SISTEME INTELIGENTE DE TRANSPORT

MASTER

PROIECT
ARHITECTURI ALE SISTEMELOR INTELIGENTE DE
TRANSPORT

Profesor: Studenta:
S.l.dr.ing.ec. Nemtanu Florin Gologan Adriana
SISTEME AVANSATE DE INFORMARE A CLTORILOR (ATIS)

Introducere

ATIS

Prin utilizarea unei bune informri, cltorii pot lua decizii ntemeiate pentru
planurile lor de cltorie. Sistemele de informare a cltorilor conin funcii de
planificare a unei cltorii multimodale, de ghidare pe ruta respectiva i de
asisten pentru cltori i pentru conductorii vehiculelor. De asemenea, ele pot
permite efectuarea i confirmarea plii de ctre cltori pentru serviciile primite i
includ i posibilitatea de notificare a personalului n caz de urgen.

Informaiile pentru planificarea cltoriei i asisten pot fi asigurate nainte de

cltorie sau n cursul acesteia. Asistena pentru planificarea cltoriei ofer
informaii asupra rutei, incluznd starea drumurilor, informaii de trafic, timpii de
cltorie i informaii de tranzit care se utilizeaz pentru selectarea rutei, a modului
de cltorie i a momentului plecrii.

Principalele funcii asigurate de sistemele avansate de informare a cltorilor

sunt: planificarea multimodal a cltoriei, informaii i servicii de ghidare pe ruta
aleas,funcii de asistare, interfaarea cu sistemele de management al traficului din
regiune,pentru obinerea unor informaii de trafic, informaii referitoare la
incidente, informaii referitoare la rut pentru autostrzi i artere i interfaarea cu
sistemele regionale de management al transportului. Tehnologiile de informare a
cltorilor permit acestora s primeasc informaii referitoare la reeaua rutier i
de transport. Exist dou categorii fundamentale de informare a cltorilor: nainte
de cltorie i n timpul acesteia. Aceast clasificare,precum i tipul informaiei
asigurate, se bazeaz pe momentul n care este obinut informaia, relativ la
momentul de nceput al cltoriei.

Sinteza bibliografica ( situatia actuala )

Una din problemele majore cand calatoresti este nesiguranta. ATIS se bazeaza
pe conceptul conform caruia cu cat este disponibila mai multa informatie, cu atat
calatorii isi vor optimiza timpul de calatorie, ruta sau modul de transport, ceea ce
conduce si la cresterea eficientei sistemului de transport multimodal. Majoritatea
informatiilor cu privire la ruta sunt culese cu ajutorul echipamentelor de
supraveghere (detectoare de vehicule, camere de luat vederi si sisteme automate de
localizare a vehiculuilui) si sunt preluate de calculatoare in cadrul centrelor de
management al traficului pentru distribuirea lor ulterioara catre sistemele de
informare a calatorilor.

Informarea calatorilor, fie inainte de calatorie, fie in timpul acesteia, poate fi

clasificata ca fiind: statica sau in timp real. Informatia statica a calatorilor, din care
cea mai mare parte poate fi considerate informare inainte de calatorie. Informatia
in timp real poate fi furnizat atat inainte de calatorie, cat si in timpul calatoriei.
Pentru ca informarea calatorilor sa fie utila, aceasta trebuie sa fie actuala si primita
in timp util pentru a permite utilizatorului sa actioneze conform informatiilor
primita, calatorii vor si trebuie sa stie ca informatia este corecta. Calatorii
platesc pentru informatii precise si punctuale, iar acestea trebuie sa contina
suficiente detalii referitoare la pozitii geografice, timpi si posibile alternative
pentru a fi folositoare in planificarea calatoriei.

Ipoteze de cercetare

Sistemele de informare a calatorilor contin functii de planificare a unei calatorii

multimodale, de ghidare pe ruta respectiva si de asistare pentru calatori si pentru
conducatorii vehiculelor. Informatiile pentru planificarea calatoriei si asistenta pot
fi asigurate inainte de calatorie sau in cursul acesteia.Modurile de ghidare online
autonome sau dinamice ofera informatii de planificare a rutei, indicatii referitoare
la directia de mers si alte informatii de asistenta a navigatiei.

Tehnologiile de informare a calatorilor permit acestora sa primeasca informatii

referitoare la reteaua rutiera si de transport. Cea mai mare parte a informatiei de
calatorie este obtinuta cu ajutorul echipamentelor de supraveghere si este
prelucrata de calculatoare intr-un centru de management al transportului si
distribuita cu ajutorul unor tehnologii audio si vizuale.

Serviciile online de accesare a internetului reprezinta o metoda tot mai utilizata

pentru obtinerea informatiilor de calatorie inainte de inceperea acesteia. Buletinele
electronice de stiri reprezinta un sistem de informare care utilizeaza calculatorul,
de acasa sau de la birou pentru solicitarea si afisarea informatiilor de calatorie.
Videotextul este un sistem de informare bidirectionala, orientate pe utilizator care
foloseste calculatorul, pentru solicitarea si afisarea de informatii. Telefonul de
informare a calatorilor (TAT- Traveller Advisiory Telephone) cunoscut si sub
denumirea de audiotext poate furniza la nivel de minut informatii referitoare la
trafic sub forma unor mesaje vocale. Sistemul cu banda inregistrata de tip bucla
difuzeaza in mod continuu mesaje preinregistrate si nu accepta comenzi interactive
de la cel care suna. Un sistem cu raspuns vocal(VRS- Voice Response System)
furnizeaza celor care suna, un raspuns vocal interactive si servicii de mesagerie
vocala. Sistemele de tip ATIS ,,depoziteaza o cantitate semnificativa de informatii
referitoare la conditiile de trafic, incidente, operatiuni de transport etc. Tehnologia
teletext utilizeaza intervalul de stergere vertical (VBI- Vertical Blanking Interval),
din largimea de banda a canalului de televiziune pentru a transmite informatii
calatorilor. Canalele CATV(CAble TeleVision) pot transmite informatii grafice,
informatii text si informatii audio de-a lungul unor perioade specifice de timp sau
24 de h pe zi, daca este alocat un canal de trafic special.

Televiziunea interactiva este asemanatoare televizuinii prin cablu si radio

televiziunii, in sensul ca informarea in timp real a calatorilor se face prin
intermediul televizorului. Monitoarele de afisare sunt utilizate pentru a furniza
calatorului orarul curent, destinatia si serviciile oferite, iar panourile cu mesaje
variabile sunt utilizate in statiile de tranzit si in statiile de autobuz. Reteaua de
difuzare radio-comerciala este in prezent, principala metoda de diseminare a
informatiilor de trafic catre conducatorii vehiculelor. Tehnologiile bazate pe
comunicarea fara fir utilizeaza sateliti, statie radio celulare, pachete de date
celulare digitale, date mobile si mesagerie fara fir, sisteme radio de date, reteaua
radio zonala si comunicatii dedicate cu raza redusa de activare.

Descriere:
a) Sistemul se adreseaza:
cltorilor;
conductorilor de vehicule;
serviciilor de urgen (politie,ambulanta,pompieri);

Figura 1: Validarea calatoriei

b) Informaiile oferite de sistem:
condiii de trafic;
condiii meteo (privind temperatura, umiditatea, viteza i direcia vntului;
vizibilitatea, ploaie, prezena gheei i a zpezii);

informaii legate de eventualele evenitmente produse pe traseu (accidente);

i suport pentru servicii de urgen;
informatii legate de managementul traficului;

Figura 2: Informatii ITS

c) Moduri de informare:
sisteme de control al traficului, constnd din instalarea de echipamente,
precum: servere, switch-uri, Ethernet, imprimante, panouri de
distribuie, panouri afiaj, controlere digitale;
panouri cu mesaje variabile pentru a asigura conductorilor auto
informaii privind incidentele aprute pe drum;
staii meteorologice pentru colectarea datelor privind temperatura,
umiditatea, viteza i direcia vntului, vizibilitatea, ploaie, prezena
gheei i a zpezii;
sistemul de informare al transportului public;
la bordul vehiculului (Pasagerii transportului public pot fi informai
despre timpul de sosire estimat la bordul vehiculului, n staii, pe
telefonul mobil sau chiar pe Internet nainte de startul cltoriei);

Figura 3: Informatii pentru calatori

web site-Prin intermediul unui site web putem afisa diferite informatii
cu privire la trafic (drumuri inchise, accidente, conditii meteo);
mijloace de transport (rute deviate, suspendate sau timpii de circulatie);
alte servicii de informare a pasagerilor, ca de exemplu: afiarea locaiei
curente a autovehiculului, distanei ntre staii, furnizarea de informaii
referitoar la parcri, pentru cei care folosesc mijloace proprii de
transport.
 Figura 4: Informatii cu privire la timpul calatoriei
Actorii implicati ai sistemului

Actorii ITS:
Utilizatorii
Operatorii
Furnizorii

CNADNR (Compania Naionala de Autostrzi i Drumuri Naionale din

Romnia) asigur implementarea programelor de dezvoltare unitar a reelei
de drumuri publice, n concordan cu strategia Ministerului Transporturilor
si Infrastructurii, Planul Naional de Dezvoltare a teritoriului i cerinele
economiei naionale;
conducatorii de vehicule (pot informa operatorii sistemului cu privire la
starea drumurilor, accidente, sau diversi factori perturbatori);
politie, ambulanta, pompieri (au un rol foarte important, ele trebuind s
intervin n cel mai scurt timp cu putin ori de cate ori un eveniment nedorit
a avut loc);
transportatori-ISP ;
calatorii (calatorii pe langa faptul ca sunt beneficiarii acestui sistem ei pot fi
consiliati cu privire la modificarea rutelor i schimbarea modului de
transport, prin informatiile adunate de la calatori se poate decide care sunt
orele de varf, sau intervalele orare mai putin circulate si se poate stabili daca
se suplimenteaza sau nu anumite rute).
 Aspiratii si cerinte:

Una din cele mai importante componente ale Arhitecturii ITS este lista
Aspiraiilor Actorilor. Acestea constau din obiective i cerine de nivel nalt ale
tuturor celor implicai n dezvoltarea ITS, ex. utilizatori, operatori i furnizori, ce
se regsesc sub termenul de Actori ITS.
Aceste Aspiraii sunt apoi convertite n simple declaraii ce sunt numite
Nevoile Utilizatorilor, ce sunt prezentate ntr-o form similar aspiraiilor.

Informaii de cltorie

Sistemul trebuie s furnizeze de urgen, informaii tuturor

participanilor la trafic gratuit

Sistemul trebuie s fie n msur s furnizeze informaii cu

privire la rutele alternative n cazul n care acestea sunt mai
rapide, mai ieftine, mai scurte, etc

Sistemul va permite cltorilor s-i planifice cltoria

folosind propriile criterii de cltorie (moduri de transport,
ora de plecare / sosire, etc).

Sistemul trebuies fie n msur s furnizeze informatii

corecte, credibile, n timp util, i uor de neles de
participantii la trafic i de calatori.

Managementul traficului:

Sistemul trebuie s fie capabil s controleze drumurile

urbane i traficul.
 Sistemul trebuie spoat s foloseasc metodologii diferite
pentru a controla zone separate ale reelei rutiere

Sistemul trebuie s permit ca datele pe care le

inmagazineaza sa poata fi extrase de ctre un operator pe o
varietate de mass-media.

Sistemele de la bordul vehiculelor

Sistemul trebuie s ofere sprijin pentru asisten direct sau

indirect pentru conducatori.

Managementul transportului public

Sistem furnizeaz un transport public atractiv si efficient

Sistemul trebuie s fie capabil de a gestiona una sau mai

multe moduri de transport public

Sistemul trebuie s poat sprijini operatorii de transport

public n planificarea pentru utilizarea optim a resurselor
existente pentru a satisface cererea.

Sistemul trebuie s poat primi informaii cu privire la

numrul de serviciu, identitatea, starea, ocuparea i
localizarea pt toate vehiculele din flota n timp real.

Sistemul trebuie s poat s monitorizeze numrul de

cltori ce ateapt intr-o statie.
 Sistemul trebuie s poat identifica un incident i ia msurile
necesare pentru a proteja pasagerii

Sistemul trebuie s poat s informeze cltorii cu privire la

operaiunile transportului public pentru un mod de transport,
de exemplu, timpul de cltorie, ntrzieri, tarife etc.

Sistemul trebuie s poat s analizeze nregistrrile de

sondaje i utilizare a datelor operaionale, i de pasageri,
pentru a ajuta la procesul de planificare.

Indicatori de performant

Indicatorii de performanta - sunt definiti generic ca masuratori prin care

conducerea, managementul si investitorii pot sa evalueze performanta afacerii pe
termen mediu si lung si care asigura comparabilitate intre diverse industrii, in
dinamica.

Indicatorii sunt de regula sunt rezultanta unei evolutii in timp, sugerand

dinamica fata de o baza de referinta, cu sau fara scop strategic.

Indicatorii cheie de performanta raspund unor intrebari diverse: Unde

suntem?, Unde vrem sa ajungem?, Cum facem asta?, oferind informatii cu
privire la stadiul curent, comparatii de piata, target viitor. Prin urmare, se impune o
selectie clara a KPI Indicatori cheie de performanta ca fiind acei indicatori care:

K = furnizeaza avantaj competitiv, legat de obiectivele strategice,

legat de functionarea unitatii de afaceri in mod direct
P = sunt legati de performanta in mod direct, clar masurati,
cuantificati, cu cauze de influenta prestabilitate
I = asigura comparabilitate fata de diverse referinte, orientat catre
corectii viitoare si care nu explica evenimente istorice.
 n cazul de fa, putem defini anumii indicatori care s poat cuantifica
performana sistemului att din punctul de vedere al funcionalitii ct i al
costurilor. Dintre categoriile de factori KPI, cele mai importante pentru sistemul de
fa sunt:
Accesibilitate: capacitatea unei persoane de a accesa un serviciu in timp
util, lund n considerare densitatea de circulaie precum i costurile de
transport raportate la venitul mediu.
Mobilitate: caracteristicile unei cltorii, alegerea mijlocului de transport,
fluena cltoriei
Performan economic: impactul economic a sistemului de transport,
precum costurile de congestie, beneficii, reduceri de costuri datorate
mbuntirii performanei
Calitatea vieii: simul satisfaciei, estetic
Conservarea i protejarea mediului: resurse naturale consumate, emisii de
noxe i deeuri, consum de energie
Sigurana: incidente ce in accidente/incidente sau infraciuni n reeaua de
transport
Eficien operaional: folosirea resurselor n scopul reducerii costurilor
Condiii de infrastructur i performan: starea infrastructurii fizice a
reelei de transport

Aadar, evaluarea unui serviciu de transport public trebuie s acopere

urmtoarele puncte:
Utilizarea i disponibilitatea transportului public
Accesibilitatea transportului public
Nivelul de serviciu
Nivelul de satisfacie a clientului
Percepia clientului asupra siguranei
Nivelul de incidente notabile

Utilizarea transportului public este msurat comparnd numrul anual de

pasageri raportat la numrul de kilometri de serviciu. Kilometrii de serviciu sunt
kilometrii operai pe parcursul serviciului efectiv exluznd kilometrii parcur i de
un vehicul de la depou pn la startul unei curse. Accesibilitatea Transportului
Public este msurat lund n calcul numrul de cltorii pe fiecare or pe
parcursul unei zile. Nivelul de serviciu se refer la combina ia dintre doi factori, i
anume punctualitate i consisten. Nivelul de satisfacie a clientului exprim
satisfacia fa de transportul public, percepia public asupra performan ei
serviciului.
Percepia asupra siguranei este un factor important, iar evaluarea lui ajut la
luarea de msuri pentru a mbunti sigurana cltorilor. Rata incidentelor
notabile se mparte n dou categorii: A (moarte sau daune semnificative) i B
(incidente cu potenial de a cauza un eveniment serios).

Punctual, pentru sistemele de informare a cltorilor, putem defini

urmtorii indicatori de performan:
Afiarea vehiculelor active
Acurateea predictiilor afiate
Claritatea afioarelor
Accesarea afioarelor
Prioritizarea informaiei

Utilizarea metodelor

Pentru a evidenia eficacitatea unui sistem de informare n timp real fa de

un sistem cu actualizare periodic, am luat spre analiz un sistem care transmite
permanent date ctre un centru de calcul care va afia pe diplay-uri disponibile n
staiile de cltori sau cu ajutorul unor aplicaii mobile, informaii despre circula ia
vehiculelor de transport public comparativ cu un sistem care este actualizat o
singur dat pe zi i folosete informaii din baza de date i arhiva sistemului.
n cazul sistemul de informare n timp real, pentru determinarea pozitiei i
vitezei n fiecare vehicul va fi montat cte un terminal GPS ce va conine cte un
receptor GPS i cte o antena mic rectangular de circa 10 cm lungime i 2 cm
grosime. Terminalul GPS i va calcula poziia acordant n timp variabilele de la
mai muli satelii GPS. Acesta determin poziia terminalului cu o precizie de
100m.

Semnalele venite de la sateliii GPS permit receptorului s calculeze :

poziia vehiculului n coordonate WGS-84 dac cel puin 3 satelii sunt
vizibili simultan
poziia i altitudinea n coordonate WGS-84 dac cel puin 4satelii sunt
vizibili simultan
viteza de deplasare instantanee [km/h], viteza medie nregistrat n decursul
unui parcurs[km/h];
direcia de deplasare fa de polii teretri;
 traseul cltoriei prin achiziia i plotarea poziiilor successive ale mobilului;
ora GPS i international UT cu precizie de 10 secunde generate de
utilizarea unor ceasuri atomice pe vehiculele spaiale;
eroarea n poziie exprimat n raza cercului de probabilitate n care este
localizat receptorul GPS;
ora local;
Fiecare vehicul va avea o unitate central pentru prelucrarea informaiilor
venite de la receptorul GPS i a altor informaii venite de la al i senzori monta i la
bord i un echipament de comunicaii mobile de tip FM radio.
De asemenea, la unitatea central va fi legat i dispozitivul Ready to start
dispozitiv acionat de ofer n staiile care se afl naintea intersec iilor
semaforizate pentru acordarea prioritii autobuzului fa de celelalte vehicule din
trafic.
Pentru informarea cltorilor n ceea ce privete staia urmtoare,
(denumire staie, liniile de coresponden) n fiecare vehicul va fi montat cte un
panou cu mesaje variabile matriceal cu o linie care va fi legat i el la unitatea
central.
Semnalul n ceea ce privete anuntarea staiilor urmtoare despre timpul n
care vehiculul va ajunge n staie va fi dat de un emitor FM radio, legat i el la
unitatea de bord.
Informaiile preluate de sistem despre respectivul vehicul nu vor fi afi ate
doar n cadrul vehiculului, ci vor fi trimise ctre un centru care va asigura
transmiterea informaiilor att n staiile de transport public ct i n cadrul
aplicaiilor mobile compatibile.
Astfel, pentru transmiterea informaiei la distan exist la ora actual o
varietate de soluii, alegerea lor depinznd de fiecare furnizor de servicii de
transport public n parte. Printre cele mai commune tehnologii se numr
tehnologia Ethernet, comunicaiile wireless, tehnologia radio.
Pentru transmiterea informaiei ctre centru de comand schema logic este
urmtoarea:
 Antena Receptoare Emitator Radio Statia Urmatoare

Sursa Alimentare

Panou Mesaje Variabile Ultima statie

Microprocesor

Semafor Centru de comanda

Sistem Iluminare si Semnalizare Statie

Figura 5: Schema logica a informatiilor spre centrul de comanda

Cel de-al doilea sistem de informare a cltorilor este reprezentat de:

Integrarea serviciului de date TraficOK n aplicaii de navigaie special

adaptate pentru telefoane inteligente, tablete sau alte dispozitive mobile cu
conexiune wireless sau 3G care permit verificarea rapid i n timp real a strii
drumurilor, existena unor evenimente de genul accidente, drumuri n lucru sau
ambuteiaje pe traseul pe care utilizatorul dorete s-l urmeze. n acelai timp,
utilizatorii pot predefini o serie de rute pe care circul n mod frecvent iar aplicaia
le va putea genera automat timpul de deplasare tinnd cont de evenimentele de
trafic de la momentul respectiv.

TraficOK pentru iOS este cea mai avansat aplicatie mobil care ofera
informatii i alerte din trafic in timp real din Romania.

verifici rapid starea traficului nainte s porneti la drum, direct pe

iPhone-ul sau iPad-ul tu;
 tii exact dac traficul este blocat, unde sunt amplasate camerele radar,
dac exist lucrri la carosabil sau accidente;
luarea cele mai bune decizii n privina traseului pe care vrei s-l
urmezi.

Ce ofer aplicaia:
Hart detaliat cu starea traficului n orice moment, la nivel naional;
Durata de deplasare n timp real pe cele mai importante rute;
Actualizri continue cu localizare GPS a accidentelor i incidentelor de
pe traseu;
Asistent rutier cu localizare GPS.

Figura 6: Interfata grafica

TraficOK este o aplicaie universal care functioneaz la rezoluie nativ pe

orice iPhone sau iPad cu ecran standard sau retina. Informaiile din trafic sunt
localizate pe o hart detaliat pe care sunt afisate autostrzile i drumurile
naionale, precum i principalele drumuri judeene. V este oferit posibilitatea de
a localiza pe o hart vizibil n rezoluii mari diverse evenimente din trafic, cum ar
fi: lucrri rutiere, camere radar, accidente i blocaje. n plus, putei s alegei doar
afiarea blocajelor n trafic cu o ntarziere mai mare de 10 minute.

Aplicaia TraficOK te poate scuti de amenzi costisitoare pentru depirea

vitezei legale, emind alerte n apropierea camerelor radar fixe. Datorit interfeei
grafice moderne i uor de folosit, ai acces rapid la informaiile legate de condiiile
actuale de trafic i evoluia lor. Meniul Travel Times i afieaz durata de
deplasare n timp real ntre principalele orae din Romnia. Poi s ajui i ali
participani la trafic, chiar dac nu i ai n lista ta de contacte. Ai la dispoziie un
buton cu ajutorul cruia poi s raportezi un accident sau un echipaj de circulaie cu
radar.

Arhitectura functionala:

Arhitectura functionala reprezinta o serie de diagrame i specificaii ce

prezint funciile sau procesele necesare satisfacerii nevoilor utilizatorilor.
Sistemele de informare a calatorilor au potentialul de a furniza beneficii
semnificative legate de eficiena operaional, calitatea serviciilor, managementul
infrastructurii, i n acelai timp pentru imbuntirea siguranei, reducerea
impactului de mediu i serviciilor de informare pentru utilizatori.

Suportul calatoriei: aceasta functie este o functie de nivel inalt ce ofer

suport pentru calatorie. n timpul cltoriei pot aparea perturbaii care pot
influenta cltoria.
Folosind itinerarul consecinele sunt evaluate i coreciile sunt sugerate
pentru cltor pe parcursul excursiei.
Pregatirea planului de calatorie: este o functie de nivel inalt ce
includ faciliti pentru generarea cltoriei iniial n conformitate
cu feedback-ul de cltor, lund n considerare toate tipurile de perturbatii.
Planificare calatoriei este aciunea cea mai complex i complet care
urmeaz s fie efectuate dar de multe ori cltorul este interesat n
planificarea excursiei de la nceput pn la sfrit, pentru c este
un lucru binecunoscut i are nevoie de nici o planificare mai precisa. ntr-un
asemenea caz, cltorul, de obicei, este interesat de abaterea de la
cltorie i de informaii de trafic (TTI). Aceasta functie este capabila de
a accesa astfel de informaii pentru a dezvolta un plan mai bun de calatorie
posibil, n circumstanele date, funcia de TTI se presupune c trebuie s fie
ncorporat n funcia planului de calatorie.
Evaluarea calatoriei: aceasta functie de nivel scazut trebuie sa evalueze
succesul planului de calatorie si implementarea acestuia. Aceasta trebuie sa
se bazeze pe informatiile primite de la Functia suport calatorie si de la
 calatori dupa ce acestia au terminat un anumit traseu. Este posibil ca functia
sa primeasca informatii de la calatori, iar rezultatele sa le analizeze si sa le
trimita dispeceratului. Functia pastreaza partile reutilizabile din informatiile
despre calatorie si structura calatoriei valabila pentru alte ocazii. Functia are
posibilitatea de a produce update-uri pentru GTP data pentru al folosi in
planurile de calatorie ulterioare.

Arhitectura fizica:

Arhitectura fizica este o serie de diagrame i specificaii pentru

componentele fizice i amplasamentele lor pentru o dezvoltare specific.
Sistemul de informare a pasagerilor n timp real
Avnd la baz informaiile de la dispozitivele GPS, actualizate n timp real se poate
realiza o informare corect a cltorilor, prin afiarea unor mesaje dinamice,
n autovehicule i n staii, dar i pe internet, nainte de efectuarea cltoriei.
Astfel, integrarea sistemelor de control al traficului, de management al
transportului public i de informare a cltorilor face posibile:

regularizarea serviciilor de transport public prin oferirea prioritii la

semnalele din trafic;
creterea utilizrii transportului public n detrimentul celui individual cu
efect asupra diminurii cantitilor de emisii poluante;
permite conductorilor de vehicule s evite congestiile i s gseasc rapid
locuri libere de parcare;
permite cltorilor s compare informaiile de la diferite moduri de
transport nainte de efectuarea cltoriei;
furnizarea informaiilor ce permit cltorilor s-i modifice planurile de
cltorie cnd apar incidente i ntreruperi;
controlul accesului la aria urban prin diferite forme de taxare a
utilizatorilor.
 Sistem de informare
a calatorilor

Centru de
informare:
-modul de Server:
Panouri cu
comunicatii -modul de Unitate la bordul mesaje variablie:
-modul prelucrare comunicatii vehiculului:
-modul de afisare a
de informatii -modul de -modul de afisare a informatiei
-modul interfata transmitere a informatiei prin RDS
operatorului informatiei
-modul de stocare -modul de
arhivare informare online

Arhitectura organizationala

Cr Actori Consultant Dezvoltat Administrat Operator

t implicati or or

1. CNADNR R A A C

2. Conducatorii
de vehicule C C C I

3. Servicii de C I A A
 urgenta

4. Calatorii C C C I

responsabil (R) acea entitate care are responsabilitatea ndeplinirii unei

activiti,
implicat (A) particip la realizarea unei activiti sau aciuni

consultat (C) este consultat cu privire la o aciune sau activitate din

proiect

informat (I) este informat cu privire la o activitate a proiectului

Arhitectura de comunicatii:

Pentru a obtine siguranta datelor si a elimina riscurile majore

trebuie urmarita o protectie atat pe verticala (retea, servere, statii
de lucru), cat si pe orizontala (aplicatii, baze de date, sisteme
interconectate). Un nivel clar de securitate nu poate fi definit, insa
apelarea la solutii solide si mature si urmarirea instructiunilor
prezente in standarde si security best practices asigura obtinerea
unei bune protectii si recunoasterea de catre orice organism.
Confidentialiatea se poate pastra prin criptarea
datelor.Pentru criptarea datelor se pot folosi mai multe algoritmuri
de criptare printre care enumeram DES (Data Encryption
Standard) si AES (Advanced Encryption Standard)

DES:
DES este cifrul bloc arhetip un algoritm care ia un ir de
lungime fix de bii de text normal i l transform print-o serie de
operaii complexe ntr-un ir de bii criptai de aceeai lungime.

AES:

AES este un algoritm standardizat pentru criptarea simetric, pe blocuri folosit

astzi pe scar larg n aplicaii i adoptat ca standard de
organizaia guvernamental american NIST.

Integritate: integritatea informatiile nu poate fi pastrata

decat prin pastrarea confidentialitatii si accesarea numai de catre
personalul autorizate.Sistemul trebuie s asigure faptul c
informaiile sunt protejate la modificri neautorizate intenionate
sau neintenionate

Disponibilitate:

fibra optica

transmisii de date pe reteaua GSM

Autentificare

sistemul trebuie s verifice identitatea unui utilizator i/sau altui sistem nainte
de oferirea accesului la resursele cerute.
Arhitectura de securitate:
Securitatea in cazul dezastrelor: trebuie luate n considerare
toate tipurile de dezastre: dezastrele naturale(cutremure,
inundaii), cele tehnologice i cele provocate de om. Astfel
sistemele inteligente de transport pot fi utilizate pentru
diminuarea efectelor acestor dezastre.De exemplu cu ajutorul
camerelor amplasate se pot vedea diferite zone afectate de
dezastru.
 Concluzii

Sistemele avansate de informare a calatorilor se bazeaza pe conceptul conform

caruia cu cat este disponibila mai multa informatie, cu atat calatorii isi vor
optimiza timpul de calatorie, ruta sau modul de transport, ceea ce conduce si la
cresterea eficientei sistemului de transport multimodal.

Tehnologiile de informare a calatorilor permit acestora sa primeasca informatii

referitoare la reteaua rutiera si de transport. Cea mai mare parte a informatiei de
calatorie este obtinuta cu ajutorul echipamentelor de supraveghere si este
prelucrata de calculatoare intr-un centru de management al transportului si
distribuita cu ajutorul unor tehnologii audio si vizuale. Sistemele inteligente de
transport trebuie sa imbunatateasca securitatea transportului pentru modul
respectiv de transport.
 Bibliografie

1. http://www.swarco.com/romania-ro/Produse-si-Servicii/Managementul-
Traficului/Transport-Public/Sisteme-de-Informare-a-Calatorilor ;
2. www.alienconcept.ro/ro/prod/name/informare+calatori?var=2 ;
3. http://rria.ici.ro/ria2006_1/art05.htm
4. https://ro.scribd.com/doc/135146698/Sisteme-de-Transport-Inteligent ;
5. Corneliu Mihail Alexandrescu, Gheorghe Stan, Marius Minea
Managementul Centralizat Al Traficului Rutier Urban. Editura Centrului
Tehnic-Editorial al Armatei Bucureti, 2007.