Sunteți pe pagina 1din 11

Analiza discursului

politic

Studenta :Ulea Alexandra

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”


TEHNICI DE MANIPULARE IN DISCURSUL POLITIC

CE ESTE DISCURSUL POLITIC?


“Discursul” este un mod de utilizare a limbii si a limbajelor (limbaje nonverbale,limbaje
specializate, diferite vocabulare) pe baza caruia un actor social prezinta interlocutorilor sai o
interpretare a unor fapte. In masura in care, utilizand o limba si anumite limbaje, producem
efecte asupra interlocutorilor nostri directi si indirecti, putem spune ca orice act de comunicare
are o dimensiune discursiva. Un discurs este politic atunci cand evalueaza situatii de interes
public. Ceea ce distinge discursul politic de alte tipuri de discurs este in primul rand
conventionalitatea sa: oricat de“originala” ar fi conjuctura care declanseaza acest discurs, ea este
imediat normalizata printr-un comentariu corespunzator cu rangul institutiei si a celui care
reprezinta institutia. Orice discurs politic functioneaza pe baza unei argumentatii conventionale
care justifica, pe de o parte, rolul institutiei si, pe de alta parte, imaginea publica a celui care
reprezinta institutia.
Discursul politic este o constructie ce sustine si promoveaza interese; problema care se pune
este multitudinea de interese aparute. Pentru a se ajunge la satisfacerea intereselor se ajunge la
minciuna, la imoralitate si la manipulare in politica.
Pentru a stabili o tipologie a discursului politic, trebuie luate în considerare următoarele
caracteristici:
• Discursul politic utilizează un ansamblu ideologic complex de reprezentări
• Discursul politic subscrie unui proces de intenționalitate care are ca vector principal principiul
credibilității și nu acela al adevărului
• Discursul politic întotdeauna se transpune într-un habitat logico-sintactic (scena)
• Măștile discursive alcătuiesc un program strategic (un plan unde combinațiile lingvistice
multiple trebuie să provoace efecte conform mizei politice curente și caracteristicilor publicului
• Discursul politic se raliază istoriei, contextului și unei realități comune identificabile prin
prezența fizică a interlocutorilor.
Insa o alta functie esentiala a discursului politic este de a influenta si manipula oamenii si
opiniile lor.
Practica manipularii opiniei publice este foarte veche, iar tehnicile specifice s-au
diversificat si rafinat de la o epoca la alta. Câteva arme folosite pentru a manipula ar putea fi :
discursul politic, ca metoda de dezinformare, folosirea notorietatii pentru “autentificarea”
informatiilor eronate sau trunchiate, lansarea unor atacuri politice prin intermediul mediei ,
pentru mascarea intereselor reale, campanii de presa demarate la comanda politica, denigrarea
sau ocuparea agendei media cu scandaluri fabricate, in vederea abaterii atentiei de la alte teme de
real interes, promovarea de false modele politice sunt doar cateva dintre metodele folosite zilnic
de politicieni pentru indeplinirea obiectivelor personale sau de partid.
Politica pune alaturi trei termeni foarte importanti: pasiune, intuitie si
responsabilitate.Destinatarii eticii convingerilor fac politica nu numai cu capul ci si cu pasiune si
intuitie. Ceilalti, care apartin eticii responsabilitatii se gandesc inainte de toate la urmarile
previzibile ale faptelor sale si implicit la raspunderea fata de ele. Max Weber este de parere ca
cele doua etici nu se exclud reciproc ci se completeaza si numai impreuna alcatuiesc omul
adevarat, acel om care poate avea vocatie politica.1

Fiecare om ofera un sens propriei expresii umane cu ajutorul unui ansamblu de contexte
care alcatuieste situatia corespunzatoare mediul sau. Conform teoriei lui Alex Mucchielli “a
influenta inseamna a manipula contextele situatiei pentru a crea sensul dorit”.2
Ce ar fi bine si totodata necesar sa cunoastem despre influentare:
Se produce prin stimularea unor motivatii interioare, a unor emotii (sentimente de teama sau
vulnerabilitate) sau a unor interese ale interlocutorului, prin intermediul comunicarii. Astfel
influentata, atitudinea actorului se modifica in functie de interesul manipulatorului.
Se creaza un nou sens cu ajutorul unei manipulari contextuale care impune actorului sa
reactioneze printr-un comportament inconstient acceptat.
In cazul influentarii, scopul comunicarii nu este transmiterea mesajului, ci sa modifice contextele
ce compun situatia. Prin urmare, comunicarea manipuleaza situatia existenta.
Mucchielli afirma ca “adevarata arta a manipularii – si deci a influentarii si persuasiunii – consta
asadar, intr-un travaliu mascat asupra componentelor invizibile ale situatiei”. Mai concret,
influentarea se foloseste de acele obiective cognitive de care actorul este inconstient.3
Manipulatorul construieste o noua situatie pentru actorul vizat de actiunea de influentare prin:

1
Max Weber,politica o vocatie si o profesie
2
Alex Muchielli- “Arta de a influenta”
3
Ibidem-2
Cuvintele folosite;Comportament;(gesturi,miscarea mainilor) ,Repetarea cuvintelor sau a
propozitiilor cu scop de accentuare a unei idei,Tonul vocii,Complimentarea publicului
,Generalizare pripita,Atitudine,Analogie,Falsa dihotomie,Ad hominem-argumentul
vinovatiei,Inventarea unor noi elemente situationale.(negative adesea)4
Manipularea nu este văzută și discutată ca un fenomen care poate apărea în discurs (orice tip de
discurs), ci ca o procedură importantă, utilizată pe larg în discursul politic de azi, precum și ca un
instrument important de câștigare a controlului și puterii în arena politică.
Conceptul de manipulare este văzut ca “determinând oamenii să se comporte într-un
anumit fel fără a ști de ce fac acest lucru, și probabil chiar împotriva propriilor interese și
dorințe” ; mai mult de atât, este studiat modul în care puterea lingvistică declanșează anumite
efecte în mintea publicului pe baza unor diferite ideologii politice.5
O evaluare critica, poate fi o buna metoda de preventie spre a nu fi o victima a manipularii unui
discurs.Saussure si Schulz evidentiaza faptul ca analiza unui discurs ajuta la pastrarea unui grad
mai mare de constiinta.6

Analistii de discursuri contemporani,ca si Blass tind sa fie in consens cu aceasta idee,


considerand analiza unui discurs manipulativ ca un filtru de control.Aceasta analiza ,este de
altfel benefica si pentru a ajuta societatea contemporana,ca alte greseli din trecut sa nu se repete
,in aceasta privinta.7

Conceptul acţiunii comunicative e în aşa fel gândit, încât momentele înţelegerii, ce asociază
planurile de acţiune a diferiţi participanţi şi adaptează acţiunile ce urmărescun scop la un context
de interacţiune, nu pot fi reduse la o acţiune teleologică. Producerea convingerilor poate fi
analizată pe modelul luării de poziţie faţă de o ofertă dată printr-un act de vorbire. Actul de
vorbire al unuia are succes doar dacă celălalt acceptă oferta conţinută în el, căci el ia o poziţie
afirmativă, chiar dacă mereu într-o manieră implicită, faţă de o pretenţie de valabilitate care
poate fi în principiu criticabilă.8

4
http://erorideargumentare.blogspot.ro/
5
Eddo Rigotti-Manipulation And Ideologies in the Twentieth Century Discourse Language Mind Discourse
Approaches to Politics Society and Culture
6
Manipulation and Ideologies in the Twentieth Century-Louis de Saussure si Peter Schulz
7
ibidem
8
Jurgen Habermas-Actiunea Comunicativa
O alta caracteristica cruciala a discursului manipulativ este aceea ca intentia vorbitorului sau a
scriitorului este intotdeauna ascunsa. Rigotti exprima acest lucru intr-un mod subtil prin
pronuntarea strategiei de manipulare "marea majoritate omite constientizarea obiectului
manipulat".Nevoia acestei intentii ascunse este imediat conectata cu alta trasatura ,caracteristica
in general discursului de manipulare,ce are ca scop inselarea destinatarului intr-un fel sau altul.
Pentru a avea succes , această " înșelăciune deliberată " , după cum Jürgen Wilke
alege să o numeasca ,trebuie sa ramana ascunsa.Cativa autori stabilesc ,poate putin prea in
graba,ca acest inteles cum ca manipulatorul este intotdeauna nesincer,incluzand o dimensiune de
interes in caracteristica de manipulare. Prin ea însăși , cu toate acestea , această includere nu este
suficienta . În evaluarea practică comunicativă ,există o diferență esențială între cazurile de a
convinge destinatarul intr-un anumit punct de vedere , care servește interesul combatant , prin
intermediul argumentarii și cazurile de a obține pozitia destinatarului care duce catre ideea de
manipulare.Diferenta devine clara cand luam in considerare si alte caracteristici de manipulare
mentionate anterior,ca si o ascundere intre intentie si deceptie.Pentru a completa caracteristica
manipularii intr-un mod satisfacator,oricum, o alta caracteristica ar trebui sa fie adaugata: sensul
care este folosit in discursul manipulativ pt a obtine efectul dorit nu este “rational acceptat”.
Saussure rezuma o caracteristica esentiala ,spunand simplu ca manipularea este despre
“blocarea ratiunii dispozitivului”9
Indiferent sau nu daca ascultatorul este cititor ,este conștient de " gafa " justificării sau infirmării
, are întotdeauna dreptul de a deține vorbitor sau scriitor responsabil pentru că a pretins
pentru a oferi o justificare sau respingere , după caz
Blass face o lista cu cateva tehnici lingvistive folosite in manipulare, precum : omiterea
,minimizarea,exagerarea,repetitia ,distorsionare,discurs figurativ,limba conotativa sau standard
si apel emotional . Danler insa, se concentreaza pe cum este posibil sa manipulezi in discursul
politic prin omiterea”complementelor”, asupra a ceea ce funcțiile pragmatice ale unor astfel de
omiteri sunt și dacă omiterile pot fi strategii discursive.
Saussure,adauga sensibil ca manipularea nu este despre folosirea metaforelor,a structurilor
sintactice particulare ,caracteristici de cuantificare,dar despre ceea ce le face sa joace un anumit
rol la nivel pragmatic.

9
Manipulation and Ideologies in the Twentieth Century-Louis de Saussure si Peter Schulz
Pentru a influenta,trebuie sa-i induci receptorului o stare”particulara”,obtinuta prin manipularea
emotiilor sale.Prin manipularea emotiilor,a intereselor auditoriului-continutul mesajului
declanseaza conduita dorita prin intermediul unei stari interioare(trezirea interesului).Este vorba
doar despre o conduita de cautare a satisfacerii interesului.Veritabila explicatie consta deci in
existenta in stare latenata a acestui “interes” al ascultatorului10.

Conform celor precizate mai sus,am identificat cateva tehnici importante intalnite mai des in
discursurile politice pe care mi-am propus sa le dezvolt ,odata cu analizarea unui discurs .Aceste
tehnici de manipulare sunt :generalizarea pripita,repetarea unor propozitii(cheie),falsa
dilema,apelarea la functia emotiva a publicului.

Repetarea unor propozitii-are rol de a accentua o idée importanta si de a mentine ideea


pregnanta in mintea unui om.

Generalizarea pripita- Generalizarea pripita survine atunci cand generalizarea nu este facuta pe
baza unui numar suficient de cazuri care trebuie de asemenea sa alcatuiasca un santion
reprezentativ pentru toate cazurile. Generalizarea pripita constituie una dintre formele cele mai
frecvente de rationament si este de cele mai multe ori bazata pe dovezi anecdotice.

Falsa dilema- O dihotomie aleasa este o falsa dilema in care ascultatorilor sau cititorilor li se
prezinta o optiune foarte simplificata de tipul ”ori, ori” . Formularea defectuasa a celor doua
optiuni, se face cu scopul de a manipula auditoriul sa se simta obligat in a accepta optiunea
preferata de pledant.

Apelarea la functia emotiva publicului- aceasta este cea mai utilizata forma de persuadare
,care poate fi considerata cea mai utila,pentru ca apelarea la functia emotiva a unui individ poate
sa il faca pe acesta mult mai influentabil.Cadrul emotional al publicului da impresia de
importanta la un nivel ridicat acordata oamenilor.

ANALIZA DISCURSULUI POLITIC

Obiectiv:evidentierea tehnicilor de manipulare in discurs

10
Alex Muchielli- “Arta de a influenta”
Discursul pe care il voi analiza este cel al unui personaj carismatic si bine cunoscut de
publicul american,deoarece este un om de televiziune,un investitor si afacerist si autorul unor
carti de literatura motivationala.Acesta este Donald Trump ,care sustine un discurs in campania
sa electoral in Iowa,pentru ca a ales sa concureaze pentru presedentia Americii.

Donald Trump este cunoscut ca si un manipulator de seama ,multe articole precizandu-I


abilitatea de persuadare.

Repetitiile propozitiilor cheie ii caracterizeaza discursul din plin,acest lucru fiind si o tehnica
de persuadare ,atunci cand vorbim despre discursul manipulator.

Acesta incepe acest discurs explamand :”ce zi ! ce zi !”,remarcand chiar din inceputul discursului
repetarea unei propozitii.Apoi povesteste ca tocmai s-a intors de la biserica ,de unde a invatat
cateva lucruri despre umilinta.Aceste afirmatii au rolul de a influenta opinia oamenilor prin
apelul la religie si la valorile traditionale pe care acesta pare sa le aiba si sa le mentina.

Trecand peste povestirea scurta a vizitei la biserica,incepe prin a vorbi deja despre
viitorul tarii, folosind formulari ca “noi” si repetand adesea propozitii incurajatoare pt public:”ce
victorie vom avea! ” ”va fi incredibil !”.Acestea sunt folosite cu rolul de a induce oamenilor
imaginea spre un viitor imbunatatit,cu el ca si presedinte,acest lucru creand o stare de siguranta.

Acesta complimenteaza publicul spunand: “uitati-va la acesti oameni frumosi,care fac America
uimitoare!!”.Acest lucru ,face ca Trump sa apeleze la partea sensibila si emotionala a
publicului."

Donald pune accent pe faptul ca presa nu arata lumii cati oameni are in public atunci cand
vorbeste el ,si pe faptul ca ascunde lucrul acesta.Acest lucru poate fi interpretat de public ca un
lucru demn,pentru ca arata lumii adevarata fata,salvandu-si imaginea pe care o creeaza presa.

Exclamand cu incredere : “iubesc acesti oameni !! noi avem cei mai loiali oameni “ déjà
apeleaza la cadrul emotional al publicului dand impresia de importanta la un nivel ridicat
acordata oamenilor.

Actorul politic face referire si la faptul ca ceilalti candidati ar fi nepotriviti ,prezentand situatia
intr-un fel manipulator pentru public: ori il vor alege pe el si toti vor fi multumiti pentru ca acesta
isi prezinta numeroasele atuuri,ori tara nu va fi ridicata la adevaratul ei potential pe care il
merita.Aceasta tehnica de manipulare se numeste falsa dilema . O dihotomie aleasa este o falsa
dilema in care ascultatorilor sau cititorilor li se prezinta o optiune foarte simplificata de tipul
”ori, ori” . Formularea defectuasa a celor doua optiuni, se face cu scopul de a manipula auditoriul
sa se simta obligat in a accepta optiunea preferata de pledant. Ceea ce face acest tip de argument
sa fie eronat, este faptul ca cel care il formuleaza, ignora si celelalte solutii la problema si nu
prezinta decat o varianta foarte negativa (cea a oponentului) si varianta sa pusa intr-o lumina
pozitiva. Aceste false dihotomii pot fi facute accidental sau deliberat.Insa in cazul lui Tramp
este clar ca acest lucru a fost spus intentionat.

Ataca direct contracandidatul sau ,pe Ted Cruz ,spunand despre el ca este cetatean al
Canadei ,accentuand acest lucru prin nelipsitele repetitii si precizand ca ar fi mult mai potrivit
pentru postul de prim ministru al Canadei .Spune despre el ca presa i-ar fi adresat intrebarea ,de
ce nu ar fi spus ca este cetatean al Canadei ,acesta raspunzand printr-un raspuns simplu: “nu a
stiut despre acest lucru “.Prin aceasta strategie incearca sa para un deschizator de drumuri pentru
cetateni ,deschizandu-le ochii ,in ceea ce priveste adevarata fata a anumitor candidati

Are o atitudine degajata si pare ca ar cunoaste pe oricine din public ,nefiind jenat ca apare in fata
unui public atat de numerous.(experienta cu publicul ii defineste atitudinea pe deplin)

Spune ca iubeste Iowa si precizeaza faptul ca oamenii din spate i-au sugerat sa nu spuna ca el
vrea sa castige,dar el hotaraste sa spuna intentionat oamenilor acest lucru,sugerand sinceritatea
pe care o afiseaza in fata publicului. Complimenteaza regiunea Iowa,facand exclamatii
repetitive: e un loc incredibil !

Arata cu degetul persoane din public si spune ca oamenii ca ei fac America frumoasa.Atrage
mereu atentia asupra sustinatorilor lui care sunt foarte numerosi ,prezentand acest lucru in
comparatie cu cifre ale sustinatorilor celorlalti candidati.Numeste sustinatorii lui ca “majoritatea
galagioasa” insa foloseste pronumele personal la plural “noi” de fiecare data,ceea ce sugereaza
ca el impreuna cu publicul ar forma o echipa,iar el nu este singur.

Donald Trump construieste un argument defectuos bazandu-se pe o generalizare pripita


construita cu ajutorul unei dovezi anecdotice.Acesta doreste sa demonstreze ca este nevoie de
politica sa, deoarece aceasta se concentreaza locurile de munca si ocuparea fortei de munca de
care are mare nevoie clasa de mijloc. El da exemplu o persoana care face parte din clasa de
mijloc si are nevoie de loc de munca, deoarece nu face fata, deducand din acest exemplu ca toata
clasa de mijloc are nevoie de un loc de munca imediat, deoarece oamenii nu mai fac fata.

Aceasta tehnica inductiva de argumentare, generalizarea pripita, duce la o concluzie care spune
mai mult decat ii permit premisele. Generalizarea pripita survine atunci cand generalizarea nu
este facuta pe baza unui numar suficient de cazuri care trebuie de asemenea sa alcatuiasca un
santion reprezentativ pentru toate cazurile. Afirmatia lui Donald Trumo nu este justificata,
deoarece nu au fost folosite suficiente cazuri care sa constituie un esantion reprezentativ pentru
clasa de mijloc. Folosita ca o forma retorica, aceasta arta ca pledantul nu doreste decat sa scoata
mai mult decat este justificat intr-un argument. A sustine o concluzie care nu este nuantata,
intemeiata pe un numar de cazuri atipice sau insuficienta in locul uneia nuantate, in conformitate
cu limitarile evidentiate de cercetarea pe care ati intreprins-o, constituie o greseala. Generalizarea
pripita constituie una dintre formele cele mai frecvente de rationament si este de cele mai multe
ori bazata pe dovezi anecdotice.

El apeleaza la strategie de persuasiune ,facand referire subtila la faptul ca nu va fura banii publici
pentru ca are déjà foarte multi bani pe care sa ii cheltuie.Spune ca se simte vinovat ca a cheltuit
banii lui,ceea ce trimite publicul la gandul ca se va simti si mai vinovat daca ar fura bani public.
Repeta incontinuu fraza :”nu voi fura banii nimanui “,fapt ce face ca oamenii sa se gandeasca la
alegerea lui pentru ca el nu va fi ca ceilalti politicieni care au furat.Ataca contra-candidatii
,accentuand ideea –prin repetitie cum ca el este singurul care nu ar cheltui banii publici
,devenind presedinte,jnsa ceilalti ar face acest lucru fara ezitare.

Este interupt de public pret de 30 de secunde ,timp in care acestia scandeaza:


“USA”,”TRUMP”.Insa aceste scandari nu il fac sa se emotioneze sau sa isi piarda cumpatul ci
mai degraba acesta apare ca un om obisnuit cu acest tip de oameni care il admira.

Trece brusc la situatia americii si spune oamenilor despre o situatie agravanta in care s-ar afla
America ,precizand totodata faptul ca oamenii care sunt in competitia alegerilor sunt
incompetenti de a conduce tara.Face o scurta prezentare a sa si a studiilor sale ,si se pronunta cu
degajare o “persoana desteapta”(publicul rade).Ca si cum ar cunoaste fiecare persoana din public
,ii complimenteaza pe sustinatorii sai spunandu-le ca sunt destepti si loiali.
Ataca din nou trecutul ,si fara ezitare pe Barack Obama ,spunand despre acesta ca a facut
ceea ce face un politician de obicei ,anume sa vorbeasca incontinuu ,fara sa actioneze
concret.Acest lucru nu il va face si el si de aceea aduce in discutie aceste greseli ,pentru a trezi
interesul ascultatorilor.Aparent sincer ,spune publicului ca la inceputul presedentiei lui Obama
,el a crezut ca va fi un lider bun insa s-a inselat.

Donald Trump spune despre actuala situatie a tarii ca ar fi despartita,si se adreseaza publicului
direct:“noi trebuie sa o aducem inapoi in starea buna ,iar daca acest lucru nu se va intampla va fi
o problema.”

Prezinta o problema reala din timpul discursurilor sale din zilele trecute ,cum ca o femeie din
public I s-ar fi adresat direct punandu-I o intrebare: “Am o multime de prieteni care va admira
insa au dubii intr-o privinta.Daca veti fi presedinte veti vorbi in acelasi mod
dur/convingator?”.El raspunde acestei femei negativ,asigurand oamenii ca va fi diferit
oarecum,iar acest lucru se intampla acum pentru ca ceilalti candidati mint si manipuleaza
publicul,iar el trebuie sa fie dur pentru a se impune in fata unui public atat de numeros.Trebuie sa
fie rapid si nu are timp sa fie asa de dragut cum se asteapta majoritatea.Daca va fi presedinte ii
asigura pe ceilalti ca va pastra atitudinea insa va fi putin diferit

Spre deosebire de alţii, nu cred că succesul lui Donald Trump este întâmplător, nici că nu are un
substrat de realitate, pe care am încercat să-l explic. Ii acord lui Trump meritul de a fi adus
energie în campania preliminară a partidului republican, că a avut curajul să abordeze subiecte de
care ceilalţi politicieni se fereau, că a pus partidul republican în situaţia să devină mai activ şi să
preia de la el unele idei bune şi potrivite şi că a arătat că are deja o voce mai curajoasă şi mai
puternică decât a altora.Tocmai acest lucru cred ca ii da publicului sperante,faptul ca acesta
abordeaza subiecte evitate de toti politicienii pana acum.

Concluzionand , Trump a vorbit deschis şi limpede despre marile probleme care nemulţumesc şi
îngrijorează naţiunea: întârzierea refacerii economice, creşterea fără precedent a datoriei
naţionale, politica externă ezitantă şi contradictorie a echipei Obama cu insuccese repetate,
imigraţia ilegală continuă şi crescândă, scăderea prestigiului Statelor Unite în lume, slăbirea
potenţialului forţelor armate, poziţia dezavantajoasă a ţării în relaţiile economice cu China,
Japonia şi alţi parteneri, etc.
În timp ce alţi politicieni pun surdina când se discută acest fel de probleme, Trump a enunţat clar
lucrurile care trebuiesc remediate, vorbind cu pasiune şi arătând îngrijorare pentru viitorul ţării,
dacă nu se iau rapid măsuri drastice de corectare.

Bibliografie
 Max Weber,politica o vocatie si o profesie

 Alex Muchielli- “Arta de a influenta”

 “Manipulation and Ideologies in the Twentieth Century”-Louis de Saussure si Peter


Schulz

 http://erorideargumentare.blogspot.ro/

 Jurgen Habermas- “Actiunea Comunicativa”

 Full Speech: Donald Trump Campaign Event in Muscatine, IOWA Jan. 24th 2016

https://www.youtube.com/watch?v=baLTRmFKoxc