Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6. ANALIZA MATRICEALA INSTRUMENTE de LUCRU in STUDIU DE structura urb. (PRINCIPIU DE FUNCTIONARE/ CONTINUT/ SITUATIE)
-IN URBANISMUL FUNCTIONALIST-
-principiul separarii / zonificarii functionale
-IN URBANISMUL MODERN principiul cooperarii intre activitati
-orasul sistem complex; cresterea structurala nu numai in marime ci si in complexitatea relatiilor dintre parti
analiza matriceala:
-analiza sistemica a orasului dpdv al sistematizarii( sistematizare: ansamblu de masuri tehnice, economice si legislative relative la spatiile de locuit, la
desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a materialelor, care se iau in scopul asigurarii unor conditii de viata optime;ramura urbanismului
care se ocupa cu proiectarea si reorganizarea stiintifica a asezarilor urb si rurale)
-punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica urbana si al modului in care sunt reglementate de catre edilii orasului
-elementele de cadru urban: cadru natural/ unitati economice/ dotarile urb/ forta de munca/ populatie/ locuintele/ spatiile plantate/ echipamentele etc.
- in cadrul unui sistem fix este legat direct sau indirect de toate celelalte elem ale sist => relatii cantitative (dotari urbane, populatie)/ spatiale (dotari
urbane, locuinte)
A. Matricea patratica:-pe fiecare latura activitii (a,b,c,d.) => tablou de relatii intre activitati.
B. Matricea nepatratica-relatii intre activitati si zone operationale (din teritoriu), spatii. a, b,c - activitati
1,2,3 spatii
-evidentiaza adaptarea spatiului la activitatea respectiva: adaptarea ideii la spatiu, adaptarea spatiului la idee, adaptarea functiunii la spatiu, adaptarea
spatiului la functiune, adaptarea activitatii la spatiu, adaptarea spatiului la activitate
situatie: mobilul uman subiectiv/ obiectiv => pretinde o activitate => obiectiv
(mobilul meu este obiectiv pt ca impune o activitate pe care vreau sa o desfasor; este subiectiv pentru ca impune altor oameni o activitate)
obs: -pe baza matricei struct urb se poate intocmi o reprezentare simplificata (grafica) a sistemului urban
8. Categorii de MODELE utilizate in SISTEMATIZARE , in RAPORT cu GRADUL DE GENERALITATE SI SCOPUL UTILIZARII LOCUIRII
1 . in raport cu gradul de generalitate
a . in functie de intinderea modelului :
- modelul specific - modelul general
b . in functie de profunzimea modelului :
- modelul global - modelul partial orizontal / vertical
- ex . o localitate poate fi reprezentata prin schita de sistematizare (PUG), care reflecta caracterul global (model global), aceasta aste insotita de un plan de
trafic (model partial orizontal) si de un model de cartier (model partial vertical) model global
model partial orizontal
model partial vertical
tema program este un model specific
studiul este un model global; fiecare model global se poate descompune in modele partiale; se poate lua cite un model partial de la fiecare model global
pt a se face o combinatie
in tema program(studiul modelului global; studiul modelelui partial; analiza solutiei dpdv calitativ si cantitativ)
se pun in discutie gradul de generalitate, gradul de informare, riscul modelului, ponderea utopica
riscul de obiectivitate este in masura in care modelul se suprapune cu realitatea
2 . scopul utilizarii modelelor
-modelul descriptiv analiticrol explicativ si de analiza a raportului cauza-efect
-model planificativimplicarea factorului politic in teritoriu prin decizie
-model predictiv (prospectiv)ofera o alternativa cu aspecte pozitiva si negative
model metodologic : de orientare ; de conducere cercetare,/ studiusimulare si optimizare
9. Categorii de MODELE utilizate in SISTEMATIZARE, in RAPORT cu CONTINUTUL , EXPRIMAREAsi TIPUL DE VALABILITATE. EXEMPLIFICARI
1. in raport cu continutul
a. modelul formal -se refera la forma (plan, macheta)
- exprimarea relatiilor formale - se exprima prin forma
b. model conceptual-se refera la conceptii
-exprimare teoretica si prin schite (orasul liniar)
c. modelul analogic material-se refera la esenta situatiei
-reprezinta o situatie sau un fenom. (ex: modelul gravitational)
d. mod urbanistic de indiferenta mod matematic(se studiaza un anumit teritoriu si se determina curbe pt fiecare dintre caracteristici ) ex: in cazul studiului
poluarii se ia in considerare o curba a dispersarii in teritoriu a noxelor; se unesc punctele cu aceaeasi densitate si se optine in plan o dispozitie posibila de
organizare a teritoriul
2. in raport cu exprimarea
a. mod iconic mod formal; imagini foarte clare
b. mod real-obiectiv-un obiect care exista sau este creat in scopul de a folosi
c. mod analitic foloseste o schema pt a exprima o situatie (ierarhizare restrangere ); nu poate fi exhaustiv
d. mod matematic reprentare printr-o formula
e. mod vorbit apare problema limbajului
3. in rapot cu tipul de valabilitate :
a. mod static nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece in timp este sincronic; in urbanism ordinul ideal
b. mod de echilibru momentanse bazeaza pe modelul static; studii in idea transformarii in crestere si descres; se refera la PUG.
c. modelul dinamic de comportament- reflecta transformarea
12. CORELAREA intre OCUPAREA SPATIULUI si UTILIZAREA TERITORIULUI in ABORDAREA strcturii urbane
- Activitatea urbana sta la baza constituirii organismului urban
- omul isi desfasoara viata prin exercitarea unor activitati pe un anumit teren , sau intr-o anumita forma de utilizare a solului > activitatea umana este
legata , intr-un fel sau altul, de modul de utilizare a terenului
-activitate legata de un amplasament
-activitate independenta de loc
-referitor la relatia activitate-spatiu aferent , se definesc termenii :
OCUPARE activitate /suprafata teren
UTILIZARE activitate/suprafata teren/productivitate
AFECTARE activitate/poluare/anexe/circulatii
- se observa ca rap. dintre activ. si teritoriu este foarte complex.
-indicele de utilizare a terenului prezinta interes pentru urbanismul comparatist > permite compararea unor ansambluri complexe , chiar din zone sau tari
diferite.
- eficienta sau ineficienta de utiliz. a terit..sunt in stransa legatura cu structura urbana > eficienta de utilizare a terenului (teritoriului) de constituie in
element de baza al studiului de partiu
- analugie intre POT si CUT
- sporirea eficientei este o problema de optimizare
-intre gradul de ocupare a teritoriului si gradul de utilizare a terenului exista un raport de interdependenta
-utilizarea eficienta a teritoriului de catre -colectivitate -individ
-apare necesitatea de ambient
-necesitate practica de constientizare/stapanire activa a spatiului
-nevoia de ambient impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu >factor in formarea si definirea unui anumit
comportament urban.
15. DECIZIA in ABORDAREA structurii urbane . MOMENTE DE BAZA ale DECIZIEI. EXEMPLE
-in cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras, se poate intocmi o matrice de crestere pe baza stabilirii retelei de elemente manifestate si a relatiilor
dintre ele.
-se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale propuse in planul de ansamblu nu corespund dorintelor initiale(ex noul oras THAMESMEAD Anglia
analiza profunda a starii de potentiala functionalitate , ca baza a detaliului de sistematizare).
-se ajunge la o metodologie de analiza >aprofundarea sistematica a structurii urbane , care isi poate dscoperi trasaturile la nivel de activitati, de echipament,
global,
-aceasta analiza sta la baza studiului de tema
-se intocmesc scari de crestere/matrici/grafuri de relatii functionale/spatiale/modele functionale/spatiale
1.descrierea / analiza situatiei existente
2.intocmirea unor variante de solutionare ; prin prelucrarea datelor de reduce din informatia bruta
3.analiza de impact/consecinte
4.evaluarea comparativa a variantelor > calea optima in vederea deciziei , trebuie analizata pe functiuni urbane / analiza comparativa a variantelor
-variantele sunt verificate cu ajutorul modelelor matematice si apoi sunt supuse deciziei
-prelucrarile specifice sunt :
-aplicarea schemei de analiza in conditiile specifice pe care le impune terutoriul
-abordare spatial , temporala , sectoriala ,
-analiza se face pe transversal (analiza secventiala)
- longitudinal (analilza pe parcurs , de dezvoltare)
-problemele ce trebuie abordate privind decizia : zonificare, amplasarea, alocarea de echipament, fluxuri/aboradri de trafic
-decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv ,sa se bazeze pe evaluarea corecta a nevoilor
17.DENSITATEAELEMENTELOR MORFOLOGICE
-fiecare textura se caracterizeaza in sine , in raport cu specificitatea elementelor sale de viata urbana , printr-o anumita ocupare a terenului, exprimata prin
densitatea elem. de viata urb.
-la un anumit palier , elem. de viata urbana ocupa un anumit grad de ocupare virtuala a acestui teritoriu , definind astfel un anumit grad de ocupare virtuala
a acestui teritoriu, prin densitatea elem. de viata urbana
-densit. creste cu atat cu cat de refera la un palier de grad inferior
-pe ansamblul sistemului ( transpus din retea de relatii la texturi ) prin proiectarea pe un plan orizontal >densitatea elementelor de viata urnbana variaza
dintr-o portiune in alta a ariei de extindere a sistemului > AGLOMERARI / RAREFIERI ale elementelor de viata urbana a carei configuratie poate fi pusa in
evidenta prin marcarea zonei ocupate
-in practica , configuratia di aglomerare / rarefiere ale texturilor urbane nu este concentrica (ideal)ci , de obicei , dispersata in teritoriu
-aceasta configuratie , inpretata ca o radiografie , prin comparaea ei cu alte date privind organismul urban > diagnostica al alcatuirii texturii urbane,
definindu-I o serie de deficiente
-aglomerarea elementelor de viata urbana >centre de greutate >centre de interes
-intensitatea populatiei intr-o zona este direct proportionala cu densitatea populatiei in acea zona (in momentul exercitarii interesului )putem distinge
densitate -diurna, nocturna , de locuit
-densitatea elem.de viata urbana caracterizeaza textura , dar nu poate face posibila o comparare intre diferite texturi urbane (adica nu inseamna ca o
textura cu o densitate mai mica este mai putin importanta decat una cu o densitate mai mare)
-densit. elementelor de viata urbana >activitati +comportamente
-elem. determinante activ. rezidentiala , activ. direct prod., activ.i. prod., comunicationale (ultimele 2- se afla in relationare/ in contact cu sist.)
-elementele de cadru urban sunt importante in definirea de asezari(oras in special)
-dnsitatea comunicatiilor auto, telefon , mass-media
-configuratia rarefierea densitatii >omogena (caz ideal)
-repartizarea densitatii elementelor morfologice de viata urbana trebuie sa reflecte densitatea populatiei
-densitatea este un indicator calitaitiv si reflecta modul de viata (ex locuinta cu curte interioara d1, locuinta cu lor d2 , d1 <>d2
-indicatori obiectivi POT vlabil in zonlele omogene functionalCUT
-zonificarea duce , in mod implocit , la un proces de cooperare a activitatilor umane in cadrul teritoriului , deci la o coperare a texturii elementelor de viata
urbana.
CONJUNCTURA
-functia in orice sistem , deci si in organismul urban , are un rol funct. care asigura functionalit. prin intermediul activit. oamenilor
-este exprimarea nevoii ca cerinta ->impune o activitate
-functionalitatea organismul urban (oras , ansamblu,zona ) se caracterizeaza in orice moment al existentei lui printr-o anumita functionalit.=capacitatea
struct. sale de a raspunde unui complex de nevoi care se manifesta in acel moment in teritoriu ; functionalitatea- rezultanta unui complex de functiuni - o
calitate a spatiului , o stare a spatiului ; un spatiu are o funct. buna sau nu
-functionarea exercitarea acestei calitati in spatiu ; este de natura procesului si nu de natura calitatii -este un proces in timp
-exercitarea dreptului la functia respectiva , printr-o activitate
-arhitectul gandeste, pe baza unei FUNCTII , o FUNCTIONALIT. , nu o FUNCTIONARE
-functionarea depinde de resursele financiare , de gradul de civilizatie aloamenilor, de intretinere, ea este influentata de forma
-functiunea un spatiu este in activitate (ex functiacomercialarezid; spatiul magazinului a fost transformat in locuinta)
functie functiunefunctionalitate functionare
-MOD DE ABORDARE:
1)conceptia functionalista -explica faptele urbane prin functia lor , prin rolul lor pe care il joaca in sistemul total al culturii , cum se leaga unele cu altele in
interiorul sistemului
2)metoda de analiza structural-functionalista - da functiei un sens logic ; exclude semnificatia fizica a functiei, nu este satisfacatoare pt. ca analiza oricarei
functii trebuie sa ajunga la o exprimare fizica
3)abordarea moderna diferentiat-cumulativa in oras exista mai multe manifestari ce se suprapun; fiecare manifestare are o motivatie si o definire in timp ;
aceste manifestari sunt diferite, dar efectul rezultant este de suprapunere a lor
-sincretism contopire a unor elemente apartinand domeniilor unor arte diferite ; reunire a unor elemente eterogene apartinand unor doctrine filozofice
-sincroniccare exista sau se prod. in acelasi timp, in aceeiasi per.
-sinergieasociere mai multor tesuturi pt.indeplin. aceleiasi functii
-diacronic evolutiv , istoric
-sincretism contopire a unor elemente apartinand domeniilor unor arte diferite ; reunire a unor elemente eterogene apartinand unor doctrine filozofice
-sincroniccare exista sau se prod. in acelasi timp, in aceeiasi per.
-sinergieasociere mai multor tesuturi pt.indeplin. aceleiasi functii
-diacronic evolutiv , istoric
- abordare diferentiat cumulativa
functional compozitional
- nevoile ambientale presupun o serie de activitati care impun, la randul lor, elemente cu caracter formativ elemente determinante (nu se recunosc
direct, ca atare, ci numai prin intermediul manifestarilor celorlalte doua categorii de elemente de cadru urban)
- relatiile dintre elementele de cadru urban:
56. Situare in CONTEMPORANEITATE a MODELELOR URBANISTICE FUNDAMENTALE pe linia ANALIZEI PERCEPTIEI URBANE
- analiza perceptiei urbane este un mijloc determinant in organizarea spatiului urban
- Kevin Linch analiza ridica o problema tripla :
=>a intelegerii spatiului
=>a conceptiei spatiului
=>a interventiei asupra spatiului
- studiul asupra influentei spatiului parcurs de la locuinta la locul de munca asupra productivitatii General Motors (Eero Saarinen)
-orasul se evidentiaza prin :
- intelegere specificitate complex de trasaturi
- conceptie lizibilitate calitate a spatiului provenita din organizarea lui
- interventie semnificatie calitate a spatiului provenita din suprafata primelor doua in plan mental
- orasul nu poate fi perceput ca un tablou ; geometria in conceptia arhitecturala , nu este esentiala pentru locuinta
- pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului ideea recunoasterii influentei pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului urban
- analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului participativ (cu ajutorul locuitorilor)
- aici arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia
- Kevin Linch propuneri de rezolvare a problemei :
=> metode de interventie :
- negarea modelului preluat apriori
- promovand modelarea participativa (depinde foarte mult de gradul de informare si cultura al populatiei)
65. CONCEPT DE BAZA in abordarea ALCATUIRILOR URBANE . CATEGORII URBANISTICE FUNDAMENTALE . FORTE URBANE
Categorii urbanistice fundamentale : 1. mobilul uman ; 2. spatiul urban ; 3. activitatea urbana .
1 . mobilul uman in comportamentul omului exista un interes (care se poate extinde si asupra colectivitatii sistem colectiv) care se fixeaza asupra lui,
capata o directie fixa si devine mobil.
- INTERESMOBIL UMAN (= impuls structurant pentru organismul urban) ACTIVITATE SPATIU URBAN ACTIVITATE URBANA
-mobilul uman comanda activitatea
-ex. :populatia unui cartier poate fi subiectul sau obiectul mobilului care comanda, care pretinde activitatea in teritoriu (mobiluri care produc direct activitati
umane si mobiluri care pretind o anumita activitate umana)
2.,3. intre mobilul uman si activitatea urbana exista o relatie cu caracter primar
activitatea urbana spatiu urban si o relatie cu caracter secundar spatiul urban
activitatea urbana
- in organizarea unui teritoriu relatiile dintre activitatea urbana si spatiul urban pot
fi de factura analista sau conceptuala
- Actiunea umana in raport cu teritoriul poate fi independenta, (relativ independenta)
de ex. recreerea, sau legata de teritoriu, de ex. locuirea
-A. Wadington Schismogeneza mobilurilor umaneMobilul se dezvolta in timp si exista 3 categorii de mobiluri umane :1. concomitente- in paralel (ex.
locuirea in cadrul unui ansamblu rezidential interes comun); 2. contradictorii nu se schimba reciproc , exista contradictii benefice(recreerea
efortul) si contradictii malefice (poluarea); 3. in succesiune , au ca baza esentiala acelasi punct (ex. un curs optional se poate face doar daca in prealabil
s-au facut altele)
-intervine si posibilitatea, pe langa interes, exista doua tipuri de mobiluri(favorabile si defavorabile) in dezvoltarea teritoriului
- fortele urbane =fiecare din manunchiurile de mobiluri, in stare de opozitie sau asociatie
-ORASUL=organismul urban
-B. CLAWSON si STEWART
-raportul om ativitate teren utilizat(activitatea umana e legata de modul de utilizare al teritoriului)
66. ELEMENTE MORFOLOGICE . VIATA URBANA si CADRU URBAN SCHEMA DE RELATIONARE SINTACTICA
-oragnismul uman=totalitatea activitatilor urbane localizate(elemente morfologice) viata urbana + totalitatea de spatii aferente (alte elemente
morfologice) cadrul urban
-intre ele exista o relatia dialectica fiind reciproc dependente
-Viata urbana e factorul motor al transformarii
-planul informatieieste un plan care nu este marcat fizic (activitati)
-din suprapunerea acestor doua planuri rezulta bunuri, atitudini, valori, imagini=ur
banitate se refera la comportament(conotatie pozitiva)
-morfologia urbana se constituie pe doua planuri intercondititonate intre ele un plan spatio-functional - la nivelul vietii urbane elemente cu proprietati
abstract-materiale si un plan spatio-perceptiv la nivelul spatiului urban elemente cu proprietati concret spirituale
-viata urbana elemente determinate functional si elemente determinate functional ambiental
-cadru urban elemente determinate functional, elemente determinate functional-compozitional si elemente determinate compozitional-formal
-utilizat pentru a expune o analiza de sistem conjunctiv: - pentru a construi un sistem - disjunctiv
-arbore de preferinta = daca exista cel putin un nivel intermediar (la niveluri intermediare se pun in evidenta obiectivele, iar la extremitati
mijloaceledescompunerea obiectivului pe niveluri de aprofundare)
metode de interventie
pentru fiacare posibilitate (pt mijloace) se face o analiza multicriteriala - cifra de importanta dpdv al sanselor apartine 0,1
6. ANALIZA MATRICEALA INSTRUMENTE DE LUCRU IN STUDIU DE STRUCTURA URBANA (PRINCIPIU DE FUNCTIONARE/ CONTINUT/ SITUATIE)
-IN URBANISMUL FUNCTIONALIST-
-principiul separarii / zonificarii functionale
-IN URBANISMUL MODERN principiul cooperarii intre activitati
-orasul sistem complex; cresterea structurala nu numai in marime ci si in complexitatea relatiilor dintre parti
analiza matriceala:
-analiza sistemica a orasului dpdv al sistematizarii( sistematizare: ansamblu de masuri tehnice, economice si legislative relative la spatiile de locuit, la
desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a materialelor, care se iau in scopul asigurarii unor conditii de viata optime;ramura
urbanismului care se opcupa cu proiectarea si reorganizarea stiintifica a asezarilor urb si rurale)
-punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica urbana si al modului in care sunt reglementate de catre edilii orasului
-elementele de cadru urban: cadru natural/ unitati economice/ dotarile urb/ forta de munca/ populatie/ locuintele/ spatiile plantate/ echipamentele etc.
- in cadrul unui sistem fix este legat direct sau indirect de toate celelalte elem ale sist => relatii cantitative (dotari urbane, populatie)/ spatiale (dotari
urbane, locuinte)
A. Matricea patratica:
-pe fiecare latura activitii (a,b,c,d.) => tablou de relatii intre activitati.
B. Matricea nepatratica
-relatii intre activitati si zone operationale (din teritoriu), spatii.
a, b,c - activitati
1,2,3 spatii
-evidentiaza adaptarea spatiului la activitatea respectiva:
adaptarea ideii la spatiu
adaptarea spatiului la idee
adaptarea functiunii la spatiu
adaptarea spatiului la functiune
adaptarea activitatii la spatiu
adaptarea spatiului la activitate
situatie: mobilul uman subiectiv/ obiectiv => pretinde o activitate => obiectiv
(mobilul meu este obiectiv pt ca impune o activitate pe care vreau sa o desfasor; este subiectiv pentru ca impune altor oameni o activitate)
obs: -pe baza matricei struct urb se poate intocmi o reprezentare simplificata (grafica) a sistemului urban
8. CATEGORII DE MODELE UTILIZATE IN SISTEMATIZARE , IN RAPORT CU GRADUL DE GENERALITATE SI SCOPUL UTILIZARII LOCUIRII
1 . in raport cu gradul de generalitate
a . in functie de intinderea modelului :
modelul specific
modelul general
b . in functie de profunzimea modelului :
modelul global
modelul partial orizontal / vertical
- ex . o localitate poate fi reprezentata prin schita de sistematizare (PUG), care reflecta caracterul global (model global), aceasta aste insotita de un plan
de trafic (model partial orizontal) si de un model de cartier (model partial vertical)
model global
model partial orizontal
model partial vertical
tema program este un model specific
studiul este un model global; fiecare model global se poate descompune in modele partiale; se poate lua cite un model partial de la fiecare model
global pt a se face o combinatie
in tema program(studiul modelului global; studiul modelelui partial; analiza solutiei dpdv calitativ si cantitativ)
se pun in discutie gradul de generalitate, gradul de informare, riscul modelului, ponderea utopica
riscul de obiectivitate este in masura in care modelul se suprapune cu realitatea
2 . scopul utilizarii modelelor
a) modelul descriptiv analiticrol explicativ si de analiza a raportului cauza-efect
b) model planificativimplicarea factorului politic in teritoriu prin decizie
c) model predictiv (prospectiv)ofera o alternativa cu aspecte pozitiva si negative
d) model metodologic : de orientare ; de conducere cercetare,/ studiusimulare si optimizare
9. CATEGORII DE MODELE UTILIZATE IN SSTEMATIZARE, IN RAPORT CU CONTINUTUL , EXPRIMAREA SI TIPUL DE VALABILITATE. EXEMPLIFICARI
1. in raport cu continutul
a. modelul formal
-se refera la forma (plan, macheta)
-exprimarea relatiilor formale
-se exprima prin forma
b. model conceptual
-se refera la conceptii
-exprimare teoretica si prin schite (orasul liniar)
c. modelul analogic material
-se refera la esenta situatiei
-reprezinta o situatie sau un fenomen (exemplul modelul gravitational)
d. mod urbanistic de indiferenta mod matematic(se studiaza un anumit teritoriu si se determina curbe pt fiecare dintre caracteristici ) ex: in cazul
studiului poluarii se ia in considerare o curba a dispersarii in teritoriu a noxelor; se unesc punctele cu aceaeasi densitate si se optine in plan o
dispozitie posibila de organizare a teritoriul
2. in raport cu exprimarea
a. mod iconic mod formal; imagini foarte clare
b. mod real-obiectiv- ia in considerare, ca model un o obiect care exista sau este creat in scopul de a folosi
c. mod analitic foloseste o schema pt a exprima o situatie (ierarhizare restrangere ); nu poate fi exhaustiv
d. mod matematic reprentare printr-o formula
e. mod vorbit apare problema limbajului
3. in rapot cu tipul de valabilitate :
a. mod static nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece in timp este sincronic; in urbanism ordinul ideal
b. mod de echilibru momentan se bazeaza pe modelul static; studii in idea transformarii in crestere si descrestere; se refera la PUG.
c. modelul dinamic de comportament- reflecta transformarea
-se exprima prin cadrul urban si solicita la nivel de spatialitate si functionalitate raportul dintre ansamblu si detaliu
12. CORALAREA INTRE OCUPAREA SPATIULUI SI UTILIZAREA TERITORIULUI IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE
- Activitatea urbana sta la baza constituirii organismului urban
- omul isi desfasoara viata prin exercitarea unor activitati pe un anumit teren , sau intr-o anumita forma de utilizare a solului > activitatea umana este
legata , intr-un fel sau altul, de modul de utilizare a terenului
-----activitate legata de un amplasament
-----activitate independenta de loc
-referitor la relatia activitate-spatiu aferent , se definesc termenii :
OCUPARE activitate /suprafata teren
UTILIZARE activitate/suprafata teren/productivitate
AFECTARE activitate/poluare/anexe/circulatii
----- se observa ca raportul dintre activitate si teritoriu este foarte complex.
-indicele de utilizare a terenului prezinta interes pentru urbanismul comparatist > permite compararea unor ansambluri complexe , chiar din zone sau
tari diferite.
- eficienta sau ineficienta de utilizare a teritoriului (unei zone) sunt in stransa legatura cu structura urbana > eficienta de utilizare a terenului (teritoriului) de
constituie in element de baza al studiului de partiu
- analugie intre POT si CUT
- sporirea eficientei este o problema de optimizare
-intre gradul de ocupare a teritoriului si gradul de utilizare a terenului exista un raport de interdependenta
-utilizarea eficienta a teritoriului de catre -colectivitate
-individ
-apare necesitatea de ambient
-necesitate practica de constientizare/stapanire activa a spatiului
-nevoia de ambient impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu >factor in formarea si definirea unui anumit
comportament urban.
Mobil activitate
-------> functie / \
Uman ^ v
institutie/----<-----\spatiu
-SPATIU+INSTITUTIE - DOTARE (parte a echipamentului teritoriului dezvoltata in cadrul locuirii)
-cand dotarea exista , functioneaza =>echipament
-echipamentul urban evidentiaza functionalitatea unui teritoru ; se defineste ca fiind ansamblul de elemente fizice existente in oras si necesare exercitarii
unei game de functiuni asumate de acesta; echipamentul se traduce fizic , pe sol , prin constructii si spatii amenajate .ex cinematograf, statii de metrou ,
plantatie de protectie
-echipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o activitate ; se caracterizeza prin calitate (natura si nevelul de amenajare) si cantitate (raza
de influenta, capacitate); este o componenta a unui teritoriu care releva ocuparea acestuia de catre o comuniune umana , printr-o grupare (adaptare) a
spatiului ca spatii adaptate =>ADECVARE
-spatiul adecvat corespunde exercitarii unei activitati umane; trebuie supus unei gestiuni de folosinta in cadrul unei institutii corespunzatoare.
-sincretism contopire a unor elemente apartinand domeniilor unor arte diferite ; reunire a unor elemente eterogene apartinand unor doctrine filozofice
-sincronic care exista sau se produc in acelasi timp , in aceeiasi perioada
-sinergie asociere a mai multor organe sau tesuturi pt. indeplinirea aceleiasi functii
-diacronic evolutiv , istoric
[.....grafic.......], unde :
- pe OY P (procente in ordinea determinarii)
- pe OX S (procentual)
- indicele de ocupare in teritoriu este dublul suprafeteiconsiderate intre curba obtinuta si diagonala patratului;
- avem 0 ic 1:
- ic=1, cand curba se suprapune pe linia graficului (populatia concentrata intr-un sg punct)
- ic=0,5, cand populatia este perfect distribuita in teritoriu
- ic=0, cand graficul coincide cu diagonala
10.000 Ic = ...
(pt simplificare)
- indicele de ocupare se foloseste la comaparara unor teritorii dpdv al raspandirii poulatiei; se poate alcatui un indice similar, folosind in loc de populatia
P elemente de viata urbana comparind cu Ic concluzii privind concentrarea existenta in teritoriu apropiere de normalitate indrumare a
dezvoltarii
- Cantitatea:
- intindere in teritoriu a procesului de urbanizare.
- valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de procesul de urbanizare in viata oamenilor
- considerand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de viata, avem o crestere cantitativa> cresterea intinderii; cresterea calitatii vietii in
teritoriul initial este diferentiata de nivel intre teritoriul intial si teritoriul adiacent
- crestera intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul urban duce la extinderea unui mod de viata urbana in teritoriu la acelasi
nivel ( apare o situatie absurda)
- cresterea calitatii vietii in teritoriul initial combinata cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial, in conditiile cresterii in intindere,
duce la neglilarea calitatii in detrimentul cantitatii, sau invers> proces de urbanizare cu evolutie negativa
- neglijarea cresterii cantitative ( extindere in teritoriu datorita formei de manifestare a procesului de urbanizare) duce la dezechilibru in dezvoltarea
teritoriului.
- Aglomerare excesiva> dotare depasita de cerinte
- Dispersare excesiva> dotare care depaseste cerintele
- In ambele cazuri avem de-a face cu lipsa de eficienta
- In concluzie relatiile intre calitate si cantitate sunt echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea conditiilor de viata urbana.
- Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii catitatii in calitate sun echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea concditiilor
de viata urbana
- Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii cantitatii in calitate
-config in constelatie o config de copac pe care se altoiesc elemente de config in retea (exprima o suprapunere de interese in planul spatio-functional
ceea ce poate determina o suprapunere spatiala ; structura negeometrica) (desen)
56. SITUAREA IN CONTEMPORANEITATE A MODELELOR URBANISTICE FUNDAMENTALE PE LINIA ANALIZEI PERCEPTIEI URBANE
- analiza perceptiei urbane este un mijloc determinant in organizarea spatiului urban
- Kevin Linch analiza ridica o problema tripla :
=>a intelegerii spatiului
=>a conceptiei spatiului
=>a interventiei asupra spatiului
- studiul asupra influentei spatiului parcurs de la locuinta la locul de munca asupra productivitatii General Motors (Eero Saarinen)
orasul se evidentiaza prin :
- intelegere specificitate complex de trasaturi
- conceptie lizibilitate calitate a spatiului provenita din organizarea lui
- interventie semnificatie calitate a spatiului provenita din suprafata primelor doua in plan mental
- orasul nu poate fi perceput ca un tablou ; geometria in conceptia arhitecturala , nu este esentiala pentru locuinta
- pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului ideea recunoasterii influentei pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului urban
- analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului participativ (cu ajutorul locuitorilor)
- aici arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia
- Kevin Linch propuneri de rezolvare a problemei :
=> metode de interventie :
- negarea modelului preluat apriori
- promovand modelarea participativa (depinde foarte mult de gradul de informare si cultura al populatiei)
65. CONCEPT DE BAZA IN ABORDAREA ALCATUIRILOR URBANE . CATEGORII URBANISTICE FUNDAMENTALE . FORTE URBANE
Categorii urbanistice fundamentale : 1. mobilul uman ; 2. spatiul urban ; 3. activitatea urbana .
1 . MOBILUL UMAN in comportamentul omului exista un interes (care se poate extinde si asupra colectivitatii sistem colectiv) care se fixeaza asupra lui,
capata o directie fixa si devine mobil.
- INTERESMOBIL UMAN (=impuls structurant pentru organismul urban) ACTIVITATE SPATIU URBAN ACTIVITATE URBANA
2.,3. intre mobilul uman si activitatea urbana exista o relatie cu caracter primar activitatea urbana spatiu urban si o relatie cu caracter secundar spatiul
urban activitatea urbana
- in organizarea unui teritoriu relatiile dintre activitatea urbana si spatiul urban pot fi de factura analista sau conceptuala
- Actiunea umana in raport cu teritoriul poate fi independenta, (relativ independenta) de ex. recreerea, sau legata de teritoriu, de ex. locuirea
-A. Wadington Schismogeneza mobilurilor umaneMobilul se dezvolta in timp si exista 3 categorii de mobiluri umane :1. concomitente- in paralel (ex.
locuirea in cadrul unui ansamblu rezidential interes comun); 2. contradictorii nu se schimba reciproc , exista contradictii benefice(recreerea
efortul) si contradictii malefice (poluarea); 3. in succesiune , au ca baza esentiala acelasi punct (ex. un curs optional se poate face doar daca in prealabil
s-au facut altele)
-intervine si posibilitatea, pe langa interes, exista doua tipuri de mobiluri(favorabile si defavorabile) in dezvoltarea teritoriului
- FORTELE URBANE =fiecare din manunchiurile de mobiluri, in stare de opozitie sau asociatie
-ORASUL=organismul urban
-B. CLAWSON si STEWART
-raportul om ativitate teren utilizat(activitatea umana e legata de modul de utilizare al teritoriului)
-activitatespatiu aferent activitatii respectivemobilul uman(motivatie a organismului urban)
66. ELEMENTE MORFOLOGICE . VIATA URBANA SI CADRU URBAN SCHEMADE RELATIONARE SINTACTICA
-ORGANISMUL URBAN=totalitatea activitatilor urbane localizate(elemente morfologice) viata urbana + totalitatea de spatii aferente (alte elemente
morfologice) cadrul urban
-intre ele exista o relatia dialectica fiind reciproc dependente
-Viata urbana e factorul motor al transformarii
-planul informatieieste un plan care nu este marcat fizic (activitati)
-din suprapunerea acestor doua planuri rezulta bunuri, atitudini, valori, imagini=ur fizic natural
banitate se refera la comportament(conotatie pozitiva) (mediu natural)
fizic artificial
biologic servicii (mediu construit)
economico- beneficii economic
material atitudini psiho-social
spiritual activitati obiceiuri configuratia spatiala juridic-
social comportamentale cultura urbana administrativ
politic politica urbana istoric-cultural
relatii,etc.
-morfologia urbana se constituie pe doua planuri intercondititonate intre ele un planspatio-functional - la nivelul vietii urbane elemente cu proprietati
abstract-materiale si un plan spatio-perceptiv la nivelul spatiului urban elemente cu proprietati concret spirituale
-VIATA URBANA elemente determinate functional si elemente determinate functional ambiental
-CADRU URBAN elemente determinate functional, elemente determinate functional-compozitional si elemente determinate compozitional-formal