INTRODUCERE

Lucrarea de fa prezint analiza discursului susinut de Klaus Iohannis la nceputul

anului n curs, n edina Consiliului Superior al Magistraturii. Lucrarea urmeaz un curs logic i
prezint n prima parte o component teoretic, ce explic conceptele cheie utilizate n analiz.
Ulterior se prezint metodologia aplicat pentru aceast analiz. A treia parte este constituit de
analiza propriu-zis, iar n final sunt prezentate o serie de scurte concluzii.

Tema discursului este construit n jurul ideii de independen a justiiei i face trimitere
la eventualele consecine ale aprobrii unui proiect de lege privind graierea i amnistierea. Dei
de-a lungul istoriei romneti mai apar astfel de initiative care s-au i concretizat, contextual
actual a nscut dezbateri i lupte intense n jurul acestor teme, nucleul lor dur fiind constituit pe
riscul manevrrii instituiilor astfel nct s satisfac interese proprii.

Dei Klaus Iohannis nu este recunoscut pentru talentul su oratoric, discursul din edina
CSM a fost considerat unul bine construit, care i-a ndeplinit obiectivele comunicaionale i a
transmis foarte ferm i clar mesajele preedintelui. Aceast analiz i propune s scoat la
suprafa elementele care i-au adus aceste evaluri pozitive i s deschid discuia despre
implicaiile actului discursiv asupra imaginii vorbitorului.
 NCADRARE TEORETIC

Ann M. Gill i Karen Whenbee, n capitolul numit ,,Rethoric, din cadrul lucrrii
,,Discouse as Structure and Process, creeaz o metodologie clar prin care se poate analiza
construcia unui discurs. Aceasta este structurat pe trei dimensiuni formulate ca ntrebri
exploratorii. Prima dintre acestea este ntrebarea ,,Ce ateptri sunt create de context?
(Whedbee & Gill, 1997) i definete relaia dintre text i realitatea la care acesta face referire.
Textul trebuie s fie pragmatic, s rspund unor probleme sociale i s produc o reacie, o
schimbare n plan social. Discursul este, aadar, pus n relaie cu contextul n care a luat na tere
i vine s detensioneze o atmosfer ncordat, n care sunt exprimate n mod deschis ndoieli,
nencredere sau se reliefeaz un conflict (simbolic n planul ideilor, valorilor- sau manifest). Se
ntrete caracterul universal al retoricii, ea ncadrndu-se ntre provocare i rspuns, problem i
remediu, criz i calm. Rspunsul la prima ntrebare propus de autori pentru analiza poate fi
formulat avnd n vedere trei dimensiuni ale actului discursive: exigena, audiena i
credibilitatea vorbitorului.,

Exigena se refer la importana discursului i la cum rspunde acesta unor situaii impuse
de context. Cu alte cuvinte, ea cuprinde contextul care a generat nevoia unui rspuns i care, de
cele mai multe ori, prezint o problem. Exist i situaii n care vorbitorul produce o ruptur
ntre ateptri i actul retoric propriu-zis. Altfel spus, acesta surprinde audiena printr-o
poziionare neateptat sau aduce n discuie audiene implicite neprevzute. Retorul recurge la
astfel de situaii atunci cnd exigena i este ostil, iar un discurs adecvat acesteia i-ar scdea
capitalul de imagine sau l-ar dezavantaja pe termen scurt sau lung. Desigur, aceasta este o
strategie riscant, ntruct audienele depisteaz astfel de deturnri de la exigen a care se impune
i orienteaz ctre retor un val de evaluri negative.

Un exemplu relevant de retoric ce se abate de la exigen este discursul fostului

preedinte al Americii, Nixon. Acesta a ales s nu se adreseze celor care se adunaser, indignai
i plini de furie, s i asculte cuvntarea ci unei generaii viitoare. Alegerea preedintelui a fost
total neateptat, iar scopul su a fost atins acela de a nu spori indignarea i a de a echilibra
(att ct permite aceast form de comunicare) situaia, evitnd asumarea deschis sau
nvinovirea.
 A doua dimensiune pe care aceast ntrebare o implic are n vedere audiena unui
discurs, mai precis Cui se adreseaz acesta?. Persoanele aflate n imediata vecintate pot sau nu
pot fi audienta unui discurs, aa cum demonstreaz i cazul menionat mai sus, legat de discursul
lui Nixon. Depistarea corect a audienei conduce la identificarea celui cruia oratorul i se
adreseaz, de fapt. Acesta poate s se adreseze audienei din imediata apropiere, dar s aib
intenia implicit ca discursul su s fie auzit i de o alt audien, absent din punct de vedere
fizic, dar foarte important pentru ceea ce se transmite cum este cazul discursului de fa.

Credibilitatea retorului este cea din urm dimensiune a analizei textelor retorice i se
refer la autoritatea pe care o posed retorul, n funcie de status, aciuni precedente sau reputaia
de nelept. Toate acestea creeaz ateptri i influeneaz analiza textului, indicnd maniera n
care este neles textul i efectele acestuia. Sexul, vrst, statutul n societate poate afecta efectele
discursului, pot constitui att avantaje, ct i dezavantaje retorice. Credibilitatea vorbitorului are
un rol crucial pentru atingerea ntregului potential al efectelor de discurs. Atunci cnd oratorul
are o autoritate recunoscut, efectele discursului se adncesc, ideile sale capt greutate,
sugestiile sale se pot transforma n obligaii, iar eventualele interpelri produc rspuns n timp
scurt. n cazul opus, efectele au anse mai mari s se manifeste la un grad relativ mic, iar
discursul s nu i ating scopul comunicaional pentru care a fost conceput.

A doua ntrebare din grila de analiz de discurs propus de cei doi autori este: Ce
prezint textul audienei? (Whedbee & Gill, 1997). Accentul se mut, aadar, dinspre context
spre textul n sine. Dincolo de ateptrile generate de context, retorul creeaz instane prin
intermediul discursului propriu-zis. Acestea pot fi: persona retorica, audiena implicit i
nelegerile contextuale. Textul, de asemenea, poate pune sub tcere diferite aspecte, adic le
poate lsa nediscutate, toat atenia fiind ndreptat ntr-o singur direcie. Aadar, pentru a
rspunde n totalitate acestei ntrebri e important s avem n vedere i aspectul contrar, deci s
intuim lucrurile pe care textul nu le conine, pe care oratorul le trece sub tcere n discurs.
Aceast instan poart numele de absen. Desigur, pentru identificarea acestor aspecte se
impune un grad ridicat de experien din partea analistului, astfel nct s se evite specula iile
nefondate sau concluziile care duc n derizoriu viitoarele interpretri ale textului.

Pentru a se rspunde la ntrebarea enunat mai sus, este important analizarea instanelor
pe care vorbitorul le creeaz prin intermediul discursului i a comportamentelor de enunare
manifestate de acesta. Noiunea de persona retorica definete modul n care retorul i
personalizeaz discursul. Acesta poate adopta poziii diferite avnd n vedere criteriul implicrii:
se poate sustrage din subiect, sau se poate afirma c un vorbitor viguros, implicat, puternic.
Discursul poate contribui n mod decisiv la construirea legitimitii, la afirmarea unei ,,persona
cu care s rezoneze audiena i care s ajute la depirea eventualelor ostiliti. Dac oratorul nu
are o autoritate legitim, el poate prelua un rol care s i confere legitimitate, poate construi un
asemenea rol prin discurs. Se poate da exemplul distinciei ntre eul liric i autor care poate fi
aplicat actului discursiv prin diferena dintre un retor implicat i un altul neimplicat subiectiv,
iar subiectivitatea se evideniaz prin existena mrcilor ale persoanei I, singular sau plural.
Distincia ntre vorbitor i persona retorica se ntlnete, sub alte forme, i n alte abordri
teoretice. Astfel, Camelia Beciu (p. 35, 2011) face diferenierea ntre locutor (un actor care
comunic) i enuniator (vocea, identitatea creat la nivelul discursului).

Audienta implicitae este o instan creat i simbolizat cu ajutorul textului, este fictiv,
la fel ca persona retorica i nu implic n mod necesar identificarea cu audiena din imediata
vecintate (Whedbee & Gill, 1997). Retorul construiete aceast audien pentru a poten a
eventualele efecte de discurs, implicnd alte audiene pe care le someaz, cu care empatizeaz
sau pe care le cheam la aciune, construindu-i imaginea n fncie de autoritatea pe care o are
pentru a-i legitima aceste enunri.

Toate aceste instane se creeaz prin manifestarea unor comportamente de enunare.

Imaginile pe care oratorul le proiecteaz (att despre sine, ct i despre celelalte instan e invocate
la nivelul discursului) sunt rezultatul unui mod de enunare se enun un coninut la un
moment dat, ntr-o situaie anume, pentru anumii interlocutori (Beciu, p. 33, 2011). Aadar,
enunarea, un concept central n pragmatic, este modul n care oratorul i pune n scen actul
de a comunica fcnd, cu precdere, apel la registrul lingvistic. Patrick Charaudeau propune o
tipologie a modurilor de enunare, stabilit n funcie de gradul de implicare n discurs a
instanelor centrale (Beciu, 2011, p. 36). Aadar, exist enunuri care implic att vorbitorul, ct
i interlocutorul, iar acestea sunt interpelarea, avertismentul, propunerea, sugestia, judecata de
valoare; enunuri care implic doar vorbitorul opinia, constatarea, confesiunea, declaraia,
realizarea unei aciuni, voina, promisiunea, cunoaterea/ necunoaterea, confirmarea/
infirmarea, acordul/ dezacordul, aprecierea, afirmaiile, declaraia i enunuri impersonale,
care nu conin indicatori despre instane discursul raportat i aseriunea. Fiecare dintre aceste
comportamente implic anumite efecte, iar dozarea echilibrat i n acord cu exigena sporete
ansele unui discurs de a-i atine obiectivele comunicaionale.

Grila de analiz a discursului propus de cei doi autori se ncheie cu ntrebarea ,,Ce
caracteristici sunt semnificative? Spre exemplu, dac un text este persuasiv, atunci trsturile
semnificative ale discursului vor fi cele care i vor da persuasivitate. Printre aceste trsturi se
numr i structura i temporalitatea. Textul trebuie s fie adecvat situaiei retorice i prin
structura sa, adic prin dispunerea introducerii, a cuprinsului i a ncheierii. Un alt aspect
important este legat de dispunerea n timp: pentru un impact mai mare, retorul poate evoca
evenimente respectnd sau nu o ordine cronologic. Oratorul poate forma o progresie formal
natural, plecnd dinspre trecut ctre prezent i apoi viitor (Whedbee & Gill, 1997).

Un alt autor, Michel Meyer (2010), emite o teorie care aduce perspective complementare
celor enunate mai sus. Aadar, acesta consider c secretul unui discurs eficient st n negocierea
distanei dintre ethos, pathos i logos pe o problem dat. ntre cele trei instane trebuie s existe
o relaie de interdependen, unde fiecare instan are rolul i valoarea sa (Meyer, 2010). Ethosul
este instana care ofer rspuns situaiei problematice i are totodat autoritatea i credibilitatea
s o fac. Acesta este comunicatorul, actorul social, legitimitat de statusul sau de reputa ia de
care se bucur s emit sugestii, idei, propuneri pentru problema social la care rspunde
discursul.

Pathosul este instana animat de sentimente i emoii. Se observ existena unei relaii
ntre distan i nivelul emoiilor. Astfel, cnd distana este mic, emoiile, ncrcate de
subiectivism, sunt puternice. Atunci cnd distana crete, pasiunea, emoiile se transform n
valori (Meyer, 2010) - emoii lipsite de subiectivitate, care produc alte efecte dect emo iile
subiective i poziioneaz vorbitorul pe un treaspt superioar celor crora acesta li se adreseaz.

Logosul presupune capacitatea de argumentare n momentele n care tema de discuie este

polarizant, controversat, problematic (Meyer, 2010). Gestionat corect, aceast instan
sporete credibilitatea vorbitorului i l legitimeaz ca fiind cel competent s dea solu ii, avnd
un grad nalt de cunoatere a problemei contextualizat prin discurs.
 Avnd n vedere aceste aspecte teoretice, se va analiza discursul sus inut de pre edintele
Romniei, Klaus Iohannis, pe 6 ianuarie 2017, odat cu ncheierea alegerii conducerii Consiliului
Superior al Magistraturii. Discursul a fost intens vehiculat i comentat n mass media att
tradiionale, ct i online, i a adus n discuie dou probleme controvesate ale rii
independena justiiei i eventualitatea propunerii de ctre politicieni a unui proiect de lege
privind graierea i amnistia.

METODOLOGIE

Pentru a duce la bun sfrit acest demers, s-a considerat grila de analiz prezentat mai
sus, structurat pe cele trei ntrebri centrale:

Ce ateptri sunt generate de context?

Cum este construit textul?
Care sunt caracteristicile principale?

Fiecare ntrebare va conine comentarii cu privire la fiecare dimensiune subordonat

acesteia. Astfel, se va analiza exigena, audiena, dar i credibilitatea vorbitorului. Mai departe,
se va analiza modul n care s-a construit discursul cum s-a construit instan a emitorului
(persona retorica), n ce msur difer identitatea social a comunicatorului de cea construit
prin discurs, care sunt audienele implicite, ce identitate li se atribuie acestora, cum sunt
ncadrate argumentele care vin s susin punctele de vedere exprimate, care sunt
comportamentele de enunare i cu ce intenii, efecte au fost acestea manifestate. Mai departe, se
va urmri dac i n ce msur se reiau i se recontextualizeaz alte idei enunate de ali actori
sociali sau politici. n final, se va urmri care au fost caracteristicile predominante ale
discursului, n funcie de obiectivele comunicaionale att ct pot fi acestea deduse - ale
acestuia.

n final, se va analiza raportul de interdependen dintre ethos, pathos i logos i n ce

msur contribuie acesta la succesul sau insuccesul discursului. Bineneles, aceast analiz nu
are pretenii de exhaustivitate i rmne deschis altor perspective, n scopul atingerii unui nivel
de acuratee ct mai nalt.
ANALIZA DISCURSULUI

1. Ce ateptri sunt generate de context?

Votul din 11 Decembrie 2016 a instalat la Palatul Parlamentului o majoritate PSD-ALDE,
dndu-i acesteia circumstanele favorabile pentru stabilirea unui Guvern care s pun n aplicare
planul promovat de ctre social democrai n campanie. Planurile majorit ii de a-l numi pe
liderul PSD n fruntea Guvernului au fost aspru criticate de jurnaliti i adversari politici, ntruct
Liviu Dragnea nu ar corespunde criteriilor de integritate aferente ocuprii poziiei de Prim-
Ministru al Romniei. Avnd n vedere situaia controversat a lui Liviu Dragnea, suspiciunile
care s-au instalat despre inteniile majoritii de a adopta un proiect privind graierea i amnistia
au cptat contur n rndurile opoziiei, dar i ale altor reprezentani ai instituiilor din Romnia.
Istoria recent a acestui proiect de lege care a strnit attea reacii scoate n prim plan
nume de politicieni cu notorietate i lupte intense ntre personaleje din scena politic din
Romnia. Iniiativa legislativ privind graierea i amnistia a fost asumat, iniial, de Mdlin
Voicu i Nicolae Pun nc din 5 iunie 2013, ns aceasta a fost respins de Senat (Hulubei,
2013). Dei nu a fost la fel de intens dezbtut ca n present, chiar i atunci a ridicat o serie de
semen de ntrebare, iar unii jurnaliti chiar au speculat c acest proiect ar veni n sprijinul unor
persone publice cu reputaie cel puin discutabil.
Suspiciunea c PSD ar susine i adopta o lege a graierii i amnistiei s-a manifestat i n
conjucturile electorale prezideniale din 2014. O strategie pentru scderea ncrederii electoratului
n social democrai aplicat de prezideniabilul ACL, Klaus Iohannis, a fost tocmai aceasta de a
asocia PSD cu intenia de aprobare a legii amnistiei i graierii, astfel nct cei care au ocupat
funcii publice i au svrit fapte de corupie s poat fi absolvii de vin i scutii de pedeaps.
Iohannis i-a cerut lui Victor Ponta, contracandidatul su i prim-ministrul Romniei la acea
vreme, n cadrul unei dezbateri, s introduc proiectul n plenul Camerei Deputa ilor i s l
resping nainte de alegeri, dac ntr-adevr nu are nicio intenie referitoare la o astfel de
iniiativ n cazul n care ar obine funcia de Preedinte (Puca, 2014). Victor Ponta nu a
rspuns concret acestei somaii, ceea ce a dat curs construirii suspiciunilor n jurul unor
eventuale msuri indezirabile pe care acesta le-ar promova din statutul su de Preedinte de ar.
Totodat, aceast circumstan a favorizat i a sporit efectele de discurs ale lui Iohannis, care l-au
conturat drept salvator, garant i aprtor al justiiei i stvilar n calea eventualelor derapaje pe
care corupii le-ar comite n mod iresponsbil. Iohannis i-a construit, aadar, imaginea
Salvatorului, a omului drept, ferm, care nu admite nicio abatere de la lege, garant al
independenei justiiei i al corectitudinii. Toate acestea au fost concret transmise prin toate
canalele de expunere, discursuri, intervenii sau slogane Lege, nu hoie. Fapte, nu vorbrie.,
Se poate, cu serozitate!. Reunite sub lozinca Romnia lucrului bine fcut, mesajele de
convingere a electoratului c Iohannis este protectorul statului de drept i-au produs efectele
scontate i au asigurat succesul candidatului n curs electoral contra prezideniabilului PSD.
Avnd aceast identitate clar construit imagine de protector al independenei justiiei,
Iohannis a meninut un ton vocal n chestiunile legate de independena justi iei. Asumndu-i
lupta anticorupie nc din campania prezidenial, acesta a pstrat o consecven n comunicare
legat de acest subiect, chiar dac n legtur cu alte subiecte a demonstrate competene de
comunicare sczute. Evenimentele recente alegerile parlamentare, instaurarea Guvernului PSD,
situaia lui Liviu Dragnea, ambiiile sale de ocupare a funciei de prim ministru etc. au generat
tensiuni n spaiul public. Lideri politici au emis declaraii tendenioase Lia Olgua Vasilescu, la
Antena 3, despre puterea PSD de a modifica legislaia n sprijinul planurilor partidului -, iar
ritmul aciunilor s-a exacerbat. O reacie din partea Preedintelui Romniei devenise necesar, iar
momentul imediat urmtor alegerilor conducerii CSM garantul independenei justiiei devine
deosebit de oportun pentru un discurs construit pe tema descurajrii liderilor politici de a- i
subordona justiia sau de a modifica legi n interes propriu i ncurajrii reprezentan ilor legii s
rmn fermi i puternici n faa derapajelor.
Audiena acestui discurs este format pe mai multe planuri. n primul rnd, Iohannis se
adreseaz membrilor CSM i reprezentanilor justiiei, pe care i ncurajeaz s acioneze n
spiritul legii. Reactualizeaz sistematic rolul celor din justiie, accentund responsabilitile lor
pn la somare Aceasta este sarcina dumneavoastr, s garantai independena justiiei;
Spunei aceste lucruri, spunei-le cu voce tare! Nu v sfiii!; Fi i mai vocali!; Din sistemul
judiciar nu trebuie s emane doar dreptate i jurispruden, ci i moralitate, ori moralitatea
trebuie spus. Totodat, audiena implicit este format din politicienii care manifest aceste
intenii i care ar plnui s profite la accesul la resurse pentru a-i crea circumstan e favorabile
eschivrii de la litera legii. Pe acetia i descurajeaz ferm, i exprim deschis dezarcordul fa
de inteniile lor, i avertizeaz i emite judeci de valoare la adresa lor: Dar sunt unii care chiar
au impresia c lor poate li se cuvine s fie deasupra legii, i m refer aici la persoane care, de
regul, au poziii publice, or aa ceva nu se poate!; Sunt politicieni care au impresia c ce dac
au dosar penal, sau sunt trimii n judecat, sau sunt condamnai, c ei de fapt sunt bie ii buni,
c au luat multe voturi, iar dumneavoastr s v vedei de treab. Aa ceva nu accept!. Aadar,
interlocutorul lui Iohannis, n aceaste enunuri, nu mai este format din audien a din imediata
vecintate, ci clasa politic ce manifest astfel de intenii. El se poziioneaz pe o treapt
superioar acestei clase politice, iar aceste dezacorduri vehemente sunt adncite de autoritatea
funciei de preedinte. Adar, se pune n discuie dac audiena principal chiar este format din
membrii justiiei sau acetia reprezint doar un pretext pentru adresarea ctre clasa politic
angajat n demersuri cel puin discutabile. Efectele sunt acelea legate de consolidarea imaginii
de protector al justiiei, de persoan just, atent la eventualele dezechilibre i ferm n intervenii.
n fapt, toate acestea se ncadreaz n atribuiile Preedintelui, acesta fiind liantul ntre puterile
centrale i responsabil pentru echilibrul ntre acestea.

Legat de credibilitatea vorbitorului, sunt o serie de chestiuni care merit aduse n discu ie.
n aprilie 2013, Agenia Naional de Integritate constat o situa ie de
incompatibilitate pe numele lui Klaus Werner Iohannis, ntruct acesta ocupa simultan func ia de
reprezentant al municipalitii la Adunarea General a Acionarilor S.C. Apa Canal SA Sibiu i
Piee SA. Iohannis contest imediat decizia la Curtea de Apel Alba Iulia, iar n septembrie 2013
aceasta anuleaz hotrrea, dndu-i ctig de cauz. Totui, ANI face recurs la nalta Curte de
Casaie i Justiie. Situaia se ncheie abia la 10 iunie 2015. La aceast dat, Curtea de Apel de la
Alba Iulia hotrte anularea raportului ntocmit de ANI - dei Curtea Constitu ional stabilise la
16 decembrie 2014 c articolul n baza cruia Iohannis fusese declarat incompatibil
este constitutional (Digi24, 2015). La toate acestea se adaug scandalurile legate de proprietile
sale din Sibiu i de veniturile cu care acestea le-ar fi putut achiziiona. Acestea aspecte pot
scdea credibilitatea vorbitorului i constituie un major dezavantaj retoric. Aceste detalii pot
constitui baza contraargumentrii i delegitimrii discursului, avertismentelor i somaiilor aduse
la adresa membrilor CSM, reprezentanilor justiiei sau clasei politice. Cu toate astea, efectele
acestui discurs nu au fost cu totul deturnate de aceste evenimentele din trecutul istoric al
vorbitorului. Acest fapt se poate observa prin seriozitatea cu care s-au preluat i s-au interpretat
enunurile acestui discurs n subiectele mediatice. Asta se poate datora greut ii statutului de
Preedinte de ar, n sensul n care interveniile acestuia au legitimitate profund prin prisma
autoritii simbolice inclus n funcie.

Aceste realiti subliniaz i o discrepam ntre persona retorica i actorul social. Mai
precis, imaginea construit la nivel discursive este de persoan ce ac ioneaz n spiritual legii i
pentru protejarea independenei sale, moral, demn i vertical. Trecutul istoric al vorbitorului,
cum se meniona mai sus, relev aspecte contradictorii acestei imagini, iar aceast lips de
consecven poate afecta credibilitatea mesajelor transmie. Desigur, toate aceste se desprind la o
analiz mai profund a discursului, o serie de efecte putndu-se manifesta n ciuda acestei
contradicii.

La nivel de text, se poate observa un grad nalt de asumare al discursului. Apar

numeroase construcii la present i pronume de persoana I, singular. Distribuia
comportamentelor de enunare sugereaz un echilibru i o unitate n mesaj. Constatrile sunt
fcute pentru a seta cadrul, pentru a introduce premisele din care vor decurge idei, perspective,
sugestii. Acestea sunt deseori combinate cu cunoaterea, n sensul n care vorbitorul i
legitimeaz perspectivele folosindu-se de o baz empiric (face deseori apel la Constituie pentru
a putea spori gradul de legitimitate al enunurilor). Apare des interpelarea, deseori combinat cu
obligaia, n sensul n care Iohannis someaz reprezentanii justiiei s se mobilieze, s se
uneasc, s rmn fermi n faa derapajelor i s nu slbeasc statul de drept (ex. Intregul
aparat de stat, toate institutiile statului, trebuie nu doar sa constientizeze importanta acestui lucru,
ci sa se implice activ pentru a sprijini sistemul judiciar in a ramane independent.). Aceste
interpelri l poziioneaz pe o treapt de superioritate fa de toate audienele, inclusiv fa de
cea implicit. Statutul su de preedinte i legitimeaz aceast superioritate, iar atribu iile sale l
oblig s vegheze asupra echilibrului ntre puterile centrale. De aici decurge greutatea i
importana declaraiilor i perspectivelor pe care acesta le enun n legtur cu problemele din
justiie. Apar i aseriuni (Nicio democraie, niciun stat de drept nu poate s funcioneze fr o
justiie independent.) care vin s ntreasc discursul i argumentarea la care recurge
vorbitorul. Dac asupra argumentelor sale ar plana un dibiu, acesta sunt adevruri consecrate,
care nu pot fi puse la ndoial i de a cror grad de adevr nu se ndoiete nimeni. Iohannis
recurge sistematic la aceste aseriuni pentru a-i putea susine discursul i argumentarea. Apare i
sugestia, care uneori mascheaz interpelarea, spre moderarea tonului i autoritii exprimate (ex.
i m atept de la dumneavoastr s avei o colaborare loial cu toate institu iile i autorit ile
statului.). Apare i avertismentul, vorbitorul punctnd foarte ferm eventualele consecine ale
slbirii sistemului de justiie (Un sistem judiciar vulnerabil este ceea ce i doresc du manii
Romniei, fiindc, dac sistemul judiciar devine vulnerabil, nimic nu mai st n picioare n
Romnia. Dac statul de drept devine un stat de strmb, atunci democra ia dispare n scurt
timp.). Avertismentele l postuleaz n poziie de superioritate, de cunoatere, afind o puetere
de viziune n perspectiv, de anticipare a eventualelor situaii, de competen n emiterea acestor
pronosticuri. Sugestiile emise de Preedinte capt profunzimea statutului emitorului, iar
nuanele de somare pot fi deduse foarte uor din context. Mai rar apar aprecierile sau opiniile.
Acest fapt se poate datora i faptului c Preedintele intenioneaz s adopte un ton ferm,
autoritar, neechivoc, iar enunarea opiniilor i aprecierilor ar fi slbit aceste intenii.

n final, se poate afirma faptul c exist un raport adecvat ntre ethos, pathos i logos.
Discursul prezint un nalt grad de asumare, iar acest aspect este foarte adecvat acestei situa ii de
comunicare. Elementele de pathos sunt dozate echilibrat i se observ un grad relative sczut de
subiectivisem, emoiile fiind, mai degrab, transmise ca valori (moralitate, cinste etc.). Aportul
adus de logos (articole din Constituie, situaia altor actori sociali invocai etc.) completeaz
discursul i susine textul, astfel nct sporete credibilitatea i autoritatea pe care o pretinde
vorbitorul.

Toate aceste aspecte au favorizat succesul acestui discurs, acesta fiind foarte intens
discutat i considerat unul dintre puinele discursuri reuite ale efului statului de cnd i-a
preluat mandatul. Desigur, la acest tip de analiz merit adugate elemente de metalimbaj i
paralimbaj, astfel nct s se ating toate punctele ce ar trebui considerate n evaluarea unui act
de comunicare public. Cu toate astea, aceste elemente nu fac obiectul analizei de fa,
perspectivele de interpretare i evaluare rmnnd deschise.
 CONCLUZII

n concluzie, se poate afirma c discursul susinut de Iohannis a fost un act de comunicare

ce i-a atins scopul. A consolidat imaginea sa de aprtor al justi iei i de supraveghetor al
mediului i insituiilor centrale din Romnia. Desigur, la analize mai profunde se pot observa
vulnerabiliti de tipul discrepanei ntre persona retorica i actorul social-, ns acestea au fot
estompate datorit exigenei i statutului de Preedinte.

Nu n ultimul rnd, nu se poate omite faptul c aceast analiz nu are preten ia de a fi

consumat obiectul acestei analize. Faetele problemei sunt multiple i complexe, iar atingerea
tuturor acestor puncta merit o analiz separat, profund i amnunit. Desigur, acast
oportunitate rmne deschis pentru analize ulterioare.
BIBLIOGRAFIE
Beciu, Camelia (2011). Sociologia comunicrii i a spaiului public. Polirom: Bucureti
Digi24. (2015, aprilie 22). Motivarea ICCJ privind anularea raportului de incompatibilitate n
cazul lui Klaus Iohannis. Digi24 Online. Retrieved februarie 5, 2017, from
http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/motivarea-iccj-privind-anularea-raportului-
de-incompatibilitate-in-cazul-lui-klaus-iohannis-383305

Hulubei, S. (2013, iunie 5). Mii de pucriai ar putea fi eliberai. Parlamentarii care susin asta
vorbesc despre supraaglomerare i amenzi de la CEDO. Replica Online. Retrieved
februarie 5, 2017, from http://www.replicaonline.ro/mii-de-puscariasi-ar-putea-fi-
eliberati-parlamentarii-care-sustin-asta-vorbesc-despre-supraaglomerare-si-amenzi-de-la-
cedo-119478/

Meyer, M. (2010). The Brussels School of Rhetoric: From the New Rhetoric to Problematology.
Philosophy and Rhetoric , 403-429.

Puca, F. (2014, noiembrie 13). Amnistia i graierea, discutate abia dup alegeri n Parlament.
tiri pe Surse. Retrieved februarie 5, 2017, from http://www.stiripesurse.ro/amnistia-si-
gratierea-discutate-abia-dupa-alegeri-in-parlament_938971.html

Whedbee, K., & Gill, A. M. (1997). Discouse as Structure and Process. London, Thousands
Oaks, New Delhi: Sage Publications.

DISCURS, KLAUS IOHANNIS

Dati-mi voie, in primul rand, sa va spun La Multi Ani! si sa va felicit pentru alegerea in
Consiliul Superior al Magistraturii. Stiu ca a fost destul de dificil parcursul pana aici. Asa cum
politicienii au alegerile lor, care s-au finalizat recent cu constituirea Parlamentului, asa sistemul
de justitie a avut alegeri care, iata, se finalizeaza astazi cu constituirea Consiliului Superior al
Magistraturii si, desigur, cu alegerea primei conduceri in Consiliul Superior al Magistraturii.

Dati-mi voie sa bazez cele cateva idei la inceputul acestei sedinte pe un articol din Constitutie,
articolul 133, aliniatul 1, care va defineste activitatea: Consiliul Superior al Magistraturii este
garantul independentei justitiei.

Greu de gasit o sarcina mai dificila descrisa in mai putine cuvinte. Aceasta este sarcina
dumneavoastra, sa garantati independenta justitiei. De ce o fi asa de importanta aceasta
independenta a justitiei. Nu este doar asa importanta, este fundamentala. Nicio democratie,
niciun stat de drept nu poate sa functioneze fara o justitie independenta. Justitia independenta
inseamna, si asta inteleg toti foarte usor, ca nimeni nu trebuie sa se amestece in treaba
judecatorilor si in treaba procurorilor, dar inseamna in aceeasi masura si faptul, si asta este
stipulat tot in Constitutie, ca nimeni nu este mai presus de lege. Si aici cred ca ajungem la un
punct la care voi reveni peste cateva paragrafe.

Nu si-a imaginat nimeni ca un simplu hot se poate considera sau are pretentia sa fie deasupra
legii. Dar sunt unii care chiar au impresia ca lor poate li se cuvine sa fie deasupra legii, si ma
refer aici la persoane care, de regula, au pozitii publice, or asa ceva nu se poate. Statul de drept in
Romania este o notiune care s-a vehiculat intens in ultima vreme. Personal, sunt convins ca
pentru asta trebuie sa ne implicam cu totii.

O democratie puternica, fara stat de drept, fara justitie independenta, nu exista. Mi-am permis, si
domnul Ministru sigur isi aminteste, sa spun aceste lucruri si la investirea Guvernului. Sistemul
judiciar singur nu are cum sa-si pastreze independenta. Intregul aparat de stat, toate institutiile
statului, trebuie nu doar sa constientizeze importanta acestui lucru, ci sa se implice activ pentru a
sprijini sistemul judiciar in a ramane independent. Un sistem judiciar vulnerabil este ceea ce isi
doresc dusmanii Romaniei, fiindca, daca sistemul judiciar devine vulnerabil, nimic nu mai sta in
picioare in Romania. Daca statul de drept devine un stat de stramb, atunci democratia dispare in
scurt timp. Stabilitatea si securitatea interna ale Romaniei sunt posibile numai intr-un stat de
drept si cu o justitie independenta.

Dumneavoastra cunoasteti foarte bine evolutia sistemelor judiciare in ultimii 2000 de ani si stiti
foarte bine ca, ori de cate ori s-a incercat o varianta alternativa, rezultatul a fost invariabil
disparitia statului respectiv sau al imperiului respectiv. Sa nu isi imagineze cineva, chit ca unii
din zona noastra geografica cred ca isi imagineaza, ca se poate construi un stat puternic, national,
fara o justitie independenta.

Eu cred ca asa ceva nu se poate si Romania in niciun caz nu doreste sa experimenteze cu asa
ceva. Pe de alta parte, sistemul judiciar nu se poate izola. Nu se poate construi ceea ce unii au
numit, neintelegand foarte bine despre ce e vorba, republica procurorilor sau republica
judecatorilor. Nici nu cred ca cineva din sala isi doreste asa ceva, fiindca un stat puternic este un
stat cu institutii puternice, care colaboreaza, este ceea ce se numeste colaborarea loiala intre
institutiile statului. Si ma astept de la dumneavoastra sa aveti o colaborare loiala cu toate
institutiile si autoritatile statului. Un izolationism ar fi contraproductiv, fiindca dumneavoastra,
judecatorii, procurorii, nu sunteti doar persoanele care aplica legea si au grija sa fie respectata, ci
sunteti repere morale.

Judecatorii si procurorii sunt repere morale, si atunci trebuie sa constientizati ca opinia

dumneavoastra nu este doar valoroasa, este importanta pentru publicul general. Ar fi gresit, dupa
parerea mea, sa va izolati si sa nu comunicati cu celelalte institutii si sa nu comunicati opinii care
tin de independenta justitiei si de statul de drept.

Spuneti aceste lucruri, spuneti-le cu voce tare! Nu va sfiiti! Altfel ajungem in situatii paradoxale,
cand infractorii spun cu voce tare ce gandesc si cum vor sa indoaie statul de drept, iar cei care fac
dreptate, nu reactioneaza din modestie. Fiti mai vocali, sunt politicieni care au impresia ca daca
nu spuneti nimic, inseamna ca nu s-a intamplat nimic. Sunt politicieni care au impresia ca ce
daca au dosar penal, sau sunt trimisi in judecata, sau sunt condamnati, ca ei de fapt sunt baietii
buni, ca au luat multe voturi, iar dumneavoastra sa va vedeti de treaba. Asa ceva nu accept!

Din sistemul judiciar nu trebuie sa emane doar dreptate si jurisprudenta, ci si moralitate, ori
moralitatea trebuie spusa. Altfel nu ajunge la destinatari. Romania a trait diferite faze in care s-a
incercat, uneori aproape cu succes, supunerea justitiei politicului. Asta ar fi o mare greseala daca
s-ar repeta. Si aici vorbim despre un contact sensibil, cu implicatii multiple, intre sistemul
judiciar si sistemul politic.

Politicienii, asta e bine, sa stiti, de regula, incearca sa acapareze tot. Asa functioneaza un
politician, vrea puterea. De cele mai multe ori, trebuie sa recunoastem ca vrea puterea din motive
legitime. Este ales de oameni ca sa exercite puterea, doar la unii cateodata, apare o nevoie
excesiva de putere. Si, aici, atunci apare un pericol. Iar dumneavoastra, in Consiliul Superior al
Magistraturii sunteti chemati sa preveniti aceste imixtiuni, cand simtiti ca presiunea devine mare.

Fiti demni, nu obedienti! Si cu toata politetea si fermitatea care se impune, refuzati imixtiunea
politicului in actul de justitie!

Doar asa, vom putea sa construim o Romanie puternica, o Romanie demna, o democratie
puternica, printr-o justitie puternica.

Suntem la inceputul anului si, de regula, la inceput de an, in afara de urarile ce se cuvin, lumea se
gandeste la ce va fi in anul care vine, ce ar putea sa fie bun, ce ar putea sa reprezinte amenintari.
Si despre una dintre ele trebuie sa vorbesc astazi, in acest loc, unde se conduce independenta
justitiei, in Consiliul Superior al Magistraturii.
Este vorba despre speta nefericita care se numeste amnistie si gratiere, un deziderat al unor
politicieni. Dumneavoastra cunoasteti foarte bine cand este bine si oportun sa apara produceri de
amnistiere sau proceduri de gratiere, de care sunt si eu, intr-o oarecare masura, responsabil, daca
vorbim de gratieri individuale.

Sigur, o sa spuna unii ca Presedintele, acum, bate campii, fiindca nu exista nicio intentie de a
face asa ceva. Dar eu cred ca Presedintele trebuie sa spuna lucruri si preventiv.

Si, daca ne uitam un pic in jur, domnule Ministru, nu mi-o luati in nume personal, dar constat ca
Ministrul Justitiei, in valtoarea audierilor, a spus, sper ca nu am inteles gresit, ca ar fi oportuna
discutarea unei legi care se refera la amnistie si gratiere in Parlament.

In acelasi timp, si nu pot sa ma fac ca nu vad, Presedintele Camerei Deputatilor este o persoana
condamnata penal si cu urmarire penala in curs. Presedintele Senatului este o persoana trimisa in
judecata pentru minciuna penala. Asta, doamnelor si domnilor, este, ce numesc eu, circumstante
ingrijoratoare.

Unii ar putea sa spuna ca, sigur, nu e niciun fel de problema, inchisorile sunt pline, foarte multe
entitati internationale ne acuza ca nu facem nimic. Bani nu avem, ca ne trebuie scoli. Hai sa le
dam drumul! Doar ca aceste bune intentii cred ca nu sunt numai in acest domeniu. Tare ma tem
ca sunt politicieni urmariti penal, condamnati penal, care ar saluta o astfel de lege, care i-ar scapa
de toate problemele.

Si aici unii ar putea sa spuna si ce daca?. S-ar darama statul de drept si ar exista riscul sa
dispara democratia din Romania. De ce? Odata acceptata ideea unei legi care amnistiaza si
gratiaza inclusiv politicieni corupti, oricare Parlament ar putea sa faca la fel. Un astfel de
precedent creat ar duce la disparitia egalitatii in fata legii. De asta spun ca ar duce la disparitia
statului de drept din Romania. Ar duce Romania pe o traiectorie care o departeaza de valorile
europene, pe o traiectorie care ar indeparta-o de la valorile, cum se spune, euroatlantice, in care
romanii cred. Marea majoritate a romanilor cred in asta.

Un astfel de demers, o lege a amnistiei si gratierii, care ar spala pacatele nu numai ale unor hoti
care pot fi periculosi pentru persoane, poate si pentru societate, dar ar albi dosarele politicienilor,
ar fi o catastrofa pentru democratia romaneasca, domnule Ministru!

Daca ar exista o astfel de initiativa, eu m-as opune cu toata greutatea si puterea functiei
prezidentiale! Sper sa nu fie cazul.

Si ca sa reducem probabilitatea unui astfel de demers, am spus aceste lucruri in public, in fata
dumneavoastra, care, cu siguranta, le cantariti asa cum se cuvine.

Va doresc, doamnelor si domnilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, un mandat de

succes! Sa ne vedem la anul, peste doi ani si in urmatorii anii, atata timp cat va dura mandatul
dumneavoastra si al meu comun, sa ne vedem la inceput de an si sa constatam ca lucrurile merg
din ce in ce mai bine, politicienii sunt din ce in ce mai bine intentionati la modul cel mai serios,
iar infractorii nu mai indraznesc sa ridice capul. Va doresc mult succes! Va multumesc!