Rationarea morala

Adolescentii sunt mai capabili decat copii mai mici sa adopte perspective altei persoane , sa resolve
problem sociale, sa faca fata relatiilor interpersonale si sa se considere fiinte sociale. Toate aceste tendinte
stimuleaza dezvoltarea morala.
Sa analizam teoria lui Kohleberg privind rationare morala, lucrarile influente ale lui Carol Gilligan
pe tema dezvoltarii morale la femei si fete si cercetarile asupra comportamentului prosocial in adolescenta.
Dilema lui Heinz.
O femeie trage sa moara de cancer. Un farmacist a descoperit un medicament despre care medicii
cred ca ar putea s-o salveze. Farmacistul cere 2000 de dolari pentru o doza mica de de 10 ori mai mult
decat il costa sa-l prepare.Heinz, sotul femeii bolnave, se imprumuta de la toti cunoscutii dar nu reuseste sa
stranga decat 1000 de dolari. Il implora pe farmacist sa-i vanda medicamentul cu 1000 de dolari sau sa-l lase
sa plateasca restul mai tarziu. Farmacistul refuza, spunand: Eu am descoperit medicamentul si voi face pe
urma lui.Heinz disperat, intra prin efractie in magazinul omului si fura medicamentul. Ar fi trebuit Heinz sa
faca asta? De ce da sau de ce nu?
Problema lui Heinz este cel mai renumit exemplu al modului in care a abordat Lawrence Kohleberg
studierea dezvoltarii morale/ Incepand din anii 1950, Kohleberg si colegii sai au prezentat dileme ipotetice
precum aceasta unui numar de 75 de baieti cu varsta de 10,13 ani si respective, 16 ani si au continuat sa-I
chestioneze periodic timp de peste 30 de ani. In miezul fiecarii dileme se afla conceptul de dreptate.
Intrebandu-i pe respondent cum au ajuns la raspunsul lor, Kohleberg a conchis, la fel ca Piaget, ca felul cum
privesc oamenii chestiunile morale reflecta dezvoltarea cognitiva.
Pe baza proceselor de gandire evidentiate de raspunsurile la la dilemele sale, Kohlberg a descries 3
nivele fiecare impartit in 2 stadii.

Nivelul I: moralitatea preconventionala...Oamenii actioneaza potrivit mecanismelor de control

externe. Se supun regulilor ca sa evite pedeapsa, ori sa primeasca recompensa sau actioneaza in virtutea
actiunilor propriu.Acest nivel este cacracteristic copiilor cu varsta intre 4 si 10 ani.
Stadiul 1: orientarea spre pedeapsa si supunere. Ce mi se va intampla? Copii respecta regulile pentru
a evita pedeapsa. Ei ignora motivele unei actiuni si se concentreaza asupra formei sale fizice(cum ar fi
marimea minciunii) sau asupra consecintelor ei(de exemplu,gradul de vatamare).
Stadiul 2: scopul instrumental si schimbul. O mana spala pe alta. Copii se conformeaza regulilor in
virtutea interesului personal si a luarii in calcul ceea ce pot face altii pentru ei. Privesc o actiune prin prisma
nevoilor umane.
Nivelul II: moralitatea conventionala. Oamenii au internalizat standardele persoanelor cu autoritate.
Ii preocupa sa fiebuni, sa le faca altora pe plac si sa mentina ordinea sociala. La acest nivel se ajunge, de
regula, dupa varsta de10 ani: multi oameni nu-l depasesc niciodata, nici macar la varsta adulta.
Stadiul 3: mentinerea relatiilor reciproce, aprobarea altora, regula de aur. Sunt baiat sau fata
bun(a)? copii vor sa le faca pe plac altora si sa-i ajute, pot sa judece intentiile altora si-si formeaza propriile
idei despre ce inseamna sa fii o persoana buna. Evalueaza o actiune in functie de motivul aflat la baza ei sau
de persoana care o intreprinde si iau in calcul circumstantele.
Stadiul 4: Grija si constiinta sociala. Ce ar fi daca toti oamenii ar proceda asa? Oamenii sunt
preocupati de indeplinirea datoriei, de manifestarea respectului fata de autoritatile superioare si de pastrarea
ordinii sociale. Ei considera, ca o actiune este intotdeauna gresita, indeferent de motive sau circumstante,
daca incalca o regula si face rau altora.
Nivelu III: moralitatea postconventionala. Oamenii sesizeaza conflictele dintre standardele morale
si emit propriile judecati, pe baza principiilor de drept, corectitudine si dreptate. In general oamenii ajung la
acest nivel al rationarii morale cel mai devreme la inceputul adolescentei sau, mai frecvent, la varsta de adult
tanar- daca ajung vreodata.
 Stadiul 5: Moralitatea contractului, a drepturilor individului si a legii democratic acceptate. Oamenii
gandesc in termini rationali, pretuind vointa majoritatii si binele societatii. Cand inteleg ca sunt momenet in
care nevoia umana si legea se afla in conflict,considera ca este mai bine pentru societate, pe termen lung
daca se supun legii.
Stadiul 6: Moralitatea principiilor etice universale. Oamenii procedeaza asa cum considera ei ca
indivizi ca este correct, indeferent de restrictiile impuse de lege sau de parerea altora.
In teoria lui Kohleberg, rationamentul aflat la baza raspunsului unei persoane la o dilemma morala, si
nu raspunsul in sine, indica stadiul de dezvoltare morala. Tabelul 11-4 doi oameni care dau raspunsuri opuse
se pot afla in acelasi stadiu, daca rationamentul lor are la baza factori similari.
Unii adlolescenti si chiar unii adulti raman la nivelul I descris de Kohleberg. Asemenea copiilor
mici, ei cauta sa evite pedeapsa ori sa-si satisfaca nevoile. Majoritatea adolescentilor si a adultilor pare sa se
afle la nivelul II, de obicei, in stadiul 3. Ei se conformeaza conventiilor sociale, sprijina statu-quoul si fac
ceea ce este correct pentru a-i multumi pe altii sau a respecta legea. Rationamentul din stadiul 4( sprijinirea
normelor sociale) este mai rar intalnit, dar se intareste de la inceputul adolescentei si pana la varsta
adulta.Adolescentii prezinta adesea perioade de dezechilibru cand trec de la un nivel la altul sau recurg la
alte sisteme etice, cum ar fi preceptiele religioase, in loc de sistemul lui Kohlberg.
Kohleberg a adaugat un nivel de tranzitie intre nivelurile II si III, cand oamenii nu se mai simt
constransi de standardele morale ale societatii, dar inca nu si-au elaborat rational propriile principii de
dreptate. Ei isi bazeaza in schimb deciziile morale pe sentimentele personale.
Inainte sa poata ajunde la o moralitate pe deplin principala (Niv.III) spunea el, sa admita relativitatea
standardelor morale. Multi tineri isi pun la indoiala conceptiile morale anterioare cand intra in liceu sau
facultate ori in campul muncii si intalnesc oameni ale caror valori, cultura si provinienta etnica difera de ale
lor. De fapt, la un moment dat, Kohleberg a pus la indoiala validitatea stadiului 6, moralitatea bazata pe
principii etice universale, fiindca, foarte putini oameni par sa-l atinga. Ulterior, a postulat un al 7-lea stadiu,
cel cosmic, in care oamenii se gandesc la efectele actiunilor lor nu doar asupra altor oameni, ci si asupra
universului ca intreg.
Dezvoltand ideile lui Piaget, Kohlberg a initiat o transformare profunda a felului cum privim
dezvoltarea morala. In loc sa considere ca moralitatea consta doar in atingerea controlului asupra
impulsurilor de autogratificare, cercetatorii studiaza acum modul in care copii si adultii isi intemeiaza
judecatile morale pe intelegerea tot mai buna a lumii sociale.
Cercetarile initiale au sprijinit teoria lui Kohlberg. Baietii americani pe care el si colegii sai i-au
urmarit pana la varsta adulta au traversat stadiile descries deb Kohlberg in mod succesiv si nici unul nu a
deposit peste vreun stadiu. Judecatiile lor morale se corelau pozitiv cu varsta, educatia, IQ-ul si statutul
socio-economic.
Cercetarile mai recente au pus insa la indoiala delimitarea unora din stadiile lui Kohlberg. Un studio
asupra judecatiilor copiilor cu privire la legi si incalcarea acestora sugereaza ca uni copii pot sa rationeze
flexibil cu privire la chestiunile de acest fel inca de la 6 ani.
Varstele corespunzatoare nivelurilor descries de Kohlberg sunt variabile pentru ca oamenii care au
atins un nivel inalt al dezvoltarii cognitive nu ating intotdeauna un nivel inalt al dezvoltarii morale. Un
anumit nivel al dezvoltarii cognitive este necesar, dar nu sufficient pentru un nivel comparabil al dezvoltarii
morale. Asdar trebuie sa actioneze si alte procese in afara de cognitive. Unii cercetatori sugereaza ca
activitatea morala este motivate nu doar de consideratii abstracte despre dreptate, ci si de emotii ca empatia,
vinovatia si suferinta si de internalizarea normelor prosociale.
S-a argumentat ca stadiile 5 si 6 nu pot fi numite pe buna dreptate cele mai mature stadii, fiindca ele
limiteaza matiritatea la un anumit grup de oameni spre reflective filosofica. In plus, nu exista intotdeauna o
relatie clara intre rationamentul moral si comportamentul moral.
Nici Kohlberg, nici Piaget nu i-au in considerat pe parinti important in dezvoltarea morala a copiilor,
dar cercetarile mai recente au subliniat contributia atat in plan cognitive, cat sic el emotional. Adolescentii
cu parinti sustinatori si autoritari, care-I stimuleaza sa-si puna intrebari si sa-si largeasca rationarea morala,
tind sa rationeze la niveluri mai inalte.
Cei de-o seama influenteaza si ei rationarea morala, prin discutiile pe care le poarta cu privire la
conflictele morale. Numarul mai mare de prieteni apropiati, calitatea timpului petrecut impreuna cu acestea
si a fi perceput drept lider sunt aspect associate cu rationarea superioara morala.
Pe baza cercetatarilor effectuate pe femei, Carol Gilligan(1982/1993) a afirmat ca teoria lui Kohlberg
este orientate spre valori mai importante pentru femei decat pentru barbate.Gilligan sustinea ca femeile vad
moralitatea nu atat prin prisma dreptatii si a corectitudinii, cat prin cea a responsabilitatii de a ingriji si de a
evita prodiucerea suferintei. Ele se concentreza pe a nu intoarce spatele altora, si nu pe a nu-I nedreptati.
Cercetarile nu au obtinut mai deloc dovezi in sprijinul afirmatiei lui Gilligan cum ca exista o subiectivitate
masculine in stadiile descries de Kohlberg.