NOTIUNI DE OBSTETRICA SI GINECOLOGIE

Sarcina normala
Se afirma ca orice femeie cu activitate sexuala la care se instaleaza o amenoree poate fi
considerata gravida pana la proba contrarie. Dupa luarea in evidenta, gravida
se urmareste lunar in primele doua trimestre si bilunar si saptamanal in ultimul
trimestru.La fiecare consultatie prenatala se masoara tensiunea arteriala,inaltimea
fund uterin,auscultatia BCF, cantarire
Diagnosticul de sarcina – mofdificari gravidice generale: masca gravidica, pigmentatia
liniei albe, pigmentatia organelor genitale,aparitia de varice sau hemoroizi, glanda
mamara marita de volum, hiperpigmentarea areolei
mamare,greturi,varsaturi,pirozis,constipatie,polakiurie,nicturie,fatigabilitate
Varsta gestationala se calculeaza incepand de la prima zi a ultimei menstruatii.Durata
gestatiei pt specia umana este de 270-280 zile sau 39- 40 saptamani sau 9 luni
Pentru calcularea datei probabile a nasterii se poate utiliza si data la care gravida a
perceput primele miscari ale fatului.La aceasta data se adauga 4,1/2 luni in cazul
primiparelor si 5 luni in cazul multiparelor.
Dimensiunea uterului gravid:
 Depaseste simfiza pubiana la inceputul lunii aII-a
 La jumatatea distantei dintre pube si ombilic la inceputul lunii aIII-a
 La nivelul ombilicului in luna aV-a, avand inaltimea de 20cm
 La jumatatea distantei dintre ombilic si apendicele xifoid in lina aVII-a(28-30cm)
 Atinge apendicele xifoid in luna aVIII-a (35cm)
 La 2cm sub apendicele xifoid la termen( 33cm)
Dupa luna aV-a se asculta BCF-urile
Cresterea ponderala a unei gravide in cele 9 luni este de aproximativ 10-12kg.Cresterea
lunara este de 1,5-2kg

Examenul gravidei in trim. al III-lea de sarcina

a) Inspectia
- modificari pigmentare
- modificarile sanului
- prezenta/absenta vergeturilor,edemelor
b) palparea
 acomodarea gravidei cu mainile examinatorului-palpare blanda,superficiala
 delimitarea fundului uterin cu marginea cubitala a mainii.Se va masura inaltimea
uterului de la simfiza pubiana pana la mana examinatorului
 palparea continutului segmentului inferior al uterului care ne permite stbilirea
prezentatiei.Se dispun convergent palmele, paralel cu arcadele inghinale,la 2 cm
de aceasta,prezentatia fiind palpata cu varfurile degetelor.
 Palparea bimanuala a continutului fundului uterin
 Palparea flancurilor;permite stabilirea situarii spatelui(in flancul dr sau stg) si deci
diagnosticul de pozitie
Spatele fatului apare sub forma unui plan dur, convex.In flancul opus se palpeaza
partile mici fetale,reprezentate de membre
Craniul e perceput ca o tumora rotunda,regulata,dura,nedeplasabila
Pelvisul e mai mare si mai moale decat craniul, neregulat si deplasabil

1
 c) auscultatia se practica cu ajutorul stetoscopului obstetrical
Focarul de auscultatiemaxima aBCF e situat:
- in prezentatia craniana,de partea spatelui, pe linia spinoombilicala,la
unirea 1/3sup cu cele 2/3 inf
- in prezentatia faciala.focarul de auscultatie este in acelasi punct dar in
paartea opusa
- in prezentatia transversa, BCF se asculta paraombililcal, la cativa cm de
linia mediana, aproape de extremitatea cefalica a fatului
- in prezentatia pelviana, de partea spatelui, supraombilical si paraombilical,
intr-un punct situat pe prelungirea liniei spinoombilicale ce pleaca din fosa
opusa spatelui fatului
Frecventa BCF = 120-160/min
 TV-colul uterin se apreciaza situatia,consistenta(col copt,necopt,dur),
lungimea(scurtat,incomplet sters,sters),starea orificiilor(inchise,dehiscente,
eventual dilatatia),segmentul inferior,starea membranelor,prezentatia(suturile si
fontanelele) cat si punctele de reper(occiputul, mentonul,sacrul)
Se stabileste situatia prezentatiei:
Prezentatia= regiunea anatomica a fatului care are tendinta de a se angaja prima,venind
in contact cu diametrul mare al stramtorii superioare
 mobila – cand punctul cel mai decliv al prezentatiei se afla deasupra planului
stramtorii superioare
 aplicata - cand punctul cel mai decliv al prezentatiei a coborat sub planul
stramtorii superioare
 fixata – cand mica circumferinta de angajare se afla in planul stramtorii superioar
 angajata - cand mica circumferinta de angajare a coborat sub planul stramtorii
superioare.Angajarea=parcurgerea stramtorii superioare a bzinului, dupa o
eventuala orientare, astfel incat diametrul mare al extremitatii cefalice
fetale(diametrul fronto-occipital se suprapune peste diametrul mare al sreamtorii
superioare
Pozitia=raportul dintre punctul de reper al prezentatiei si ½ dr sau stg a stramtorii sup.
Varietatea de pozitie= raportul dintre punctul de reper al prezentatiei si ½anterioara sau
posterioara a stramtorii superioare.( Dg de varietate se pune doar dupa ce craniul s-a fixat
la stramtoarea superioara
Bazinul osos e format din 2 oase iliace unite posterior prin sacru si coccis.Bazinul osos e
impartit prin liniile nenumite in doua segmente: unul superior=bazinul mare si unul
inferior=bazinul mic.De conformatia bazinului mic depinde mecanica nasterii
Stramtoarea superioara are o forma ovala, cu marela ax transversal ( de 13cm) sau o
forma de inima; este planul de angajare al mobilului fetal.Jumatatea anterioara are forma
regulata cu raza de 6 cm.Jumatatea posterioara este deformata de catre promontoriu si are
in fiecare parte, in fata articulatiilor sacroiliace cate o depresiune =sinusul sacro-iliac
(Promontoriul = unghiul lombo-sacrat ce are 110-150grade cu orientare anterioara)
Stramtoarea superioara e delimitata de: marginea superioara a  simfizei pubiene,
eminentele ileopectinee, liniile nenumite, marginea anterioara a aripioarelor sacrate
si  promontoriului Diametrele stramtorii superioare sunt:
- Promonto-subpubian = 11 cm
- Retro-pubian =10,8 cm

2
Stramtoarea inferioara este iesirea din bazinul osos , delimitata anterior de marginea
inferioara a simfizei pubiene , posterior de coccis si lateral de ramurile ischio-pubiene
,tuberozitatea sciatica si ligamentul sacro-iliac
Diametrele stramtorii inferioare
- Antero-posterior ( subcocci-pubian) = 9,5 cm care prin retropulsia coccisului se
mareste pana la 11 cm
- Transvers ( bi-ischiatic) = 11 cm
PELVIMETRIA EXTERNA-se masoara cu pelvimetru
-diametrul bispinos uneste spinele iliace antero-superioare (24cm)
-diametrul bicret –care uneste punctele cele mai indepartate ale crestelor iliace (28cm)
-diametrul bitrohanterian –uneste cele 2 trohantre ,se afla pe femur(32cm)
-diametrul antero-posterior –care uneste punctul cel mai proeminent a fetei anterioare a
simfizei pubiene ,cu apofiza spinoasa a vertebrei a5a lombare (are 20cm)
Daca sunt modificari de diametru =bazin vicios
CRANIUL FETAL

Sutura frontala(metopica)- intre cele 2 oase frontale

Sutura sagitala- intre cele 2 oase parietale
Sutura coronara- intre cele 2 oase parietale si osul frontal
Sutura labdoida- intre cele 2 oase parietale si osul occipital
Sutura temporala- intre marginea inferioara a celor 2 oase parietale si oasele temporale
Fontanela anterioara (bregma) - de forma rombica
Fontanela posterioara(lambda) – de forma triunghiulara

3
 Prezentatia craniana

In raport cu gradul de flectare a craniului fetal se clasifica in:

A) Flectata
 Craniul fetal se afla in flexie maximaprezentatie occipitala
reper-occiput Ex Pozitie occipito-iliaca dr sau stg.Var poz. OIDsauS AsauP
B) Deflectate
 Craniul fetal se afla in flexie partiala prezentatie bregmatica(reper-fruntea)
Poz. Front-iliaca D sau S. Var poz FIDsauS ant sau post
 Craniul fetal se afla in extensie partiala prezentatie frontala(reper-nasul)
Este incompatibila cu angajarea.Se impune cezariana.Poz.nazo-iliaca.....
 Craniul fetal se afla in extensie maxima prezentatie faciala( punct de reper-
mentonul). Poz. mentono-iliaca....

Prezentatie occipitala: P=vertex, R= occiput, D= suboccipito-bregmatic

Prezentatie bregmatica: P= bregma, R=frunte, D= occipito-frontal
Prezentatia frontala: P= frunte, R= nas, D= supraoccipito-mentonier
Prezentaia faciala: P=fata, R= menton D= suboccipito-bregmatic

Prezentatia pelviana

Prezentaţia pelviană poate fi completă sau decompletă.

În prezentaţia pelviană completă (20-30%) atât coapsele cât şi genunchii sunt în poziţie
flectată.

4
Prezentaţia pelviană decompletă poate fi de trei feluri:
(1) prezentaţia pelviană decompletă modul feselor (50-70%):
coapsele sunt flectate iar genunchii sunt în extensie.
(2) prezentaţia pelviană decompletă modul genunchilor: coapsele
sunt în extensie iar genunchii în flexie
(3) prezentaţia pelviană decompletă modul picioarelor la care
coapsele cât şi genunchii sunt în extensie.
Ultimele două varietăţi sunt rare şi se găsesc numai la feţi foarte mici.

Prezentatia transversa

Prezentatia umerala,este distocica,nu permite nasterea pe cai naturale

Reper – acromionul
Varietati de pozitie: acromoiliaca dr. sau stg. a umarului dr. sau stg

 Diametrul suboccipitobregmatic=9,5cm
Este diametrul de angajare in prezentatia craniana flectata
 Diametrul occipito-frontal=12,5cm
Este diametrul de angajare in prezentatia bregmatica
 Diametrul supraoccipito-mentonier=13,5cm
Este diametrul de angajare in prezentatia frontala
 Diametrul submento-bregmatic=9,5cm
Este diametrul de angajare in prezentatia faciala

Travaliul= se caracterizeaza prin 2 semne:dilatatia si contractiile uterine sistematizate

Contractiile uterine de travaliu prezinta urmatoarele caracteristici:
 Dureroase

5
  Ritmice
 Cresc progresiv in durata si intensitate
Contractiile uterine cu caracter expulsiv dureaza 50-60 sec , la interval de 1min
Semne ce anunta declansarea travaliului:
 Pierderea dopului gelatinos
 Modificarea colului
 Coborarea uterului
Ruperea membranelor cu pierderea lichidului amniotic nu e semn obligatoriu de travaliu, dar obligatoriu
urmeaza travaliu la un interval nu foarte lung

ASISTENTA LA NASTERE
DEFINIŢIE: Naşterea normală- totalitatea fenomenelor mecanice, dinamice, biofizice,
biochimice şi metabolice prin care la termen are loc expulzia fătului prin canalul pelvi-
genital
Toaleta parturientei: spalare cu apa calda si sapun a regiunii vulvovaginale, clisma evacuatoare, sondaj
vezical, raderea parului, toaleta cu dezinfectante.
Examen obstetrical, pelvimetrie interna si externa, tuseu vaginal
Asistenta la nastere presupune atitudinea activa pe tot parcursul travaliului cu observarea
si corectarea unor parametri atat la mama cat si la fat .
Perioadele travaliului
Perioada travaliului durată

I. ştergere şi dilatarea colului uterin 8-12 ore- primipare

4-8 ore multipare

II. expulzia 15 min→ 60 min

III. delivrenţa 10 min→ maxim 30 min

IV.lehuzia imediată 4 ore

Perioada I a travaliului:
 Faza de latenţă- până la 2 cm
 Faza activă- de la 2cm→ dilataţie completă
 Faza de acceleraţie 2→ 4 -5 cm
 Faza de pantă maximă 4-5 cm→ 8 cm
 Faza de deceleraţie

Fenomenele travaliului
Fenomene active
Contracţii uterine
Contracţiile musculaturii abdominale

6
Fenomene pasive
Completarea formarii segmentului inferior
Stergerea si dilatarea colului uterin
Formarea pungii amniotice si ruperea membranelor
Mecanismul de nastere (progresia mobilului fetal)

Progresia nasterii
1. dinamica uterine
2. dilatarea colului
3. formarea/ruperea mb.
4. mec. de nastere

Caracteristicile contracţiilor uterine

 involuntare
 intermitente şi ritmice
 durata CU creşte progresiv (10 sec→ 45-50 sec)
 intensitatea CU creste progresiv
 determină fenomene pasive
 sunt însoţite de durere

Dinamica uterina
- tonus bazal
Cu: tocometrie manuala: - durata
- frecv
-tocografie externa
- tocografie interna
- electrohisterografie
Activitatea uterină se exprimă în unităţi Montevideo(frecvenţă x amplitudine CU) timp
de 10 min. (70UM → 260 UM)

Fenomene pasive ale naşterii:

 Completarea formării segementului inferior- se finalizează în cursul
travaliului

7
  Dilatarea colului uterin (prin intervenţia factorului mecanic în corelaţie cu
modificările acestuia în perioada premergătoare travaliului)
 Eliminarea dopului gelatinos
 La primipare se dilată întâi OI apoi OE
 La multipare cele două orificii se dilată simultan
 Durata- la primipare 10-12 ore, la multipare 2-6 ore
 Formarea şi ruperea pungii amniotice - spontan la 6-8 cm
 Mecanismul de naştere

2.Scurtare/dilatarea col la ex. local

primipare: scurtare→stergere→dilatare
multipare: simultan
EVV 1/h
EVD: -debut
-exam. 3 in 3h

3.Formarea/ruperea mb.
formarea: - sec. contr. ut.→punga
- acomod. craniului la str. Super
ruperea: - spontan 6-7cm
- artif. cu gheara+degete in vagin
MECANISMUL DE NAŞTERE
Mecanismul de naştere- traversarea canalului dur şi moale de către prezentaţie şi
cuprinde 3 timpi:
 Angajarea
 Coborârea
 Degajarea

Mecanismul de naştere a extremităţii cefalice

Timp principal Timp complementar

Angajarea- parcurgerea str.sup de Accentuarea flexiei EC

prezentaţie

Coborârea- parcurgerea escavaţiei de  Rotaţia ant. Cu 1/8 cerc

către prezentaţie  Deflexie moderată a EC

8
Mecanismul de naştere a umerilor
Timp principal Timp complementar

Angajarea- parcurgerea str.sup  Tasarea moderată a umerilor

Coborârea- parcurgerea escavaţiei Rotaţia ant. Cu 1/8 cerc

Degajarea- traversarea str.inf  Umăr ant se fixează la simfiza

pubiană, trunchiul inflexiune în
jurul simfizei pubiene

Mecanism naştere PC OISA

 Angajarea- parcurgerea st.sup. de circumferinţa de trece prin extrem. Diametrului
fronto- occipital
Timp complementar: accentuarea flexiei EC
 Coborârea
Timpi complementari:
- Rotaţie internă cu 1/8 cerc
- Deflexie moderată a EC
 Degajarea – accentuare deflexiei EC
Situaţia prezentaţiei faţă de planurile bazinului

Situaţia prezentaţiei faţă de planurile bazinului

 Prezentaţia angajată- partea cea mai de jos a pezentaţiei se află în dreptul spinelor
sciatice (nivel 0); dacă se află deasupra → nivel -1, -2, -3, -4, -5 ; dacă se află
dedesubt atunci atunci nivel + 1,+2, +3, +4, +5

9
 Travaliu adevărat Travaliu fals

Contracţii Sitematizate Neregulate intensitate

constantă

Disconfort Spate, abdomen Abdomen inferior

Dilataţie Progresivă Fără modif.cervix

Efectul sedării CU neafectate CU se opresc

Diagnosticul complet:
 Istoric obstetrical
 Examen pe aparate şi sisteme
 Examen obstetrical iniţial-
 stabilire prezentaţie, pozitie,
 starea membranelor; dg incert,aprecierea LA
 pelvimetrie externă, internă
 aprecierea mecanismului de naştere

Conduita in perioada I a nasterii

Monitorizare:
I. St. mamei:TA, puls, respiratii, tegumente, comportament la durere.
II. St. fatului: -BCF: ν=120-140b/mm
- frecv ritm
Progresia nasterii
1. dinamica uterine
2. dilatarea colului
3. formarea/ruperea mb.
4. mec. de nastere

Conduita obstetricală în perioada de dilataţie

1.Monitorizare stare generală maternă- puls, TA, temperatură, intensitatea durerii,
comportamentul parturientei
2. Monitorizare DU-precum si a colului si a segmentului inferior
 tocometrie,
 tocografie externă sau internă(intra/extraamniotică)
3. Monitorizare stare făt:
 ritm cardiac fetal
 Mişcărif fetale

10
 ASISTENTA IN PERIOADA II-III SI IV A NASTERII
Conduita în perioada de expulzie
Parametrii urmăriţi:
 Starea parturientei
 Se notează ora inrtării expulzie
 Puls,nr. resp./min, intensitate durere, comportament parturientă
 Pregătirea parturientei
 Anestezie locală
 Starea fătului
 Monitorizare BCF
 Apreciere lichidului amniotic si a miscarilor fetale
Fenomene din perioada de expulzie:
 Active
 CU
 Contracţii ale musculaturii peretelui abdominal
 Pasive
 Dilataţia perineului posterior- creşte distanţa anus-coccis
 Dilataţia perineului anterior- creşte distanţa anus- CVP
 Dilataţia inelului vulvar
 Mecanism de naştere- completarea coborârii şi degajarea din canalul dur şi
moale
 Toaletă vulvo-vaginală
 Monitorizarea stării generale a parturientei(puls, TA, temperatură)
 Monitorizarea şi susţinerea DU
 Monitorizare stare fetală - BCF
 Urmărirea progresului naşterii:
 Distensia perineului posterior
 Distensia perineului anterior
 Distensia inelului vulvar
 Asitenţa naşterii extremitatii cefalice
 Se ajută flexia EC pînă occiputul ia punct fix la simfiză
 Se ajută deflexia EC
 Asistenţa naşterii umerilor
 Pensarea şi secţionarea cordonului ombilical
 Epiziotomia- nu este obligatorie
Conduita in perioada de delivrare a placentei şi membranelor
 monitorizare parturientă: TA, puls, tegumente, stare generală,
cantitate de sânge pierdută pe cale genitală
 Îngrijiri acordate NN:
 aprecierea scorului
 evacure mucozităţi bucofaringiene
 ligatura CO
 aprecire greutate, lungime.date de identificare

11
Perioada de delivrare a placentei are 3 subperioade:
 Repaus fiziologic
 Faza de decolare
 Delivrarea propriu-zisă
Subperioada a II-a (decolare placentară propriu-zisă) 15-20min;
Caracteristici:
 CU
 Decolarea placentei şi eliminarea ei în vagin
 Hemoragie 200-300 ml
Subperioada a III-a expulzia placentei poate fi:
 spontană
 manevra Credee

Delivrarea dirijată= dirijarea pe cale medicamentoasă a delivrenţei în scopul

scurtării perioadei pentru a limita pierderile sanguine

Declaratia de nastere
Obligatorie in primele 72h dupa nastere
Nasterea unui produs de conceptie viu:
– Nn viu, >22sa si 500g-certificat de nn viu
– Copil mort postpartum,dar>22sa si 500g-act de nastere-nn viu+act de
deces
– Copil mort postpartum, neviabil, <22sa, <500g, certificat de copil nascut
viu si neviabil
Nasterea unui fat mort antepartum:
– >22sa si 500g-certificat de nastere nn mort
– <22sa si 500g-fara declaratie sau act de nastere
Asistenta nastrrii in prezentatia craniana
Expulzia va fi moderata, oprind tendinta de dflectare a craniului fetal,impiedicand
degajarea prea rapid; craniul va apare lent la orificiul vulvar,degajandu-se
prograsivSe decoroneaza craniul de perineu trecand pe rand peste bosele parietale
orificiul vulvar.Dupa ce capul este exteriorizat, se sterge fatul la gura cu o compresa
sterila, se controleaza o posibila circulara de cordon care se sectioneaza intre doua
pense daca este stransa sau se trece peste capul fatului daca este laxa.Dupa ce se

12
executa spontan rotatia externa a capului fatului se apuca acesta cu doua maini ,cu
palmele asezate pe cele doua parietale si se completeaza rotatia in timpul unei
contractii pana ce occiputul se orienteaza spre stg sau spre dr si se trage in jos apoi
craniul fetal pt a se degaja umarul situat ventral,sub simfiza, pana la aparitia
reliefului deltoidian Se ridica apoi capul in sus pt degajarea umarului situat
dorsal,sacrat. In timpul degajarii umerilor se solicita din partea parturientei unefort
expulziv. Degajarea ulterioara a trunchiului, pelvisului si membrelor se face cu
usurinta. Nou nascutul se aseaza pe un camp steril , se face dezobstructia cailor
respiratorii. Dupa incetarea pulsatiilor cordonul se sectioneaza la 2 degete de la
piele si se pune un pansament steril pe bontul ombilical.Tot timpul se face
oxigenarea noului nascut.Apoi se fac masuratorile,se stabileste scorul Apgar si se
face profilaxia oftalmiei gonococice cu nitrat de argint 0,5%

Asistenta nastrrii in prezentatia pelviana

a) metoda Bracht=are ca principiu mecanismul real de nastere in prezentatia
pelviana,prin care trunchiul fetal se naste cu spatele orientat pubian si cu
umerii in diametrul pelvian transvers.Se asteapta nasterea spontana a
pelvisului, trunchiului fetal si umerilor cu membrele toracice; in momentul
aparitiei acestora se apuca fatul cu ambele maini de pelvis, cu membrele
pelvine complet flectate si se imprima o miscare care accentueaza lordoza
fetala,resucindu-se fatul peste simfiza, pe abdomenul mamei, in timp ce un
ajutor apasa craniul transabdominal.
b) Metoda Moriceau=se aseaza fatul calare cu fata ventrala pe fata anterioara a
antebratului operatorului, care introduce indexul si mediusul in gura fatului
,apasand pe baza limbii sau pe fosetele canine,obtinandu-se astfel flexia
capului.Cealalta mana a operatorului este situata pe gatul fetal,in regiunea
dorsala cu indexul si mediusul de o parte si de alta a gatului ,,in furca”, cu
varful degetelor i9n fosetele supraclaviculare. Manevra consta in flectarea si
orientarea capului in diametrul oblic cel mai mare al bazinului
- tractionarea in axul obstetrical ,angajand apoi coborand si rotind
capul cu occiputul sub simfiza
- se ridica fatul pe antebrat,continuand tractiunea cu cealalta mana si
degajand capul fetal-barbie,gura,fata,frunte

SARCINA CU RISC CRESCUT

= acea sarcina in care mama,fatul sau nou nascutulul se afla sau se pot afla in pericol marit,factorii de risc
actionand in sarcina si travaliu sau numai in travaliu
Perioada celui mai mare risc de deces fetal se situeaza intre sapt 29-32
Factorii de risc materno-fetali in sarcina
 circumstante generale: varsta(sub 18 ani sau peste 40ani),paritatea, greutatea(cu 20% mai< sau
mai> decat standardul raportat la inaltime),inaltimea sub 1,50m,starea socio-economica( in
sarcina ratia calorica se mareste cu 10-15%-3000cal-,starea juridica si psiho-afectiva
 intoxicatii cronice voluntare sau profesionale
 boli preexistente sau coexistente cu sarcina

13
  complicatii in timpul sarcinii(fals travaliu,hemoragii, amenintare de nastere prematura,ruperea
prematura a membranelor, prelungirea sarcinii peste termen, distocii de prezentatie,disgravidie
tardiva,incompatibilitate de grup sau Rh,interventii chirurgicale)
 antecedente obstetricale si ginecologice(uter cicatriceal,malformatii sau tumori genitale, sterilitate
treatata, operatii pe sfera genitala,avort,nastere prematura,lauzie cu sd infectios)
Factori de risc in travaliu
 hemoragia recenta (placenta praevia,decolarea prematura a placentei)
 ruptura prematura de membrana( de peate 6 ore fara declansarea contractiilor)
 procidenta de cordon
 saqrcina gemelara
 multiparitatea
 disproportia feto-pelviana
 travalii prelungite sau precipitate
 suferinta fetala intrauterina
 moartea intrauterina a fatului
 greutatea fatului< 250g sau >4000g
factori de risc in lehuzie
 hemoragie
 infectie

COMPLICATIILE NASTERII
PLACENTA PRAEVIA
Placenta praevia, placenta care blochează cervixul, este o afecțiune în care
placenta acoperă parțial sau complet orificiul cervical uterul, adică intrarea
vaginală. Este, de obicei, diagnosticată în a doua jumătate a sarcinii. Uneori este
însoţită de sângerări şi convulsii. O parte din mame sunt asimptomatice, iar
diagnosticul de placentă praevia le este comunicat, doar printr-un examen cu
ultrasunete.

Sângerarea cauzată de placenta praevia este de obicei bruscă, intensă,

nedureroasă și durează doar o perioadă scurtă de timp. De obicei, apare după a 20-
a săptămână de sarcină. Sângerarea este asociată, la 10% dintre femei, cu durere.
Sângerarea în trimestrul al treilea este cauzată, cel mai frecvent, de placenta care
blochează cervixul. Cauza acestei afecțiuni este necunoscută științei medicale, dar
apare mai des:

 la femeile gravide peste 35 de ani,

 în sarcină multiplă,
 dacă există cicatrici pe uter (de ex. după o cezariană anterioară),
 dacă la o sarcină anterioară aţi fost diagnosticată cu placentă care blochează
cervixul,
 în cazul unui uter în formă diferită de cea tradiţională şi în cazul unei tulburări
endometriale,
 la mămicile dependente de alcool şi tutun,
 la mămicile, care au avut mai multe naşteri.

14
 Cele 4 forme ale placentei praevia în funcţie de localizarea lor faţă de orificiul
cervical intern

1. Placenta minor – se apropie de orificiul cervical intern, dar nu ajunge marginea

acestuia.
2. Placenta marginalis - placenta doar ajunge la orificiul cervical intern.
3. Placenta partialis - placenta acoperă o parte a orificiului cervical intern.
4. Placenta totalis - placenta acoperă în totalitate orificiului cervical intern.

Posibile complicații ale placentei preavia:

 sângerare frecventă, care duce în cele din urmă la transfuzie de sânge,

 dezlipirea de placentă,
 naşterea prematură,
 creşterea riscului de inflamare a uterului după naştere,
 anemie fetală,
 creşterea lentă a fătului,
 anomalii congenitale fetale,
 probleme de respiraţie după naştere,
 un risc crescut de moarte subită la sugari.

În cazul placentei praevia, fătul este situat în uter, de obicei, în poziţie

transversală sau oblică. În cazuri mai severe, acest diagnostic poate pune în
pericol viața mamei sau a fătului.

Placenta praevia şi naşterea

Despre modul de naştere decide medicul. Dacă placenta praevia nu acoperă
orificiul cervical intern, copilul, cel mai probabil, va fi născut prin mod natural,
Dacă placenta praevia acoperă parțial sau complet cervixul, va fi necesară
cezariana. 

DEZLIPIREA PREMATURA DE PLACENTA

Dezlipirea premature a placentei inseamna separarea placentei de tesutul care captuseste

uterul, inainte de expulzia fatului ceea ce se intampla de obicei in al treilea trimestru de
sarcina. Aceasta se poate produce atat in timpul sarcinii cat si in timpul nasterii.
Dezlipirea placentei este o complicatie serioasa si poate fi insotita de hemoragii interne
sau externe. Daca dezlipirea placentei este masiva, complicatiile pot fi chiar mortale.

15
Simptomatologie:
1) Forma minora poate trece neobservata-durere suportabila,hipertonie uterina, hemoragie redusa
2) Forma majora sau grava
 durere cu instalare brusca,violenta,localizata subombillical
 hemoragie
 semne generale: paloare,astenie,anxietate,transpiratii reci,sete accentuata,modificari de culoare
tegumentara,oligoanirie,stare desoc
 contractura tetaniforma a uterului(uter de lemn);zona care corespunde decolarii este
flasca,inaltimea uterului variaza de la o examinare la alta(uter in acordeon)
 alterarea BCF-urilor sau disparitia lor
 semne de disgravidie prezenta( HTA,edeme,albuminurie)
Clinic se disting 4grade:
- gr.0 = asimptomatica
- gr. 1= placenta dezlipita >1/3 – hemoragie externa, contractura uterina medie
- gr.2 = placenta dezlipita 2/3- hemoragie interna si externa, contractura uterina intensa
- gr.3 = cu soc sau coagulopatie,contractura uterina foarte intensa uter de lemn moarte fat

Placenta praevia Decolarea prematura de placenta

Hemoragia mai mult externa Sangerare interna sau externa
Durere absenta Durere przenta
Uter necontractat Uter contractat,ferm
Uter cu contur normal Uter modificat cu contur corespunzator hemoragiei
Sange deschis,arterial Sange inchis,venos
BCF normale BCF neregulate sau absente
Soc absent Soc moderat sau sever
Ex.urina normal Albuminurie
TV: prezenta placentei Nu se palpeaza placenta

RUPTURA UTERINA
Ruptura uterină este o complicație obstetricală extrem de periculoasă, care prezintă un risc
crescut de deces pentru viitoarea mamă și pentru făt. Ea poate apărea pe parcursul sarcinii sau
în timpul travaliului și reprezintă, așa cum sugerează și denumirea, o ruptură în peretele

16
uterului. Poate fi incomplete sau completa. Ruptura uterină completă trece prin toate
straturile uterului, fiind forma cea mai gravă a afecțiunii.Din punct de vedere topographic
poate fi corporeala sau cervicosegmentara.Dupa starea uterului poate apare pe uter integru
sau cicatriceal.Dupa momentul aparitie poate aparea in sarcina sau intravaliu.Dupa modul de
producere ruptura poate fi spontana sau provocata

Este asociată cu următoarele:

 Hemoragie uterină semnificativă

 Afectarea fătului
 Intervenție promptă prin cezariană

Care sunt cauzele rupturii uterine

Majoritatea rupturilor uterine se produc la locul unde există o cicatrice de la o cezariană

anterioară (uter cicatricial). Rupturile tind să apară în timpul travaliului, deoarece o cicatrice
este cel mai probabil să cedeze sub presiunea contracțiilor.  Același lucru poate fi valabil și
pentru femeile care au suferit alte tipuri de intervenții chirurgicale uterine, cum ar fi o
operație de îndepărtare a fibromului uterin sau de corecție a uterului diform.

Simptomele rupturii uterine:

Primele simptome ale rupturii uterine se resimt în primul rând la făt, prin bătăi anormale ale
inimii.Gravida prezinta:

 dureri abdominale intense,violente,stare de soc

 sângerări vaginale in cantitati mici
 puls rapid
 tulburari de dinamica uterina
 lipsa progresiunii travaliului
 deformari ale uterului
 tulburari urinare

Factorii de risc includ:

 multiparitatea
 o placentă care este implantat prea adânc în peretele uterin,
 uter prea umflat (de la prea mult lichid amniotic, doi gemeni sau mai mult),
  contracții prea frecvente și puternice (spontane sau provocate de medicamente cum
ar fi oxitocina sau prostaglandine, sau ca rezultat al unei placenta abruptio),

17
  Făt macrosom
 Anomalii congenitale uterine,
 Miomectomie
 Traume

INVERSIUNEA UTERINA

Definiţie: IU reprezintă inversiunea parţială sau completă a uterului survenită în perioada

de delivrenţă (inversiunea acută) sau, mult mai rar, în lăuzie (inversiunea subacută şi
cronică) sau după aceasta (IU cronică). Incidenţa: Este o complicaţie rară a naşterii dar cu
potenţial letal. Supravieţuirea maternă este de 85%. Cauzele de deces matern sunt şocul şi
hemoragia.

Clasificare:
1. În funcţie de gravitate IU prezintă mai multe grade:
− inversiunea intrauterină: când fundul uterin rămâne intracavitar, dar în regiunea
fundică se palpează un şant
− inversiunea intravaginală: când fundul uterin ajunge în lumenul vaginului
− inversiune totală: fundul uterin prolabează prin fanta vulvară
− inversiunea totală a uterului şi a vaginului prin fanta vulvară
2. În funcţie de momentul producerii IU poate fi:
− Acută, dacă apare în primele 24 de ore după naştere
− Subacută, dacă se petrece între 24 ore şi 4 săptămâni de la naştere
− Cronică, după 4 săptămâni de la naştere
Simptomatologie:
− hemoragie postpartum
− apariţia unei mase tumorale la nivel vaginal sau vulvo-perineal
− durere pelviană violentă
− şoc cardio-vascular de intensitate variabilă
− la palparea transabdominală, nu se palpează uterul
AVORTUL

Reprezinta intreruperea spontana sau provocata a cursului normal al sarcinii in primele 6

luni(sub 1000g) adica inainte de viabilitatea produsului de conceptie 
Avortul (în latină: ab "fără", ortus "naștere") înseamna întreruperea sarcinii prin
eliminarea fătului (spontană sau provocată) din cavitatea uterină înainte de termenul de
gestație și având drept efect moartea fătului.

În functie de vârsta sarcinii, expulzia produsului de conceptie se poate face pâna în:

18
 ·  Luna a VI-a când poarta denumirea de avort
·  Din luna a VII-a la 37 saptamâni când poarta denumirea de nastere prematura
·  Din luna a IX-a împlinita poarta denumirea de nastere la termen.
CLASIFICARE:
În functie de modalitatea de producere avorturile se împart în:
Avort -  spontan
                                    -  provocat     -  terapeutic
-  la cerere
-  criminal
Avortul spontan reprezinta eliminarea produsului de conceptie generata de cauze
naturale si care se poate produce în primul trimestru de sarcina (85%) sau tardiv în
trimestrul  al II-lea  (15%).

2.2.  CAUZE:
a)     locale: - materne – malformatii sau tumori uterine
-  ovulare  -  malformatii si oprirea în ovulatie a embrionului
 -  leziuni ale placentei( infarcte, dezlipiri precoce, insertii vicioase)
b)      generale: -  infectii febrile acute
                   -  infectii cronice
                   -  intoxicatii profesionale
c)      traumatisme si alte cauze:
                    -  traumatism pe zona genitala si/sau abdominala
 TABLOU CLINIC:
Ø      disparitia semnelor subiective de sarcina
Ø      metroragie
Ø      dureri lombare sau abdomino-pelviene
Durata în care se efectueaza un avort spontan este variabila, de la o ora la 5-6
ore. De cele mai multe ori oul este eliminat incomplet din cauza contractiilor uterine
sau aderentei membranelor numit avort incomplet.
Dupa efectuarea avortului, uterul, involueaza, rapid si poate vindecat în 8-10
zile de la avort( pentru avorturile din primele trei luni de sarcina) si dupa 14-15
zile( pentru un avort de 5-6 luni). Dupa avort menstruatia revine în 4-6 saptamâni. În
cazul avorturilor trecute de 3 luni se observa o marire a sânilor cu o secretie lactata
redusa, care dispare în 5-10 zile de la avort.
2.4.  ETAPE CLINICE:
Tabloul clinic al avortului spontan este caracteristic desfasurându-se în etape succesive:
Ø      amenintare de avort
Ø      avort iminent( Ab incipient)
Ø      avort în curs de efectuare
Ø      avort incomplet efectuat
Ø      avort retinut.

Amenintarea de avort se caracterizeaza prin:

 pierderi mici de sânge rosu, care uneori poate persista zile sau saptamâni;

19
    contractii uterine dureroase exprimate prin dureri colicative lombare, dureri
asemanatoare celor de la menstruatie si dureri suprasimfizare;
  de obicei sângerarea apare prima, iar durerile abdominale apar mai târziu;
    colul este lung, cu orificiul extern închis, iar uterul are dimensiunile
corespunzatoare amenoreei;
Iminenta de avort se caracterizeaza prin:
-  sângerare abundenta cu sânge rosu uneori cheaguri;
  -   contractii uterine dureroase frecvente si intense;
-  colul este cu orificiul deschis, uterul are dimensiunile corespunzatoare amenoreei.
Avortul în curs se caracterizeaza prin:
 sângerare abundenta sau moderata;
   contractii uterine dureroase frecvente si intense
   stergerea colului si dilatarea acestuia, uneori aparitia în aria colului de
parti ovulare sau expulzia produsului de conceptie.
Avortul incomplet consta în eliminarea embrionului, iar placenta sau resturile
placentare ramân în uter. Se caracterizeaza prin:
·        sângerare abundenta cu cheaguri;
·        dureri colicative de intensitate redusa;
·        col cu orificiul extern deschis;
·        uterul în dimensiuni mai mici decât durata amenoreei.
Avortul retinut consta în retinerea produsului de conceptia mort în uter pentru o
perioada de câteva saptamâni( 4-8 saptamâni sau mai mult). Se caracterizeaza prin:
-  disparitia semnelor subiective caracteristice sarcinii normale;
-    uterul nu creste în dimensiuni sau este mai mic decât vârsta amenoreei;
-   sângerarea vaginala poate fi prezenta sau nu;
-   oul poate fi expulzat spontan sau poate fi retinut.
Avortul spontan recurent repetat sau habitual consta în trei sau mai multe avorturi
spontane consecutive.
      COMPLICAŢIILE AVORTULUI SPONTAN:
Complicatiile avortului spontan sunt imediate si tardive, date de retentia totala sau
partiala de resturi ovulare.
Complicatiile imediate sunt:
·             hemoragia
·             infectiile
Hemoragia poate fi putin abundenta dar persistenta sau se poate instala brusc,
poate fi abundenta în scurt timp ducând la soc hemoragic.
Infectiile sunt provocate de microbi din vagin ce infecteaza resturile ovulare
ducând la putrefierea lor, manifestata prin scurgeri vaginale hematice, purulente, urât
mirositoare, având ca manifestare clinica febra si cresterea pulsului. Forma clinica
cea mai frecventa a infectiei din avortul spontan este endometrita post avort.
Complicatiile tardive ale avortului spontan sunt:
 metrita cronica, manifestata prin tulburari menstruale, scurgeri vaginale
mucoase si uter marit în volum;
  anexita cronica si sterilitate secundara.
COMPLICAŢII. SIMPTOMOLOGIE

20
 Avorturile complicate prin infectii au tablou clinic foarte polimorf cu trecere
de la o forma la alta. Se disting urmatoarele forme clinice:
 avortul complicat febril( simplu) este forma cea mai des întâlnita a avortului
complicat. Se încadreaza aici toate avorturile febrile( mai mult de 38 0C care
persista peste 24 ore) avort stadiu I clinic.;
  avortul complicat cu stadializare depasita II si III (miometrite, abces uterin,
salpingoovarita, pelviperitonita, peritonita generalizata);
  avortul complicat cu soc septic cu modificari hemo-dinamice:
-      hipotensiune calda sau rece
-      febra, frisoane
-      agitatie psihomotorie sau obnubilare
-     oligo-anurie sau cu modificari profunde anorganice, morfologice si
functionale ale organelor vitale
-     dezechilibru fluido-coagulant (aparitia de purpura, petesii, echimoze)
-    insuficienta renala, hepato-renala
-    insuficienta respiratorie
  avortul complicat cu necroza uterina este o forma foarte grava. 
Eclampsia
Eclampsia reprezintă debutul crizelor (convulsiilor) la o femeie
cu preeclampsie. Preeclampsia este o tulburare a sarcinii în care există hipertensiune
arterială, proteinurie,edeme,cresterea in greutatate a gravidei cu mai mult de 500g/sapt si
alte disfuncții ale organelor.(SNC- cefalee, somnolenta,iritabilitate,vertij-tulb
oftalmologice, acufene,cardiace-tahicardie-,gastro-intest-greturi,varsaturi, epigastralgii-
respiratorii-dispneeEPA)[2][3] Debutul se poate instala înainte, în timpul sau
după naștere. Crizele sunt de tipul tonico–clonic și, de obicei, durează aproximativ un
minut. Ca urmare a crizei, în mod obișnuit, există fie o perioadă de confuzie sau comă.
Complicațiile includ: pneumonie de aspirație, hemoragie cerebrală, insuficiență
renală și stop cardiac. Preeclampsia și eclampsia fac parte dintr-un grup mai mare de
tulburări cunoscute sub denumirea de tulburări hipertensive ale sarcinii.[1]
Prevenire și tratament
Recomandările privind prevenția includ: aspirina la persoanele cu risc
mare, suplimentarea cu calciu în zonele cu aport scăzut și tratamentul hipertensiunii
anterioare cu medicamente. Exercițiul în timpul sarcinii poate fi, de asemenea, folositor.
Utilizarea sulfatului de magneziu, atât intravenos, cât și intramuscular, îmbunătățește
rezultatele la persoanele cu eclampsie și se poate administra, în general, în condiții de
siguranță.
Semnele de avertizare de eclampsie iminentă sunt: 1) tensiune arterială sistolică de 160
mmHg sau mai mult, , când pacientul se află în repaus; 2) proteinurie de 5 g sau mai mult
în 24 ore; 3) oligurie sau anurie; 4) perturbări cerebrale sau vizuale; 5) edem pulmonar
sau cianoză; și 6) durerea epigastrică / hipocondriala dreaptă, afectarea funcției hepatice
și trombocitopenia și tulburările de coagulare. Eclampsia este clasificată ca fiind de tip
fulminant acut, care poate apărea fără avertisment, sau de tip insidios. Majoritatea
cazurilor (61%) prezintă debutul eclampsiei în perioada prenatală. Tratamentul

21
eclampsiei implică 1) controlul convulsiilor (prin injectarea de sulfat de magneziu sau
diazepam (0,3mg/kg) sau midazolam (0,1mg/kg) sau administrarea intravenoasă a
fenitoinei);2) corectarea hipoxiei și acidozei; 3) scăderea treptată a tensiunii arteriale cu
clorhidrat de hidralazină, nifedipină, atenolol, labetalol, oxprenolol sau
metoprolol);diuretice-Furosemid 0,5-1mg/kg .Manitolul reduce edemul cerebral.In
preedem pulm PEV cu Nitroglicerina
Nou nascut=0 4 saptamani
Sugar= S4 1 an
Copil= 1an pubertate
Adolescant=pubertate majorat
Sarcina extrauterina
Nidarea si dezvoltarea oului i afara cavitatii uterine.Cuprinde localizari
tubare,ovariene,abdominale,cervicale
Simptomatologie:
 Intarzierea menstruatiei cu 1-3 sapt dupa careincepe sa piarda sange 8in
cantitate redusa pe care pacienta o interpreteaza ca fiind menstruatie
 Apar semne de sarcina
 Durere localizata in abdomenul inferior, de obicei unilateral, cu iradiere spre
lombe,membrele inferioare sau organele genitale externe.Intensitatea durerii
variaza in functie de varsta sarcinii, de la o simpla jena pana la colici violente
in faza de avort tubar.
 Tumora anexiala este semnul de baza la TV; se palpeaza o tumora
laterouterina sau retrouterina,separata de corpul uterin care este mai mic decat
varsta presupusa a sarcinii
Simptomatologia sarcinii extrauterine complicate
1. Avortul tubar – sangele cu cu continutul sau ovular va fi expulzat in cavitatea
abdominala ( inundatie peritoneala) prin ostiumul abdominal Se caracterizeaza prin
durerea este puternica, colicativa,localizata in fosa iliaca,urmata de paloare,
transpiratii reci,puls filiform, tahicardic, hipotensiune arteriala, extremitati reci, sete,
pierderea starii de constienta.In cazul unei rupturi la nivelul ligamentului larg cu
formarea unui hematom la acest nivel durerea este foarte intensa si apare semnul
CULLEN (coloratia albastra-violacee periombilicala)
2. Ruptura tubei sangele acumulat in trompa destinde peretii trompei ducand in
final la ruptura trompei.Durere foarte intensa cu iradiere in umar, urmata de lipotimie
La TV: - semnul lui Proust= fundul de sac dureros-strigatul Douglas-ului
- semnul Cullen

22
 SINDROAME CARDINALE IN GINECOLOGIE

Exista trei sindroame in ginecologie: hemoragia, leucoreea si durerea pelvina.

Hemoragia:
  Definitie
Hemoragia in ginecologie reprezinta pierderea de sange pe cale vaginala. La
fetite,menarha se instaleaza in jurul varstei de 13 ani.
1.Tulburarile ciclului menstrual:
A.tulburarile in exces:
~ciclurile menstruale foarte frecvente
POLIMENOREE
sunt determinatede o disfunctie ovarohipofizara(insuficienta luteala).
 ~HIPERMENOREE ,
cicluri menstruale foarte abundente,poate fi primara(tulb.de coagulare) sau secundara
(afectiuni ale endometrului uterin,polipi uterini.,fibrom uterin.,hiperplazie endometru sau
tulburari ale functiei ovariene ).
~MENORAGIA
reprezinta ciclul menstrual regulat dar prelungit ca durata
B. tulburari in minus~OLIGOMENOREE,
menstrele rare la mai mult de 35 zile si
SPANIOMENOOREE,
menstre la interval mai mare de 3 luniau dreptcauza insuficienta hormonala si pot
determina sterilitate
HIPOMENOREE
menstre cu refux redus,pot fi primare (hipoplazie uterine sau insuficienta ovariana) sau
secundara(postabortum sau postpartum sau pe cauza de stress,pana la extremul acestuia
amenoree de stres)
AMENOREEA
reprezinta absenta menstruatiei, este:- primara(absenta menstruatiei pana la varsta de
6 ani,de cauza: malformatii genitale:<agenezie uterina sau ovariana> sau imperforatie
himenala) - secundara,consta in absenta menstruatiei pt. mai
mult de 6 luni si are drept cauza: factori uterine, factoriovarieni si factori
hipotalamohipofizari,amenoreea de stress
2.Sangerari in afara ciclului menstrual
MENORAGIA
sangerare in prelungirea ciclului`
METRORAGIA
sangerari intre menstre.Cauze:tumori uterine,inflamatie uterina,fibromul uterin,cancerul
de col uterin,sarcina,cicluri anovulatorii,insuficienta ovariana.
Diagnosticul etiologic al metroragiei:
~la fetita este cauzata de corpi straini intravaginali ,vulvita sau tumoriovariene
~la adolescente si femeile adulte este de cauza vaginala (hemoragia de
dezvirginare,ruptura postcoitum,corpi straini intravaginali), cervicala(displazii
cervicale,neoplasm de col uterin), uterina (neoplasm de endometru,fibrom uterin,avort si
sarcina ectopica) si ovariana (tumoriovariene secretante)

23
~in menopauza, in cancer genital,vaginal sau de endometru sau estrogenopriva
3. Sindroame legate de ciclul menstrual
a) sindromul premenstrual
aparecu35zileinaintedemenstruatie,aparela 35%dintre femei.Simptomatologie:iritabilitate
,nervozitate,anxietate,saniidevin mari,durerosi,cefalee,migrene,retentie de apa cu edeme.
Tratament:sedative,contraceptive,diuretice
b)sindromul intermenstrual
-funtional(sindromul de ziua /5), se manifesta cu durere hipogastrica,este datorat
ovulatiei(ponta ovulara)
-lezional,in infectii,polipi cervicali,leziunicevicale displ.,fibroame,retroversia ut.~
c)DISMENOREEA
reprezinta menstre dureroase
  DUREREA PELVINA SI ABDOMINALA
Caracteristicile generale ale durerii:
Debutul: –brusc-sugeraza un eveniment peritoneal acut,ex.: perforatia,hemoragia,ruptura
sau torsiunea.Dg. diferential: cu colica tractului urinar sau intestinal
--progresiv-sugereaza inflamatia,obstructia sau un process cu evolutie lenta
Localizarea:-generalizata-iritatie peritoneala extensive
- epigastrica-afectiuni stomac,duoden,ficat,vezicula biliara,pancreas
- periombilicala-afectiuni in special intestine subtire sau ureter(punct ureteral
superior),dar si ovar,apendice
-hipogastrica sau suprapubiana-colon,vezica urinara,punct ureteral
 -durerea pelvina- afectiuni ale colului si trompelor uterine
Caracterul:-ritmica,colicativa/constanta/intermitenta/pozitionala/surda
Durata si recurenta- acuta sau cronica
ABDOMENUL ACUT
Sindromul include durerea acuta cu debut brusc,aparare musculara si diminuarea sau
absenta peristaltism intestinal.Cauze:-hemoragie,infectie,infarcte tisulare sau obstructii
intestinale. Cauze ginecologie: salpingitele,abcesele tuboovariene,sarcina ectopica,
torsiunea anexiala,ruptura unui chist ovarian. Trebuie excluse cauze chirurgicale :
apendicita acuta,ulcerul perforat,pancreatita acuta,colecistitaacuta,infarctul mezenteric
,ruptura splenica

DUREREA PELVINA ACUTA

Este durere pelvina acuta sau durere in etajul abd. inf si apare in afectiunile
ginecologiceAvortul-in curs/incomplet/amenintarea/iminenta de avort – asociaza
sangerare vaginala cu durere pe linia mediana sau in ambele parti ale abdomenului, cu
character colicativ,Sarcina extrauterina-asociaza sangerare vaginala cu durere unilaterala
continua/colicativa.Se poate complica cu rupture trompei ,cu hemoperitoneu
Torsiunea anexiala-frecvent in chiste mari ovariene-durere acuta
Cervicitele acute:- cu Neisseria Gonorrhae sau Chlamidia trachomatis, se manifesta prin
leucoree cu durere pelvina,hiperleucocitozaEndometritele cu Neisseria sau Chlamidia,
Fibroamele uterine dureroase Endometrioza-endometru ectopic implantat pe
ovar,peritoneu etc,durere cu accentuare la menstruatie. Ruptura unui chist
ovarian.Sindromul de hiperstimulare ovariana- in tratamentul pt. sterilitate

24
 Scorul APGAR

Scorul Apgar reprezinta un sistem standard de evaluare clinica rapida a nou-nascutului

imediat dupa nastere - la 1 minut, respectiv la 5 minute. Acest scor il va ajuta pe medicul
neonatolog sa decida daca copilul are nevoie de tratament imediat, in primele lui
momente de viata.
1. culoarea pielii
2. frecventa cardiaca
3. reactivitatea la stimuli
4. tonusul muscular
5. respiratia
Dr. Virginia Apgar, medic specialist american in anestezie obstetricala, una din femeile-
pionier ale neonatologiei, este cea care a propus pentru prima data in anul 1952 o metoda
de evaluare a nou-nascutului la 1 minut dupa nastere. Dupa numele ei s-a propus si un
acronim pentru memorarea semnelor de evaluat:
A – appearance (coloratie)- In 30 sec dispare culoarea vinetie si devine roz
P – pulse (frecventa cardiaca)
G – grimace (reactivitate la stimuli)
A – activity (tonus muscular)
R – respiratory effort (respiratie)
Ce semnificatie are scorul Apgar?
Fiecare semn este notat cu o valoare intre 0 si 2 (2 = aspect normal; 1 = diminuat, slab; 0
= absent), iar suma acestor valori devine scorul Apgar (0-10). Cand scorul la 5 minute
este sub 7, copilul se reevalueaza la fiecare 5 minute, pana la 20 de minute. Scorurile vor
fi inregistrate in fisa nou-nascutului.
Un 10 perfect este muzica pe care parintii vor s-o auda, insa si un scor de 8 sau 9 sunt
vesti foarte bune. Astfel:
 daca scorul  este intre 8 si 10, starea copilului este buna sau excelenta si nu va
avea nevoie decat de ingrijirea de rutina
 daca scorul este intre 5 si 7, copilul se afla intr-o stare relativ buna, insa va avea
nevoie de suport pentru respiratie. Medicul ii va freca riguros pielea si ii va administra
oxigen.
 daca scorul este sub 5, copilul va fi pus la incubator pentru a i se furniza caldura,
lumina si oxigenul de care are nevoie.

Endometrioza este o maladie datorata aparitiei in locuri neobisnuite a unui

tesut similar endometrului. Acesta poate fi pozitionat in afara uterului, pe
ovare, pe trompele uterine sau chiar pe intestine ori la nivelul organelor din
cavitatea abdominala. Presiunea pe care o exercita asupra nervilor poate duce la
aparitia durerilor asociate cu endometrioza.
Printre cele mai frecvente semne se numara insa urmatoarele:

25
  Dureri pelviene anterioare si concomitente menstrei;
 Dureri in timpul urinarii si al tranzitului intestinal (dureri rectale si
intestinale);
 Urinari cu sange sau prezenta sangelui in scaun;
 Dureri de spate;
 Dureri pelviene in timpul actului sexual sau sangerari dupa actul sexual;
 Balonare;
 Crampe abdominale severe;
 Diaree sau constipatie;
 Menstra abundenta si hemoragii;
 Durata menstrei mai mare de 7 zile;
 Sangerari menstruale neregulate;
 Infertilitate, datorata hormonilor asociati cu endometrioza, care pot avea
efecte nocive asupra proceselor de ovulatie, fecundatie si nidatie;

Dispareunia =se manifesta prin apritia unor dureri permanente sau intermitente in timpul
actului sexual.Durerea poate fi superficiala, afectand vulva sau deschiderea vaginului
sau profunda

Tipuri:

 Dispareunie superficiala (de penetrare)

 Dispareunie profunda
 Dispareunie primara- survine de la prima relatie sexuala
 Dispareunie secundara

Cauze:
Superficiala - lubrefiere insuficienta
- inflamatie/infectie genitala
- herpes genital
- anomalii congenitale
- alergie la prezervativ
- menopauza
Profunda
- endometrioza
- tumori pelvine
- chisturi ovariene
- prolaps uterin (pesar=dispozitiv intravaginal de sustinere a uterului)
- cauze psihosociale
Tratament : - unguent cu anstezic
- creme cu estrogeni (in menopauza)
Resuscitarea gravidei –in pozitie lateral stanga=pozitia Sims

26