Bursuc Bogdan Ciprian XI-A

Grup Scolar Agricol Ion Ionescu de la Brad

Anatomia si fiziologia animalului

Clasa a XI-a

Elev:Bursuc Bogdan Ciprian

1
Bursuc Bogdan Ciprian

Notiuni Introductive - Suine (porci)

- Canine
1.Definitia Anatomiei - Feline
Anatomia este stiinta care se ocupa cu studiul si - Leporide (iepuri)
interpretarea structurilor corpului animal - Pasari: Galinacee si Palmipede
Prin fiziologie se intelege stiinta care se ocupa cu
In functie de aceste criterii se deosebesc: studiul modului de functionare a organelor si a relatiilor
a) Anatomia descriptive care studiaza structurile dintre ele.
diferitelor specii pe sisteme si organe separate
b) Anatomia comparative care compara intre ele Structura organismului animal
organe si sistemele diferitelor specii pentru a scoate in Notiuni despre celula animala
evidenta cauzele si legile evolutiei
c) Anatomia topografica in care organelle sunt studiate Celula reprezinta unitatea morfologica si functionala
in planuri succesive luandu-se in considerare raporturile a organismului animal.
dintre ele.
Dupa dimensiunea obiectului cercetat anatomia poate Structura celulei:
fi: Celula este cel mai simplu system viu capabil de
Microscopica cuprinzand citologia,histologia si metabolism,excitabilitate,reactivitate,autoreglare,crestere,
embriologia reproducere.Forma si dimensiunile celulelor sunt foarte
Macroscopica care se poate face cu ochiul liber. variate depinzand de tesutul din care fac parte.
Cele mai mici celule sunt hematiile si unii neuroni din
Anatomia se ocupa cu studiul tuturor speciilor de cerebel care au intre 4 si 7 microni,iar cea mai mare este
interes economic: reprezentata de ovule(galbenusul de strut 5 cm)
- Egvine (cai) Celula este formata din:
- Bovine - Membrana
- Ovine - Citoplasma
- Caprine - Nucleu

2
Bursuc Bogdan Ciprian
Membrana da forma celulei are o structura
trilamelara,are o permeabilitate selective si de la nivelul
membranei pot pleca emisiuni temporare de tipul
pseudopodelor cu rol in fagocitoza si emisiuni permanente
de tipul cililor flagelilor microvililor.
Pseudo = fals Podas = picior
Citoplasma este reprezentata de sucul cellular care
inconjoara nucleul.Este alcatuita din o substanta
fundamentala in care se gasesc organitele celulare si
incluziunile citoplasmatice.
Organitele celulare indeplinesc diferite funtii in celula
si sunt reprezentate de:
- Reticolul endoplasmatic
- Aparatul Golgi
- Ribozomii (granulele lui Palade)
- Lizozomii
Nucleul de regula este plasat central in celula si
reprezinta componenta fundamentala a celulei la nivelul
careia se gasesc stocate informatiile genetice responsabile
de sintezele proteice necesare desfasurarii proceselor
vitale.
In majoritatea celulelor se gaseste un singur nugleu
exista si celule cu 2 sau mai multi nuclei.
Atunci cand nuclei rezulta din diviziuni repetate
produse in interiorul aceleiasi celule acestia poarta
denumirea de plasmodii.
Atunci cand mai multe celule fuzioneaza pasandusi
nuclei proprii se formeaza un sincitiu.
3
Exista celule cum ar fi hematiile de mamifere care sunt
lipite de nucleu.
Substanta nucleara denumita citoplasma are in
componenta ei filamente de comatina,aceasta la inceputul
diviziunii nucleare se aglomereaza dand nastere la
cromozomi.Fiecare specie are un anumit numar de
cromozomi care este un numar par.
Tot in carioplasma se mai gasesc 1 sau mai multi
nucleori care contin in cea mai mare parte ARN (acid
ribonucleic)
Informatia genetica este stocata in ARN si AND-ul
nuclear care contine modelul pentru sinteza proteinelor
specifice.
Functiile generale pe care le indeplineste celula sunt:
- miscare
- transport
- metabolism
- excitabilitate
Pe parcursul evolutiei celulele s-au specializat in
vederea indeplinirii anumitor functii rezultand astfel o
stare de independenta fata de alte celule.Prin asociere a
mai multor celule cu metabolism si functii asemanatoare
se formeaza tesutul.
AND = Acid dezoxiribonucleic
Bursuc Bogdan Ciprian

Tipuri de tesuturi Epiteriile pluristratificate se caracterizeaza prin faptul

ca stratul superficial care vine in contact cu aerul se
Tesuturile se clasifica in: cheratinizeaza celulele mor si se deshuameaza treptat fiind
1. epitelial inlocuite incontinuu prin activitatea stratului profound
2. conjunctiv generator.
3. muscular Epiteriile glandulare
4. nervos Sunt alcatuite din celule specializate care au
5. sangvin capacitatea de secretie si excretie .
Secretia reprezinta totalitatea proceselor intracelulare
1.Tesuturile epiteriale prin care se elaboreaza un anumit produs.
Sunt adaptate pentru functia de aparare,secretie si Excretia este procesul prin care produsul de excretie
absorbtie. este eliminate la suprafata celulei sau direct in sange.
Tesuturile de aparare se gasesc la suprafata corpului Dupa locul in care isi varsa produsul de secretie
sau captusesc lumenul organelor interne. glandele se impart in:
Dupa numarul de straturi in care sunt formate se impart exocrine: cand produsul este eliminate in
in: exteriorul glandei printr-o retea de canale
a) simple endocrine: cand produsul de secretie este
b) pseudostratificate eliminat direct in sange.
c) pluristratificate merocrine: cand elimina produsul de seretie
prin membrane apicala(glanda salivara)
Epiteriile simple sau pavimentoase sunt formate din apocrine: cand odata cu produsul se elimina
celule plate sau cilindrice si se gasesc in glande,pe si polul apical al celulei(glanda mamara)
mucoasa respiratorie si pe mucoasa interstitiala. halocrine: cand odata cu produsul se elimina
intreaga celula(glanda sebacee).Sebum responsabil de
Epiteriile pseudostratificate se gasesc in bronhii si in gresarea buclei de lana.
trahee Epiteriile sensitive care reprezinta celulele specializate
pentru receptionarea stimulilor din mediu si in acelasi timp
reprezinta segmental periferic al diferitilor analizatori.

4
Bursuc Bogdan Ciprian

2.Tesutul Muscular 3.Tesutul Nervos este format din celule extreme de

Este de 3 feluri: specializate denumite neuroni si nevrolgii.
- neted Principalele insusiri ale neuronilor sunt:
- striat - excitabilitatea
- cardiac - conductibilitatea
Nevrolgiile sunt specializate pentru hranirea si
Tesutul muscular neted intra in alcatuirea organelor sustinerea neuronului.
interne iar actiunea acestui tip de tesut nu este supusa Un neuron este format din:
vointei.Este alcatuit din celule denumite miocite sau un corp cellular denumit pericarion
leiocite cu nucleul plasat central,fubrele fiind grupate in si 2 tipuri de prelungiri
fasciole unite prin tesut conjunctiv. - una denumita dendrite in care influxul
nervos circula in sens centriped
Tesutul muscular striat este format din: - una denumita axon in care stimulul
Celule musculare lungi avand numerosi nuclei plasati circula in sens centrifug
periferic in sarcoplasma se gasesc miofibrile prevazute cu Neuronii se clasifica in:
striatii transversale.Miofibrilele sunt specifice tesutului 1. motori
muscular si sunt responsabile de contractia musculara. 2. senzitivi
3. de asociatie
Tesutul muscular cardiac are o structura intermediara
intre primele 2.Miocitul prezinta un singur nucleu plasat 4.Tesutul Sangvin este format din substanta
central iar miofibrilele prezinta striatii transversale iar fundamentala denumita plasma si elemente figurate
contractia musculara nu este supusa vointei. reprezentate de hematii sau globule rosii sau eritrocite.
Elementele seriei albe(cele mai importante) leiocite
Stimuli necesari contractiei muschiului cardiac este Trombocitele
adus pe calea nervilor motori care ajungand la nivelul
membranei musculare realizeaza placa motorie.

5
Bursuc Bogdan Ciprian
Globulele rosii
La pasari au nucleu,contin nucleul respirator denumit
hemoglobina foarte bogat in fier.Au forma de disc
biconcave al caror numar variaza in functie de
specie,varsta,sex si starea de intretinere.
Exprimarea numarului se face in mil pe mm3 de sange
- cal 8-9 mil
- bovine 6-7 mil
- porc 5-7 mil
- pasari 2-4 mil
Anemie = cand numarul globulelor rosii scad sub
limita fiziologica a fiecarei specii se instaleaza starea de
anemie.
Leucocite
Sunt mai mari prezinta nucleu forma lor fiind in functie
de specializare.
Rolul lor este de aparare a organismului prezinta
miscari ameboidale si pot traversa peretii vaselor.
Numarul lor este de 5-11 mii/mm3 in functie de specie
si starea fiziologica.Globulele albe se impart in 2 mari
categorii:
1. Leucocite granulare sau polimorfonucleare.
Au rol in fagocitoza.
2. Agranulare sau mononucleate.Au rol in
procesele de imunitate si de producere de anticorpi
6
Trombocitele sau plachetele sangvine.
Sunt cele mai mici ca dimensiuni si au rol in rocesul de
coagulare a sangelui
Plasma sangvina reprezinta cca. 55% din vol. total al
sangelui are o culoare galbuie,gust sarat si se obtine dupa
sedimentarea elementelor fugurate.
Partea lichida care se exprima dupa coagularea
sangelui poarta denumirea de ser sangvin.
5.Tesuturile Conjunctive.
Sunt alcatuite din celule conjunctive
- Fibre conjunctive
- Substanta fundamentala
Celulele conjunctive provin din mezenchin au o mare
plasticitate avand in organism diferite functii.
Substanta fundamentala are o structura amorfa de
conistenta gelatinoasa avand rolul de sustinere si
consistenta dura sau elastica.
Fibrele conjunctive sunt de 3 tipuri:
1. moi
2. semidure
3. dure
Tesuturile conjunctive moi se clasifica in:
- lax
- reticular
- adipos(gras)
Bursuc Bogdan Ciprian

Tesutul conjunctiv semidur Componenta active o reprezinta musculatura iar

Este reprezentat de cartilagii substanta fundamentala componenta pasiva este reprezentata de oase.
este denumita condrina,contine celule cartilaginoase
denumite condrocite si fibre colagene si elastice.
Tesuturi conjunctive dure Osteologia
Substanta fundamentala este impregnate cu o mare
cantitate de saruri minerale. Forma oaselor
Dispunerea fibrelor colagene se face pe liniile de In functie de acest criteriu oasele se clasifica in:
forta.Celulele osoase denumite osteocite si osteoplaste Oase lungi
sunt adapostite in mici cavitati din substanta osoasa Oase alungite
denumite osteoplaste.Acestea comunica intre ele printr-o Oase late
retea de canale care la un momentdat pe parcursul Oase scurte
evolutiei duc la aparitia unor celule denumite osteoclaste
care au rol in fagocitoza si in remodelarea substantei Oase Lungi
osoase. Intra deregula in alcatuirea scheletului membrelor si se
Tesutul osos se clasifica in: caracterizeaza printr-un corp lung denumit si diafiza si 2
a) tesut osos compact care se gaseste in capete numite epifize
compacta oaselor lungi si in corticola oaselor scurte. La nivelul diafizei oasele lungi prezinta un canal
b) Tesut osos spongios care se gaseste la nivelul medular.
epifizelor oaselor lungi.
Oasele alungite
Aparatul de sustinere si miscare Sunt mai subtiri decat primele sin u reprezinta canal
medular(coastele)
Este format din:
A. O componenta pasiva Oasele late
B. O componenta active Intra de regula in alcatuirea scheletului craniului avand
grosime redusa.

7
Bursuc Bogdan Ciprian

Excavatiile nearticulare sunt denumite dupa forma lor

Oasele scurte si anume:
Au cele 3 dimensiuni aproximativ egale si reduse.In sant
interiorul lor se gaseste tesut spongios. incizura
fosa
La pasari se gaseste o categorie aparte de oase orificiu etc.
denumite oase pneumatice care prezinta in interiorul lor
niste cavitati captusite cu saci aerieni. Structura oaselor
Intr-o sectiune sagitala sar structura osul diferential.
Suprafetele oaselor sunt neregulate fiint modelate in 1. Periostrul
functie de articulatii,inserctii musculare si linii de forta. 2. Structura osoasa
3. Endostrul
Proeminentele articulare sunt reprezentate de: 4. Maduva osoasa
1. capete articulare 5. Cartilagii de acoperire
2. condri
3. troclei Periostrul se gaseste la exterior sub forma unei
membrane conjunctive vasculare si are rolu in cresterea in
Excavatiile articulare sunt corespondentul grosime a osului si rapararea fracturilor.
proeminentelor si sunt reprezentate de cavitati
cotiloide,cavitati glenoide si coclei. Tesutul Osos
Ambele tipuri de neregularitati se gasesc la Este de 2 tipuri.
extremitatile oaselor si sunt acoperite de cartilaj hialin. Compact
Proeminentele nearticulare sunt reprezentate de: Spongios
apofize Cel compact se gaseste in diafiza delimitand la interior
protuberante canalul medular.
tuberozitati Cel spongios se gaseste la nivelul epifizeler in
spine interiorul sau putandu-se gasi maduva epatogena
creste

8
Bursuc Bogdan Ciprian

Endostrul este o membrana conjunctiva elastic ace Legatura dintre aceste oase se realizeaza prin
captuseste la interior compacta osoasa dupa incetarea intermediul articulatiilor:
cresteri. 2.Articulatia scapulo-humerala(articulatia umarului)
3.Articulatia radio humero-radio-ulnara(articulatia
Maduva osoasa este de 3 tipuri: cotului)
Maduva osoasa rosie se gaseste in canalul 4.Articulatia radio carpo metacarpiana(articulatia
medular la tineret si in tesutul spongios la adulte,au rol falsului genunchi)
hematogen si osteogen 5.Articulatia metacarpo sesamo falangiala(articulatia
Maduva galbena se gaseste in canalul buletului)
medular la adulte. 6.Articulatia interfalangiala 1
Maduva cenusie se gaseste in canalul medular 7.Articulatia interfalangiala 2
la animalele batrane si la cele cahectice(intr-o stare de 1.Legatura dintre trunchi si membre se realizeaza prin
slabire avansata) intermediul centurilor la membrul toracic centura se
numeste centura scapulara si este formata din:
Oasele membrelor Spata
Ca urmare a specializarilor in functie de specie Clavicula
scheletul membrelor variaza. Coracoid
La membrul thoracic scheletul este rerezentat de Pe scara evolutiva centura scapulara completa se
urmatoarele oase: intalneste la om si la pasari.
1. Spata(scapula) La membrul pelvin centura este formata din:
2. Humerus Ilium
3. Radius si Ulna Ischium
4. Oase carpiene Pubis
5. Oase metacarpiene Intra in alcatuirea celor 2 oase coxale.
6. Falanga 1 Scheletul membrului pelvin este format din:
7. Falanga 2 Coxal
8. Falanga 3 Femur

9
Bursuc Bogdan Ciprian

Tibia si fibula Ele formeaza regiunea corpului sau falsului genunchi.

Oase metatarsiene Regiunea metacarpiana(regiunea fluierului)
Osul tarsian In functie de specie oasele metacarpiene sunt in numar
Falanga 1 de 3 la cabaline,in numar de 4 la porcine,in numar de 5 la
Falanga 2 rumagatoare.
Falanga 3 Falangele
Sunt in numar de 3 pentru fiecare deget la care se
Spata articuleaza micii si marii sesamoizi.
Este un os lat care prezinta o fata externa brazdata de o Ultima falanga difera ca si forma in functie de specie
spina scapulara. fiind reprezentata de copita,onglon sau gheara
Humerusul Copita cabaline
Este un os lung la extremitatea superioara prezinta un Onglon rumegatoare si porcine
cap articular iar la cea inferioara o trocleie(in forma de Gheara carnivore si pasari.
scripete) si 2 contri.
Radiusul si ulna Scheletul Capului
Sunt baza anatomica a regiunii antebratului.La
extremitatea superioara ulna prezinta o formatiune Este format din splahnocraniu si neurocraniu,
denumita olecran care reprezinta baza anatomica a cotului. Splahnocraniu sau masivul facial este format din
Regiunea cortiana urmatoarele oase:
Este formata din oasele carpiene dispusa pe 2 randuri 1. oasele nazale
Acestea sunt reprezentate de: 2. lacrimale
- Pisiform 3. oasele incisive
- Pyramidal 4. oasele maxilare
- Semilunar 5. oasele zicomatice
- Scafoid 6. oasele palatine
- Unciform 7. oasele pterigoidiene
- Capitat 8. vomerul
- Trapezoid

10
Bursuc Bogdan Ciprian

9. cornetii nazali Principalul rol al scheletului capului este acela de a

10.mandibula
La acestea se adauga oasele hioidului care reprezinta
suportul limbii,laringelui si faringelui.
Neurocaniul delimiteaza cutia craniana,adapostesc
unele organe de simt urechea interna,ochiul si receptorii
olfactivi si este format din:
1. osul occipital
2. 2 oase parietale
3. 2 oase frontala
4. osul etmoid
5. osul sphenoid(ciuruit)
6. 2 oase temporale
Scheletul craniului are dimensiuni si forme diferite
determinate genetic si de modul de viata a animalului.
La rumegatoare este foarte dezvoltat frontalul care
emite in sens lateral 2 cepuri osoase pentru dezvoltarea
coarnelor.
La carnivore se dezvolta lateral osul zicomatic pentru
inserctia musculaturii masticatoare.
La toate speciile cel mai caudal punct este reprezentat
de osul occipital care se articuleaza cu prima vertebra
cervicala respective atlas.
Cel mai cranial punct este reprezentat de osul incisiv si
osul nasal.
proteja encefalul si de a adaposti extremitatea anterioara a
aparatului digestive si respirator.
Scheletul coloanei vertebrale
Coloana vertebrala este plasata in planul median al
capului fiind formata din articularea succesiva a 50-55 de
vertebre grupate in urmatoarele regiuni.
1. regiunea cervicala cuprinde la mamifere 7
vertebre,la pasari intre 14-18 formeaza baza anatomica a
regiunii gatului primele doua vertebre se numesc atlas si
axis
2. regiunea toracala 14-15 la porc,13 la
rumegatoare si caini,12 la iepure si 7 la pasari
3. regiunea lombara 7 vertebre la toate speciile
cu exceptia calului unde sunt 6.Formeaza baza anatomica
a regiunii salelor.
4. regiunea sacrala formata din vertebre sudate
intre ele care alcatuiesc osul sacru in numar de 5 la cal si
la rumegatoare,4 oaie porc si iepure,3 la carnivore.Osul
sacru se articuleaza lateral cu oasele coxale formand
plafonul cavitatii pelviene.
5. regiunea caudala sau coccigiana formata
dintr-un numar variabil de vertebre intre 14 la iepure si 22
la rumegatoare.Alcatuiesc baza anatomica a regiunii cozii.

11
Bursuc Bogdan Ciprian
Indiferent de regiunea unde se gaseste o vertebra are
urmatoarea alcatuire:
- Corp vertebral plasat ventral
- Arc vertebral plasat dorsal
Intre corp si arc se gaseste canalul medular neural prin
care trece maduva spinarii.
Fetele anterioare si posterioare ale corpului vertebral se
articuleaza cu cele a vertebrelor invecinate prin
intermediul unor discuri intervertebrale
fibrocartilaginoase.
In regiunea toracica vertebrele prezinta in partile
laterale suprafete de articulare cu coastele.
In partea dorsala a arclui vertebral vertebrele prezinta o
apofiza spinoasa foarte dezvoltata.Aceasta impreuna cu
musculature aferenta formeaza regiunea grebanului.
Corpul vertebral mai prezinta procese articulare
craniale si caudale mai dezvoltate in regiunea cervicala si
in regiunea lombara si procese transverse dezvoltate in
regiunea lombara.
Intre arcurile a 2 vertebre successive se delimiteaza
gaurile intravertebrale(alare) prin care nervii rahidieni ies
din canalul medular.
La pasari vertebrele din regiunile toracale lombare si
sacrale se sudeaza intre ele formand o piesa unica care la
randul ei se sudeaza la oasele coxale.Pe fata ventrala a lor
se observa fose neregulate care adapostesc lobii renali.
Ultimile vertebre din regiunea caudala se sudeaza intre
ele formand o piesa unica denumita pigosti
12
Coastele
Au forma alungita recurbate in arc,se articuleaza dorsal
cu vertebrele toracale iar ventral cu cartilajul costal.Acesta
la coastele sternale se sudeaza cu sternul la coastele
asternute cartilagiile costale se sudeaza succesiv formand
arcul hipocondral.
Numarul de perechi de coaste este egal cu numarul de
vertebre toracale.
La carnivore ultimile 2 coaste sunt flotante adica
extremitatea ventrala este libera nefiind articulata la arcul
hipocondral.
La rumegatoare oasele sunt latite spre deosebire de
carnivore unde sunt aproape cilindrice.
Sternul
Este un os impar lat la rumegatoare si porc situat in
partea ventrala a toracelui.Se formeaza prin articularea
succesiva a unui numar variabil de sternebre 7 la
rumegatoare 6 la cal si porc.Prima sternebra prezinta o
proeminenta denumita apendice traheal absent la
rumegatoare iar ultimia sternebra prezinta o prelungire
denumita apendice xifoidian sau xifoid.
La cal si la iepure sternul prezinta o redusa carena
sternala.
Bursuc Bogdan Ciprian
La pasari sternul este foarte dezvoltat prezentand in
partea ventrala o carenta enorma iar in partile laterale la
palmipede o pereche iar la galinacee 2 perechi de procese
abdominale si costale.
Marginea craniala a sternului se articuleaza cu coastele
coracoide si clavicula.
Articulatiile
Artrologia studiaza legaturile naturale dintre oasele si
cartilagiilecare alcatuiesc scheletul.
Rolul articulatiilor este de a permite mobilitatea oaselor
si de a limita si dirija sensul miscarii,de a amortize
socurile si de a consolida sistemul de sustinere.
Articulatiile se clasifica in:
1. fibroase
2. cartilaginoase
3. sinoviale
Articulatiile fibroase sau sinartroze.
Se caracterizeaza prin dezvoltarea unui tesut fibros
intre suprafetele oaseler.Apar acolo unde nu trebuie sa se
execute miscari.
Din aceasta categorie fac parte:
Sindezmoza ligamentul de lagatura este lung
Sutura prezenta la nivelul oaselor craniului
13
Gomfoza intalnita la articularea radacinii dintelui
cu alveola dentara
Articulatiile cartilaginoase se mai numesc si
amfiartroze si se caracterizeaza prin aparitia unui tesut
cartilaginous la nivelul suprafetelor de articulare.
Permite miscari foarte reduse.
Din aceasta grupa fac parte:
- simfiza
- sincondroza
Simfiza se intalneste la articulatia dintre cele 2 coxale
permite o mobilitate variabila mai ales in momentul
parturitiei(fatarii)
Articulatiile sinoviale sau diartrodiale sunt articulatii
mobile care se caracterizeaza prin:
1. Suprafetele articulare au forme foarte variate
2. Suprafetele articulare sunt acoperite cu
cartilaj hialin
3. Prezinta mijloace de legatura reprezentate de:
- Capsula articulara
- Ligamente colaterale
4. Cavitatea articulara este plina cu lichid
sinovial in interiorul articulatiei se pot gasi formatiuni
complementare de tipul discurilor fibrocartilaginoase
atunci cand suprafetele articulare nu sunt congruente.
Miscarile pe care le pot executa articulatiile sinoviale
sunt dependente de forma suprafetelor de contact.
Bursuc Bogdan Ciprian
Din acest punct de vedere articulatiile se clasifica in:
- Monoaxiale care permit miscari intr-un singur
plan
- Poliaxiale capabile de toate miscarile
Flexie = reprezinta miscarea prin care se micsoreaza
unghiul articular dintre 2 oase
Abductie = reprezinta indepartarea unui os fata de
planul median.
Circumductie = apare atunci cand un os sau un
membru descrie in miscarea s-a un con.
Capsula articulara
Are forma unui manson fiind reprezentata de trecerea
periostului de pe un os pe altul.
Portiunea externa a capsulei are o structura fibroasa
purtand denumirea de ligament capsular.
In partile laterale ale articulatiei fibrele se aglomereaza
formand ligamente colaterale.
Fata interna a capsulei articulare poarta denumirea de
membrane sinoviala care are rolul de a secreta lichidul
sinovial care la randul lui lubrefiaza suprafetele articulare
favorizand alunecarea acestora.
Acolo unde ligamentul capsular este mai slab
membrane sinoviala proemina la esterior datorita presiunii
exercitate de lichidul sinovial acumulat dand nastere la
fundurile de sac articular.
14
Miologie
Muschii sunt componenta active a aparatului de
sustinere si miscare.
Datorita proprietatii lor de a se contracta acestia pun in
miscare oasele si articulatiile in limita admisa de acestea
executand miscarea organismului in spatiu.
Musculatura scheletica este formata din tesut muscular
striat reprezinta cca. 30% din masa corporala.
Conformatia si structura muschiului
Pentru a putea realiza miscarea un muschi se prinde
prin extremitatile sale pe cel putin 2 oase unite intre ele
prin articulatie.
Unul din oase este mai putin mobil iar celalalt
constituie parghia mobila asupra caruia muschiul
efectuiaza tractiunea.
Locul de prindere
Pe osul fix se numeste inserctie de origine sau capul
muschiului,iar punctul de prindere pe osul mobil poarta
denumirea de inserctie mobile sau coada muschiului.
La ambele extremitati muschiul prezinta cate un tendon
mai lung sau mai scurt cu care se insera(se prinde) pe os.
Partea musculoasa propriu-zisa poarta denumirea de
burta a muschiului.
In functie de componenta muschii se clasifica in:
1. muschi cu mai multe capete
(biceps,triceps,cvadriceps)
Bursuc Bogdan Ciprian
2. muschi cu mai multe burti
(digastric,poligastric)
3. muschi cu mai multe cozi (muschii extensori
ai degetelor)
Forma Muschilor
Variaza in functie de numarul de fibre musculare si
aranjamentul acestora fata de directia tendonului.
La member se gasesc de regula muschi lungi,fuziformi
care se subtiaza treptat continuandu-se cu cate un tendon.
Muschii lati prezinta fibre paralele cu tendonul.Sunt
subtiri si se intend pe suprafetele mari(muschii abdominali
ventrali)acestia se continua cu un tendon foarte latit
denumit aponevroza.
Se caracterizeaza prin pozitia oblica a bibrelor fata de
tendon.
Rolul Muschilor
Prin contractie muschii realizeaza deplasarea
organismului in spatiu.
Cei care in urma contractiei determina micsorarea
unghiului deschis de razele osoase poarta denumirea de
muschi flexori.
Muschii extensori,adductori,abductori,retractori,
propulsori,cabratori,ridicatori si coboratori.
In timpul contractiei musculare figra se scurteaza
aproape la jumatate forta musculara depinzand de numarul
fibrelor care il alcatuiesc si care sunt organizate in unitati
motorii.
15
In repaos muschii se gasesc intr-o anumita stare de
contractie de mica intensitate denumita tonus muscular.
Muschii pielosi
Se gasesc imediat sub piele fiind bine dezboltati pe
partile laterale ale toracelui si abdomenului.
In regiunea spetei si a pratului in partea ventrala a
gatului de unde se intend pana la comisura buzelor(coltul
gurii)au rolul de tremurator al pielii.
La rumegatoare si carnivore din muschiul pielos se
diferentiaza muschii protectori si retractori ai preputului.
Muschii capului
In functie de rolul lor se impart in:
1. muschii mimicei
2. muschii masticatori
3. muschii hioidului
1. Deriva din muschiul pielos.Ei grupandu-se in
jurul orificiilor naturale fiind reprezentati de:
Muschiul auricular
Muschiul orbital
Muschiul nasal
Muschiul bucal
Bursuc Bogdan Ciprian

Acesti muschi pot modifica pozitia si dimensiunea - Pterigoidian: Intern si Extern

orificiilor in jurul carora se gasesc.
Muschii auriculari se gasesc in jurul pavilionului b) Din a doua categorie fac parte:
urechii pe care il pot roti spre sursa sonora. - Occipito mandibular
- Digastric
Muschii grupati in jurul botului si a narilor sunt:
- Muschiul orbicular al buzelor Ambele categorii daca actioneaza unilateral sunt
- Muschiul buccinator deviatori laterali ai mandibulei.
- Muschiul ridicator al buzei superioare
- Muschiul coborator al buzei inferioare Muschii gatului
- Muschiul canin(rol de dilatator al narii)
- Muschiul zigomatic Sunt muschi sistematici acoperiti in totalitate de
muschiul pielos cervical.
Orificiul dintre pleoapa superioara sic ea inferioara se In functie de pozitia lor fata de vertebrele cervicale se
numeste orificiu palpebral. impart in:
Muschii care se gasesc in jurul acestuia sunt: - Muschi cervicali dorsali
- Orbicular al pleoapei - Muschi cervicali ventrali
- Muschiul ridicator al sprancenei
Muschii dorsali daca actioneaza simetric sunt extensori
Muschii masticatori se impart in 2 grupe: ai capului si gatului iar daca actioneaza unilateral sunt
a) Muschii ridicatori ai mandibulei deviatori deviatori laterali.
laterali si propulsori. Din plan superficial spre profunzime acestia sunt
b) Muschii coboratori ai mandibulei deviatori reprezentati de:
laterali si retractori. 1. Trapezul cervical
2. Muschiul romboid cervical
a) Din prima categorie fac parte: 3. Muschiul dintat ventral cervical
- Maseterul 4. Muschiul splenius
- Temporali

16
Bursuc Bogdan Ciprian

5. Muschiul semispinos al capului Sistemul circulator

6. Muschiul lung al capului si al atlasului
7. Muschii oblici ai capului Este alcatuit din inima si vase de sange
8. Muschii multifizi Acestea din urma se impart in:
9. Muschii intertransversali - Artere
- Vene
Muschii cervicali ventrali sunt flexori ai capului si Eventual capilare
gatului si deviatori laterali. Lichidul interstitial umple spatiile intercelulare si ajuta
Sunt reprezentati de: la schimbul de substante dintre celulele si mediul
1. Muschiul sternocefalic(la cal extracelular.
sternomandibularul si la rumegatoarele mari)contribuie Lichidul interstitial provine din sange prinr-un process
impreuna cu muschiul cleidomastoidian de filtrare a plasmei.
2. Homohioidian contribuie la delimitarea Filtrarea elementelor figurate poarta denumirea de:
jgheabului jugular spatiul in care se gaseste: - Eritropoeza
- Vena jugulara - Limfopoeza
- Artera carotida Iar cel de distrugere poarta denumirea de:
- Esofag - Hematoliza
- Portiunea cervicala a traheei. - Limfoliza
3. Muschiul cleidooccipital la cal denumit La animalele adulte hematopoeza are loc numai in
cleidotransvers maduva rosie a oaselor si cartilagiilor iar limfopoeza are
4. Sternotiroidian si sternohioidian loc in nodurile limfatice
5. Muschiul lung al capului si gatului - In splina
6. Muschiul scalen - In amigdale
- In timus
- In bursa lui Fabricius

17
Bursuc Bogdan Ciprian
Inima
Este un organ impar situate in cavitatea toracica intre
cei doi plamani inaintea diafragmei si este acoperit de
sacul pericardic.
Are forma conica cu varful orientat ventral si o baza
larga unde isi au originea marile vase.
Pericadul inveleste la exterior cordul si il fixeaza in
spatial mediastinal al toracelui.
Prezinta 2 foite:
1. Fibroasa externa
2. Interna seroasa
Intre ele gasindu-se lichid pericardic
La exterior cordul prezinta pe suprafata lu 3 santuri:
- 2 longitudinale
- 1 transversal denumit sant coronar acesta
imparte inima intr-o portiune dorsala ocupata de masa
atriala si o portiune ventrala mai mare in volum ocupata de
masa ventriculara.
La interior cordul prezinta 4 cavitati inegale:
- 2 plasate dorsal denumite atrii 1 stang si 1
drept.
- 2 plasate ventral denumite ventricule mai
mari in volum.
Atriul stang comunica cu ventricolul stang prin
orificiul atrioventricular stang in cele 2 camere gasindu-se
18
sange oxigenat in timp ce atriul drept comunica cu
ventricolul drept.
Acesta este inchis de valvula tricuspida.
Pe plafonul atriului drept se deschid orificiile venelor
cava craniala,cava caudala si vena coronara.
Pe plafonul atriului stang se deschid orificiile venelor
pulmonare.
Ventricolul drept are forma unei cavitati conice pe
peretii careia se observa muschii papilari.
Din partea superioara a ventricolului drept porneste
artera pulmonara al carei orificiu este inchis de valvulele
sigmoide.
Prin artera pulmonara circula sange venos(incarcat cu
CO2) care este pompat spre pulmon pentru
oxigenare.Dupa oxigenare sangele se intoarce prin venele
pulmonare in atriul stang sangele coboara prin orificiul
atrioventricular stang inchis de valvula bicuspida(mitrala)
coboara in ventricolul stang.
Cele 2 atrii sunt separate prin septul interatrial care in
timpul vietii intrauterine prezinta o deschidere denumita
orificiu oval care se inchide in ultima luna de gestatie si a
carui persistenta in timpul vietii extrauterine duce la
aparitia bolii albastre.
Ventricolul stang prezinta o cavitate conica intinsa
pana la varful cordului.
De la nivelul partii superioare a ventricolului stang
pleaca artera aorta al carei orificiu este inchis de 3 valvule
sigmoide.
Bursuc Bogdan Ciprian
Structura cordului
Cordul este format din fibre muschulare de tip cardiac.
- Formatiuni fibroase conjunctive
- Tesut nodal
- Vase si nervi
Tesutul nodal este reprezentat de:
- Fibre micardice de tip embrionar care isi
pastreaza proprietatea de a se contracta ritmic.
Se deosebesc un nodul sinoatrial un fascicol conductor
denumit fascicul his un nodul atrioventricular care se
distribuie in 2 ramuri pentru fiecare ventricol formand
astfel reteaua Purkinge.
Acest tesut nodal raspunde de automatismul cardiac
adica de posibilitatea sa de a se contracta ritmic.
Vasele care iriga inima sunt reprezentate de:
2 artere coronare
2 vene coronare
Arterele se desprind de la baza aortei iar venele se
deschid in atriul drept.
La interior cordul este captusit de endocard care se
continua la nivelul orificiilor venoase cu endovena iar la
nivelul orificiilor arteriale cu endartera.La nivelul
orificiilor atrioventriculare endocardul participa la
formarea valvulelor bi si tricuspida.
19
Mica si marea circulatie
Mica circulatie
Se desfasoara intre pulmon si inima si se desfasoara
prin:
Trunchiul pulmonar are originea in
ventricolul drept.
La baza pulmonilor se curbeaza si se imparte in artera
pulmonara dreapta si artera pulmonara stanga.
In pulmon arterele se ramifica odata cu bronhiile pana
la nivelul alveolei pulmonare unde formeaza reteaua
capilara perialveolara,nivel la care are loc
hematoza(schimbul gazos se cedeaza CO2 si se accepta O2
Sunt singurele artere prin care circula sange
neoxigenat.
Sangele oxigenat se intoarce la inima prin venele
pulmonare care se deschid pe plafonul atriului stang fiind
singurele vene prin care circula sange oxigenat.
Arterele sunt vase prin care sangele oxigenat pleaca de
la inima in tot corpul.
Artera principala(aorta) pleaca din ventricolul stang si
pe masura ce se deplaseaza de cord emit ramuri care se
diminuiaza in volum pana la nivelul capilarelor arteriale.
Acestea au ca satelit capilare venoase care la randul lor
se unesc in drumul spre inima marindu-si treptat volumul
Bursuc Bogdan Ciprian
dand nastere la vene prin care sangele incarcat cu CO2 se
intoarce in atriul drept.
Peretele arterial este format din 3 straturi concentrice
structurate de la interior spre exterior astfel:
1. Intima sau endartera.
2. Tunica mijlocie sau media este formata din
fibre elastice la arterele mari si fibre musculare netede la
cele de calibrul mijlociu.
3. Adventicea sau tinuca externa are in structura
fibre conjunctive,fine capilare si terminatii nervoase.
Ramurile pe care vasele de sange importante le emit pe
traseul lor se numesc colaterale iar cele prin care se
continua se numesc terminale.
Marea circulatie
Vasele marei circulatii sunt reprezentate de ventricolul
stang si transporta sangele oxigenat in tot organismul prin
colaterale si terminalele pe care le emite.
Sangele incarcat cu CO2 se intoarce la inima in
ventricolul drept prin cele 2 vene cave craniala si caudala
si prin vena coronara de la inima.
Aorta primitiva
Se desprinde din ventricolul stang prezinta o
ascensiune ascendenta apoi carja aortica dupa care se
continua pe sub corpul vertebrelor toracale si lombare cu
20
aorta descendenta pana la nivelul osului sacum unde se
termina prin arterele iliace pentru cele 2 membre pelvine.
Din arcul aortic se desprinde trunchiul brahiocefalic
care emite ramuri pentru cavitatea toracica pentru greban,
gat dupa care se termina prin arterele axiale destinate
membrelor toracale si arterele carotide primitive destinate
capului si gatului.
Cele 2 artere carotide primitive se gasesc plasate in
fundul grebanului jugular paralel cu venele jugulare dar in
plan profund.
Aorta descendenta
Prezinta 2 portiuni una toracala si una abdominala
despartite prin diafragma.
Portiunea toracala prin colateralele emise iriga muschii
spinarii,portiunea abdominala emite ramuri viscerale
pentru organele din cavitatea abdominala si ramuri
parietale pentru musculatura spinarii.
Ramurile viscerale se desprind din 3 trunchiuri
viscerale si anume:
1. Trunchiul celiac care da ramuri pentru
splina,ficat,stomac si duoden
2. Artera mezenterica craniala da ramuri pentru
jejun,ileon,cec,colon ascendent si colon transvers.
3. Artera mezenterica caudala da ramuri pentru
colonel descendent,rect in traseu emitand si ramuri pentru
rinichi si artere genitale(artera ovariana si artera
testiculara)
Bursuc Bogdan Ciprian

Arterele iliace interne iriga organele din cavitatea Organul copulator

pelvina emitand artera pedanta interna,artera uterine si
artera vaginala. La nivelul protiunii intrapelvine se gasesc glandele
Artera iliaca externa prin intermediul arterei femurale, anexe reprezentate de:
arterelor tibiale si arterelor digitale iriga intreg membrul Glandele veziculare
pelvin. Glanda bulbo-uretrala
Prostata
Aparatul genital
Invelitorile Testiculare
Este format din: In timpul vietii intrauterine testicolele sunt plasate in
1. Gonada care are rol de a produce gamete cavitatea abdominala inapoia rinichilor.
2. Cai conducatoare Ele sufera un proces de migratie strabatand cavitatea
3. Portiunea urogenitala sau copulatoare abdominala,traiectul inghinal ajungand in regiunea
impreuna cu glandele anexe inghinala de o parte si de alta a penisului la cal si la
rumegatoare sau in regiunea perineala la porc si la
carnivore.
Aparatul genital mascul Testicolele coboara de pe plafonul cavitatii abdominale
impreuna cu cordonul vasculonervos si cu seroasa
Gametii masculi sunt produsi de testicole care la viscerala denumita epiorchium antrenand impreuna cu ele
mamiferele domestice sunt plasate extra abdominal in prin traiectul inghinal fibroasa abdominala si peritoneul
pungile testiculare. parietal care impreuna vor forma procesul vaginal.
De la testicol pleaca caile genitale reprezentate de: Acest process vaginal va intalni in regiunea
Canalul epididimar extraabdominala piele din regiune,fascii si tesut conjunctiv
Canalul deferent care se deschide in uretra care se vor modifica si vor da nastere la invelitorile
prin canalul ejaculator. testiculare.
Uretra intrapelvina Astfel invelitorile testiculare se sistematizeaza in:
Uretra extrapelvina Tunica externa

21
Bursuc Bogdan Ciprian

Tunica mijlocie Cele 2 foite delimiteaza la interior o cavitate denumita

Tunica interna cavitate vaginala in care este adapostit testicolul si
cordonul testicular.

Tunica externa este formata din:

- Scrot
- Dartos
Scrotul este pielea modificata care formeaza o singura
punga pentru ambele testicole.
Dartosul are o structura musculo-elastica adera intim
de scrot,formeaza un rofeu median care desparte cele doua
procese vaginale.
Tunica medie sau celuloasa reprezinta continuarea
fasciei superficiale si profunde a trunchiului.
Fata ei interna vine in contact cu muschiul cremaster si
procesul vaginal.
Muschiul cremaster are rol de a ridica testicolele in
traiectul inghinal.
Tunica interna sau fibro-seroasa are o structura
dubla:
1. Fibroasa fiind continuarea fibroasei
abdominale
2. Seroasa perineala care provine din perineul
cavitatii abdominale
In serie animala
La taur,berbec si tap pungile testiculare sunt alungite
atarnand de un gat bine detasat.
La taur si la tap sunt mari comparative cu talia
animalului prezentand un sant median bine delimitat.
Scrotul este acoperit cu peri sau cu lana in partea
anterioara prezentatnd 2 mameloale reduse.
La taur scrotul prezinta 2-4 mameloane rudimentare
La toate cele 3 specii pozitia testicolului fiind verticala
in interiorul proceselor vaginale.
La vier pungile testiculare sunt plasate sub-anal,
datorita greutatii mari ele atarnand.
Procesul vaginal are un gat excesiv de lung care trece
printre cele 2 coapse,se curbeaza in regiunea pepubiana
trecand prin traiectul inghinal in cavitatea abdominala.
La caine pungile testiculare sunt proieminente si cu
scrotul pigmentat.
La motan sunt plasat imediat sub anus acoperite cu par
des.
La iepuroi sunt sterse acoperite cu peri scurti si
abundenti.Testicolele au pozitie oblica in interiorul vaginal
iar muschiul cremaster acopera in totalitate procesul

22
Bursuc Bogdan Ciprian

vaginal permitand retragerea lui in canalul inghinal in In masa testicolului se gaseste glanda Leydig
perioada de repaus sexual. responsabila de funtia exocrine a testicolului adica de
producerea de hormoni sexuali masculi(androgeni)
Testicolele respectiv testosteron.
Sunt organe pereche de forma ovala care produc
spermatozoizii. Caile genitale mascule si glandele anexe
Impreuna cu epididimul si prima parte a canalului
deferent se gasesc in pungile testiculare. Sunt reprezentate de:
La majoritatea speciilor pe marginea superioara se Canal epididimar
gaseste epididimul format din: Canal deferent
Cap Canalul uro-genital
Corp Glandele anexe fiind:
Coada - Glandele veziculare
In sectiune sagitala de la exterior spre interior se - Prostata
gaseste: - Glanda bulbo-uretrala
Seroasa viscerala care acopera albugineea.Din
albuginee sper exterior pleaca niste septe care impart masa Canalul epididimar provine din confluarea canalelor
testicolului in lobuli. eferente.
Septele convert spre mijlocul testicolului formand Este foarte lung la armasar 8-10 metri este foarte
mediastinul testicular. flexuos formand baza anatomica a capului,corpului si
Lobulii testiculari sunt formati din doi sau trei tubi cozii.
seminiferi flexuosi care la nivelul mediastinului testicular Se continua cu canalul deferent acesta prezinta:
se anastomozeaza formand reteaua testiculara. - O portiune vaginala
Din aceasta se desprind canalele eferente care la nivelul - O portiune abdominala
capului epididimului se unesc formand canalul epididimar. - O portiune pelvina
Tubii seminiferi sunt captusiti de celule seminale care
produc gametul sexual mascul numit spermatozoid.

23
Bursuc Bogdan Ciprian
Portiunea pelvina este plasata dorsal vezicii urinare si
uretrei deschizandu-se la nivelul uretrei printr-o
protuberanta denumita tubercul seminal.
Cu exceptia vierului si a motanului portiunea terminala
a canalului deferent prezinta o dilatatie fusiforma cu
peretii grosi si bogati in glande denumita ampula
deferentiala.
Daca se uneste cu canalul vezicii seminale aceasta
portiune a canalului deferent in zona deschiderii la nivelul
uretrei poarta denumirea de canal ejaculator(taur,armasar)
Portiunea uro-genitala
Este reprezentata de:
Uretra mascula si tine de la gatul vezicii urinare pana la
meatul urinar extern.
In portiunea intrapelvina a uretrei isi varsa produsul de
secretie glandele anexe.
Glandele veziculare
Lipsesc la carnasiere.La armasar sunt pereche de o
parte si de alta a ampulelor deferentiale.
La taur sunt mici si boselate.
La vier sunt enorme.
Glanda prostata este formata din:
- Corpul glandei
- Portiunea diseminata
24
Corpul glandei se gaseste pe fata dorsala a originei
uretrei.
Este foarte dezvoltat la caine si lipsesc la berbec si tap.
Portiunea diseminata este plasata in peretele uretrei
prezenta la toate speciile mai putin la armasar.
Glanda bulbo-uretrala este plasata simetric la nivelul
curburii ischiatice absenta la caine si redusa la motan.
La vier este foarte mare si are forma literei h.
Datorita dezvoltarii exagerata a glandelor anexe la vier
cantitatea de sperma la un ejaculat ajune la 500 ml in timp
ce la celalalte specii este intre 10-20 ml.
Organul copulator denumit penis este format din:
- Corpul cavernos al penisului
- Corpul spongios al uretrei
- Uretra extrapelvina
- Muschii penisului
- Vase si nervi
Partea anterioara este acoperita de preput.
Corpul cavernos este format din 2 mase cilindrice
lungi prinse in partea caudala de arcada ischiatica iar
partea anterioara este acoperita de corpul spongios al
glandului.
Pe partea ventrala a corpului cavernos se gaseste uretra
care este acoperita de corpul spongios acesta prezentand la
Bursuc Bogdan Ciprian
extremitatea craniala o dilatatie de forme diferite in funtie
de specie denumita gland sau cap.
La nivelul glandului se deschide meatul urinar extern.
Muschii penisului sunt plasati la baza corpului
cavernos si poarta denumirea de muschi ischio-cavernos
sau pe lungimea penisului cu este muschiul bulbo
cavernos si muschiul retractor al penisului.
Au rol in erectie stimuleaza inaintarea spermei,retrag
penisul in furou dupa copulatie.
Portiunea anterioara a penisului este adapostita intr-o
teaca a pielii denumita preput sau furou.
In cavitatea preputiala glandele pielii secreta un produs
odorant cu miros caracteristic fiecarei specii denumit
smegma.
La vier cavitatea preputiala este ingusta prezentand in
partea anterioara un diverticul bilobat care secreta un
miros patrunzator.
La armasar penisul este foarte dezvoltat din toate
punctele.Glandul avand o forma de palarie de ciuperca in
centrul caruia se gaseste o foseta care adaposteste meatul
urinar.
La taur si la vier penisul este mai subtire,lung si
formeaza o inflexiune in repaus denumita spenian care se
strange sau dispare in momentul erectiei.
La taur extremitatea libera a penisului prezinta un
gland redus.
25
La berbec si la tap uretra depaseste glandul printr-o
formatiune denumita proces uretral.
La vier extremitatea anterioara a penisului este rasucita
in forma de tirbuson.
La carnasiere portiunea anterioara a corpului cavernos
se osifica formand asa numitul os penian.
La motan si iepuroi in repaus sexual se remarca
orientarea spre inapoi a penisului.
Erectia
Reprezinta reflexul sexual prin care penisul intra in
rigiditate in vederea copulatiei si se datoreaza cresterii
cantitatii de sange din corpul cavernos si corpul spongios.
Fiziologia aparatului genital mascul
Gonada mascula are rolul de a produce spermatozoizi
si hormonii sexuali masculi(prin glanda Leydig)
Functii controlate de hormonii gonadotropi hipofizari.
Spermatogeneza la animalele domsetice spre deosebire
de cele salbatice este un proces continuu.
Masculii domestici cu exceptia berbecului fiind apti
pentru reproductie tot timpul anului.
La caine si motan spermatogeneza este conditionata de
actul sexual.
Bursuc Bogdan Ciprian
Spermatogeneza rezulta din pricesul de diviziune si
maturare al celulelor seminale denumite spermatogenii de
la nivelul tubilor seminiferi.
Acest proces incepe la pubertate si se continua pana la
batranete cand inceteaza fenomen denumit climapterium.
Prin diviziune miotica a spermatogoniilor rezulta
spermatocit de ordinul I care contin numar complet de
cromozomi ai speciei.
Apoi prin diviziune meiotica sau reductionala dau
nastere la spermatocite de ordinul II care contin jumatate
din numarul de cromozomi ai speciei.
Acestea se divid meiotic rezultand spermatidele care
prin procesul de spermatogeneza se transforma in
spermatozoizi.
Spermatozoidul
Gametul sexual mascul este format din:
Cap
Gat
Coada
Este foarte mobil.
Capul prezinta diferite forme avand in interior nucleul
care contine cromatina in interior careia se gaseste AND si
proteina acestuia.
26
In partea anterioara a acestuia se gaseste acrozomul cu
ajutorul caruia spermatozoidul strapunge membrana
pelucida a ovulului si are loc fecundatia.
Gatul are rolul de a lega capul de coada
spermatozoidului.Are o structura simpla.
Coada este formata din 3 piese
1 principala
1 intermediara
1 terminala
Are rol in mobilitatea spermatozoidului.
Spermatozoidul se maturizeaza complet la nivelul
canalului epididimar de unde sunt impinsi treptat in
ampulele deferentiale unde asteapta ejacularea.
La nivelul uretrei intrapelvine spermatozoizii se
amesteca cu secretia glandelor anexe si formeaza sperma.
Sperma
Este un lichid vascos lactescent cu miros specific de os
ras care contine:
Spermatozoizii
O cantitate redusa de ser
Secretia glandelor anexe care are rol in
conservarea si hranirea spermatozoizilor.
Bursuc Bogdan Ciprian
Actul sexual(copulatia,monta)
In funtie de specie este actul fiziologic in urma caruia
spermatozoizii sunt introdusi in caile genitale femele in
scopul reproducerii speciei.
Acest act se realizeaza printr-o succesiune de reflexe
materializate de:
1. abordarea femelei
2. erectia
3. saltul
4. imbratisarea
5. ejacularea
Prin ejaculare sperma este depusa in functie de specie
in vagin,cervix sau uter.
De la acest nivel prin contractiile uterului sperma este
absorbita in uter de unde prin miscari elicoidale ale cozii
spermatozoidului acesta inainteaza prin cornul uterin in
oviducte in extremitatea superioara a oviductului unde se
produce fecundarea.
Ovulul este asaltat de mai multi spermatozoizi de unele
glicoproteine asemanatoare reactiei anticorp-antigen.
Cu ajutorul acrozomului spermatozoidul traverseaza
membrana pelucida a ovulei avand loc fecundarea.
27
Anatomia aparatului genital femel
Aparatul genital femel ete format din gonada
femela(ovar) si caile genitale reprezentate de:
1. trompe uterine
2. uter
3. vagin
4. vestibul vaginal
5. vulva
6. gonada aneza: - Glanda mamara
Ovarele
Sunt organe pereche plasate in cavitatea abdominala
caudal rinichilor si cranial coarnelor uterine de care sunt
legate prin trompele uterine sau oviduct.
Ovarele sunt suspendate de catre ligamentul lat ovarian
prin asa numitelel burse ovariene.
Forma ovarului difera cu specia astfel:
La iapa suprafata este neteda forma globuloasa
asemanator rinichiului de oaie la nivelul infundaturii
gasindu-se fosa de ovulatie.
La vaca si la oaie sunt mai mici fata este neregulata
datorita foliculilor ovarieni sau corpilor galbeni care
proiemina pe suprafata ovarului.
La scroafa ovarul are aspect muriform datorita
foliculilor,in diferite stadii de dezvoltare .
Bursuc Bogdan Ciprian
Pe sctiune ovarul prezinta la periferie o zona
parinchimatoasa cu foliculi ovarieni in diferite stadii de
dezvoltare iar in zona centrala prezinta o zona vasculara
bogata in vase si nervi.
Foliculii ovarieni
Au forma sferica formati din mai multe straturi de
celule in centrul carora se gaseste ovula si lichidul
flocular.
Pe masura dezvoltarii foliculilor acestia migreaza si se
apropie de suprafata ovarului pe care o deniveleaza.
Ajunsi la maturitatre foliculii se sparg fenomen
denumit dehiscenta foliculara si pun in libertate ovulul
care cade in pavilionul trompei uterine nivel la care are loc
fecundatia.
Dupa eliberarea ovulului in cavitatea foliculara ramasa,
se formeaza corpul galben care secreta hormonul luteinic
denumit si progesteron.
In zona medulara a ovarului vasele si nervii sunt
sustinuti de o stroma conjunctiva in care se gaseste si
glanda interstitiala a ovarului.
28
Caile genitale femele
Trompele uterine
Denumite si oviducte sunt situate simetric intre ovar si
varful cornului sub forma unei palnii cu marginile
franjurate denumita pavilionul trompei avand rolul de a
capta cornul uterin.
La exterior trompele uterine sunt acoperite de peritoneu
care se continua cu ligamentele laet si se formeaza peretele
extern al bursei ovariene.
Sub seroasa se gaseste o adventice.
Mucoasa este subtire si formeaza numeroase pliuri
longitudinale.
Uterul este un organ musculo-membranos care
continua in sens caudal trompelor uterine pana la nivelul
vaginului.
In serie animala exista mai multe tipuri de uter.
La iepuroaica se intalneste un uter dublu fiecare
deschizandu-se la nivelul vaginului.
La iapa se gasesdte un corp uterin simplu.
La vaca,scoafa si catea se gaseste un corp uterin
despartit incomplet de un sept si care se continua in sens
cranial cu doua coarne uterine lungi la carnasiere si mai
scurte la vaca si iapa.
Rolul uterului este acela de a primi,adaposti si hrani oul
fecundat si mai tarziu produsul de conceptie pana la un
Bursuc Bogdan Ciprian

anumit nivel moment in care este expulzat in mediul Gatul uterin sau cervixul
exterior. Are peretii foarte grosi.La interior prezinta un canal
ingust care comunica in sens caudal cu vaginul.
Conformatia si structura uterului La nivelul deschiderii vaginale a cervixului mucoasa
formeaza printr-o serie de pliuri radiale si circulare o
Uterul este alcatuit din: formatiune denumita floare involta.
coarne uterine Uterul este suspendat de peretele cavitatii pelvine prin
corp uterin intermediul ligamentelor late.
gat uterin si cervix Perineul sau seroasa uterului inveleste o musculoasa
netede dispusa pe 3 straturi denumita miometru.
Coarnele uterine Mucoasa uterina sau endometrul prezinta un epiteliu
Au forma usor conica alungite si divergente unustratificat cu celule ciliate.
continuandu-se anterior cu oviductul iar caudal fuzioneaza In timpul estrului mucoasa se ingroasa foarte mult.Ea
in corpul uterin. este prevazuta cu numeroase glande uterine raspandite
La pisica,catea si iepuroaica sunt lungi si rectilinii. zonal sau difuz pe suprafata mucoasei determinand tipul
La scroafa sunt foarte lungi flexuoase si plasate in de placenta.
cavitatea abdominala. La rumegatoare endometrul prezinta niste proieminente
La vaca si oaie sunt mai scurte si recurbate sub forma rotunjite denumite carunculi asezate pe 4 randuri paralele
coarnelor de berbec. si care reprezinta structurile materne ale placentei.
La iapa au varful rotunjit si sunt recurbate in talpi de In timpul gestatiei carunculii uterini se anastomozeaza
sanie. cu straturile corespunzatoare fetele denumite cotiledoane,
cresc foarte mult in volum si formeaza impreuna
placentonul.
Corpul uterin
Este scurt si ciindric turtit dorsoventral si se continua Vaginul
caudal cu gatul uterin. Este plasat in continuarea gatului uterin si se continua
cu vestibului vaginal si vulva impreuna cu care se
formeaza organul copulator femel.In sens caudal este

29
Bursuc Bogdan Ciprian
delimitat de plica himenala si meatul urinar de la nivelul
careia incepe vestibulul vaginal.
Structura vaginului este asemanatoare cu a uterului,
peretii sunt mai subtiri si elastici iar mucoasa prezinta un
epiteriu pavimentos stratificat cheratinizat.
Mucoasa are o culoare roz iar in perioada caldurilor
devine rosie si acoperita cu mucus.
Pe planseul vaginului la nivelul delimitarii de
evstibulul vaginal se gaseste meatul urinar care la vaca si
la scroafa este precedat de fosa sbuterala.
Vestibulul vaginal
Este un conduct mixt genito-urinar delimitat cranial de
meatul urinar iar caudal de vulva.
Are jumatate din lungimea vaginului si se gaseste in
cavitatea pelvina.
La exterior este acoperit de tesut conjunctiv iar
structura difera de a vaginului lipsind seroasa si avand o
musculatura striata proprie asemanatoare muschilor
uretrali de la mascul.
Iar sub mucoasa in peretii laterali se gasesc glandele
vestibulare,mari la vaca si iapa si pe planseu glandele
vestibulare mici.
La vaca si scroafa sub meatul urinar se gaseste un
diverticul sub uretral.
30
Vulva
Reprezinta partea externa a organelor genitale femele,
se gaseste plasata sub anus de care este despartita prin
perineu.
Are aspectul unei fante verticale delimitate de doua
labii reunite la nimelul a doua comisuri.
La nivelul comisurii inverioare se gaseste plasat
clitorisul care este un organ erectil omolog corpilor
cavernosi de la mascul.
Mucoasa vulvara este asemanatoare cu mucoasa
vestibulului vaginal.
La marginea libera a labiilor vulvare mucoase se
continua cu pielea vulvara care este identica cu pielea
scrotala de la mascuii speciei respective.
Musculoasa este reprezentata de muschii striati
constrictori care se continua cu musculatura vestibulara.
Diferentieri in serie animala.
La iapa labiile vulvare sunt de culoare neagra comisura
inferioara este rotunjita si adaposteste un clitoris dezvoltat.
La vaca,oaie si scroafa labiile sunt de culoare roz iar
comisura inferioara este ascunsa si prevazuta cu un smoc
de peri.
La carnasiere vulva este triunghiulara cu comisura
inferioara ascutita.
Bursuc Bogdan Ciprian
La iepuroaica prezinta 2 perechi de labii mari si
mici.Labiile mari fiind acoperite cu peri lungi.
Glandele anexe Glanda mamara
Glandele sunt al caror produs de secretie este laptele
care asigura si influienteaza dezvoltarea postnatal a
nou-nascutului.
Dezvoltarea si functionarea glandei mamare incepe
odata cu activitatea aparatului genital femel.Atinge
maximum de functionare in perioada de alaptare si isi
inceteaza functionarea odata cu sfarsitul activitatii
aparatului genital femel.
Femelele care dau nastere la mai multi pui prezinta
mamele multiple asezate in randuri paralele si perechi.
La capra,oaie si iapa se dezvolta o singura pereche de
mamele plasate inghinal.
La vaca se dezvolta 2 perechi care fuzioneaza pe linia
mediana formand ugerul.
In constitutia ugerului la vaca intra 4 sferturi fiecare
prezentand un corp semisferic care se prelungeste ventral
cu un mamelon in varful careia se deschide un singur
canal papilar.
Structura ugerului de la exterior spre interior.
Pielea este subtire si grasoasa sustinuta de ligamente
mamare care provin din tunica abdominala.
31
Capsula mamara inveleste parenchinul mamal(tesut
glandular si este proprie fiecarui sfert).
Capsula trimite spre interior niste septe care imparte
tesutul glandular in lobi.
Tesutul glandular are culoare galben lutoasa si este
format din lobuli a caror unitate functionala este
reprezentata de acinul mamar(secreta laptele)
De la nivelul acinilor mamari laptele pleaca prin
canalele galactofore care converg spre baza mamelonului
unde se varsa intr-un spatiu numit sinus galactofor.
De aici prin canalul papilar sinusul se deschide in
varful mamelonului care este inchis de un sfincter.
Sinusul galactofor impreuna cu canalele galactofore
aferente si acinii glandulari corespunzatori formeaza un
sistem galactofor.
Numarul de canale papilare din varful unui mamelon
depinde de numarul de sisteme galactofore ale mamelei
respective variind cu specia astfel:
la vaca: 1
la iapa: 2-3
la catea: 5-8-12
la scroafa: 4-5-6
Bursuc Bogdan Ciprian

Fiziologia aparatului genital femel
Rolul aparatului genital femel este acela de a produce
gametul sexual femel respectiv ovula.
Activitatea organelor genitale fiind ciclica ea
desfasurandu-se dupa asa numitul ciclu estrial sau ciclul
sexual.
Ciclul sexual la femela cuprinde 4 faze care se repeta
ciclic si care incep dupa pubertate si se continua in toata
perioada fertila a femelei pana la epuizarea tuturor
foliculilor ovarieni.
Aceste faze sunt:
1. Proestru
2. Estru
3. Metestru
4. Diestru Anestru
Proestru
Consta in dezvoltarea foliculilor ovarieni,cavitari si
maturarea lor.
In aceasta faza mucoasa uterina prolifereaza si se
ingroasa.
Estru(caldurile)
Ca nivel ovarian are loc dehiscenta ovariana iar in
sange se gaseste o cantitate maxima de hormoni estrogeni
mai ales foliculina,care vor determina aspectul
caracteristic de calduri si aparitia dorintei de monta.
In aceasta perioada femela accepta masculul.
Metestru(Postestru)
Se instaleaza odata cu dezvoltarea corpului galben,
apar hormonii luteinici(LH), iar la nivelul mucoasei
uterine se produce o ingrosare,se mareste cantitatea de
secretii si se creaza conditii optime pentru grefarea, fixarea
oului fecundat.
Diestru
Se caracterizeaza prin degenerarea corpului galben in
corp alb daca ovulul nu a fost fecundat.
Ciclul sexual reluandu-se.
Daca ovulul a fost fecundat corpul galben se dezvolta
avand o activitate endocrina intensa pana la formarea
placentei.
La vaca ciclul estral dureaza 21 zile.
La fel la scroafa.
La catea se repeta de 2 ori pe an.
Oile intra in calduri odata pe an Toamna.
In perioada de estru se elibereaza ovocitul acesta
ajunge in trompa oviductului,sufera o diviziune
egvationala rezultand ovulul si al doilea globul polar.

32
Bursuc Bogdan Ciprian

In structura ovulului se gasesc lipide,mucopoliozide Anatomia aparatului genital la pasari

care alcatuiesc vitelusul nutritiv al ovulului.
Aparatul genital mascul
Nucleul ovulului se numeste vezicula germinativa
prevazuta si cu un nucleol. Testicolele se gasesc plasate in cavitatea abdominala in
La exterior ovulul prezinta o membrana vitelina care la fata rinichilor avand o albuginee subtire care permite
randul ei este acoperita de membrana pelucida care in marirea in volum a testicolelor in perioada de
momentul fecundatiei este strabatuta de spermatozoizi. rut(imperechere).
Membrana pelucida este acoperita de numeroase celule
foliculare. Epididimul este absent iar canalul deferent este lung si
flexuos,trece pe sub rinichi si se deschide la nivelul
Dupa fecundare prin unirea celor doi gameti rezulta cloacei,la baza papilei copulatoare.
celula ou sau zigot.
Aceasta la randul ei sufera diviziuni repetate si trece Glandele anexe lipsesc
succesiv prin stadiile de
- Morula Penisul are forma unei papile reduse in volum in forma
- Blastula de jgheab la cocos si in forma de apendice spiralat la
- Trofoblast palmipede.La acestea din urma ajungand pana la 10 cm.
Iar la 7 zile dupa fecundare se produce fixarea de
mucoasa uterina proces denumit nidatie.
Legaturile dintre trofoblast si epiteliul mucoasei uterine
se vor pastra pe toata perioada gestatiei,poarta denumirea
de placenta.
In momentul parturitiei(fatarii) aceste legaturi se
intrerupo fatul fiind expulzat la exterior.

33
Bursuc Bogdan Ciprian
Aparatul genital femel
Este reprezentat numai de ovarul si oviductul stang.
Ovarul are aspectul unui ciorchine suspendat pe fata
ventrala a lobului cranial al rinichiului stang.
Este format din ovisaci in diferite stadii de evolutie
fiecare fiind sustinut de un ligament propriu.
Ovisacii maturi au coloare galbuie portocalie.
Cei imaturi galben spre alb.
Oviductul este un organ impar se intinde de la ovar
spre cloaca in perioada ouatului putand atinge 70 cm.
Este alcatuit din urmatoarele segmente:
1. Pavilionul trompei(infundibul).Capteaza
ovulul la acest nivel avand loc fecundarea.
2. Magnum are rolul de a secreta albusul in timp
de 3 ore.Tot la acest nivel se formeaza salazele care au
rolul e a fixa galbenusul in centrul oului.
3. Istmul are rolul de a secreta membranele
cochiliere.
4. Uterus are rolul de a produce in cca. 20 ore
coaja oului si pigmentii caracteristici.
5. Vaginu se dechide la nivelul proctodenulei
unde oul stagneaza pana la expulzare.
34
Fiziologia aparatului genital la pasari
Aparatul genital femel
Fiziologia aparatului genital la pasari este in linii mari
asemanatoare celei de la mamifere.Numai ca la pasari
embrionul se dezvolta in afara organismului matern.
De aceea oul este foarte voluminos avand o cantitate
enorma de substante nutritive necesare dezvoltarii
embrionului precum si un sistem de invelitori si un grad
variabil de permeabilitate care asigura in acelasi timp si
protectia ermbrionului.
Galbenusul din centrul oului este un ovocit gigant
format din vitelus nutritiv,o redusa masa citoplasmatica
(banutul) si un nucleu.
Daca oul a fost fecundat in locul masei citoplasmatice
se dezvolta discul germinativ din care va lua nastere
viitorul embrion din ouale puse la incubat.
Spre deosebire de mamifere intervalul de timp dintre
ovulatii la pasari este foarte scurt.
Formarea unui ou necesita 24 de ore.
In cazul raselor perfectionate in directia productiei de
oua,ouatul are o frecventa zilnica.