Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Piata Muncii
Piata Muncii
PIAA MUNCII
Coordonator:
Conf.Univ.Dr. Eva Vasloban
Student:
Vod Alina Daniela
Tg.Mure
2013
2
CUPRINS
ARGUMENT............................................................................................................3
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................14
3
ARGUMENT
Am ales aceast tema Piaa muncii deoarece munca este cea mai important[
pentru dezvoltarea unei economii durabile si de buna calitate.
tim bine c atunci cnd avem de-a face cu o activitatea economic indiferent de
natura ei cel mai important lucru este ca munca sa se desfasoare in conditii optime si
de calitate.
Ataate oricrei activiti sunt riscurile aferente acestuia, adic posibilitatea
apariiei de impedimente ce pot duna desfurrii optime a acestei activitia
economice. Aceste riscuri trebuie sa fie descoperite din timp astfel nct sa fie posibil
luarea de decizii care s conduc la eliminarea lor. Pentru aceasta, ele necesit s fie
bine definite i nelese, spre a nu aprea eventule erori decizionale.
Ca urmare a acestui fapt, numerosi tineri isi aleg facultatea fara sa ia in calcul
viitorul post-absolvire, sau fara a avea elementare cunostinte despre profesia spre care
se indreapta si despre piata locurilor de munca din acel domeniu, ghidndu-se dupa
principiul suna bine.
Fara intentia unei critici la adresa sistemului, in speta la adresa profesorilor si a
echipelor manageriale ale liceelor, nu putem sa nu observam, totusi, diferenta
substantiala care exista intre sistemul romnesc de orientare scolara si profesionala, si
cel din spatiul european, a dificultatii cu care tinerii, dupa absolvire, isi gasesc locuri de
munca satisfacatoare si conforme cu pregatirea lor,subliniaza necesitatea preocuparii
pentru viitorul tinerilor ce vor fi absorbiti de piata locurilor de munca din Romania in
viitorul apropiat.
In momentul alegerii unui anumit loc de munca, tinerii tind sa valorizeze foarte
mult satisfactia profesionala, urmata imediat de satisfactia de ordin financiar, si pe
urm cel profesional. Astfel vorbind de toate acestea constatm c avem foarte multi
tineri cu pregtire dar care nu au un loc de munc. Putem constata din faptele ce ne
inconjoara ca in Romnia piaa muncii este intr-o continu scdere adic cererea este
foarte mare iar oferta tinde s ating valori alarmant de mici.
4
Teoria cmpurilor analizeaz modul n care se formeaz un nou cmp social, cum
acesta devine stabil precum i forele care transform cmpul.
Piaa muncii este una din principalele componente ale economiei de pia
alturi de piaa bunurilor i piaa capitalului. Piaa muncii se refer la fora de munc. n
percepia cotidian fora de munc are n vedere capacitatea unui om de a munci. Din
perspectiv economic piaa muncii reprezint una din componentele forelor de
producie5.
Piaa muncii (sau a forei de munc) se ntemeiaz pe ntlnirea i confruntarea cererii
cu oferta. Nevoia de munc este prezent pretutindeni, n orice societate; dar pentru ca
nevoia de munc s fie considerat n categoria cererii de munc trebuie ndeplinit o
condiie: remunerarea/salarizarea muncii. Cererea de munc reprezint nevoia de
munc salariat care se formeaz la un moment dat ntr-o economie de pia. Oferta de
munc este format din munca pe care o pot depune membrii societii n condiii
salariale6.
5 Dicionar de Sociologie, coord. Ctlin Zamfir, Lazr Vlsceanu, ed. Babel, Bucureti, 1993, p.
430
6 Manual de economie, ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, p. 73
6
Cat timp intr-o tara populatia e mica, bogatia in bunuri naturale, ce nu poate fi
folosita in mod direct, ci numai prin mijlocirea muncii omenesti, apare ca un obstacol in
dezvoltarea economica a socetatii.
n orice conditii de timp si spatiu, activitatea economica implica n mod obiectiv
factorul munca menit sa valorizeze sistematic resursele n interesul sau. Ca si ceilalti
factori de productie, el se obtine prin intermediul pietei, care se constituie ntr-un
subsistem al economiei de piata concurentiala. Tranzactiile pe aceasta piata au ca
obiect munca sau forta de munca. Daca forta de munca o ntelegem ca totalitate a
aptitudinilor fizice si intelectuale ce exista n personalitatea vie a omului si pe care le
pune n functiune atunci cnd creeaza bunuri economice, nseamna ca munca
reprezinta cheltuirea constienta a fortei de munca. Ele formeaza un tot coerent, astfel
ca folosirea sinonima a celor doua expresii, n teoria si practica economica, este
benefica pentru managementul resursele umane, care decide asupra planificarii,
organizarii utilizarii si evaluarii rezultatelor muncii ntr-un anumit circuit economic.
Piata muncii, ca piata a celui mai important factor de productie se afla in legatura
cu celelalte piete; pe de o partea ea recepteaza semnalele de pe piata bunurilor si
serviciilor, a capitalurilor etc. si este influentata de miscarea acestora, de modul de
functionare si distorsiunile acestora. Omul este mai mult dect o marfa, astfel ca piata
muncii are un loc deosebit n teoria si practica economica, fiind o piata derivata si cea
mai reglementata. In esenta, sub aspect eonomic si juridic, propietarul fortei de munca
dispune in mod liber de ea si o ofera propietarului de capital, care formuleaza cererea,
iar negocierile dintre acestia se concretizeaza printr-un contract de angajare si in
salariu. Tranzactiile intre posesorii de capital si cei ai forte de munca au loc pe baza
8
este o pia contractual: att drepturile ct i obligaiile prilor sunt stabilite prin
contract
este o pia administrat: fondurile salariale depind de legislaie dar i de
strategiile firmei
gradul ridicat de eterogenitate;
10
cei care sunt omeri de o perioad suficient de lung de timp, astfel nct s nu
mai aib dreptul la ajutor de omaj.
n cutarea unui loc de munc prestigiul i calitatea colegiului absolvit joac un rol
important. Se poate spune c educaia primit n colegiile cu prestigiu i face pe
angajatori s-i vad ntr-o lumin mai atrgtoare (din perspectiva angajrii) pe cei care
termin aceste colegii. O alt explicaie se refer la relaiile care pot fi legate ntru-un
colegiu prestigios: aceste relaii sunt mai bine plasate n structura ocupaional, deci au
o mai mare posibilitate de a-i ajuta n gsirea unui loc de munc. Aceasta ntrete
ideea dezvoltat de alte studii sociologice dup care indivizii cu un status social nalt au
i un mare numr de relaii sociale.
n ce privete persoanele mai tinere, este puin probabil ca acestea s foloseasc
relaiile personale n gsirea unui loc de munc, asta pentru c tinerii nu au nc un
numr mare de cunotine, aa cum este cazul celor care lucreaz de mai muli ani. n
cazul n care tinerii apeleaz la relaii exist tendina ca acestea s fie rude sau prieteni
(strong ties legturi puternice) i nu simple cunotine (weak ties legturi slabe). O
alt tendin nregistrat este aceea ca n cazul unor probleme la locul de munc
prietenii apropiai vor fi cei care vor ajuta persoana respectiv cu informaii.
angajati romani au ales sa lucreze in alte state ale UE. Aceasta plecare masiva a
angajatilor a produs un dezechilibru pe piata muncii din Romania. O perioada prospera
din punct de vedere economic caracterizata de investitii in diferite domenii de activitate
cum ar fi cel bancar, imobiliar sau constructii a crescut necesitatea angajarilor in aceste
domenii. A aparut un decalaj intre cererea si oferta locurilor de munca. La acel moment
nu erau disponibili suficienti candidati specializati pentru anumite posturi. Toate acestea
au dus la o crestere a salariilor si la angajarea/promovarea unor persoane insuficient
pregatite. Ocuparea unui post vacant realizandu-se mai mult prin compromis.
Profitand de conjunctura, angajatii erau in primul rand interesati si motivati de pachetele
salariale oferite de companiile angajatoare, din acest motiv fluctuatia/mobilitatea
personalului a crescut semnificativ.
Efectele acestei mobilitati si a angajarilor masive si nu neaparat tinanad cont
intotdeauna de competentele candidatilor au fost resimtite mult mai pregnant de catre
companii in perioada 2008-2010.
Intr-o stransa legatura cu situatia economica, piata muncii a fost afectata in
perioada 2008-2010 de problema instabilitatii economice la nivel mondial. In aceasta
perioada dominata de incertitudini, companiile care nu au falimentat s-au luptat pentru
supravietuire.
In 2010 cuvantul de baza pentru angajatori a fost reducere, fie ca este vorba
despre salarii sau numarul de angajatii. Alte tendinte care s-au pastrat pe tot parcursul
anului 2010 au fost cele ale angajatilor care fac eforturi sa isi pastreze locul de munca
si ale absolventilor care isi gasesc tot mai greu un job.
In 2011 piata muncii pare sa se revigoreze. Apar posturi noi pentru pozitiile de
entry-level (aproximativ 15.000), insa salariile stagneaza. Angajatorii incep sa inteleaga
importanta angajarii unor persoane bine pregatite, competente care sa asigure
competitivitatea companiei pe piata. Modificarea Codului muncii, unul dintre cele mai
importante aspecte pentru domeniul muncii, are ca scop flexibilizarea si adaptarea
pietei muncii la nevoile reale. Printre cele mai importante modificri aduse se numara
introducerea criteriilor de performanta pentru angajat. Multe companii au deja
implementate sisteme de evaluare a performantelor angajatilor, insa faptul ca acestia
vor fi informati cu privire la criteriile de evaluare individuala va determina mai multa
atentie la indeplinirea calitativa a atributiilor profesionale si la managementul
performantelor individuale, cu efect direct asupra competitivitatii si eficientei. Din pacate
anul 2011 va fi inca un an dificil pentru Romania. Salariile isi vor mentine nivelul actual,
dar bunii profesionisti vor fi apreciati indiferent de domeniul de activitate.
Ofertele de locuri de munca in crestere in Romania reduc considerabil presiunea
pe piata muncii interne, ceea ce poate sa conduca la noi oportunitati de ocupare care
sa excluda deplasarea in scop de munca in alta tara.
O alta tendinta specifica anului 2011 se refera la mobilitatea fortei de munca care
este un element foarte important in gestionarea resurselor umane; prin intermediul
acesteia are loc realocarea resurselor umane dinspre sectoarele economice aflate n
declin sau n stagnare spre cele aflate n ascensiune.
Mai mult decat atat, angajatorii au inceput sa se orienteze spre angajarile pe
proiecte pentru a-si asigura necesarul de personal in perioadele de varf de activitate.
Munca temporara permite firmelor sa faca alegeri mai putin restrictive, prelungind de
fapt perioada de proba si reducand riscul unei alegeri gresite sau a unor eventuale litigii.
Noul Cod al Muncii aduce imbunatatiri semnificative pietei muncii in regim de angajare
temporara si asigura companiilor active in Romania acces mai facil la solutii flexibile de
munca, ce pot conduce la crearea de noi locuri de munca. Astfel, apare eliminarea
14
BIBLIOGRAFIE