Curs 2.

Inceputurile Modernitatii

Astzi vom ncerca sa stabilim cateva elemente de baza care sa ne ajute sa nelegem
conceptul foarte complex de nastere a modernitatii in arhitectura. Din punctul acesta de
vedere istoricii de arhitectura isi plaseaza lucrurile si prioritatile intr-un mod foarte
diferit. De exemplu: unii considera ca putem discuta despre o arhitectura moderna abea
incepand cu, sa zicem, sfarsiturile secolului XIX. O scoala de gandire care este mult mai
riguroasa impinge limitele modernitatii la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Si lucru acesta
ar trebui sa incercam sa-l intelegem. Hai sa ne dam seama care sunt elementele care au
dus la nasterea conceptului de modernitete si la tentativa inventiilor de a incerca sa
raspunda la el intr-un anumit mod. Lucrurile sunt foarte complexe in arhitectura.
Care dintre dumneavoastra ati fost la Bienala de le Venetia probabil nu ati bagat
de seama ()se dadea o mica proiectie multimedia in care era omagiata bienala din 1980, si
care se numea La presenza del passato, si in care s-au ilustrat mari figuri internationale:
Peter Eisenman,James Stirling si Aldo Rossi.James Stirling si Aldo Rossi sunt considerati
niste parinti ai desfasurarilor ulterioare. Pe urma intri in expozitie si vezi tot felul de
forme organice, globuri si evolutii complexe generate la computer. Cine cunoaste opera
lui Stirling isi da seama ca asta nu proiecteaza asa ceva. Cu toate astea intre opera lui si
ceea ce se vede acolo este o legatura directa. Care este ea? Pai Sterling, impreuna
cu colegii lui de generatie de la bienala din 80, au afirmat principiul autonomiei
arhitecturii ca limbaj. Asta inseamna ca arhitectura nu mai este generata direct de
constrangeri functionale sau fizice, este un limbaj care se poate desfasura singur ,se poate
transforma intr-o metafora in metamorfoza a lumii, adica e un discurs despre aceasta
lume care contine un grad superior de independenta fata de constrangerile primare.
Definitia unei astfel de pozitii a permis o gramada de dezvoltari ulterioare. Asa incat tipi
care fac blocuri(?) in ziua de azi ii sunt indatorati unuia care a reintrodus in discursul
arhitecturii sugestia istorica. Casa care l-a facut celebru pe Stirling, si care afost expusa
ca macheta in 1980, era faimosul Centru de cercetari stiintifice din Berlin( este imediat in
spatele ultimei opere a lui Mies van der Rohe). Este un ansamblu ciudat de case, mai sunt
patru case, o stoa antica, o bazilica romanica, o campanila si un teatru roman. De fapt,
inautru contin una si aceeasi functiune:mici laboratoare si birouri de cercetari. Pe
exterior sunt tratate unitar, in ciuda diferentei de volum, in verde,roz si albastru. Acest
exercitiu tinde sa dovedeasca independenta formei fata de continut, libertatea de
inspiratie a arhitectului si capacitatea sa de a se juca cu semnele artei sale, dar in acelasi
timp mai dovedeste ceva: orice forma de modernitate se ancoreaza in constiinta istorica.
Acesta este unul din lucrurile cel mai greu de inteles.Cu ce incepem, incepem ().
Constiinta istorica s-a nascut in sec. XVIII cand au aparut primele istorii moderne, adica
primii istorici care au scris intr-un fel pe care noi azi il onsideram standard. Constiinta
istorica inseamna ca se considera ca timpul se desfasoara liniar si ca evenimentele din
trecut influenteaza evenimentele din prezent si viitor (de-a lungul unor lanturi cauzale pe
care istoricul incearca sa le descopere, avand natura: sociala materiala mentala). Ce are
asta a face cu modernitatea? Pai are de-a face intr-un mod extrem de important. Incepand
cu acel moment arhitectii au iceput sa se refere in mod dliberat la trecut ca la o sursa de
inspiratie care poate fi evaluata in mod obiectiv. A inceput o mare perioada de descoperiri
arheologice Pompei,Herculaneum,().La granita militara intre sec.XVIII si XIX petitia
militara a lui Napoleon a dus la relevarea completa tuturor monumentelor cunoscute in

Curs 2. Inceputurile Modernitatii

Page 1 of 12
perioada aceea si a fost prezentata intr-o faimoasa colectie. Ce influente au avut toate
lucrurile astea, pai au avut una foarte mare, au contribuit la consolidarea unei viziuni
critic istorice asupra arhitecturii. Toate manualele celebre de arhitectura a lui Choisy, a lui
Duadet si a lyui J.-L.-N. Durand sunt manuale de asamblare bazate pe analiza si studiul
precedentelor istorice. Ei isi imaginau arhitectura precum ne imaginam noi astazi
componentele unui dispozitiv complex electronic,adica compus din componente
distincte: amplificare, equalizer,etc. ,care fiecare in parte este studiat in imensul bagaj al
studiului istoric. Adica odata cu constiinta istorica s-a nascut diciplina numita istoria
arhitecturii,care nu exista, adica istoricii au inceput sa analieze casele din trecut, sa le
puna in serii, sa le compare sa incerce sa distinga prin studii grafice,analize,
axonometrii,planuri comparate la aceeasi scara, caracteristiile distincte ale fiecarei epoci
si modul in care apar probleme de natura practica. Si atunci manualele de teoria
aritecturii erau niste compilatii pe subiect,programele: scoli,biserici tribunale care se
compun din tipurile: axiala simetrica, axiala asimetrica. Un exemplu important este
foimosul manual a lui Guadet care este si astazi considerat o sursa importanta pentru
studiosii arhitecturii.El pune cap la cap informatii complexe imbinand 1800 de cladiri sau
fragmente de cladiri. Este organizat foarte logic, nu e o naratiune, e un meniu care te
invata cum sa iei si din ce raft sa iei ca sa iti rezolvi problemele(vrei un hol inchis ,vrei un
hol deschis) si cum se asambleaza cu tot restul casei. Sistemul a fost inventat de J.-L.-N.
Durand cu cateva zeci de ani inainte, si daca mergem in urma,catre sec XVIII, in
marsalier, descoperim ca chiar inainte de aparitia propriuzisa si cristalizarea constiintei
istorice, deja problema timpului si precedentului era foarte puternica, inca de la sfarsitul
sec al XVII-lea, in Franta Marele arhitect Perault a facut fatada estica a Luvrului. Luvru
era in plina transformare in sec XVII ,fusese o fortareata medievala,regele Francois I si
alti regi renascentisti l-au transformat intr-un palat patrat, cu fatada de renastere,faimoasa
La Cour carre. Dupa aceea ,pe vremea lui Ludovic al XIII-lea, au aparut coarnele foarte
lungi, dupa care s-a construit construit palatul din fata,iar palatul din spate avea o fatada
care s-a supus la un concurs, si au fost chemati arhitecti importanti: Bernini de la Roma si
asa mai departe. Bernini a venit cu o idee tipic baroca , un contraposto, fatada care intra si
iese, regele si consilierii sai au respins ideea. In Franta Barocul nu avea prea mare succes,
din contra, Perrault a venit cu o fatada clasica,cu fronton ,dar cu o chestie care nu exista
niciunde in arhitectura clasica adevarata: coloanele angajate doua cate doua. Acceasta a
fost o chestie in care Perrault a fost atacat in numele constiintei istorice in stare nascanda
fiindca nu respectase precedentul. Perrault a inceput atunci un fenomen care se numea La
polemique entre le ancients e les modernes(1680) in care a spus ca trebuie sa ne inspiram
din arhitectura trecutului, in special din cea antica dar trebuie sa o interpretam intr-un
mod liber. Ideea lui s-a raspandit si in literatura si in filozofie si de atunci a aparut in
desbatere cuvantul modern. Acest lucru s-a raspandit pe toata perioada secolului al
XVIII-lea, in sensul ca o gramada de teoreticieni, majoritatea clerici francezi, dar nu
numai. Clericii aveau mult timp liber si un venit asigurat. E foarte interesant ca in zorii
epocii moderne foarte multe discipline stiintifice au fost dezvoltae de catre preoti, mai
ales in sec. XVII si XVIII. Institutia beneficiului ecleziastic mai functiona, Biserica
detinand proprietati colosale. Prima masura a guvernelor revolutionare a fost sa le ia
clericilor aceasta proprietate si sa o imparta cetatenilor patrioti. Din averea uriasa se
constituiau o gramada de pensii si atunci in familiile mai bune ,ai caror fii nu puteau
imbratisa orice cariera ,deci daca te nasteai cu o anumita conditie sociala nu puteai sa iti

Curs 2. Inceputurile Modernitatii

Page 2 of 12
iei o slujba pur si simplu, puteai sa ai cateva meserii, puteai sa fii: judecator ,preot sau
militar. Atunci fiecare familie avea cate unul caruia nu ii putea da nici avere, fiindca
aceasta se dadea la unul singur, nu-l puteau baga nici in diplomatie sau in Statul Major al
Armatei. Atunci il bagau in Biserica unde nu trebuia sa slujasca efectiv intr-o parohie si
devenea beneficiarul unor titluri ecleziastice, primea o pensie din miile de pensii care se
extrageau din averea uriasa a Bisericii, ocupandu-se de probleme intelectuale. Acest tip
de preoti din sec XVII-XVIII au avut un rol imens in dezvoltarea artei,stiintei si
disciplinelor intelectuale. Odata cu Revolutia Franceza si revolutiile burgheze din restul
Europei averea clerului a fost desfintata oriunde au ajuns armatele lui Napoleon. Mai
exista un singur loc in care Biserica detine propietati si anume in Bavaria. In tot restul
Europei a fost de ajuns sa stea doar cateva luni armatele franceze ca averea clericilor sa
fie impartita la populatie si bineinteles ca dupa plecarea francezilor acesta nu a mai fost
data inapoi. Daca veti calatorii in Bavaria veti vedea ca inca mai exista
manastiri,averi,mosii ramase intacte, in restul Europei ele disparand. Odata cu aceasta
disparitie oamenii care isi doreau o cariera intelectuala nu au mai intrat in randul
Bisericii, pentru ca nu mai avea nici un rost, trebuind sa se faca profesori sau cercetatori
stiintifici. Paranteza aceasta am facut-o ca sa intelegeti de ce atat de multi dintre
teoreticienii arhitecturii erau preoti. Abatele Laugier a fost cel mai important dintre ei dar
a mai fost si abatele Cordemoy sia asa mai departe. Toti acestia au preluat teoriile lui
Pereault privind disputa dintre antici si moderni si au incercat sa sabileasca noi prioritati.
In general s-au refeerit la textul de baza care fusese descoperit in sec XVI si la editarea
caruia a contribuit Andrea Palladio impreuna cu marele invatat si politician elvetian
Nicola Barbaro, vila Barbaro exist si astazi, proiectata de Palladio si pictata de Veronese,
putand sa fie vizitata la(?)nu departe de Treviso. Cartea fundamentala a lui Vitruviu sta la
baza oricarei reflexii asupra arhitecturii. Atat de importanta este aceasta carte incat pana
si actuala Bienala de la Venetia spunea abea acum dupa doua mii de ani incepem sa ne
putem indeparta de paradigma vitruviana. Ce este aceea paradigma vitruviana? Soliditas,
venustas ,firmiatas. Deci trebuie sa fie corespunzatoare frumosului din punct de vedere
al soliditatii si rationalitatii structurii de reistenta si trebuie sa corespunda destinatiei in
folosul careia a fost construita. Paradigma vitruviana merge mai departe in sensul in care
structura prin definitie este sistemul trilitic,sistemul cadru, adica stalpii si grinda.
Acesta este celebrat in toata arhitectura clasica ca sistem de proportii, sistem de
strucura, ca sistem de articulare estetica, ca sistem de definitie plastica. Bun, si de aici
arhitectua moderna nu a facut decat sa transpuna sistemul in alte materiale precum
betonul sau metalul. Deci paradigma vitruviana a ramas neatinsa. Singurul moment in
care ea a fost incalcata a fost in timpul Goticului, in timpul Evului Mediu. De aceea
Goticul a fost folosit un timp indelungat de multi arhitecti moderni ca exemplu de
posibilitate de a iesi afara din aceasta definitie. Abatele Le Roy, abatele Cordemoy si
abatele Laugier nu au facut altceva decat sa gloseze si sa puna diferite accente. Latura
funcionala sau adecvarea la scop sunt cele mai importante lucruri. Ei au pus bazele la
ceea ce se va numi mai tarziu Clasicismul Rationalist francez, incercand sa rationalizeze
paradigma si sa spuna de ex.: casa trebuie sa fie adecvata functiei sale, dar aceasta
adecvare este probabil cel mai important lucru si trebuie sa ii transmita si aspectului sau
fizic. De aici s-a nascut ceea ce noi numim "Architecture Parlante". O gramada de
discipoli ai acestor arhitectii, clasicistii Blondel, marele Ledoux,Boulee au creat proiecte
ale unor edificii in care paradigma vitruviana era interpretata intru sens mult mai

Curs 2. Inceputurile Modernitatii

Page 3 of 12
direct(de ex. Cenotaful lui Newton, o imensa sfera care reprezenta lumea, sfera fiind
gaurita si soarele patrunzand inauntru in miezul zilei dadea impresia unui cer instelat,
noptea din contra in se aprindeau mari flacari si in mormant parea sa fie ziua. Alt
exemplu este dat de constructia lui Ledoux: Salinele Regale de la Arc-et-Senans unde a
folosit un portic doric ale carui capitel curgea ca niste lacrimi de piatra pentru a arata
procesul de cristalizare a sarii din apa salinei. El a imaginat si un oras industrial, un oras
al viitorului care era o extrapolare a proiectului sau pentru Salinele Regale si in care toate
functiunile erau explicitate (de ex. un bordel in forma de falus, o casa a judecatii sub
forma unei securi ). Numai unul singur dintre acesti teoreticieni isi vor pune amprenta pe
arhitectura pana in zilele noastre, si este vorba de abatele Laugier, care a scris un tratat de
arhitectura in 1740(?) in care a spus ca principiul de baza a oricarei arhitecturi rationale
este coliba omului primitiv, aceasta fiind o obsesie a secolului XVIII. Sec XVIII a fost o
perioada in care s-au incheiat marile descoperiri geografice si in care societatea
europeana a intrat in contact cu o gramada de triburi, fata de care a inceput sa aiba o
atitudine mai studioasa fata de secolele anterioare. Atunci o gramada de filozofi politici
precum a fost si Rousseau au zis despre omul primitiv ca nu are proprietate nu are
structura de clase (chiar daca in fond ar avea, dar sunt definite in at fel). Rousseau zice ca
omul este bun de la natura si societatea il strica, ca atare daca dorim sa traim mai bine
trebuie sa reformam societatea printr-o revolutie violenta. Aceste idei legate de omul
primitiv ca bunul salbatic au avut un rol decisiv in pornirea Revolutiei Franceze si in
genul de gandire care a fost pana la marxism, considerand ca in sine omul nu poseda o
esenta buna sau rea ci ea devie buna sau rea prin exercitiul societatii. Asta este una din
marile linii de gandire ale lumii moderne. Asta explica de ce a aparut in justitia moderna
conceptul ca oamenii bolnavi mintali sau care au fost supusi unei mari presiuni psihice
sunt pedepsiti mai putin chiar daca fac fapte foarte grele. Deci teoria bunului salbatic a
influentat toata gandirea pana in zilele noastre, intrand in sistemele politice, juridice,
legislative , mentale,in modul in care se studiaza doctrina politicali corect. Deci iata ca
lucrurile pe care le credem tipice zilelor noastre au radacini destul de indepartate. De fapt
cam 90% din conceptele cu care se opereaza astazi dateaza din secolul XVIII. Acest lucru
l-a facut sa spuna pe M.Foucault despre sec. XVIII ca este secolul clasic al modernitatii,
atata timp cat intr-o lume care inca nu era moderna s-au cristalizat conceptiile si
institutiile. Constitutia Americii cand a fost scrisa?...in secoll XVIII. Este cel mai
important document juridic al liberalismului modern ;de atunci nu s-a scris nici un text
mai serios despre acest subiect. Declaratia Drepturilor omului cand a fost scrisa ?...in
secolul XVIII. Principiile unei gandiri rationale si unei valori logice a lumii, cand au fost
formulate?... in secolul XVIII de I.Kant. Deci cam toate structurile de gandire si moduri
de operare in care ne aflam noi astazi origineaza din sec.XVIII si cam majoritatea
conceptelor si structurilor bazice ale mentalitatilor moderne vin aproape din acest secol si
din opera acestor preoti si filozofi de genul acesta. Dar unii preoti si filozofi au lansat
concepte care aveau sa rastoarne lumea intr-un nor de violenta. Daca societatea e rea si
omul e bun, atunci societatea cea rea trebuie distusa. Si daca oamenii corupti de vechea
societate, adica cei din vechiul regim opun rezistenta, deoarece ei nu mai pot fi reformati
trebuie exterminati, asta a dus la ghilotina si la toate lucrurile alea. Cand rusii au pornit o
revoluie 100 de ani mai tarziu au avut un model pe care l-au aplicat la o scara mult mai
mare. (...)sunt patru stalpi , patru grinzi si o sarpanta simpla care formeaza un cadru
spatial, structura portanta este in acelasi timp si elementul care da forma si expresie ,iar

Curs 2. Inceputurile Modernitatii

Page 4 of 12
ceea ce ramane intre ea ese elemenentul secundar care poate sa ramana transparent.
Imediat unul dintre discipolii abatelui Laugier, J.-G.Soufflot a creat cea mai importanta
opera a sa: Pantheonul. Pantheonul este o uriasa bazilica neoclasica facuta pe o structura
portanta de coloane, deci coloanele nu sunt ornamentale. Cand intri in Pantheon ramai
uimit de sirurile de coloana foarte fine. Ca sa poata cara cupola aia uriasa pe aceste
coloane foarte fine a folosit pentru prima data in istoria tehnologiei o zidarie de piatra
armata cu tiranti de otel. Pantheonul asa cum il vedem noi astazi nu era asa cum l-a
construit J.-G.Souflot in virtutea teoriilor abatelui Laugier. Pantheonul avea o structura
portanta de coloane dispuse sub forma de cruce era imbracat in exterior de un perete
cortina neportant de piatra si stlicla. 80% din suprafata exterioara era din sticla. De fapt el
nu era Pantheon ci trebuia sa fie bazilica Ste.-Genieveve, pentru ca pe zona pe care o
ocupa si care azi se numeste(?),era cea mai mare manastirea din Paris si anume Ste.-
Genevieve. Bineinteles ca asta de la Revolutie incoace nu mai exista. Revolutionarii au
luat Pantheonul au zidit uriasele ferestre ca sa ii dea un aer grav si Au hotarat ca marii
oameni ai Republicii, atei, vor fi inmormantati acolo , lucru care a ramas asa pana in
zilele noastre.Nu se oficiaza slujbe religioase,ci numai slujbe civile, republicane,
ceremonialul fiind direct preluat de la Revolutia Franceza, care a incercat sa inlocuiasca
religia prin serviciul civil. Societatea nu a acceptat lucrul acesta, dar astazi in Franta daca
nu esti ateu ai foarte mari probleme sa urci in demnitatile statului, pentru ca Republica si-
a pastrat cateva fidelitati din secolul al XVIII-lea. Dar daca ai ajuns mare demnitar ai
mari sanse sa fii ingropat in Pantheon dupa o glorioasa cariera in slujba republicii.
Dar ce invatam noi ca arhitecti? Abatele Laugie a zis cam asa: Structura in
cadre umpluta cu sticla este pradigma vitruviana pentru timpurile moderne. Acest mod de
a interpreta vitruvianismul este tipic gandirii franceze si se numeste rationalismul critic
sau rationalismul structural francez, curent de gandire care este si astazi viu si puternic in
arhitectura franceza. Este interpretarea clasica franceza a paradigmei vitruviene care va
influenta desfasurarea in continuare a arhitecturii in toata lumea, pentru ca va asocia
conceptul de rationalitate cu conceptul de exprimare a structurii, dar nu a unei structuri
libere, organice, ci a unei structuri ordonate rectangular dupa proportiile vitruviene.
Paradigma aceasta va avea influenta de lunga si grea durata asupra arhitecturii. Dar
nasterea constiintei istorice a avut aceasta forma Franta , in alte tari avand o forma usor
diferita. Alte doua tari ce au contribuit la paradigma clasic istorica, au fost Anglia si
Germania, tari care nu au cunoscut decat intr-o forma redusa Clasicismul istoric.
Amandoua tarile au fost ocupate de romani , dar influenta acestora a fost una limitata.
Germania a produs ceea ce intr-un mod amuabil poate fi considerat cel mai mare arhitect
clasic din toata istoria Clasicismului adica pe Schinkel. Toate ghidurile turistice mai
importante dau lista cu casele lui Shinkel din Berlin, din jurul Berlinului si asa mai
departe. De fapt nu trebuie foarte mult sa te plimbi ca sa le vezi pentru ca cea mai
importanta opera a lui care pune un punct imens in istoria arhitecturii se afla chiar in
centru, fiind vorba de Altes Museum, care este interpretarea lui privind paradigma
vitruviana. Restul se pot vedea. Este micutul pavilion di gradina si mausoleul din curtea
palatului regal de la Charlotenburg. Pe urma sunt palatele din Potsdam si di jurul
Potsdam-ului care incet incet dupa numeroase restaurari, de cand au trecut din mana
armatelor sovietice in mana nemtilor, stau la dispozitia noastra. Daca le vedem pe toate
Schinkel a fost capabil de doua lucruri: sa simplifice arhitectura clasica extrem de mult,
adica sa reduc extrem de mult cantitatea de ornamente transformandu-le in chestii

Curs 2. Inceputurile Modernitatii

Page 5 of 12
repetitive si usor de prefbricat industrial. A fost una din preocuparile lui: sa genereze o
arhitectura care sa aiba finete, noblete si articultie clasica ,dar in acelasi timp sa fie ieftina
si usor de executat in serie. Si-a dedicat foarte mult timp ca profesor, inspector al artelor
s.a.m.d. ,unui soi de tipizari a arhitecturii clasice in asa fel in cat oameni care nu sunt asa
de talentati, dar invata foarte bine, sa poata face edificii la fel de elegante ca cele facute
de el. Acesta simplificare geometrica cu pastrarea proportiilor si reducerea masiva a
elementelor ornamentale si folosirea lor foarte inteligenta. El a creat o scara ce spunea
asa : cu cat o cladire este mai importanta din punct de vedere civic si in oras si ca
functiune cu atata... bine , profesorul lui a fost profesorul lui Blondel care a fost
discipolul lui Laugier. Gandirile frantuzesti au influentat gandirea lui Schinkel. Schinkel
a fost un clasicist de forma inuzuala pentru ca era in acelasi timp si un romantic, fenomen
care se intalneste numai in Germania. In alte tari clasicistii si romanticii erau la cutite, in
Anglia sau Franta si in arta si in poezie. In Germania din contra, incepand cu marele poet
(?)cu Novalis cu Schinkel avem tipi care practica si Romantismul si Claicismul. De ce ?
in viziunea lor aceste doua lucruri nu erau contradictorii in sensul in care ei nu aveau
viziunea lumii antice ca rationala si cea medievala ca sentimentala. Ei considerau si
lumea antica ca un fel de Arcadie, deci un taram imposibil de atins, pentru ca ei nu au
cunoscut niciodata in mod direct experienta clasicitatii. Atunci lumea antica era o Arcadie
ideala. Ca atare apartinea in egala masura visului si sentimentului deci si ratiunii. Si
atunci cand mergi la Berlin si vizitezi, ei... acum or fi mutate in noua extindere a Galeriei
Nationale ,dar pana anul acesta au putut fi vazute in una din ramurile castelului de la
Charlottenburg o colectie cu cele patruzeci si ceva de tablouri ale lui Schinkel care sunt
expuse cu cele ale marelui pictor romantic K.D.Friedrich. De ce impreuna? Pentru ca veti
vedea ca marele arhitect clasicist picta catedrale gotice, fortarete medievale sau viziuni
arcadiene idealizate ale antichitatii. Stilul sau de a picta era foarte aproape de cel a lui
K.D.Friedrich. Stiti cine este K.D.Friedrich? Cel mai mare pictor romantic german. El
picta peisaje marine sau peisaje indepartate prin care exprima o conotatie metafizica.
Privirea peste mare, peste zari ,in furtuna sau prin ridicarea cetii era privirea spre lumea
idealului. Cel mai mare filozof al epocii, Hegel cu care si Schinkel si K.D.Friedrich aveau
relatii personale incerca sa imbine rationalismul cu o viziune idealista. Deci acesta este
un specific german. In alte parti ori esti idealist ori esti rationalist. La nemti chestia asta
era impreuna. Deci Schinkel a produs acest cod: cu cat o cladire este mai importanta cu
atat este mai apropiata de expresia tectonica a lui Laugier. Adica, Altes Museum are
fatada principala cu coloane portante, pentru ca e o cladire foarte iportanta, dar fatadele
laterale sunt din zidarie portanta ,in care coloanele apar ca niste pilastrii angajati, iar
cladirile din spate, niste cladiri administrative, care nu ma exista astazi ,nu mai aveau nici
macar pilastii angajati ci numai niste ancadramente la usile de intrare. Deci cu cat e mai
importanta o casa si intr-o casa cu cat e mai importanta o parte a casei, cu atat sistemul lui
Laugier se exprima ca atare . Deci inseamna ca exprimarea tectonica , rationala
celebreaza partea cea mai importanta dintr-un edificiu sau edificiul cel mai important
dintr-un ansamblu. In Anglia lucrurile au fost putin mai ciudate.Unul din cele mai
interesante lucruride viziat in Londra,care din pacate nu e cunoscut in marile ghiduri
turistice e apropierea cartierului relativ central Havarn care se gaseste intre Covengarden
si City,in care se afla The Royal Court of Justice si unde se afla vechea (?), ziarele nu mai
stau acolo. The Royal COyrt of Jusice se afla acolo cu turnurile si turnuletele ei. Exista
un ansamblu foarte mare de structuri ciudate unele medievale ,altele neoclasice care

Curs 2. Inceputurile Modernitatii

Page 6 of 12
poarta numele de Beems of Law,sunt barourile de avocati, institutie imposibil de descris
in cateva cuvinte si de echivalat in alta parte a Europei. Sunt de la regulamentele de la
1200 pe acelasi loc. Intre doua din aceste Beems of Law se afla unul din cele mai
frumoase Squar-uri din Londra unde se afla un ansamblu de case neoclasice georgiene
care adapostesc unul din cele mai interesante edificii neoclasice si anume locuinta lui sir
John Soane. Cine a fost sir John Soane? Sir John Soane a fost arhitectul celebrat a lui The
Bank of England, cel mai important edificiu neoclasic din capitala Marii Britanii. Bank of
England este in mijlocul city-ului. O cladire enorma care poate fi vizitata cateva ore pe zi
, cateva zile pe saptamana, partial,deoarece odata cu computerizarea operatiilor o parte
din bunurile mari ale bancii s-au transformat in muzeu. Pentru ca Bank of England si-a
mutat operatiile in alte cladiri, aici ramanand doar conducerea si muzeul. Bank of
England are o caracteristica extrem de interesanta,daca intri in ea o sa vezi faimoasele
cupole a lui sir John Soane in batista.Cupola clasica este de obicei o emisfera. El elibera
sectoarele de pe un patrat, ramanand o batistuta si totdeauna crea un sistem complex de
luminatoare, astfel incat pe deasupra, cupola pe deasupra era acoperita cu structura de
metal si sticla si lumina se strecura printre sectiunile batistei, indirect in spatiile
interioare. Daca vizitam casa lui din(?) constatam ca el si-a cumparat o casa banala si
inca doua pe stanga si pe dreapta si le-a remodelat si a experimentat acolo acest sistem si
multe altele. Creaza un spatiu de uluitoare modernitate, care are subpante, goluri pe mai
multe niveluri, chestia asta in batista, toate astea pe la anul 1806 . Isi adaposteasca acolo
marea sa colectie de arta. Sir john Soane a fost in acelasi timp un admirator al antichitaii
si in acelasi timp unul din primii colectionarii de antichitati egiptene. El a cumparat in
anul 1808 cu uriasa suma de 8000 de lire sterline, sa nu uitam ca salariul anual a unui
general din armata britanica era de 200 lire. Un muncitor calificat castiga 20 de lire pe an.
Un gentleman avea 100 de lire pe an. Sir John Soane a dat 8000 de lire, echivalentul a
cateva milioane de euro in zilele noastre, pentru sarcofgul din alabastru a faraonului Seti
I, care si astazi este sub luminatorul principal din casa lui. Sir John Soane a reprezentat
culminatia Clasicismului Britanic, un amestec de rafinament, pragmatism, spirit practic si
in acelasi timp o folosire subtila a influentelor istorice. Dar el s-a considert toata viata lui
un disipol. Sir John Soane a mai facut o achizitie pe care a dat cateva mii de lire, si a
cumparat arhiva celui mai mare neoclasic britanic, care este Robert Adam. Acesta singur
se intitula in scrisorile catre prietenii sai Bob the roman. Bob the roman a studiat la Roma
,la Paris si a petrecut un timp foarte important din viata lui in orasul Split, pentru ca acolo
s-a pastrat aproape intact palatul imparatului roman Diocletian. Aceasta era singura
structura de mari dimensini ce putea fi studiata indeaproape. A publicat in sase volume
releveul complet al palatului imperial, care a avut un succes urias in Anglia. Daca te duci
in Split de-a lungul malului, spre portul turistic, vezi fatada palatului,care de fapt avea o
imesa logie care a fost umpluta in timp . Era o logie lunga de 200 de metri in ordin
colosal, deci era o fatada uriasa cu coloane angajate, enorme, dar ele nu sunt angajate din
start pentru ca era o logie deschisa, o logie care era pe toata fatada , de unde imparatul
contempla marea. In EVul Mediu, palatul a fost transformat in locuinte si alte functiuni.
Mausoleul acestui imparat, care a fost ultimul mare persecutor al crestinilor, a fost
transformat in catedrala orasului, o ironie foarte ciudata. Aici sunt celebrate moastele
sfintilor martiri. Cativa ani dupa ce Bob the roman a facut releveul palatului imperial din
Split, s-a deplasat mai apoi la Pompei unde incepusera sapaturile arheologice.

Curs 2. Inceputurile Modernitatii

Page 7 of 12
 In Londra au fost construite primele terace-uri. Daca te duci in Londra, in
special in jurul lui Regent Park s.a.m.d. vei vedea kilometri de locuinte luxoase care arata
ca palatul lui Diocletian din Split. Sunt kilometri de fatade roz cu coloane uriase, printre
coloane spatiul este completat de ferestre. Deci releveele lui Bob the roman de la Split au
influentat arhitectura Marii Britanii. A facut si el case dintr-astea a facut si John Nash si
altii, si pana la urma tot centrul istoric al orasului Path si al orasului Edimbourg au fost
remodelate dupa acest sistem, care se numeste terrace city. Care a fost ideea lui ? Ca
arhitectura palatelor romane ,cu acest amendament, poate sa fie comform principiilor lui
Laugier, suport pentru locuire colectiva. In loc sa am o singura persoana care sta, am mai
multe, la fiecare doua trei travei sta alta familie. Terrace-urile sunt facute de obicei in
jurul parcurilor: Regent Park, Hight Park.
Deci revenind, opozitia se face intre natura si cultura. Structura perfecta si
rationala, clasica, iar in fata ei park. Dar ce a facut Robert Adam? A transformat
arhitectura neoclasica dintr-un exercitiu aristocratic in forma de manifestare a spatiului
public urban al noii ere cu palate neoclasice imense si un parc care era public in fata.
Deci paradigma asta se manifesta intr-un fel la Versailles, unde avem pavilionul lui
Gabriel del la Petit Trianon, care sta intr-un parc englez, deci are un raport. Sub influenta
lui Robert Adam avem parcul la scara intregului oras si inconjurat de aceste structuri
neoclasice palatiale, care nu mai apartin unei singure persoane, ci unui numar de zeci de
persoane diferite. Robert Adam a fost si cel mai important designer de ornamente
neoclasic britanice ,influentand mobilierul s.a.m.d. . Spre marea lui insatisfactie privata,
el si fratele sau au devenit unii din cei mai bogati arhitecti si antreprenori din Anglia,
facand terrace-uri si remodeland interioare, cand dorinta lui ar fi fost sa reproiecteze
centrul Londrei intr-un stil urias neoclasic. Dar nici familia regala, nici inalta aritocratie
nici Parlamentul Britanic nu s-au aratat sensibili la asemenea exercitii. In Anglia se nastea
o anumita forma de democratie, si ideea de a cheltui sume mari pe gigantice monumente
nu era deloc specica spiritului si mentalitatii britanice. Asa ca Bob the Roman pana a
murit a tot desenat proiecte imense de remodelare a Tamisei, a cheiurilor, a bulevardelo.
Apropo, nici pana in ziua de asazi nu exista nici un singur bulevard. Orasul acesta a
refuzat tot timpul acest tip de exercitiu mental, imperial, pe baza careia a fost proiectat
Parisul(cu axe ,bulevarde s.a.m.d.). Asa ca Bob the roman s-a imbogatit facand
apartamente, proiectand mobile, argintarii,mici obiecte rafinate ,pe care colectionarii si le
disputa pe sume imense, si din cand in cand cate o vila eleganta la tara . Toata colectia de
desene infatisand aceste palate a fost cumparata de discipolul si admiratorul sau sir John
Soane, care a facut un asemenea palat, sub forma lui Bank of England. Ceea ce nu a putut
maestrul a putut acesta, care totdeuna si-a manifestat admiratia si omagiul tipului caruia i-
a datorat constructia colosala a acestei structuri neoclasice. Culmea este ca razbunarea
tarzie a venit;In sensul ca palate neoclasice enorme, care adapostesc magazine
universale,banci si mari societati financiare s-au construit in Londra, dar mult mai tarziu,
in jurul anilor 1900-1920. Un al clasicist britanic care a dus clasicismul spre zilele
noastre este sir Edwin Lutyens, care in acelasi timp a fost un promotor al arhitecturii
moderne si a Arts&Crafs.Dar era si el o structura duala. Acesta a construit mari imobile
neoclasice in Londra , dar nu pentru familia regale, ci pentru socitatile bancare si marile
supermagazine.
Iata deci, dezvoltarea clasicismului in cele trei tari principale de unde el a radiat.
Bineinteles ca radiatia cea mai importanta din toata lumea a venit din Franta. De la

Curs 2. Inceputurile Modernitatii

Page 8 of 12
francezi au dus Clasicismul in America au facut Washinghtonul, de la francezi a venit in
Bucuresti si in toate capitalele balcanice. Deci modelul radiant si tipul de Clasicism care
a devenit un model a fost cel care pleca de la Paris. Pentru ca francezii au fost cei care au
putut sa infinteze o scoala care sa propage acest tip de arhitectura(l'Ecole Nationale des
Beaux Arts). Scoala aceasta poate si acum sa fie vazuta, cu uriasa sa sala de expozitii, cu
fragmente de arhitectura antica. Deci iata povestea clasicismului! Constiinta istorica a
facut sa apara elementul sau de contrabalansare care a fost Romantismul si Neogoticul.
ultul neogoticului a aparut prima data in Marea Britanie. Marea Britanie a fost prima tara
din lume in care a aparut o contiinta nationala de tip modern. Adica ideea ca un anumit
teritoriu, traind o anumita limba, formeaza o entitate care impartaseste si dintr-o traditie
istorica proprie. Anglia a fost tot timpul o tara mai avasata. In Anglia a aparut pentru
prima data Revolutia Industriala, a aparut Parlamentul modern a aparut nationalismul
modern. Fiind cu un pas inaintea celorlalti, englezii au avut fata de Gotic o atitudine mult
mai iteresanta. In timp ce frnacezii , pe cand devenisera clasicisti si-au pus la o parte
patrimoniul lor medieval, unul din cele mai importante din lume, zicand ca sunt niste
lucruri demodate care arata degenerarea spriritului artistic de pe vremea monarhiilor
feudale, care impilau poporul. Acesta este un discurs de dupa Revolutia Franceza.
Francezii preferau arhitectura clasicista specifica Secolului Luminii, negand arhitectura
gotica. Atat de puternica a fost acest gand in capul francezilor,incat atunci cand Napoleon
al III-lea l-a numit pe V.Ledoux profesor la Beaux Arts, unde sa predea cursuri de
arhitectura gotica , colegii, profesori si studentii l-au batut mar si l-au aruncat in
strada.inseamna ca migratia unor stiluri de viata exact acolo unde te astepti mai putin.
Dar asta a avut o influenta foarte puternica asupra ashitecturii din Ardeal, Transilvania si
Ungaria pentru ca influenta neo-goticului si pe urma a Art Nouveau-ului nascut din Arts
and Crafts-ul britanic a nascut o foarte puternica arhitectura de tip 1900 Arts and Crafts
ungureasca care pe urma le putem gasi peste tot in Ardeal, Banat si in alta parte
(exemplu:Oradea). Deci anglomania pana la urma a dus la ceva, la ceva creativ. William
Pagin a scris o carte in care incerca sa arate avantajul arhitecturii gotice fata de cea
clasica din punct de vedere al continutului sau spiritual. William Pagin era catolic, iar
perioada respectiva era perioada in care dupa 300 de ani legislatia britanica a ridicat toate
oprelistile discriminative pe care regina Elizabeth le introdusese comunitatii catolice din
Marea Britanie.(regina Elisabetha luptandu-se cu regele Philip al 2-lea al Spaniei a fost
conducatoarea protestantilor din Europa, drept pentru care a luat o serie de masuri
legislative prin care catollicii din Anglia au fost persecutati si considerati cetateni de
mana a doua timp de peste 200 de ani). In vremea in care Pagin proiecta parlamentul,
tocmai acest parlament ridicase aceste restrictii. Ca rezultat, a avut loc in Anglia o
renastere catolica care se mai numeste fenomenul "High Church". De atunci in colo o
ramura foarte puternica din Biserica Anglicana incearca sa se reapropie de radacinile sale
catolice si intre timp un numar foarte important de englezi din clasa superioara au
redevenit catolici, totusi neafectand echilibrul protestant al tarii pentru ca High Church a
fost un fenomen al elitei intelectuale, nu al maselor care au ramas protestante. Astfel,
Pagin declara ca arhitectura gotica este mult mai valoroasa din punct de vedere religios,
spiritual si afectiv decat arhitectura clasica. Daca vreau sa exprim un continut de natura
spirituala sau de natura afectiva, in mod normal, ma voi orienta intotdeauna catre
arhitectura gotica. Si astfel s-a nascut o puternica miscare neo-gotica in Marea Britanie
care de fapt a devenit dominanta catre sfarsitul secolului al XIX-lea, in momentul in care

Curs 2. Inceputurile Modernitatii

Page 9 of 12
toate garile, scoli, spitale, poduri erau in construite in stil neo-gotic.( Mare parte din
garile Londrei sunt imense structuri gotice din metal, sticla, caramida rosie si piatra cu
modenaturi gotice. Exemplu: celebra gara din King's Cross ). Asta a avut un efect foarte
interesant: marea dezvoltare neo-gotica. In sensul ca neo-goticul va sta la baza uneia
dintre cele mai puternice tendinte catre modernism pe care o cunoastem. //Catre sfarsitul
secolului al 19-lea, aceasta (au avut o gramada Sir George Ghilbert Scott) //De exemplu o
buna jumatate din cladirile pe care le consideram gotice din campusurile de la Oxford si
Cambridge sunt de fapt completari ale structurilor gotice originale, facute in stil neo-gotic
pe la jumatatea secolului al 19-lea. Aspectul foarte coerent, cordonat si intensiv neo-gotic
al acestor campusuri nu este dat de mostenirea lor originala. Evident, exista foarte multe
cladiri gotice originale si la Oxford si la Cambridge dar ele nu sunt decat vreo 40% din
ce vedem astazi, restul a fost restaurat si completat in perioada neo-gotica, dandu-se
acestor stucturi unice coerenta si fascinatia pe care o exercita ele pana in zilele noastre.
In Franta neo-goticul a fost o partida pierduta care avea sa duca la rezultate
paradoxale. Pionerul neo-goticului francez, Viollet-le-Duc, era un arhitect rationalist si un
discipol al abatelui Logier si Suflaux. Deci clasicismul francez era un clasicism
structural, adica structura de rezistenta trebuie exprimata intr-o forma clasicizanta. Asta
inseamna, ca de fapt fac case cu o structura din osatura, dar ritmul, pasul si proportile
sunt preluate din clasicism, chiar daca aceasta osatura are un caracter modern, proportile
ei si articularea sa spatiala sunt inspirate din traditia neo-clasica. Vioellet-le-Duc era
discipolul acestui punct de vedere si el a vrut sa arate ca intre acest punct de vedere si
arhitectura gotica nu exista o contradictie. El a avut o munca imensa. A fost principalul
restaurator de monumente, este omul care a reinventat marea structura gotica a Frantei si
a repus-o pe harta. In activitatea sa de arhitect restaurator, el a desenat, relevat si publicat
cantitati imense de plase si documente privind arhitectura gotica si i-a facut pe francezi sa
se simta mandrii de acest patrimoniu, sa inceapa sa se ocupe de el. A restaurat printre
altele si catedrala Notre Dame din Paris pe care a gasit-o intr-o stare absolut jalnica dupa
un secol si ceva de revolutii si insurectii, batrana catedrala era aproape in ruine. Deci, el
a restaurat-o si i-a dat forma sa actuala. Vioellet-le-Duc insa era un modernist adevarat
pentru ca el credea in stiinta si tehnologie si isi imagina ca arhitectura viitorului ar trebui
mai degraba sa se inspire din gotic decat din clasicism in sensul ca aceeasi rafinament
structural neconventional care sta la baza arhitecturii gotice, acelasi raport dramatic intre
structura de rezistenta si marile inchideri de sticla (acelasi lucru il predica si Logie dar
intr-o forma rectangulara) ar trebui sa stea la baza arhitecturii moderne. Astfel Vioellet-
le-Duc a lasat un numar semnificativ de desene in care isi imagina un fel de structuri
high-tech neo-gotice din metal si sticla inspirate din catedralele medievale. De fapt asta
era marea lui problema, el incerca sa demonstreze studiind si restaurand monumente
medievale ca exista un mod de gandire mai adegvat, folosind juststea materialului si
intelegerea superioara a functiunii care ar putea genera o arhitectura de genul asta. Nu a
avut urmasi directi, dar un numar de arhitecti printe care Anatol du Baudot de exemplu si
? Guimart, care sunt mari arhitecti din 1900 din Franta i-au preluat mostenirea incercand
sa genereze structuri extrem de complexe in folosirea materialelor si tehnologiilor
complexe si expresive. Scoala de gandire creata de Anatol du Baudot si ?Guilmart avea
sa fie continuata in perioada interbelica de Jean Prouve, care va renunta la aspectele
romantice ale neo-goticului si va deveni primul arhitect adevarat high-tech din lume.
Pentru ca pornind de la o etica de tip medieval-gotica, adica de la o gandire structurala

Curs 2. Inceputurile Modernitatii

Page 10 of 12
neconventionala si creativa, si-a pus problema daca transpune toate astea in termenii
tehnologiei deja moderne, destul de evoluate din anii '30. Asa ca Jean Prouve, discipol al
lui Baudot si Vioellet-le-Duc a inventat stilul high-tech, care este "fiul chior al neo-
goticului", in felul acesta s-a nascut traditia high-tech franceza.
Lucrurile au fost foarte similare in Marea Britanie. Alti discipoli valorosi ai lui
Vioellet-le-Duc: Santiago Calatrava via Antonio Gaudi. Antonio Gaudi s-a considerat un
mare discipol al lui Vioellet-le-Duc, incercand sa-i aplice principiile in mod creativ.
Santiago Calatrava, marele structurist neo-gotic din zilele noastre se considera la randul
sau un urmas al lui Gaudi si a intregii sale mosteniri istorice, ceea ce a declarat-o de
nenumarate ori in interviuri si in declaratii autobiografice. Deci Santiago Calatrava este
un discipol al lui Viollet-le-Duc, in felul in care a fost el interpretat in Spania de opera
capitala a lui Antonio Gaudi.
Vedem ca neo-goticul francez a influentat: nasterea high-tech-ului operant prin
Jean Prouve, expresivitatea, sa zicem, de factura goticizanta a lui Santiago Calatrava si in
nord a influentat foarte puternic pe Victor Horta si o multime de alti arhitecti importanti
belgieni si olandezi printre care pe marele Berlage, subiect pe care il voi trata mai
aprofundat cand voi vorbi despre Olanda.
Iata cum apar "fratii dusmani" care sunt fructele constiintei istorice: clasicismul si
neogoticul, tendinte care s-au pastrat neschimbate pana in zilele noastre. Adica,
modernitatea ca abstractie geometrica, care este fructul schienkelen distilat prin Bauhaus
si modernitatea ca expresie tectonica care este high-tech-ul. Pe de alta parte anii '20 vor
introduce prin expresionism si modernitatea ca expresie biologica-organica, tendinta care
in ultimii ani este reluata foarte puternic, dar care nu apartine constiintei istoriceci ci unui
alt moment mai tarziu din evolutia modernitatii, care ar fi al 3-lea element al paradigmei
actuale. De exemplu pentru a intelege paradigma vitruviana terbuie inteleasa instalatia lui
Eisenman de la Venetia care se numea "De la Paladio la Terragni la Eisenman" si era un
spatiu care debuta cu o colonada paladiana, apoi intrai intr-o matrice spatiala clar
inspirata din Giuseppe Terragni, ca sa ajungi la structurturi morfice din metal care
exprimau faza acestei evolutii reprezentate de Eisenman, deci un excurs de la
neoclasicism la organicism. Aceste paradigme, aceste srtucturi istorice si aceste radacini
sunt foarte vi si prezente in mintea arhitectilor contemporani. Arhitectura fiind un limbaj
autonom, este autonom nu in sensul ca nu are istorie, ci ca orice limbaj autonom se
hraneste din propria sa istorie (un limbaj autonom de influentele externe se hraneste din
cel interne).
Alta mare radacina si pompa a modernismului a fost, normal, nasterea si
dezvoltarea stiintei si tehnologiei in sensul modern al cuvantului, cu care arhitectura
moderna a avut intotdeauna un raport foarte complicat nici pe departe atat de simplu pe
cum pare la prima vedere.
Cand a aparut stiinta si tehnologia moderna? Tot in secolul XVIII si tot in Anglia
stiinta si tehnologia moderna asa cum le intelegem noi astazi. Dar englezii nu au putut sa
pastreze mult timp acest monopol. Foarte repede si alte tari cum ar fi Franta si Germania
au intrat rapid in cursa si dupa cativa zeci de ani a intat in forta SUA care intr-o suta de
ani a reusit sa ii depaseasca pe toti ceilalti. Dar problema este in felul urmator: ce
inseamna stiinta si tehnologia moderna? Inseamna studiul in mod pragmatic al
fenomenele naturale avand tot timpul un ochi la felul in care vei putea folosi in mod
practic rezultatele acestor cercetari(nu ca de exemplu cei din evul mediu care studiau ca

Curs 2. Inceputurile Modernitatii

Page 11 of 12
sa gaseasca divinitatea in manifestarile sale naturale ascunse ci studiul dintr-un singur
punct de vedere adica ce foloase practice poate aduce acest studiu). Acest tip de atitudine,
oarecum brutala si inchizitoriala sta la baza marilor probleme pe care le avem noi astazi
cu mediul inconjurator, pentru ca toate stinta si tehnologia noastraau fost nascute dintr-o
reactie foarte violenta si pragmatica in sensul exploatarii unor resurse existente in natura,
nicidecum in sensul echilibrarii omului in sistemul natural. Aceasta opozitie filozoa intre
natura si cultura exprimata intre terrace si parc(???) s-a transformat si in stiinta. Stiinta
medievala si cea traditionala care au supravietuit pana in zilele noastre sub forma ??? se
bazeaza pe ideea ca omul este o parte a naturii si ca actiunile sale nu au voie sa forteze
sau sa dezechilibreze procese naturale. Din contra multi antreprenori si oameni de stiinta
englezi din secolul XVIII, si-au pus problema cum pot exploata natura in mod eficace,
pentru a avea un profit financiar. Aceasta atitudine s-a extins treptat in alte tari, iar pe
urma prin procesul de globalizare se extinde acum la nivelul intregii planete dupa circa
200 de ani, rezultatul fiind incalzirea globala, dereglarea climei, inmultirea dezastrelor
ambientale, etc.si pe de alta parte imbogatire unor indivizi pe baza acestui dezastru de
proportii globale. Prin urmare stiinta si tehnologia moderna este un fenomen care chiar
daca ne place sau nu ne place nu poate fi nici oprit nici dat inapoi, tot ce putem face e sa
avem grija ca in evolutia sa de acum inainte sa se introduca corectiile necesare, daca mai
avem timp.
Cum spuneam totul a inceput in Anglia mai precis odata cu folosirea aburului, in
sensul care un mecanic si oarecum om de stiinta britanic James Watt, si-a pus problema
ca diferite dispozitive al ale lui Pappin si Pugnion(?) folosite acum de alti savanti francezi
in scopuri militare sau in laboratoare, ar putea fi folosite in mod practic creandu-se
dispozitive cu care sa se pompeze apa din mine, sa fie actionate masinile din fabrici care
erau actionate pana atunci de forta animala sau de caderile de apa. Odata cu masina cu
aburi a aparut posibilitatea de a crea fabrici si uzine unde nu existau caderi de apa si a
aparut posibilitatea de a aduna mii de oameni in interiorul acestor echipamente si de ai
pune sa lucreze pe lungi linii de productie. Astfel Anglia a ajuns in cativa ani "atelierul
lumii". Acest lucru a generat o cautare dupa surse de energie si prima sursa de energie
care a fost dominanta in economia mondiala pana in anii '20 a fost carbunele. In preajma
marilor zone carbonifere din Scotia, din nord si Tara Galilor au aparut orase industriale
mizere, pline de praf de carbune. In Anglia acest lucru s-a suprapus cu corientarea de tip
nou capitalist a proprietarilor agricoli care, incepand sa aplice metode moderne de cultura
agricola ( inventate de primul agronom modern Jethro Tull, care a oferit o reteta pentru a
scoate mult mai multa recolta cu mult mai putine persoane. Astfel a fost aplicata marea
politica a ingradirilor,care a fost traumatica in Anglia, in sensul in care marii proprietari
agricoli au alungat de pe mosiile lor 90% din populatia agricola. )

Curs 2. Inceputurile Modernitatii

Page 12 of 12