Drept financiar

Lector *niv. dr. Ramona Ciobanu

Ctlt'sut nr.1
Finantele publice - categorie economico-juridica
Notiunea de finante publice

Etimologic, notiunea de " finante " s-a format si a evoluat din expresia latina'-financia
pecuriaria" care insearnna a incheia o tranzactie (pecniara) prin plala unei sume de bani. In
sec. XV este intalnit in Franta cu intelesul de venituri publice (finances) raspandindu-se si

termenul '' finannciers"cu intelesul de arendas de impozite. In aceeasi perioad4 in Germania

termenul de '' fmanz" insearnna plata in bani- iar cel de " Finanzer" desemna camataml.
Definitie; Finantele publice sunt forrnate din tatalitafea relatiilor stciale de

natura economica, ce apar in procesul realizarii si repartizarii, in fbrma baneasca, a

resurselor necesare statului pentrrr indeplinirea functiilor si sarcinilor sale. Aceste relatii
s-au consfifuit, in toate timpurile, sub forrna valorica baneasca.
In literatura de specialitate s-au conturat doua conceptii privind finantele publice:
1. Notiunea clasica de finante publice - este specifica perioadei de la sfarsitul sec.

XIX - lea si inceputul secolului )O(. Conform acestei conceptii statul isi limiteaza interventia

la functiile sale traditionale: aparare nalionala, diplomatie, ordine publica si justitie.

Activitatea economica este considerata a f,r apanajul intreprinderilor private, orice
parlicipare a statului la activitatea eronomica fiind contraindicata. Yiata eonomica se

desfasoara potrivit principiului " laissez faire", iar cheltuielile publice trebuie restranse la
minimum. Este vorba despre asa - zisa "conceptie e guvernmlui ieftin" sau a statului
jandarm confonn careia venitul national trebuie folosit pentru dezvoltarea industriei si a

comsrtului si nu trebuie risipit pentru activitati neproductive. Rolul finantelor publice consta
in asigurarea resurselor necesare functionarii institutiilor publice. Principiul " laissez faire"
sau principiul rnainii invizibile este principiul autoreglarii activitatii economice. Mana
invizibila armonizeaza interesele tuturor indivizilor. Adam Smith, economistul clasic cu cea

mai profunda capacitate de a intelege natura sistemului socio-economic" a considerat insa ca

un sistem concurential este dependent de un cadru legal impus de stat care trebuie sa

garanteze proprietatea si justitia sociala. Nu este exclus nici rolul statului ca producator de
bunuri si serr,'icii, dar numai atunci cand se dovedeste mai efrcient decat sectorul privat.
 Astfel, teoria economica clasica contine in germene reperul determinarii nivelului
optirn de inten.entie guvernamentala in desfasurarea activitatii economice.
2. Finantele publice moderne. Dupa prirnul razboi rnondial, locul statului
neinterventionist a fost luat de statul intervetionist. statul remarcandu-se prin rolul sau activ in
infl uentarea proceselor economice.
Astfel. Maurice Duverger afirma ca statul modetn " nu se margineste la s;u'cinile rnilitare.

politienesti traditionale. El interr,'ine in viata sociala pentru a stimula productia in perioada de

criza, pentru a impiedica cresterea preturilor si a mentine puterea de cumparare a monedei in
perioada inflatiei, pentru a asignra, in tot timpul. o cat mai buna utilizare a bogaiiilor tarii si
rep arlizarea venitului national. "
Este recunoscuta aparlenenta finantelor publice la stiintele economice. dar in acelasi
timp finanlele publice au legatura si cu stiintele iuridice si chiar cu cele politice.
o Astfel prelevarile de resurse banesti de la persoanele fizice si juridice la fbndurile
publice se fac in majoritatea cazurilor prin constrangere, fara contraprestatie si

cu titlu nerambursabil. Aceasta duce la diminuarea patrimoniului platitorilor si

de aceea prelevarile trebuie sa fie stabilite de autoritatile publice competente si sa
irnbrace o forma juridica adecvata lege, ordonanta" etc - opozabila tuturor
membrilor societatii.
. De ixemene_. atribuirea unor sume de bani unor persoane frzice sau juridice de la
fondurile publice trebuie facuta in scopwi bine determinate si in conditii precise.
stabilite prin acte ale puterii legiuitoare si a celei executn'e.
r In al treilea rand. toate problemele privind bugetul de stat trebuie cuprinse intr-o
lege speciala - legea bugetara anuala,

r Nu in ultirnul rand, trebuie amintit ca metodele de gestionare a sectorului public,

raspunderile persoanelor care manuiesc banii sau alte valori publice. raportunle
dintre unitatile publice si dintre acestea si cele private se reglementeaza tot prin
acte ale autoritatilor publice.

Notiunea de fmante publice este folosita in dublu sens:

a) in sens larg , cuprinde:
-relatiile care exprima un transfer de resurse banesti f.u'a echit'alent, cu titlu
nerambursabil:
- relatii - care exprima un imprumut de resurse banesti pe o perioada determinata, pentru

rare se percepe dobanda ( relatiile de credit)

 - relatii -care exprima un transfer de resurse banesti in schimbul unei contraprestii (
asrgurari, reasigurari ;
b) in sens resfrans, cuprinde numai relatiile financiare avand labaza principiile prelevarir
fara contraprestatie la fondurile banesti ale statului si ale alocarii acestora cu titlu
nerambursabil catre diferiti beneficiari.

Functiil e finantelor pu blice

A, Functia de repartitie se realizeaza in doua faze:

a. constituirea fondurilor banesli ale statului, la care parlicipa:
- regii autonome si societati comerciale cu capital de stat
- societati comerciale cu capital privat sau mirl
- organizatii cooperaliste si organizatii u scop lucrativ
- institutiile publice si unitati subordonate acestora^
- populatra
SunI institr-rtii publice Parlamentul. Adrninistratia Prezidenliala, ministerele,celelalte
organe de specialitate ale administratiei publice. alte autoritati publice. institutii publice
autonome. precum si institutiile din subordinea acestora- indiferent de modul de finantare a
aceslora.

b, distribuirea (repartitia) finantelor publice care consta in distribuirea fondurilor

banesti pe beneficiari

Intrucat nel,oile sociale ( cererea) intrec resursele (oferla) posibil de procurat pe plan
national, este necesar ca autoritatile publice competente sa trieze cererile formulate de
organele centrale si locale si sa stabileasca prioritatile. Prin intermediul banului public se

realizeaza o larga distribuire a venifurilor infre membrii sociefafii, in scopul corectarii

inegalifatilor existente intre indivizi (prin masuri de protectie sociala) .

B. Functia de control - are o sfera de manifestare mai larga decat prima intrucat pe

langa constituirea si repwlizarea fond r-uilor banesii t izeaza si modul de utilizare a resurselor
respective.

Conlrolul fi nanciar urmarestc.

- provenienta resurselor si destinatia acestota

- nivelul la care ele se constituie
- titlul cu tare se mobilizeaza si cel cu care se reparlizeaza
 - gradul de distribuire al fondurilor intre sferele de activitate, sectoarele sociale,
membni societatii
- rnodul de asigurare al echilibrului intre rerrrea si oferla de resurse
- legalitatea operatiurilor vizand constituirea, repartizarea si utilizarea banului
public.
Functia de control a finantelor publice are drept scop asigurarea respectarii legilor,
cresterea eficientei economice printr-o mai buna administrare a banului public, realizarea
echilibrului monetar. valutar si finanoiar in economie. Controlul este exercitat de organele
specializate ale statului cum ar fi: Ministerul Economiei si Finantelor prin iristitutiile
subordonate cum ir fi Garda Financiara si Asentia Nationala de Administrare Fiscala
(,ANAF), Curtea de Conturi. etc.

Trasaturile finantelo r publice

Finantele au aparut odata cu statul. intrucat orice structura politica are nevoie. la
conslituirea ei. de rniiloace materiale si banesti. pentlu intretinerea aparatului propriu. Pentnr
a mentine aceasta forla publica, sunl necesare contributii din parlea cetatenilor sub forma
impozitelor, ta:ielor. contributiilor si altor sume datorate la bugetul de stat potrivit legii si care
alcatuiesc finantele publice. Asa curn am precizat in sectirurile anterioale. tlnantele publice
surt raporturi social - econornice de formare si reparlizare, in forma baneasca, care apar iu
legatura cu constituirea si utilizarea resurselor necesare functionarii si dezvoltarii generale a
societatii.

Trasaturile finantelor publice sunt urmatoarel e:

l. Sunt relatii cu caracter economic, intrucat ele apar in procesul formarii.

r ep afiizarii si ulil izari i produs uluri s ocial.
2. Apar in fonna baneasca, deoarece procesul de productie, de circulatie a
marfurilor. repartitia produsului social, relatiile de schimb, retribuirea muncii"
relatiile dintre agenfii economici si dintre aceslia si persoaneb fizice se exprima
prin intennediul banilor, in cadrul unor relatii banesti. Notiunea d finante sau
relatii financiare nu poate fi confundata, insa cu cea de bani sau relatii banesti.
Banii sunf o rnarfa, in fimp ce finanfele sunf relafii de consfifuirg repartizare
si utilizare a mijloacele banesti.
 3. Sunt relatii fara echivalent, ele nu presupun o contraprestatie directa, din partea
subiectului beneficiar al mijloacelor banesti .

4. Sunt relatii cu titlu nerambursabil, intmcat miiloacele banesti reparlizate si

utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza.

Structura finantelor publice

In conformitate cu Legea nr.500120}2 privind finantele publice, aceatea au

urmatoarea structura:
- bugetul statului
- cheltuieli bugetare
- venituri bugetare
- bugetul asigurarilor sociale de stat
- frnantele societatilor comerciale cu capital de stat, al institutiilor publice
- bugetele locale
- datoria publica
- bugetul fondurilor speciale
- bugetul trezoreriei statului
- bueetul fondurilor erleme nerambursabile