EROUL DE LA POALELE CODRULUI

BLIDAR ALEXANDRA MARIA

coala Gimnaziala Bita de sub Codru
Clasa a V-a

Sovietizarea Romniei a fost un proces complex, favorizat in oarecare masura de

factori interni, dar a crui apariie a fost mai ales determinata de contextul internaional
postbelic. Avnd grania cu URSS, Romnia nu putea scpa unei masive influente sovietice,
care sa ncurajeze ascensiunea spectaculoasa a PCR, dei in 1944 acest partid era insignifiant
ca reprezentativitate politica. S-au fcut pai importani in procesul de sovietizare prin
formarea guvernului Petru Groza (6 martie 1945), prin alegerile din 19 noiembrie 1946,
alungarea regelui (30 decembrie 1947), nceperea colectivizrii (1949), etc.
Odat cu ascensiunea politica si adaptarea economica la un sistem centralist,
Sovietizarea implica si un alt fenomen: epurarea. Urmrirea si nlturarea "dumanilor de
clasa" s-a fcut la toate nivelele, ncepnd de la minitri pana la tarani instariti, acuzai de
"sabotaj economic": foti membri ai partidelor istorice sau legionari, proprietari de fabrici sau
terenuri, ofieri deblocai, "chia
Alturi de celelalte zone istorice romneti, Maramureul i-a dat propria jertf,
semnificativ n rezistena anticomunist. Zeci de viei curmate i distruse prin care s-a splat
onoarea i demnitatea acestui Neam. Oameni care au pus mai presus de sine dragostea de
Dumnezeu, de ar i de libertate i care i-au probat ideologia prin fapte i prin jertfa
suprem.
Printre dealurile domoale de la poalele Codrului, se desfasoara in fata ochilor o
privelite pitoreasca, un inut ncrcat cu multe povesti, tradiii si obiceiuri specifice zonei, in
timp ce semeul vrf Lespezi vegheaz asupra ntregii Tari a Codrului.

De la statutul de taran frunta a ajuns la cel de rzvrtit sau de spion instruit in Italia,
Blidaru fiind cunoscut apoi si ca haiducul codrilor sau haiducul modern, sau chiar eroul
codrenilor, datorita faptului ca a fost unul dintre puinele simboluri ale rezistenei
anticomuniste din aceast parte a rii. Satele Codrului sunt pline de povetile sale i nu e
om n toate aceste aezri, s nu poat spune pe loc, o panie, legat de misteriosul
aventurier.
Vasile Blidaru a fost unul dintre cei mai aprigi lupttori comuniti din ntreaga
Romnie. Blidari a luptat aproape un deceniu mpotriva regimului comunist. In btlani se
spune ca Blidari a fost cel mai de temut haiduc. Orict a ncercat miliia sa l prind, el nu a
putut fi prins dect mort. Timp de nou ani, Blidari i face singur dreptate bucurndu-se de
sprijinul stenilor din zona Codru, Maramure. n 1958, ns, este executat de Securitate, n
comuna Hua, n urma unei ambuscade. Familia nu a aflat niciodat ce s-a ntmplat cu
trupul su nensufleit. Viata lui seamn cu un scenariu de film despre demnitate, onoare si
curaj. In jurul lui s-au esut numeroase legende care au rmas in istoria locurilor.

Vasile Blidari s-a nscut in anul 1911 in satul Odesti din Maramure. Dup rzboi
Blidari s-a nscris in Frontul Plugarilor ce aparinea lui Petru Groza. In 1949 acesta este
arestat sub pretextul ca ar fi scris si difuzat manifeste anticomuniste.
Din o neatenie a securitilor, Blidari scpa si le promite ca nu-l mai prind, dect mort.
In acea toamna, otia sa, Floare Neam, este preluata de Securitate si batjocorita de acetia. El
sttea in mijlocul drumului, deghizat intr-un btlan ce repara oale si privea cum activitii ii
zdrobeau degetele de la mini, otie sale strngndu-le la USA. Prefcndu-se ca repara oale,
ca un om curios, Blidari ii ntreba de ce fac asta, iar Cucu, reprezentantul autoritarilor ii
rspunse, povestindu-i despre Vasile Blidari. Dup ce a asistat la aceasta scena, a plecat,
lsnd in urma lui un bilet in care le spunea securitilor ca tocmai au stat de vorba cu Blidari.
Chiar in maina cu care calatoarea mpreuna cu poliitii, el ar fi lsat in mai multe rnduri
cate un bileel cu inscripia Ai calatori cu Blidari.
Maestru in arta deghizrii, Blidari aprea de multe ori in fata activitilor si a
miliienilor, dar acetia nu l recunoteau. A stat car cu ei la masa si a mncat si a but.
ntotdeauna la plecare le laa cate un bilet in care si dezvluia adevrata identitate. Arta
deghizrii si iscusina cu care reuea sa si fac propriul armament, se pare ca si le-a nsuit pe
vremea cnd a fost plecat in Italia, la un centru de instruire.
La ntoarcerea din Italia, Blidari a mers in toamna anului 1956 la trg in Arini, unde
otia sa l-a ntlnit. In anii petrecui in strintate, mania lui Vasile Blidari s-a abtut asupra
celor din conducerea cooperativei steti si a preedintelui sfatului popular comunal. Pe
gestionarul Vasile Cit l-a mpucat in picior cnd ncerca sa fuga. A urmat apoi Sighet Vasile,
pe care l-a somat sa opreasc. Cnd a luat-o la fuga, l-a mpucat mortal. Aceeai soarta a
avut-o si Chirigut Peter. A mai rnit o ruda cu acelai nume Vasile Blidar. Lui Diac Ioan i-a
aplicat o btaie zdravna. La fel i-a tras o btaie sora cu moartea si preedintelui sfatului
popular, pe nume Cuc. La scurt timp, Cuc a murit. Se spune ca securistul care i-a torturat
otia a fost gsit la marginea drumului, tiat cu sapa.
 Haiducul aprea de multe ori si membrilor familiei dei nu-si dezvluia ntotdeauna
identitatea pentru a-i proteja si a nu le ngreuna existenta, mai ales ca si aa le era destul de
greu: au fost arestai, persecutai, torturai si chinuii.
In 1958, de Rusalii, Blidari se afla la Rogoz Florica, otia fostului sau camarad de
haiducie, Rogoz Traian, aflat atunci la nchisoare. Se afla in Hua, intr-o casa din apropierea
pdurii. Cnd a vrut sa plece, cam pe la 11 noaptea, a vzut cum se lanseaz rachete
luminoase. A ncercat sa se refugieze in casa, dar femeia ncuiase USA in urma lui. A aruncat
cu grenade ncercnd sa scape fugind, dar a fost secerat de arme automate. Nici astzi nu se
tie unde se afla corpul sau nensufleit.
Dup mpucarea otului sau, Floarea Neam a fost din nou arestata si condamnata la
10 ani nchisoare. A fost eliberata dup patru ani, in urma unei amnistii.
In mai multe sate din Tara Codrului btlanii povestesc si in zilele noastre despre
isprvile lui Vasile Blidari. Este de presupus ca numele sau va fi avut un impact deosebit
asupra locuitorilor zonei de vreme ce s-au nfiripat pe seama sa numeroase legende.