. .
I I
Italia a riimas divizatii ~i
dominatii de puteri striiine
piinii fn secolul XIX.
Unificarea peninsulei a fost fn
cele din urmii realizatii de
douii elemente aparent opuse
-aranjamente politice calcu-
late ~i avdntul revolutionar.
D up~ mai multe secole de
Italia s-a bucurat o vreme
politic~ sub conducerea lui Napoleon
Bonaparte. Apoi, dup~ c~derea lui Napoleon
in 1814-15, italienii au fost obligati s~ accepte
o restaurare complet~ a vechii ordini. Penin-
sula a fost lmp~rtit~ lntre nou~ state, cea mai
mare parte intrand sub protectia Austriei, care
domina in mod direct $i cele dou~ provincii
nordice, Lombardia $i Veneto, ale c~ror capi-
tale erau ora$ele istorice Milano $i Venetia.
Suprimarea libert~tilor $i dominatia strain~
au f~cut ca liberalismul $i nationalismul s~ fie
elementele de baz~ in Italia. Rezistenta a ap~-
rut prima dat~ in cadrul socie~tilor secrete,
cum erau carbonarii, implicati in rascoalele
din Neapole (1820) ~i Piemonte (1821). jns~
acestea, precum ~i revoltele ulterioare din
1831, au fost suprimate de fortele austriece.
E$ecurile societ~tilor secrete au generat
eforturi de organizare mai disciplina~. Un
personaf deosebit de important, care lucra din
exil, a fost Giuseppe Mazzini (1805-1872),
fondatorul mi~carii Tanara Italie (1831).
Propaganda continua a Tinerei Italii a avut o
influenta considerabila, Insa rnscoalele inspi-
rate de aceasta nu au avut rnai mult succes
decat eforturile carbonarilor.
Pentru Mazzini ~i alti italieni, momentul
oportun a venit In 1848 -anul revolutiilor
europene. Tulburarile Incepusera sa se accen-
tueze In Italia 1nca din 1846, cand un papa
relativ liberal, Pius al IX-lea, a redus cenzura
~i a introdus cateva reforme In statele papale,
unele dintre cele mai prost guvernate ~i Ina-
poiate regiuni ale peninsulei. O interventie
austriaca nepotrivita In Ferrara, In nord-est, a
iritat ~i mai mult opinia publica italiana, iar la
sl~biciune, Inceputul anului 1848 agitatia revolutionara
de identitate i-a determinat pe majoritatea conducatorilor
italieni sa recunoasca constitutiile.
Austria fiind ocupata cu tulburarile revolu-
tionare din Viena, locuitorii Lombardiei ~i
Venetiei s-au rasculat In martie 1848. Opinia
publica din Piemonte, unul dintre cele mai
puternice state italiene, l-au facut pe regele
Carol Albert sa treaca de partea rebelilor.
Pentru un timp parea ca Piemonte va declan-
~a o mi~care pentru pace ~i independenta a
tuturor italienilor .
Dar In 1848-49, austriecii ~i-au revenit ~i au
Infrant armata regiunii Piemonte; Carol A1bert
a fost nevoit sa abdice In favoarea fiului sau,
Victor Emanuel. intre timp, papa plecase de
la Roma, unde a fost tntemeiata Republica
Romana, cu Mazzini printre conducatori. insa
~i aceasta a fost suprimata de trupele franceze
trimise de Ludovic-Napoleon Bonaparte, care
Incerca sa-~i consolideze puterea ~i dorea sa
cucereasca opinia catolica din Franta. in cele
din urma, In august 1849, dupa ce au ocupat
O La Roma este proclamata o constitu,ie, in
1848. Republica Romana de scurta durata
le-a demonstrat italienilor ca Roma putea sa
devina din nou "templul ,arii lor unite", cum
spunea Mazzini.
O Giuseppe Mazzini, fondatorul mi~carii
Tanara Italie, care avea ca scop unificarea
republicii italiene.
Lombardia, austriecii au zdrobit Republica
Venetiana ~i au pus capat revolutiei italiene.
Dupa aceste evenimente, libertatile italie-
nilor au fost suprimate din nou. Doar
Piemonte a rnmas un stat constitutional cu un
parlament reprezentat de grupurile Instarite
ale comunitatii. Un remarcabil conducator po-
litic, contele Camillo Cavour (1810-1861) a
devenit prim-ministru ~i ~i-a Inceput mandatul
de creator principal al unitatii italiene.
Cavour a facut multe pentru transformarea
regiunii Piemonte Intr-un stat liberal modem.
El a recunoscut ca italienii nu erau destul de
putemici pentru a-i alunga pe austrieci, de
aceea a Incercat sa Imbunatateasca pozitia
intemationala a statului Piemonte, trimitand
un deta~ament piemontez sa lupte alaturi de
Anglia ~i Franta In Mzboiul Crimeei.
Rasplata lui Cavour
Msplata lui Cavour a venit In 1858, cand
Ludovic-Napoleon al 1II-lea al Frantei a
Inceput sa fie inieresat de cauza italienilor;
nutrind o oarecare simpatie fata de ideile
nationaliste, el ~i-a propus sa-i alunge pe aus-
trieci din Italia ~i sa obtina victorii In favoarea
Frantei. in cadrul unei Intalniri secrete la
Plombieres, Napoleon ~i Cavour au cazut de
221
 UNIFICAREA ITALIEI
~
t
1.
~
~
a
.,
:E
comun acord ca Franta sa lupte alaturi de
Piemonte 1:mpotriva Austriei. Razboiul a
izbucnit 1:n1859, dar Napoleon nu s-a descur-
cat prea bine. Luptele de la Magenta ~i
Solferino au fost sangeroase, favorizandu-i
doar partial pe francezi. Napoleon era domic
sa faca pace, dupa ce a reu~it sa obtina doar
Lombardia, abandonandu-~i planurile ambi-
tioase de unificare a Italiei.
Insa impulsul revolutionar din Italia nu
putea fi suprimat a~a u~or. In nord, Toscana,
Modena, Parma ~i Romagna (0 parte di!1 sta-
tele papale) ~i-au respins conducatorii ~i ~i-au
manifestat dorinta de unificare cu regiunea
Piemonte. Acest eveniment a avut loc, de~i
Cavour a trebuit sa-1 cumpere pe Napoleon al
1II-lea cedand Frantei doua regiuni substan-
tiale din Piemonte -Nisa ~i Savoia.
Cama~ile ro~ii ale lui Garibaldi
Ulterior, 1:n mai 1860, Giuseppe Garibaldi
(1807-1882) 1:mpreuna cu o mie de cama~i
Ro~ii -o armata mica de voluntari civili -au
ajuns 1:nSicilia. Garibaldi 1:~idemonstrase deja
calitatile deosebite de conducator militar 1:n
apararea Republicii Romane 1:n 1848. Campa-
nia sa din Sicilia ~i sudul Italiei, 1:ndreptata 1:m-
Istorie universala
222
O inainte de unificare. Italia era un amestec
de state ~i provincii austriece.
O 0 vedere franceza despre razboiul din
1 859 din Italia. in1elegerea secreta de la
Plombieres ( 1858) dintre Cavour ~i Napoleon
al III-Iea a fost pusa in aplicare cand Austria a
cerut dezarmarea regiunii Piemonte.
potriva unui regim corupt, a entuziasmat po-
pulatia ~i a avut un mare succes. inca de la
lnceput, Cavour l-a sprijinit in secret pe Gari-
baldi. in septembrie 1860, cand liderul revolu-
tionar se lndrepta spre nord, Cavour a gasit
motiv de a trimite trope lmpotriva fortelor
papale, care au fost lnfrante decisiv. Apoi, cele
doua armate de eliberare s-au unit, com-
pletand cucerirea centrului ~i sudului ltaliei.
Singura exceptie a fostRoma, care, aparata de
tropele franceze, a raffias sub control papal.
Victor Emanuel a fost proclamat rege al
ltaliei la 17 martie 1861. Trei luni mai tarziu,
Cavour a murit, lnsa planullui a fost comple-
tat surprinzator de repede. ltalia s-a aliat cu
Prusia, careia i s-a alaturat in razboiul din
1866 lmpotriva Austriei. Fortele italiene nu s-
au descurcat prea bine, dar victoria Prusiei a
obligat Austria sa cedeze provincia Veneto.
in ciuda atacurilor disperate dar fara suc-
ces lansate de Garibaldi ~i sustinatorii sai,
Roma nu a ajuns sa faca parte din statui ita-
lian decat in 1870, cand prusacii au invadat
Franta lui Napoleon,. iar trupele franceze au
fost retrase din Roma. Dupa un scurt bom-
bardament, fortele italiene au patrons in ora~,
care a devenit capitala ltaliei unite.
71 -NAPOLEON AL III-LEA AL FRANTEI Istorie universala 169 -CONDUcATORI ITALIENI