10.

MECANISMUL NASTERII IN
PREZENTATIA CRANIANA
FLECTATA

Prezentaia occipital este

prezentaia cranian flectat;
diametrul de angajare este cel
suboccipito-bregmatic (9,5 mm).

Timpii nasterii : angajare, coborare,

degajare
ANGAJAREA : Reprezint trecerea
diametrului biparietal (cel mai mare
diametru cranial transvers din
prezentaia occipital) prin
strmtoarea superioar (figura 6.2.)
poate avea loc n timpul ultimelor
sptmni de sarcin sau la nceputul
travaliului. In timpul angajarii mobilul
fetal face 2 timpi complementari :
ORIENTAREA: diametrul suboccipito-
frontal (care va trece prin
strmtoarea superioar) se
orienteaz n diametrul oblic (mai
frecvent stng (11.5 cm) i cu
occiputul anterior) sau transvers al
acesteia.
FLEXIA: ncepe n timpul angajrii
datorit rezistenei ntmpinate de
extremitile inegale ale diametrului
antero-posterior al prezentaiei, n
contact cu strmtoarea superioar.
Diametrul occipito-frontal (12 cm)
este substituit cu cel suboccipito-
frontal, mai scurt (10,5 cm). n timpul
coborrii craniul fetal ntmpin
rezistena planeul pelvin i flexia se
accentueaz, prin substituirea
diametrului occipito-frontal cu cel
suboccipito-bregmatic (9,5 cm).
COBORAREA : Craniul ajunge pe
perineu iar examinatorul poate
introduce un singur deget ntre
prezentaie i perineu (semnul
Farabeuf). In timpul coborarii ,craniul
fetal face 2 timpi complementari :
FLEXIA : pana la diametrul
suboccipito-bregmatic de 9.5 cm.
ROTATIA INTERNA :craniul fetal va
rota n diametrul antero-posterior al
strmtorii inferioare cu occiputul
anterior, subsimfiz (mai rar
posterior, ctre sacrum).
DEGAJAREA : ncepe din momentul
craniului cobort cu occiputul fixat (n
varietile anterioare) sub simfiz i
are doi timpi complementari :
EXTENSIA : Sub efectele combinate
ale contraciilor uterine i rezistenei
planeului pelvin / perineu, facilitat
de repropulsia coccisului (care
mrete diametrul antero-posterior al
strmtorii inferioare) se observ
distensia progresiv perineal i
deschiderea orificiului vaginal iar
craniul este expulzat prin apariia
succesiv (deasupra marginii
anterioare a perineului) a occiputului,
frunii, nasului, gurii i mentonului.
ROTATIA EXTERNA (RESTITUTIA): ).
Rotaia se face nspre partea spre
care era orientat iniial occiputul
(spre stnga OISA). (umerii fetali trec
cu diametrul biacromial prin
diametrul oblic al strmtorii
superioare)

NASTEREA UMERILOR:
Angajarea umerilor. n timp ce craniul
fetal se degajeaz la nivelul
strmtorii inferioare diametrul
biacromial se angajeaz n diametrul
oblic drept a> strmtorii superioare.
n acest moment diametru,
biacromial se micoreaz prin tasare.
Coborrea se produce cu rotaia
anterioar s umrului drept astfel
nct diametrul biacromial se situeaz
n diametrul antero-posterior al
excavaiei
Degajarea. Umrul drept se fixeaz
sub simfiza pubian (Fig.74).
Urmeaz degajarea umrului
posterior la nivelul comisurii vulvare
posterioare.

NASTEREA PELVISULUI: este facil

datorit diametrului bitrohanterian
de dimensiuni reduse comparativ cu
diametrele oblice ale strmtorii
superioare. Diametrul bitrohanterian
parcurge aceleai faze de mecanic a
naterii ca i diametrul biacromial.

11. PREZENTAIA BREGMATIC

DEFINITIE
Prezentatia bregmatica este o
varianta de prezentatie deflectata
(partial flectat), in care craniul se
prezinta la stramtoarea superiora in
pozitie indiferenta, fontanela
bregmatica fiind situata in centru.
Punctul de reper este fruntea fetala.
Diametru de angajare este diametrul
occipitofrontal, de 12 cm.
INCIDENTA
0,03% din nasteri
ETIOLOGIE
Comuna prezentatiilor deflectate
MECANISM DE NASTERE
Angajarea craniului este posibila
datorita modificarilor plastice
excesive de la nivelul craniului, care
reduc dimensiunile diametrului de
angajare. Craniul fetal capata forma
cilindrica, asa numitul craniu in
turn.
Coborarea este greoaie iar rotatia
interna aduce fruntea in spatele
simfizei.
Degajarea incepe odata ce santul
naso-frontal ia punct de sprijin sub
marginea inferioara a simfizei
pubiene. Initial se degaja prin flexie
occiputul urmata de degajarea prin
deflexie a fruntii si fetei.
Umerii se nasc prin mecanism identic
cu prezentatia occipitala.
EVOLUTIE / COMPLICATII
Travaliu prelungit cu epuizare
materna
Distocii dinamice
Suferinta fetala acuta
Leziuni ale canalului moale matern
Edem, echimoze, bose si hematoame
la nivelul craniului fetal
DIAGNOSTIC
Semne si simptome
Manevrele Leopold stabilesc
diagnosticul de prezentatie craniana
La gravidele cu panicul adipos scazut
se pot palpa fruntea si occiputul
simultan in segmentul inferior.
Tact vaginal in aria stramtorii
superioare se palpeaza central
bregma. Sunt palpabile orbitele,
fruntea si radacina nasului.
Prezentatia bregmatica este o
prezentatie secundara de travaliu.
Paraclinic
Ecografia vizualizeaza occiputul si
fruntea in acelasi plan orizontal
Diagnostic diferential
prezentatia faciala - se palpeaza
metonul
prezentatia occipitala - se palpeaza
occiputul.
CONDUITA
Nasterea pe cale vaginala este
posibila in 75% din cazuri.
Nasterea prin operatie cezariana se
impune in lipsa angajarii craniului
fetal, aparitia semnelor de suferinta
fetala acuta.
PROGNOSTIC
Matern - de regula bun, cu riscul de
leziuni ale canalului moale de nastere
Fetal - grevat de complicatii
neurologice, bosa si cefalhematom.
PREZENTATIILE CRANIENE
DEFLECTATE

12. PREZENTAIA FACIAL

DEFINITIE
Craniul fetal se prezinta la
stramtoarea superioara complet
deflectat, occiputul fiind in contact
direct cu spatele fetal. Punctul de
reper al prezentatiei este mentonul
fetal. Diametrul de angajare al
prezentatiei este diametrul
submentobregmatic, de 9,5 cm.
INCIDENTA
0,25-0,30%
ETIOLOGIE
Este comun tuturor prezentatiilor
deflectate.
Cauze fetale
Anencefalie
Encefalocel
Fat voluminos
Hidrocefalie
Nastere prematura
Cauze anexiale:
Placenta jos inserata
Polihidramnios
Cordon scurt
Cauze materne
Bazin distocic
Multiparitate
Tumori praevia
MECANISMUL DE NASTERE
Angajarea craniului se realizeaza cu
diametrul
submentobregmatic(9.5cm) intr-un
diametru oblic al bazinului, de obicei
cel stang(11.5cm).
Coborarea este caracterizata de
rotatia inalta cu mentonul anterior
obligatoriu. Rotatia mentonului spre
posterior duce la blocarea
nasterii,datorita diametrului sincipito-
presternal de 13.5 cm. Rotatia
anterioara permite mentonului sa
depaseasca marginea inferioara a
simfizei pubiene si prin flexie, craniul
fetal se desolidarizeaza de spatele
fetal si dispare acest diametru mare.
Degajarea craniului-mentonul se
fixeaza sub simfiza
pubiana;degajarea are loc prin flexie,
aparand succesiv la vulva fata,
fruntea, parietalele si occciputul.
Nasterea umerilor ca in prezentatia
craniana.
EVOLUTIE/COMPLICATII
Lipsa de angajare a craniului fetal
Rotatia posterioara a mentonului cu
blocarea mecanismului de nastere si
sindrom de preruptura uterina
Ruptura uterina
Suferinta fetala acuta in expulzie
Deformari importante ale craniului
fetal
DIAGNOSTIC
Semne si simptome
Manevrele Leopold stabilesc
diagnosticul de prezentatie craniana.
Deflexiunea craniului este semnalata
de semnul Tarnier palparea la
nivelul segmentului inferior a
unghiului dintre occiput si spatele
fetal, cunoscut si sub numele de
semnul loviturii de secure.
Focarul maxim de auscultatie a BCF
este situat paraombilical, de partea
spatelui fetal.
Tact vaginal la o dilatatie
convenabila si membrane rupte, in
aria orificiului uterin se palpeaza
mentonul, nasul, orbitele, gura,
fruntea dar nu se palpeaza marea
fontanela.
Paraclinic
Ecografia vizualizeaza deflexiunea
craniului si apreciaza dimensiunile
fetale
Diagnostic diferential
Prezentatia pelviana decompleta in
prezentatia faciala se palpeaza la
nivelul nasului narinele (nasul poate
fi confundat cu creasta sacrata).
Prezentatia frontala in prezentatia
faciala nu se palpeaza bregma, iar in
prezentatia frontala nu se palpeaza
mentonul.
CONDUITA
Nastere pe cale vaginala cu o
monitorizare atenta a travaliului,
starii mamei si fatului in conditiile
urmatoare:
Bazin eutocic
Fat apreciat nu prea mare
Rotatia inalta anterioar a mentonului
Absenta suferintei fetale
Nastere pe cale inalta
Rotatia posterioara a mentonului
Orice alt factor distocic, chiar minor,
supraagaugat
PROGNOSTIC
Matern bun. Este, ns, o nastere la
limita distocicului i poate fi la
originea rupturii uterine si a
dilacerarilor de parti moi.
Fetal in conditiile asistentei corecte
a nasterii, mortalitatea este apropiata
de cea corespunztoare nasterii in
prezentatia occipitala.

PREZENTAIA FRONTAL
DEFINITIE
Prezentatia frontala este o
prezentatie partial deflectat, in care
craniul prezinta in centrul stramtorii
superioare fruntea. Puntul de reper
este nasul fetal. Diametrul de
angajare este diametrul
sincipitomentonier, de 13,5 cm.
INCIDENTA
0,05% din nasteri
ETIOLOGIE
comuna cu toate prezentatiile
deflectate
MECANISM DE NASTERE
Prezentatia frontala cu fat la termen
nu are mecanism de nastere, fiind
considerata prezentatie distocica.
EVOLUTIE/COMPLICATII
Sindrom de preruptura / ruptura
uterina
Prolabarea de cordon
Suferinta fetala acuta
Moartea fatului intrapartum
DIAGNOSTIC
Semne si simptome
Manevrele Leopold stabilesc
diagnosticul de prezentatie
craniana
Focarul de auscultatie a BCF este
localizat paraombilical, de partea
spatelui fetal.
Tactul vaginal identifica, in conditii de
dilatatie convenabila si membrane
rupte, in aria stramtorii superioare,
fruntea, arcadele orbitale, bregma,
nasul.
Prezentatia frontala este o
prezentatie secundara de travaliu
astfel ca diagnosticul poate fi stabilit
numai daca craniul fetal este fixat.
Diagnostic diferential
Prezentatia faciala se palpeaza
mentonul
Prezentatia bregmatica in centru
stramtorii superioare se palpeaza
bregma
Prezentatia occipitala, varietati
posterioare se palpeaza mica
fontanela
CONDUITA
Nastere prin operatie cezariana
13, 14 MECANISMUL NASTERII IN
PREZENTATIA PELVIANA

DEFINIIE
Prezentaia pelvian se definete ca
prezentaia n care ftul ia contact cu
strmtoarea superioar / se
angajeaz / coboar / se degaj cu
pelvisul i membrele inferioare.
Reperul prezentatiei este sacrul fetal.
FORME CLINICE
Prezentaia pelvian complet -
pelvisul fetal este nsoit la nivelul
ariei strmtorii superioare de
membrele inferioare flectate
(gambele flectate pe coapse, iar
coapsele pe abdomen). Frecvent
aceast form clinic se ntlnete la
multipare.Diametrul de angajare n
prezentaia pelvian complet este
diametrul sacro-pretibial, de 13,5cm -
reductibil prin tasare la 11-12 cm.
Prezentaia pelvian decomplet
-3 moduri
Modul feselor: coapsele sunt
flectate pe abdomenul fatului iar
gambele in extensie, membrele fiind
de-a lungl fatului in atela -.Aceast
form clinic este majoritar n cadrul
prezentaiilor pelviene, reprezentnd
aproximativ 2/3 din acestea.
Diametrul de angajare este diametrul
bitrohanterian, de 9,5cm. Diametrul
antero-posterior sau pubosacrat nu
pune probleme de angajare deoarece
este un diametru mic (5-6,5 cm).
Variante de prezentatie pelviana
decompleta, inalnite doar in sarcinile
mici:
prezentaia pelvian modul
genunchilor n care numai
gambele sunt flectate pe coapse, n
aria strmtorii superioare
prezentndu-se genunchii.
Prezentaia pelvian modul
picioarelor n care ftul st n
picioare n cavitatea uterin. Este
cunoscut i ca prezentaia
podalic.

MECANISMUL NATERII
Naterea n prezentaia pelvian
presupune 3 nateri succesive:
naterea pelvisului, naterea umerilor
i naterea capului din urm. Fiecare
dintre aceste nateri comport trei
timpi i anume angajarea, coborrea
i degajarea.
Naterea pelvisului fetal
Angajarea. Dei n prezentaia
pelvian complet diametrul de
angajare este cel sacro-pretibial (12-
13,5 cm) iar n prezentatia pelviana
decompleta diametrul bitrohanterian
(9,5 cm), n interes didactic, vom
considera diametrul bitrohanterian
diametrul de angajare in prezentatia
pelviana, indiferent de forma clinica.
Acest diametru se angajeaza in
oricare din diametrele oblice ale
stramtorii superioare.
Coborrea. In timpul coborrii se
realizeaza rotaia care aduce
diametrul bitrohanterian n diametrul
antero-posterior al bazinului.
Degajarea pelvisului. oldul
anterior se degaj i coapsa
anterioar ia punct fix sub simfiza
pubian. Degajarea oldului posterior
necesit o micare de lateroflexiune a
trunchiului fetal n jurul simfizei
pubiene.
Naterea umerilor.
Angajarea. Toracele se angajeaza
cel mai frecvent cu diametrul
biacromial n acelai diametru oblic
ca i diametrul bitrohanterian, braele
rmnnd flectate pe trunchi.
Coborrea. Diametrul biacromial
roteaz n excavaie pn se dispune
n diametrul antero-posterior al
bazinului matern i uneori n cel
transvers - cu spatele anterior.
Degajarea. Dac membrele
superioare au rmas flectate pe
torace, umerii se degaj fr
dificultate. Umrul anterior se degaj
primul, ia punct de sprijin sub simfiza
pubian i umarul posterior se degaj
urmrind curbura sacrat. Membrele
superioare se degaj odat cu umerii.
Naterea capului din urm.
Angajarea. Capul din urm, solidar
cu umerii din cauza lungimii de 5 cm
a gtului fetal, se angajeaz simultan
cu degajarea umerilor. Este absolut
necesar atitudinea de flexie a
capului care astfel aduce n diametrul
oblic al bazinului, contralateral celui
n care s-a angajat diametrul
biacromial, diametrul suboccipito-
bregmatic.
Coborrea. In timpul coborrii
craniul flectat roteaz astfel nct la
final diametrul suboccipito-bregmatic
este orientat n diametrul
anteroposterior al bazinului, cu
occiputul anterior.
Degajarea. Subocciputul ia punct fix
sub simfiza pubian iar degajarea se
face n occipito-pubian. Se degaj
succesiv mentonul, gura, nasul,
fruntea, parietalele i n final
occiputul craniului flectat.

15. AMNIOSCOPIA

Observarea aspectului macroscopic al

LA prin examen vizual cu ajutorul
amnioscopului(tub metallic de forma
conica,prevazut cu lumina rece),
introdus prin colul uterin (prin
transparenta membranelor).

Ex. direct al LA si al membranelor

realizat la sfarsitul sarcinii

INDICATII

> 36 SA la o femeie care prezinta

contractii uterine si la care nasterea
pare sa se declanseze(inainte de 36
SA colul este putin
permeabil,existand risc de nastere
prematura)
Examinarea claritatii si culorii LA - in
particular, cautarea prezentei
meconiului (suferinta fetala)
Verificarea existentei unei fisurari a
pungii apelor
Permite declansarea prematura a
nasterii daca aceasta este necesara
sarcina depit (nu mai sunt
prezente flocoane de sebum)
suferina fetal (lichid verde)
incompatibilitate Rh (lichid galben)
moartea fetal (lichid ciocolatiu)
contraindicata in placenta praevia
centrala.

TEHNICA SI DESFASURARE
Medicul introduce amnioscopul (tubul
inzestrat cu un sistem optic) in vagin,
apoi il face sa inainteze de la col spre
uter atingerea membranelor
cavitatii amniotice

Se practica la spital - cateva minute

EFECTE SECUNDARE
contractii uterine, normale in acest
stadiu al sarcinii
poate produce rupture premature de
membrane
ceva pierderi de sange, fara gravitate

DIAGNOSTIC
Este negativ cand :
cantitatea de LA este suficienta sau
abundenta
LA prezinta circulatie activa
Culoarea este tranparenta sau
opalescenta
Este pozitiv cand :
Cantitatea de LA este redusa sau
absenta
Culoarea este modificata

Cand amnioscopia este negativa

,este necesara repetarea ei din 2 in 2
zile.Cand amnioscopia este
pozitiva,are valoare de test de
suferinta fetala.

16. AMNIOCENTEZA (amniotic

fluid test, AFT)

DEFINITIE
Investigatie medicala folosita in
diagnosticul prenatal a factorilor de
risc genetici.
Extractia din cavitatea amniotica a
unei mici cantitati de lichid amniotic
ce contine tesut fetal
ADN-ul fetal - examinat in vederea
depistarii anomaliilor genetice

Nu se practica la orice sarcina

riscului de aparitie a defectelor
genetice:
mamele > 35 ani
familii cu anomalii genetice in
antecedente
alti factori de risc
B. PROCEDURA
Introducerea in cavitatea amniotica a
unei seringi prin peretele abdominal
si prin peretele uterin al mamei
Sub observatie ecografica,
specialistul extrage o cantitate mica
de lichid amniotic
Orificiul prin care s-a realizat punctia
se inchide dupa 1 zi
Dupa extragerea lichidului amniotic
centrifugare separarea celulelor
fetale examinarea cromozomilor
celulari
Se pot efectua mai multe teste
genetice:
Syndromul Down

Trisomia 18
Spina bifida
Poate fi efectuata cand cantitatea de
lichid amniotic ce inconjura fatul
permite prelevarea probei ( 16 SA)
In afara celulelor fetale, pot fi
efectuate si alte teste pentru
depistarea unor patologii non-
genetice
-fetoproteina hidrocefalia

O investigatie similara este biopsia

vilozitatilor coriale - chorionic villus
sampling (CVS)
10-12 SA
inserarea unui ac prin peretele
abdominal / introducerea unui cateter
prin colul uterin pentru a ajunge la
placenta

Celulele prelevate din placenta

analizate genetic anomalii
cromozomiale
Nu poate fi utilizat pentru
diagnosticarea defectelor de tub
neural deschis
Beneficiu suplimentar al
amniocentezei si CVS: sexul fatului
poate fi precizat cu o acuratete de
100%.

C. RISCURI
Desi este o investigatie de rutina, pot
aparea complicatii:
Infectia sacului amniotic prin
intermediul acului de punctie
Avortul clasic: 1 la 200 cazuri
actualmente: 1 la 6.000 cazuri
Travaliu si nastere prematura
Detresa respiratorie
Defecte posturale
Traumatisme fetale

Izoimunizare in sistem Rh

CVS - 1 % (CVS poate fi efectuat cu 4

saptamani mai devreme)

17. Diagnosticul clinic al rupturii

de membrane
DEFINITIE

Ruptura membranelor survine inainte

de debutul travaliului cu cel putin 24
de ore.
Ruptura prelungita a membranelor se
defineste ca deschiderea oului cu
maxim 24 de ore inaintea debutului
travaliului. Ruptura precoce a
membranelor se defineste ca
deschiderea oului la debutul
travaliului.
MEcanism principal in rupture
premature de membrane consta in
reducerea rezistentei membranelor
amniotice prin:
Fragilizarea membranelor prin
actiunea proteazelor bacteriene-
infectii genitale joase
-lipsa de support mechanic:
incompetent cervico-istmica
-cresterea presiunii intraamniotice;
polihidramnios, malf uterine
Diminuarea elasticitatii: placenta
previa

Factori de risc
nivel socio-economic si educational
scazut
igiena genitala deficitara
infectiile vaginale
malformatiile uterine
incompetenta cervico-istica
placenta jos inserata
polihidramniosul
prezentatiile distocice: asezarea
transversa, prezentatia pelviana
activitate sexuala intensa
examene vaginale frecvente
DIAGNOSTIC
Semne si simptome
gravida acuza pierderi de lichid in
val
diminuarea cantitativa a pierderilor
de lichid in orele urmatoare
diminuarea dimensiunilor
abdomenului gravidei
palparea cu dificultate a polilor fetali
uterul se muleaza pe fat
MAF diminuate si percepute dureros
de gravida
tampon de vata imbibat cu lichid
(proba torsonului in suspiciunea de
membrane rupte)
examenul cu valve obiectiveaza in
cele mai multe cazuri scurgerea de
lichid amniotic prin canalul cervical
amnioscopia vizualizeaza direct polul
inferior al oului si verifica
integritatea/ruptura membranelor
corioamniotita adauga tablului clinic:
febra (valori ale temperaturii > 38C)
tahicardie materna si fetala
lichid amniotic tulbure, urat mirositor
sensibilitate uterina la palpare

18. Diagnosticul Paraclinic al rupturii

de membrana
pH vaginal alcalin
cristalizarea continutului vaginal pe
lama sub aspect de frunza de feriga
(influenta estrogenilor crescuti din
lichidul amniotic asupra glerei
cervicale)
izolarea diaminoxidazei in continutul
vaginal, enzima prezenta doar in
lichidul amniotic
testul Zeiwang (identificarea celulelor
fetale in continutul vaginal)
raportul L/S in lichidul amniotic
culturi endocervicale
proteina C reactiva (depistarea
precoce a corioamniotitei)
leucocite (leucocitoza in
corioamniotita)
ecografia apreciaza volumul de lichid
amniotic, varsta de gestatie,
maturitatea fetala
Diagnostic diferential
leucoree infectioasa
pierderi de urina
ruptura unei pungi amniocoriale
hidroreea deciduala

EVOLUTIE / COMPLICATII
Marea majoritate a travaliilor
debuteaza spontan in primele 24 de
ore dupa ruptura de membrane
Riscul de corioamniotita creste odata
cu intevalul de timp scurs de la
ruptura membranelor
Poate fi la originea prematuritatii
fetale, detresei respiratorii fetale si
infectiei neonatale.

19. Diagnosticul clinic SUFERINTA

FETALA ACUTA

SF= stare patologica a fatului

determinata de scaderea aportului de
Oxigen si substante nutritive ce duce
la perturbarea activitatii metabolice
si cresterii fetale.Se poate instala in
timpul sarcinii(SUFERINTA FETALA
CRONICA) sau a
travaliului(SUFERINTA FETALA
ACUTA).

FACTORI ETIOLOGICI:
ANOMALII DE TRAVALIU: TRAVALIU
LUNG,
INFECTII CORIOAMNIOTICE
MEDICAMENTE PT ANALGEZIE SI
DIRIJARE A TRAVALIULUI
COMPLICATII UTERO-PLACENTARE:
DPPNI, RUPTURA UTERINA,
PROCIDENTA, PROLABARE CORDON.
Boli materne care asociaz
scderea concentraiei sanguine a
oxigenului;
Sindromul vasculo-renal;
Malformaiile fetale;
Prematuritatea;
Sarcini suprapurtate;
Placent praevia;
Dezlipire prematur de placent
normal
inserat;
Prolabare de cordon;
Distocii dinamice,mecanice;
-Ruptura prematur a membranelor;
Manevre de extragere a ftului;
DIAGNOSTIC.
Semnele clinice majore ale suferinei
fetale n travaliu sunt:
Alterarea btilor cordului fetal;
Reducererea miscarilor fetale active
Coloraia n verde a lichidului
amniotic din cauza prezentei
meconiului in lichidul amniotic care
aspirat poate produce obstructive
bronsica si o pneumonie chimica.

20. Diagnostic paraclinic al

suferintei fetale acute
-nregistrarea btilor cordului fetal
sugereaz o suferin fetal dac:
frecvena cardiac este mai mare de
180 bti / min.;
frecvena cardiac este mai mic de
120 bti / min.;
ritmul cardiac fetal este invariabil;
sunt prezente decelaraiile tardive n
anoxia fetal sau deceleraii variabile
n patologia cordonului ombilical.
-Valoarea ph-ului sanguin fetal
extras din scalpul fetal. n mod
normal pH-ul fetal scade pe
parcursul travaliului de la 7,40 la
debut, la 7,30 - 7,20 la sfritul
expulziei. Scderea pH-ului
sanghin sub 7,20 semnific o
acidoz fetal care poate fi
respiratorie, metabolic sau
mixt de cele mai multe ori. Este
important diferenierea celor
trei tipuri de acidoz deoarece
sunt de gravitate variabil. Dac
acidoza respiratorie se remite
rapid dup natere prin
hiperventilaia ftului, acidoza
metabolic este mult mai grav
i mai dificil de tratat.