteme de selecţie a personalului) sau alte asemenea rezultate. În acest sens, este necesar
ca psihologul să poată defini cerinţele la care produsul trebuie să răspundă, să poată imagina designul
produsului, să testeze versiunile preliminare ale produsului şi să evalueze impactul şi utilitatea
versiunii sale finale.
Categoria D. Intervenţie psihologică / Implementare

Competenţele din această categorie se referă la capacitatea psihologului de a interveni cu metode
tipice psihologiei, pentru îmbunătăţirea unor aspecte din viaţa oamenilor, grupurilor şi organizaţiilor.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
Intervenţia psihologică presupune capacitatea psihologului de a planifica intervenţii, dar şi de a

gestiona implementarea propriu-zisă a intervenţiei. Pagina | 30
Acest grupaj de competenţe face o diferenţă clară între intervenţiile directe, în care psihologul este
cel care intervine (ca de exemplu în cazul în care selectează o persoană pentru angajare şi astfel
intervine în viaţa şi parcursul profesional al respectivei persoane) şi cele indirecte (ca de exemplu
atunci când consiliază un angajat, iar acesta îşi schimbă atitudinea faţă de muncă sau stilul de lucru).
De asemenea, se face o diferenţă clară între intervenţiile directe orientate spre individ (adică cele care
sunt focalizate spre persoane, ca de exemplu recrutarea şi selecţia sau formarea profesională) şi
intervenţiile directe orientate spre context (adică cele care sunt focalizate spre mediul de muncă, de
exemplu implementarea de noi sisteme sau proceduri).
Categoria E. Evaluare a sistemelor
Competenţele din această categorie se referă la capacitatea psihologului de a evalua sisteme, procese,
proceduri, politici. Această evaluare nu este similară cu evaluarea psihologică, ci este o auditare a
modalităţii în care funcţionează şi a impactului pe care îl are un anumit sistem, proces, o anumită
procedură sau politică. Aceste sisteme, procese, proceduri sau politici sunt, de obicei, implementate
la nivel organizaţional sub forma, de exemplu, a unor proceduri de selecţie, a unor politici de
promovare sau a unor proiecte de reorganizare.
În cadrul procesului de evaluare a unui sistem nu este evaluat doar impactul său financiar (deşi
această componentă este importantă), ci şi obiectivele sale, postulatele de la care pleacă şi fiecare
etapă sau pas care apar în respectivul sistem. De exemplu, în cazul evaluării sistemului de selecţie
sunt evaluate cel puţin (şi nu exclusiv) postulatele pe care se bazează sistemul (cum ar fi analiza
muncii, fişele de post, criteriile de performanţă etc.), procedurile utilizate (testarea psihologică,
validitatea testelor, validitatea selecţiei de CV-uri, acordul inter-evaluator în interviurile realizate
etc.) şi rezultatele obţinute (ratele de selecţie şi respingere, randamentul selecţiei, performanţa
profesională şi valoarea monetară a resursei angajate, raportul cost-beneficii pentru efortul de
selecţie etc.).
NR: POCU/626/6/13/ 130351
Categoria F. Informare / comunicare Pagina | 31

Competenţele din această categorie se referă la capacitatea psihologului specializat în psihologia
muncii şi organizaţională de a interacţiona oral şi în scris cu clienţii săi pentru prezentarea
rezultatelor muncii sale. Interacţiunea orală este echivalată cu feedback-ul, iar interacţiunea scrisă cu
întocmirea de rapoarte. Feedback-ul şi rapoartele scrise se pot referi la evaluări psihologice
(individuale, grupale, organizaţionale sau ale contextului organizaţional), la intervenţii psihologice,
la produse dezvoltate sau la evaluări ale unor evaluări de procese, sisteme, proceduri sau politici
organizaţionale.
(B) Competenţele secundare ale psihologului specializat în psihologia muncii şi

organizaţională
A. Strategie Alege o strategie adecvată pentru a gestiona problemele existente, pe baza

profesională analizei propriei situaţii profesionale şi a propriilor competenţe de bază.
- Explorează pieţe, oportunităţi şi ameninţări care privesc propria
afacere.
- Defineşte puncte tari şi slabe pentru propria afacere.
- Analizează trenduri de piaţă care îi privesc propria afacere.
- Stabileşte obiective strategice cu privire la propria afacere.
- Dezvoltă un plan de business pentru propria afacere, sau pentru
propriul departament.
B. Dezvoltare Actualizează şi dezvoltă propriile competenţe primare şi secundare,
profesională propriile cunoştinţe şi deprinderi, în concordanţă cu schimbările din
continuă domeniu, cu standardele şi cerinţele profesiei psihologice, cu
reglementările naţionale şi europene.
- Se informează continuu cu privire la noutăţile din domeniul teoriei

psihologiei muncii şi organizaţionale, a metodelor de evaluare şi
intervenţie.
- Citeşte reviste, participă la cursuri, participă la conferinţe.
C. Relaţii Stabileşte şi menţine relaţii cu alţi profesionişti, precum şi cu organizaţii
profesionale profesionale relevante.
- Recenzează, atunci când i se cere, rapoarte ale colegilor săi.

- Colaborează cu alţi consultanţi şi participă la întâlniri cu aceştia,
pentru a împărtăşi experienţe profesionale.
- Menţine legătura cu organizaţiile profesionale.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
- Depune mărturii în instanţă, în calitate de martor expert.

D. Cercetare şi Dezvoltă noi produse şi servicii care au potenţialul de a împlini nevoile
dezvoltare clienţilor prezenţi sau viitori şi de a genera noi afaceri. Pagina | 32
- Realizează cercetări pe probleme importante din domeniul

psihologiei muncii şi organizaţionale: studiază şi rezumă literatura
de specialitate, generează designuri de cercetare, colectează şi
analizează statistic date, pune rezultatele la dispoziţia comunităţii
profesionale şi ştiinţifice.
- Dezvoltă noi modalităţi de rezolvare pentru problemele clienţilor,
dezvoltă şi îmbunătăţeşte instrumente, tehnici şi metode.
- Publică articole în reviste academice şi de specialitate.
E. Vânzări şi Aduce produse şi servicii actuale sau noi în atenţia actualilor sau
marketing potenţialilor clienţi.
- Face publicitate propriilor servicii.

- Contactează potenţiali clienţi.
- Formulează oferte de afaceri.
- Vinde servicii.
- Furnizează clienţilor săi servicii ulterioare vânzării („after-sale
services”).
F. Managementul Stabileşte şi menţine relaţii cu clienţii săi.
clienţilor
- Monitorizează nevoile clienţilor.
- Monitorizează nivelul de satisfacţie a clienţilor cu serviciile sale.
- Identifică oportunităţi pentru dezvoltarea afacerii, în rândul
clienţilor (acestea pot fi extinderi pe verticală sau orizontală).
G. Managementul Concepe şi administrează afacerea proprie, prin intermediul căreia sunt
afacerii oferite clienţilor serviciile sale, fie sub forma unei mici afaceri de sine
stătătoare sau ca parte a unei organizaţii private sau publice mai mari.
Managementul afacerii include aspecte financiare, de personal,
operaţionale, de leadership faţă de posibili angajaţi.
- Organizează şi planifică activitatea proprie.

- Supervizează activitatea colegilor sau subordonaţilor săi.
- Scrie rapoarte periodice şi anuale.
- Documentează activitatea în scopul arhivării.
- Scrie şi răspunde la corespondenţă.
- Participă la şedinţe la locul de muncă.
- Realizează evaluarea profesională a colegilor.
- Realizează sau supervizează realizarea calculelor contabile pentru
afacerea sau departamentul său.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
H. Asigurarea Stabileşte şi menţine un sistem de asigurare a calităţii serviciilor sale.

calităţii
- Verifică şi evaluează propria activitate. Pagina | 33
- Culege în mod sistematic feedback despre munca sa de la clienţi,
colegi şi superiori.
- Utilizează bucla de feedback şi îşi ajustează practicile şi
comportamentul pentru a creşte calitatea serviciilor pe care le oferă
clienţilor şi societăţii.
(C) Competenţe primare pentru dobândirea calităţii de psiholog în transporturi
A. Specificarea scopurilor Să înţeleagă problemele şi nevoile clienţilor lor.

1. Competenţă în analiza
nevoilor Să poată formula obiective şi scopuri realiste, măsurabile şi
2. Competenţă în stabilirea verificabile pentru activităţile lor.
scopurilor
3. Cunoaştere a bazei Cunoaşterea noţiunilor fundamentale de psihologie generală şi
teoretice şi a deontologiei psihodiagnostic, cunoaşterea şi însuşirea funcţiilor din siguranţa
profesionale în psihologia circulaţiei, analiza psihologică a muncii în domeniul transporturilor,
transporturilor cunoaşterea, elaborarea şi însuşirea monografiilor profesionale,
(profilurilor ocupaţionale) a psihoprofesiogramelor, cunoaşterea
tipurilor de avize utilizate, cunoaşterea tipurilor de evaluare
psihologică în domeniul psihologiei transporturilor, a periodicităţii
evaluărilor psihologice din siguranţa circulaţiei, a circuitului avizelor
psihologice, cunoaşterea metodologiei specifice acestui domeniu de
activitate, alcătuirea bateriilor de probe pe criterii ştiinţifice,
cunoaşterea legislaţiei din domeniul psihologiei transporturilor.
B. Evaluare psihologică / Cunoaşterea fondului aptitudinal, a potenţialului psihologic în
diagnoză vederea şcolarizării /calificării în funcţii din siguranţa circulaţiei,
4. Competenţă în evaluarea subiectiv-emoţională, evaluarea cognitivă, evaluarea
psihodiagnostic şi evaluare comportamentală, evaluarea psihofiziologică, evaluarea simplă a
personalităţii şi a mecanismelor de coping, adaptare sau defensive,
evaluarea contextului familial, profesional, social, economic, în care
se manifestă problemele psihologice.
Să poată realiza programe de educaţie pentru o conduită preventivă,

5. Competenţă în intervenţie, defensivă în activitatea de conducere auto, comportament echilibrat
asistenţă şi consiliere în trafic, prevenirea riscurilor profesionale, a accidentelor şi
profesională evenimentelor în trafic, elaborarea, implementarea şi monitorizarea
programelor de evaluare a candidaţilor la şcolarizare în diferite
NR: POCU/626/6/13/ 130351
funcţii din siguranţa circulaţiei, intervenţii specifice pentru

persoanele cu dificultăţi în parcurgerea perioadei de şcolarizare,
consiliere suportivă. Pagina | 34
6. Competenţă de evaluare a Să analizeze alte variabile contextuale critice pentru viaţa psihică sau
contextului muncii comportamentul persoanelor la volan.
7. Competenţă în cercetare şi
formare profesională Cunoaşterea noţiunilor fundamentale de metodologia cercetării,
complementară şi continuă participarea la/sau iniţierea unor activităţi de cercetare în cadrul
definit de competenţele sale, formarea profesională continuă
C. Dezvoltare / design Să poată imagina soluţii inovative la problemele clienţilor săi, pe care
8. Competenţă în definirea să le transpună apoi în produse.
produsului & analiza
cerinţelor Să proiecteze şi să definească părţile componente şi procedura prin
9. Competenţă în designul de care produsul va funcţiona.
produs
10. Competenţă în testarea Să dezvolte competenţe legate de testare a produselor.
de produs
11. Competenţă în evaluarea Să evalueze randamentul sau impactul unui produs.
de produs
D. Informare / Comunicare Să deţină competenţe de prezentare orală în faţa clienţilor săi şi altor
12. Competenţă în acordarea persoane cu care interacţionează profesional.
de feedback oral
13. Competenţă în Să întocmească rapoarte scrise care explică rezultatele obţinute într-
redactarea de rapoarte o activitate anume şi care documentează munca sa
(D) Competenţe secundare pentru dobândirea calităţii de psiholog în transporturi

A. Strategie profesională Alege o strategie adecvată pentru a gestiona problemele existente, pe
baza analizei propriei situaţii profesionale şi a propriilor competenţe
de bază.
B. Dezvoltare profesională Continuă, actualizează şi dezvoltă propriile competenţe primare şi
secundare, propriile cunoştinţe şi deprinderi, în concordanţă cu
schimbările din domeniu, cu standardele şi cerinţele profesiei
psihologice, cu reglementările naţionale şi europene.
C. Relaţii profesionale Stabileşte şi menţine relaţii cu alţi profesionişti, precum şi cu
organizaţii profesionale relevante.
D. Cercetare şi dezvoltare Dezvoltă noi produse şi servicii care au potenţialul de a împlini
nevoile clienţilor prezenţi sau viitori şi de a genera noi afaceri.
E. Vânzări şi marketing Aduce produse şi servicii actuale sau noi în atenţia actualilor sau
potenţialilor clienţi.
F. Managementul clienţilor Stabileşte şi menţine relaţii cu clienţii săi.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
G. Managementul afacerii Concepe şi administrează afacerea proprie, prin intermediul căreia

sunt oferite clienţilor serviciile sale, fie sub forma unei mici afaceri de
sine stătătoare sau ca parte a unei organizaţii private sau publice maiPagina | 35
mari. Managementul afacerii include aspecte financiare, de personal,
operaţionale, de leadership faţă de posibili angajaţi.
H. Asigurarea calităţii Stabileşte şi menţine un sistem de asigurare a calităţii serviciilor sale
4.3.3 Specializările psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională /

psihopedagogie specială
Competenţele psihologului, cu această specializare, sunt descrise în funcţie de tipurile de activităţi

(sursa: www.copsi.ro):
Tipul de activităţi Competenţe
Evaluarea şi diagnoza • să cunoască instrumentele de psihodiagnoză;

copiilor, tinerilor, • să fie capabili să utilizeze instrumente de psihodiagnoză pentru
membrilor familiei surprinderea dezvoltării cognitive, afective şi psiho-sociale a
copiilor şi tinerilor la nivel individual, de grup;
Consiliere şcolară • să cunoască metode şi tehnici de formare şi educare a unor
deprinderi şi atitudini ce contribuie la învăţarea eficientă, a
capacităţilor de integrare în viaţa comunitară, a conduitelor şi
atitudinilor sanogene.
Consiliere vocaţională • să cunoască principalele domenii de profesionalizare în raport cu
cerinţele pieţei muncii;
• să cunoască şi să aplice metode şi tehnici de identificare a
aptitudinilor, valorilor şi intereselor profesionale;
• să formeze capacităţi de luare a deciziilor privind cariera şi a unor
deprinderi de integrare pe piaţa muncii.
Intervenţie psihologică • să realizeze intervenţia primară menită a contribui la dezvoltarea
primară următoarelor arii: intelectuală, afectivă, socială, de personalitate,
comportamente de adaptare, orientare vocaţională;
• să realizeze intervenţia primară direcţionată înspre promovarea
stării de bine şi prevenirea apariţiei unor probleme;
• să realizeze servicii de consiliere psihoeducaţională a copiilor şi
tinerilor aflaţi în situaţii de criză familială, de inadaptare şcolară,
socială, eşec şcolar, abandon şcolar, absenteism etc., precum şi a
celor cu tulburări de comportament şi disciplină, a părinţilor, cu
privire la importanţa climatului familial pentru dezvoltarea
NR: POCU/626/6/13/ 130351
optimă a copiilor şi tinerilor, optimizarea relaţiilor dintre familie

şi şcoală.
Cercetare Pagina | 36
• să participe în calitate de colaborator în activităţi de cercetare
specifice
4.3.4 Specializările psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale / psihologie

judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf
Au nevoie de atestarea competenţelor specifice psihologii care desfăşoară activităţi în

următoarele condiţii:
(a) psihologii din sectorul public, cât şi din cel privat care prestează servicii psihologice în domeniul
apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
(b) psihologii care, în condiţiile legii, avizează psihologic persoanele care solicită permis de armă;
(c) specialiştii care desfăşoară activităţi de evaluare a comportamentului simulat prin tehnica
poligraf.
Metodologia (sursa: www.copsi.ro) de examinare psihologică utilizată de psihologii cu drept de

liberă practică în specialitatea „psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale":
SCOP:
Examinarea psihologică a subiecţilor, în vederea evaluării şi determinării compatibilităţilor
dintre capacităţile intelectuale, abilităţile psihice generale, structura de personalitate şi cerinţele
specifice posesorului şi utilizatorului de armament şi muniţie.
TIPURI DE EVALUĂRI:
1. La angajare/la întocmirea dosarului de obţinere a permisului de armă.
2. Periodic:
a. pentru personalul angajat în sectorul privat care, prin natura atribuţiilor, poartă armament
şi muniţie: anual;
b. pentru personalul angajat în structurile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale:
conform reglementărilor legale în vigoare;
c. pentru persoane particulare care deţin permis de armă: la cinci ani;
NR: POCU/626/6/13/ 130351
DURATĂ (timp efectiv de lucru):

- administrare în colectiv: minim 2 ore; Pagina | 37
- administrare individuală: variabil;
- interviu: minim 30 minute.
-
STRUCTURA UNEI SESIUNI DE EVALUARE:
- programare/evidenţă;
- probe creion-hârtie;
- probe aparate (pentru aptitudini speciale);
- interviu;
- analiză, interpretare, concluzii;
- elaborare documente de evaluare.
DOCUMENTE: fişă individuală, fişă anamnestică, foi de răspuns la teste, registru de evidenţă,
dosare de arhivă.
METODE (neexclusive, recomandate ca utilitate şi practică imediată):
- observaţia;
- teste şi chestionare;
- biografică;
- analiza produselor activităţii;
- convorbirea;
- interviul.
PROBE:
(a) pentru evaluarea potenţialului aptitudinal general - minim 2 probe (cel puţin una verbală şi una
nonverbală);
(b) pentru evaluarea potenţialului aptitudinal special: - cel puţin o probă de evaluare (pentru
atenţie concentrată, atenţie distributivă, memorie vizuală, memorie auditivă, spirit de
observaţie etc.);
NR: POCU/626/6/13/ 130351
(c) pentru evaluarea structurii de personalitate: - cel puţin un chestionar care să măsoare
dimensiuni precum stabilitatea emoţională, gradul de anxietate, nervozitatea, calmul, Pagina | 38
stăpînirea de sine, tendinţele depresive, toleranţa la frustrare, nivelul de maturizare socială,
capacitatea de comunicare şi relaţionare, sociabilitatea, tulburări de comportament etc.
STANDARDE DE ADMITERE:
(a) pentru evaluarea potenţialului aptitudinal general - nivel intelectual peste nota standard NS ≥
4 sau coeficientul de inteligenţă IQ ≥ 90;
(b) pentru evaluarea potenţialului aptitudinal special - viteză, randament, timp de reacţie, eficienţă,
precizie etc. note standard cel puţin de nivel mediu;
(c) pentru evaluarea structurii de personalitate: - scale fără accentuări sau dizarmonii.
Notă:
*) valorile notelor standard de mai sus reprezintă etaloane exprimate în stanine (9 clase);
*) dacă se utilizează etaloane exprimate în alte tipuri de scale, atunci valorile vor fi egale sau
mai mari mediei.
DECIZIA:
- se emite un aviz de tipul: APT PSIHOLOGIC sau INAPT PSIHOLOGIC pentru scopul vizat
VALABILITATEA REZULTATULUI EXAMINĂRII:
- rezultatul examinării se referă doar la scopul şi momentul evaluării;
- rezultatul este valabil timp de 12 luni calendaristice.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
Pagina | 39
5. PROGRAME ANALITICE/ FIŞA DISCIPLINEI PENTRU PRACTICA DE
SPECIALITATE/ ANUL III STUDIU
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ UNIVERSITATEA ”PETRE ANDREI” DIN IAȘI

superior
1.2 Facultatea Psihologie, Ştiinţele Educaţiei şi Asistenţă Socială
1.3 Departamentul Ştiinţe Socio-Umane
1.4 Domeniul de studii Psihologie
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii / Calificarea Psihologie/COD COR: 2634 - Psiholog
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei PRACTICĂ DE SPECIALITATE IV
2.2 Titularul activităţilor de curs
2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de III 2.5 Semestrul V 2.6 Tipul de Colocviu 2.7 Regimul DS/DO
studiu evaluare disciplinei
NR: POCU/626/6/13/ 130351
3. Timpul total estimat (ore pe semestru) al activităţilor didactice

Pagina | 40
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs - 3.3 seminar / 4
laborator
3.4 Total ore din planul de 56 din care: 3.5 curs - 3.6 seminar / 54
învăţământ laborator
3.7 Distribuţia fondului de timp Ore
Participare la orele de curs și seminar 56
Studiul după manual / suport de curs, bibliografie și notițe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 20

teren
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 10
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi -
3.8 Total ore studiu individual 44
3.9 Total ore pe semestru 100
3.10 Numărul de credite 4
4. Precondiţii (dacă este cazul)
4.1 De curriculum Psihologie generală, Psihologia dezvoltării, Psihopatologie, Psihologia

familiei, Psihologia persoanelor cu nevoi speciale
4.2 De competenţe Lucru în grup și pe echipe, Capacitatea de analiză critică, Capacitate de
intervenție
NR: POCU/626/6/13/ 130351
5. Condiţii (acolo unde este cazul)

Pagina | 41
5.1. De desfăşurare a • Instituții de asistență psihologică și socială, instituții de
cursului învățământ
• Sală de curs, tablă, videoproiector, flipchart,
• Acces la resurse bibliografice
5.2. De desfășurare a • Instituții de asistență psihologică și socială, instituții de
seminarului învățământ
• Sală de seminar, tablă, videoproiector, flipchart
• Acces la resurse bibliografice
6. Competenţele specifice acumulate

profesionale
Competenţe
CT1 Exercitarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice

în exercitarea profesiei ,
transversale
Competențe
CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse

paliere ierarhice,
CT3 Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării
competenţelor profesionale la dinamica contextului social.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general Familiarizarea cu principalele abordări practice din Psihologie și

domeniile conexe
al disciplinei
7.2 Obiectivele • Cunoaşterea principalelor abordări teoretice și practice în

specifice Psihologie
• Cunoaşterea rolului factorilor genetici şi de mediu în dezvoltare
• Inţelegerea modificărilor ontogenetice
NR: POCU/626/6/13/ 130351
• Realizarea de observaţii ale comportamentului pe parcursul

ontogenezei, aplicând cunoştinţele învăţate Pagina | 42
8. Conţinuturi
Metode de
8. 1 Curs (teme, număr de ore, bibliografie)
predare
8. 2 Seminar / laborator (teme, număr de ore, bibliografie) Metode de

predare
1. Aspecte specifice legate de rolul și activitatea psihologului în Dezbaterea,

instituțiile partenere, ce facilitează efectuarea stagiilor de problematizarea,
practică explicația,
conversația
2. Selectarea şi aplicarea metodelor de evaluare psihologică
euristică,
ţinând cont de specificul situaţional şi de obiectivele stabilite
descoperirea,
3. Explicarea metodologiei de cercetare psihologică şi lucrul în echipe,
interpretarea unor modele de cercetare psihologică studiul de caz.
Clarificare
4. Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a conceptuală
conceptelor, metodelor şi instrumentelor specifice evaluării Expunerea
psihologice individuale
Sinteza
5. Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea cunoştinţelor,
adaptării competenţelor profesionale la dinamica contextului lucru individual și
social în echipă
6. Responsabilitate profesională, rezolvarea de probleme şi
luarea deciziilor (dezvoltare personală)
7. Realizarea unui raport de practică, pe baza orelor de practică

efectuate.
Bibliografie:
NR: POCU/626/6/13/ 130351
1. Avram, E. & Cooper, C.L. (2008), Psihologie organizaţional-managerială. Tendinţe actuale, Editura
Polirom, Iași
2. Constantin T., (2012), Pregătirea şi realizarea evaluării psihologice individuale. Norme, Pagina | 43
metodologie şi proceduri, Editura Polirom, Iaşi
3. Gherguţ, A., (2011), Evaluare și intervenție psihoeducațională. Terapii educaționale, recuperatorii și
compensatorii, Editura Polirom, Iaşi
4. Montreuil, M.; Doron, J. (coord). (2013), Tratat de psihologie clinică şi psihopatologie, Editura Trei,
Bucureşti
5. Neculau, A. (2007), Dinamica grupului şi a echipei. Editura Polirom, Iași
6. Nelson-Jones, R. (2009), Manual de consiliere. EdituraTrei, București
9. Coroborarea conţinutului disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei sunt în concordanță cu standardele RNCIS
10. Evaluare
10.3
Tip de 10.2 Metode de
10.1 Criterii de evaluare Pondere în
activitate evaluare
nota finală
• demonstrarea însuşirii Examen, expunere 50%

conceptelor fundamentale și a orală liberă
limbajului de specialitate;
10.4 Curs
• demonstrarea capacităţii de
structurare a cunoștințelor, de
analizare a problematicii predate
NR: POCU/626/6/13/ 130351
10.5 Seminar • participarea activă la seminar Observarea activității 50%

curente; evaluarea Pagina | 44
• participare la proiectul pe echipe; participării la
• prezentare referat individual; proiectul pe echipe,
evaluare referat
10.6 Standard minim de performanţă
Realizarea unei evaluări psihologice complete pentru un scop dat.
• Nota 5 la examen.
NR: POCU/626/6/13/ 130351
8. BIBLIOGRAFIE
Pagina | 45
o American Psychiatric Association (2016), DSM 5 - Manual de diagnostic și

clasificare statistică a tulburărilor mintale, Editura medicală Callisto, București
o Avram, E. & Cooper, C.L. (2008), Psihologie organizaţional-managerială. Tendinţe
actuale, Editura Polirom, Iași
o Bocoş, Muşata (2013), Instruirea interactivă, Editura Polirom, Iaşi
o Bodea Haţegan C., (2016), Logopedia. Terapia tulburărilor de limbaj. Structuri
deschise, Editura Trei, Bucureşti
O Boncu, S, Ceobanu C., (2013), Psihosociologie școlară, Editura Polirom, Iași
Briers Stephen, 2015, Terapia cognitiv comportamentală. Cum să îți îmbunătțtești
gândirea și viața prin TCC, Editura ALL, București
O Brumaru Emil, 2020, Analiză și dezvoltare personală. psihologia
autodeterminării, Editura Polirom Iași
o Bucureanu M., (2003), Management general, Editura Universității din Oradea
o Caluschi, M. (coord.),(2009), Ghid pentru practica de specialitate, Editura
Performantica, Iaşi
o Chirica, S. (2009), Aplicaţii practice ale psihologiei organizaţionale. Editura ASCR,
Cluj-Napoca
o Chivu Roxana, (2008), Elemente generale de managementul educației, Editura
Meronia.
o Constantin T., (2012), Pregătirea şi realizarea evaluării psihologice individuale.
Norme, metodologie şi proceduri, Editura Polirom, Iaşi.
o Constantin, T., (2016), Psihologia gestiunii resurselor umane, Editura Universităţii
Alexandru Ioan Cuza, Iași
o Ciobanu, O., (2003), Comunicare didactică, Editura ASE, București
o Dafinoiu, I. (2001), Elemente de psihoterapie integrativa, Ed. Polirom, Iaşi
o Dafinoiu, I.; Boncu, Ș., (2014), Psihologie socială clinică, Editura Polirom, Iași
o Dublea, A.; Ştefăroi, N.; Luca, S.; Gafta, G.; Moisescu, R.; Mursa, L.; Scripcaru, C.;
Puşcaşu, D.; Vlad, M., (2005), Ghid de practici instituţionale în instrumentarea
cauzelor cu minori, Asociaţia Alternative Sociale, Iaşi.
o Ellis Albert, Gordon Jack, Neenan Michael, Palmer Stephen, 2020, Terapia
stresului, Editura Trei, București
o Floyal, K. (2013), Comunicarea Interpersonală, Editura Polirom, Iaşi
o Geller, J.; Norcross, J. Orlinsky, D.E. (2008), Formarea pentru psihoterapie.
Perspective ale pacientului şi ale clinicianului, Editura Trei, Bucureşti
o Gherguţ, A., (2011), Evaluare și intervenție psihoeducațională. Terapii educaționale,
recuperatorii și compensatorii, Editura Polirom, Iaşi
o Golu, F. (2015). Manual de psihologia dezvoltării. O abordare psihodinamică, Editura
Polirom, Iași
o Hăvârneanu, C. (2000), Cunoaşterea psihologică a persoanei, Editura Polirom, Iaşi
NR: POCU/626/6/13/ 130351
o Hedges Patricia, 2020, Personalitate și temperament. Ghidul tipurilor

psihologice, Editura Humanitas, București
o Holdevici Irina, Crăciun Barbara, 2015, Psihoterapia tulburărilor emoționale, Pagina | 46
Editura Trei, București
o Holdevici, I. (2009), Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală. Editura Trei,
Bucureşti
o Jacob Gitta, Arntz Arnoud, 2020, Terapia schemelor, Editura Trei, București
o Iucu, R., (2001), Managementul şi gestionarea clasei de elevi, Editura Polirom, Iași
o McIntire S., A. & Miller L., A., (2010), Fundamentele testării psihologice; o abordare
practică. Editura Polirom, Iași
o McAdams David, 2015, Jucătorul ingenios. Teoria jocurilor și arta transformării
situațiilor strategice, Editura Publica, București
o Mearns, D., & Thorne, B. (2010), Consilierea centrată pe persoană în acțiune. Editura
Trei, București
o Milcu M., (2008), Psihologia relaţiilor interpersonale. Competiţie şi conflict, Editura
Polirom, Iaşi
o Milcu M., (2006), Conflicte în grupuri şi organizaţii, Editura Universităţii „Lucian
Blaga”, Sibiu
o Milcu M., (2006), Divergenţe, tensiuni şi conflicte: o analiză multidimensională,
Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu
o Minulescu, M. (2001), Introducere în analiza jungiană. Editura Trei, Bucureşti
o Mitrofan, I. (coordonator) (2003), Cursa cu obstacole a dezvoltării umane - psihologie,
psihopatologie si psihoterapie a copilului si familiei. Editura Polirom, Iaşi
o Mitrofan, N.; Zdrenghea, V.; Butoi, T. (2000), Psihologie judiciară, ediţia a-III- a, Casa
de Editură şi Presă “Şansa” S.R.L, Bucureşti
o Mitrofan, N. (2009), Testarea psihologică – Aspecte teoretice și practice, Editura
Polirom, Iaşi
o Montreuil, M.; Doron, J. (coord). (2013), Tratat de psihologie clinică şi psihopatologie,
Editura Trei, Bucureşti
o Neculau, A. (2007), Dinamica grupului şi a echipei. Editura Polirom, Iași
o Nelson-Jones Richard, 2016, Manual de consiliere, Editura Trei, București
o Nelson-Jones, R. (2009), Manual de consiliere. EdituraTrei, București
o Nichols, M. P. (2009), Ascultă-mă ca să te ascult. Capacitatea de ascultare poate
îmbunătăți relațiile noastre. Editura Trei, București
o O'Connor Joseph, Lages Andrea, 2019, Coaching cu NLP. Cum să fii un coach de
succes - Editia a III-a, Editura Curtea Veche Publishing, București
o Olsen J., Nielsen Thomas, (2009), Noi metode și strategii pentru managementul clasei,
Editura DPH, București
o Onici, O. (2014), Psihologia grupurilor sociale. Fenomene şi procese ale grupului social
restrâns., Editura Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi
o Opariuc-Dan, C. (2011), Statistică aplicată în științele socio-umane. Analiza relațiilor
și a diferențelor statistice. Editura Arhip Art, Sibiu
NR: POCU/626/6/13/ 130351
o Oprea, Crenguţa-Lăcrămioara (2008), Strategii didactice interactive, Editura

Didatică şi Pedagogică, Bucureşti
o Organizația Mondială a Sănătății (2016) ICD-10 Clasificarea tulburărilor mentale şi Pagina | 47
de comportament. Descrieri clinice şi îndreptare diagnostice. Editura Trei, București
o Paris, J. (2015), Ghidul DSM-5 pentru clinicianul inteligent. Editura Trei, Bucureşti
o Peck m. Scott, 2020, Psihologia minciunii, Editura Curtea Veche Publishing,
București
o Popa Cosmin, Sava Florin Alin, David Daniel, 2018, Psihoterapiile cognitive și
comportamentale în tulburările de personalitate, Editura Trei, București
o Potts Conrad, Potts Suzanne, 2017, Asertivitatea, Editura Trei, București
o Rothschild Babette, 2020, Trauma: 8 strategii de vindecare, Editura Herald,
București
o Rudică T. (2006). Psihologie umană şi paradoxuri ale existenţei, Ed. Polirom, Iaşi
o Sava, F.A., (2013), Psihologia validată științific, Editura Polirom, Iași
o Schaffer Jack B.,2019, ICD-10-CM. Studii de caz pentru viitorii psihologi clinicieni.
Probleme psihologice si comportamentale, Editura Trei, București
o Sperry Len, 2018, Tulburările de Personalitate din Dsm-5. Evaluare,
conceptualizare de caz și tratament, Editura Trei, București
o Stan, L. (coord). (2016), Dezvoltarea copilului și educaţia timpurie, Editura Polirom,
Iași
o Stănişor, E. - coord, (2002), Penologie,, Editura Oscar Print, Bucureşti
o Sussman, M. (2011), O chemare curioasă. Motivaţia de a deveni psihoterapeut, Editura
Trei, Bucureşti
o Zaharia, D.V. (2011), Managementul emoţiilor în organizaţii. Editura Performantica,
Iași
NR: POCU/626/6/13/ 130351
Pagina | 48
Alte surse:
Principalele legi care reglementează profesia de psiholog sunt:
• Legea 151/12.07.2010 - Serviciile specializate integrate adresate persoanelor cu tulburări

autiste
• LEGE nr. 117 din 27 mai 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
109/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea
diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România
• LEGEA nr.319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă
• Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică,
înfiinţarea, organizarea si funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
Hotărârile de guvern relevante sunt:
• HOTĂRÂRE nr. 215 din 30 aprilie 2013 pentru completarea art. 17 din Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu
drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din
România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005 (MONITORUL OFICIAL nr. 271
din 14 mai 2013)
Resurse on-line
1. www.alegericpr.ro
2. http://lege5.ro
3. www.crimelibrary.com
4. www.epi.edu
5. www.just.ro
Centrul de Dezvoltare Socială T&CO este o organizație nonguvernamentală al cărei scop îl reprezintă
contribuția la dezvoltarea socială durabilă a comunităților locale și regionale.
Formarea profesională este un punct de sprijin important în dezvoltarea carierei profesionale, mai ales în perspectiva
ultimilor ani ai evoluţiei macroeconomice și sociale. Ritmul schimbărilor obligă la o adaptare rapidă, la situaţii
profesionale tot mai diverse și mai provocatoare. Se impune, astfel, o specializare cât mai profundă din partea celor
activi profesional, lucru ce se poate realiza printr-o formare profesională continuă. În acest sens, Centrul de Dezvoltare
Socială T&CO a realizat permanent activități educative, prin cursuri de formare și perfecționare și continuă să asigure
o infuzie permanentă și necesară de educație, atât pentru tineri, cât și pentru alte categorii de vârstă. CDS derulează
cursuri autorizate ANC în domenii diverse (competențe digitale, designer pag web, educator specializat etc.).
CDS are o bogată experiență în implementarea și gestionarea de proiecte europene, dintre care menționăm „FORM ACT
Program de formare activa a studenților și masteranzilor în domeniile științelor socio-umane, juridice și economice din
Regiunea NE”, POSDRU189/2.1/G/155699, „Sisteme Inovative pentru Muncă” POSDRU/127/G/5.1/128213,
„Formarea profesională-cheia pentru dezvoltarea în carieră și un acces egal pe piața muncii”,
POSDRU144/6.3/G/135227, „PROPACT - Promovarea ONG-urilor si partenerilor sociali prin advocacy, capacitare și
training”, Mysmis 109749 și altele. Centrul de Dezvoltare Socială T&CO este membru al Pactului regional Nord-Est
pentru Ocupare și Incluziune Socială, membru fondator al Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru
Servicii Sociale - FONSS și membru deplin al RENASIS - Rețeaua Națională Anti - Sărăcie și Incluziune Socială.
Te formăm pentru cariera ta!
www.centruldezvoltaresocială.ro https://www.facebook.com/CentrulDeDezvoltareSociala
Proiect coﬁnanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Centrul de Dezvoltare Socială T&CO
Noiembrie 2020
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oﬁcială a Uniunii Europene sau a
Guvernului României

ASPIR - Ghid Practica Psihologie III

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASPIR - Ghid Practica Psihologie III

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

aspir@centruldezvoltaresociala.ro 0758 028 613

Cătalin Popescu Adina Șandru

Despre autori: Pagina | 2

ANCUȚA DANIELA TOMPEA este Conferențiar universitar la Universitatea „Petre

2. CENTRUL DE PARTENERIATE PENTRU ANGAJARE ȘI CONSILIERE (CPAC) .............................. 8

3. 3 Locuri de muncă unde îşi desfăşoară activitatea psihologii ........................................... 14

5. PROGRAME ANALITICE/ FIŞA DISCIPLINEI PENTRU PRACTICA DE SPECIALITATE/

1.1. Obiectivul general

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea șanselor de găsi un loc de muncă

Obiectivul specific 6.13: Creșterea numărului absolvenţilor de învățământ terţiar

1.2 Obiective specifice:

urmărește astfel obţinerea competenţelor practice necesare studenţilor pentru a profesa în

1.3 Grupul țintă al proiectului

Conform planurilor de învățământ, numărul orelor de practică diferă în funcție de anul de

La specializarea Asistență Socială, anul III, studenții efectuează practică astfel:

• licenţă =28 ore Pagina | 7

• licenţă =56 ore

Total studenți/masteranzi în grup țintă: 282

1.4 Durata de derulare a proiectului

2. CENTRUL DE PARTENERIATE PENTRU ANGAJARE ȘI CONSILIERE

Ca răspuns la obiectivul strategic din Strategia Naţională pentru Învăţământ Terţiar

Industrii creative, TIC, Sănătate etc.) interesate de forța de muncă specializată și cu

comun și priorități la nivel local, regional și național, contribuind la schimbul de practici și

3. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII DE PRACTICĂ

Practica de specialitate este o etapă în aplicarea cunoştinţelor teoretice şi practice dobândite

Activităţile conţinute de practica de specialitate au fost concepute în conformitate cu

Statutul disciplinei Practică de specialitate este reglementat prin:

3. 2. Scopul şi obiectivele practicii de specialitate

Scopul general al practicii de specialitate este de a identifica, dezvolta, exersa şi consolida

3.2.1 Despre profesia de psiholog

3.2.2 Misiunea psihologului

Scopul și rolul profesiei de psiholog (sursa: www.copsi.ro):

3. 3. Locuri de muncă unde îşi desfăşoară activitatea psihologii

După finalizarea studiilor curente şi de masterat, absolvenţii facultăţii de psihologie au

organizaţii nonguvernamentale care oferă ajutor persoanelor cu nevoi speciale;

3. 4. Organizarea stagiului de practică

Stagiul de practică se va face în perioada prevăzută în convenția de practică - 56 ore pentru

iii. în cadrul stagiului de practică, studenții sunt obligați să realizeze un portofoliu,

3. 5. Evaluarea stagiului de practică

Evaluarea stagiului de practică o va face coordonatorul de practică, ținând cont de următoarele

4. ÎNDRUMAR PENTRU STUDENT/ PRACTICANT

Anul III – ciclul “studii de licenţă”

b) Tehnicile și instrumentele folosite în locul de practică respectiv.

4. 3. Prezentarea specializărilor şi a instrumentelor necesare

Colegiul Psihologilor din România a stabilit competenţele profesionale, în funcţie de

4.3.1. Specializările psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie

Psihologul atestat în specialitatea psihologie clinică sau consiliere psihologică/psihoterapie poate

Competențe generale și specifice:

Competenţe generale Competenţe specifice

(e) optimizare şi dezvoltare personală, autocunoaştere (ex.

Etape de evaluare şi intervenţie în psihologia clinică/ consiliere şi psihoterapie:

(A) Psihodiagnosticul şi evaluarea clinică/ psihologică, pentru cunoaşterea factorilor

(A) Psihodiagnostic şi evaluare clinică/ psihologică (etapă de evaluare şi intervenţie)

Psihodiagnosticul vizează cunoaşterea factorilor psihologici cu relevanţă pentru sănătate şi

Componentele psihologice evaluate pot include:

Activităţile specifice etapei de psihodiagnostic şi evaluare psihologică, bazate pe evaluarea

o evaluarea psihologică a stării de sănătate psihică ca prerechizită pentru desfăşurarea

Instrumentele psihologice utilizate în procesul de evaluare psihologică includ:

Componenta Interviu Test psihologic

(B) Intervenţia psihologică (etapă de evaluare şi intervenţie)

CONSILIEREA PSIHOLOGICĂ şi PSIHOTERAPIA

Consilierea psihologică este o activitate accesibilă doar psihologilor şi celor asimilaţi