UNIVERSITATEA CRETIN ,,DIMITRIE CANTEMIR

BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE POLITICE

MASTER: STUDII DE SECURITATE SI APARARE

DISCIPLINA: RELATII INTERNATIONALE POSTBIPOLARE SI IMPACTUL
LOR ASUPRA SECURITATII

TITLUL LUCRARII: PRIMUL RAZBOI DIN GOLF

PROFESOR: Conf. Univ. Dr. Gen. CONSTANTIN DEGERATU

MASTERANZI:
GRIGORE ALEXANDRU
CATARICI ANCA-MIHAELA
CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I ORIENTUL MIJLOCIU

1.1 Pozitie geografica. Religie. Potential economic
1.2 Irak si Iran granita rivalitatii

CAPITOLUL II Primul Razboi din Golf

2.1 Cauzele izbugnirii conflictului
2.2 Desfasurarea razboiului
2.3 Interventia Statelor Unite ale Americii si a statelor aliate
Operatiunea Desert Storm
2.4 Deznodamantul conflictului iraniano irakian

Concluzii

Anexe

Bibliografie

2
INTRODUCERE

Inceputul secolului XX a fost marcat de progresul tehnologic al celei de a doua

Revolutii Industriale de la sfarsitul secolului XIX, progres industrial materializat in mare
parte prin aparitia unor noi surse de energie, respectiv petrolul, ce a dus la dezvoltarea
transporturilor, si electricitatea, care a contribuit esential la dezvoltarea
telecomunicatiilor.Privind prin prisma evenimentelor desfasurate in secolul XX putem
afirma cu tarie ca secolul XX a fost un secol al conflictelor. Omenirea a trecut prin doua
conflicte armate majore respectiv: primul Marele Razboi din 1914-1916 ( numit si Primul
Razboi Mondial din 1939 o data cu izbucnirea celui de Al Doilea Razboi Mondial din
1939-1945) in care partile angajate in conflict au facut uz de tot ceea ce inseamna
tehnologie existenta in epoca la finalul caruia s-a produs o rupture decisive fata de
Vechea Ordine Mondiala(caderea celor 4 imperii German, Austro-Ungar, Otoman si Rus)

Esecul rezolvarii crizelor politice aparuate dupa terminarea Primului Razboi

Mondial au dus la aparitia fascismului in Italia, la aparitia nazismului in Germania si,
implicit la izbucnirea unui nou conflict respectiv Al Doilea Razboi Mondial din 1939-
1945, un conflict armat generalizat, considerat cel mai mare si mai ucigator rzboi
neintrerupt din istoria omenirii. A fost pentru prima oara cand noile descoperiri
tehnologice, telecomunicatiile, aviatia militara, bomba atomica, au fost folosita pe scara
larga si impotriva populatiei civile provocand moartea directa sau indirecta a a
proximativ de 60 milioane de oameni, militari sau civili.

Sfarsitul celui de al doilea Razboi Mondial a insemnat inceputul unui nou razboi,
Razboiul Rece, o confruntare deschisa nonmilitara intre doua grupuri de state care aveau
ideologii si sisteme politice diametral opuse. Pe de o parte Uniunea Sovietica si aliatii sai
adepti ai comunismului impus de Lenin in anii 20 ai secolului trecut numiti si Blocul
Rasaritean iar de cealalta parte SUA si aliatii sai adepti ai democratiilor liberale. Din

3
punct de vedere strategic, conflictul rece nu a evoluat intr-un conflict armat, intr-un
conflict cald, deoarece ambele parti detineau un arsenal strategic nuclear ceea ce a creat o
situatie de blocare reciproca. Conflictul s-a mentinut insa la nivel declarativ.

Inceputul anilor 90 ai secolului XX marcheaza sfarsitul Razboiului Rece si

inceputul ultimului conflict classic al secolului XX si anume Razboiul din IRAK sin
1990. Rzboiul din Irak din august 1990 martie 1991 a fost probabil ultimul conflict
armat clasic din secolul XX, avnd drept combatani pe de o parte pe americani i pe
aliaii acestora, iar pe de alt parte pe Saddam Hussein.

Sfritul secolului XX a fost dominat de conflicte. Cderea Zidului Berlinului a dus

implicit la sfritul comunismului att n URSS, ct i n rile Cortinei de Fier. Rzboiul
Rece a luat sfrit datorit lipsei de comunicare n rile comuniste. Limbajul de lemn,
controlul totalitar i propaganda stalinist au fost nvinse de rile democratice care
promovau muzica rock, libertatea si drepturile omului.
Gorbaciov a sesizat noile tendine n societatea contemporan i a observat noi tendine n
dezvoltarea formelor de guvernmnt. Propaganda stalinist i controlul paternist asupra
mass-mediei trebuia nlturat i nlocuit. Libertatea de exprimare i mass-media, prin
difuzarea tirilor necenzurate, muzica, cinematografia duc la globalizarea mondial.
Societatea comunist va fi nlocuit treptat cu o societate de consum, omul devenind
consumator.

Rzboiul din Irak din august 1990 martie 1991 a fost probabil ultimul conflict
armat clasic din secolul XX, avnd drept combatani pe de o parte pe americani i pe
aliaii acestora, iar pe de alt parte pe Saddam Hussein. Rzboiul din Irak este important
pentru c marcheaz un nou nceput n arta rzboiului i anume rzboiul mediatic, fiind
primul rzboi transmis n direct de ctre CNN. tirile au fost prezentate n aa fel nct s
consolideze imaginea SUA drept lider mondial. SUA a nvins Irakul, iar dup rzboi i-a
meninut imaginea de lider mondial politic, economic i militar.

4
CAPITOLUL I - ORIENTUL MIJLOCIU
1.1 Pozitie geografica. Religie. Potential
Orientul Mijlociu este o zona geografica situat n sudul si estul Mrii
Mediterane, care se intinde din estul Mediteranei pana n Golful Persic. Orientul Mijlociu
este o subregiune a Asiei, insa unii geografi sustin ca este o parte a Africii. Cele patru
culturi principale din Orientul Mijlociu sunt cea evreiasca, cea persana, cea araba si
cea turca. Aceste sfere culturale au origini lingvistice si etnice diferite (vezi anexa 1).
Diferendele tribale i dinastice, care s-au perpetuat de-a lungul secolelor, au
marcat puternic Orientul Mijlociu. Animozitile istorice i culturale i conflictele
pentru controlul resurselor naturale, n condiiile meninerii granielor trasate de puterile
coloniale dup primul rzboi mondial, au accentuat tensiunile existente. Nici chiar
micrile pro-arabe nu au reuit, dup 1950, s nving obstacolele ce stau n calea
formrii unui mare stat unic arab. Rnd pe rnd, Egiptul, Siria i Irakul au fost percepute
ca o ameninare major la adresa rilor din ntreaga zon, ca urmare a orientrii politice
adoptate de liderii celor trei state. Mai mult dect att, majoritatea conductorilor arabi au
sprijinit Fora multinaional condus de Statele Unite mpotriva regimului de la Bagdad,
pentru nfrngerea armatei irakiene i eliberarea Kuweitului n 1991.
Liderii statelor din Orientul Mijlociu nu au privit niciodat cu ochi buni amestecul
SUA i cel al Uniunii Sovietice n regiune, ns au cutat s utilizeze disputa dintre cele
dou superputeri pentru a-i ntri propriile poziii. Pe acest fond, att diplomaii
americani, ct i cei sovietici au fost nevoii s ia adevrate lecii de dans cu lupii
nainte de contactele lor cu imprevizibilii conductori ai rilor din zon. i, spre
deosebire de reprezentanii Departamentului de Stat, emisarii Kremlinului au avut o
problem n plus de rezolvat: ateismul Moscovei era n divergen flagrant cu puternicul
sentiment religios al popoarelor din Orientul Mijlociu. Poate c i din aceast cauz,
liderii Arabiei Saudite, spre exemplu, s-au situat n tabra antisovietic; ei au respins
ntotdeauna, n numele credinei lor i a nvturii lui Mahomed, orice orientare politic
ce ar fi putut semna cu comunismul. Att micrile naionaliste, ct i cele revoluionare
au fost i sunt considerate extrem de periculoase de ctre conductorii saudii.
Pe de alt parte, intransigena religioas a popoarelor din Orientul Mijlociu a

5
provocat n ultimii 60 de ani conflicte armate extrem de violente: rzboaiele
araboisraeliene din 1948, 1956, 1967, 1973; rzboiul dintre Iran i Irak (1980-1988);
rzboiul civil izbucnit n Liban n 1975 i invadarea aceluiai stat de ctre armata
israelian n anul 1982. Alturi de acestea, pot fi menionate i disputele de ordin
teritorial dintre: Siria i Irak, Irak i Arabia Saudit, Siria i Liban, Arabia Saudit i
Yemen, Siria i Iordania, Egipt i Libia, Algeria i Maroc, Egipt i Sudan.
Petrolul a ncetat de mult s fie doar problema geologilor ori economitilor.
Complic n mare msur ecuaiile pe care trebuie s le rezolve politicienii i devine
ncet-ncet un factor al vieii sociale ce nu poate fi ignorat, inducnd direct sau
indirect relaii nu ntotdeauna uor de sesizat. n lipsa lui, comunitile sociale cer din
partea conductorilor aciuni ale cror efecte sunt deseori nepopulare, creeaz
presiuni asupra proceselor decizionale, statul devenind fie un raionalizator fie un
vector al politicii de putere.
Potentialul economic al Orientului Mijlociu , mentionand ca principala sursa
economica a acestei zone este petrolul, este imens. Un studiu efectuat in anul 2005
reflecta faptul ca in aceasta zona se afla cele mai mari rezerve de petrol de pe planeta,
estimandu-se o cantitate de 742 miliarde de barili (vezi anexa 2).

1.2 Irak si Iran granita rivalitatii

Republica Islamic Iran, i pn la 1935 cunoscut internaional ca Persia, este
o ar n Asia de sud-vest, situat ntre coasta de nord-est al Golfului Persic i coasta
sudic a Mri Caspice. Din anul 1949 sunt folosite att numele Persia ct i Iran.
Iran este utilizat ntre funcionari i n contextul politic-statal. Numele Iran este un
nrudit cu cuvntul arian" i nseamn teren de aur.
Iranul este situat n partea de est a emisferei nordice, n sud-vestul Asiei, fiind
considerat ca una din rile Orientul Mijlociu. Geografic, Iranul este situat ntre 44 grade
i 63 grade longitudine estic i 25 grade i 39,5 grade latitudine nordic. Iranul prezint
o mare diversitate din toate punctele de vedere, chiar i sub aspectul reliefului i climei.
Este o ar mare, cu o suprafa de 1.645.258 km, (cam de 3 ori ct Franta, sau ct a V-a
parte a S.U.A, deci este mai mare dect Regatul Unit,Franta,Elvetia, Belgia, Olanda
i Germania la un loc).

6
 Republica Irak este o ar din Orientul Mijlociu n Asia de Sud-Vest la
confluena dintre rurile Tigru i Eufrat care include de asemenea sudul Kurdistanului.
Are frontiere cu Kuweitul i Arabia Saudit la sud, Iordania la vest, Siria la nord-
vest, Turcia la nord i Iran (Persia) la est. Irakul are o zon ngust de coast la Umm
Qasr n Golful Persic.

CAPITOLUL II Primul Razboi din Golf

2.1 Cauzele izbugnirii conflictului

Primul rzboi din Golf, cel iraniano-irakian, a fost declanat n anul 1980 ca
urmare a nenelegerilor existente la nivel politic. ntre fundamentalitii iranieni iii
care au ajuns la putere n 1979 i l-au alungat pe ahul Reza Pahlavi i liderul sunnit ce
se afla la conducere n Irak, situaia s-a tensionat rapid, ca rezultat al opiniilor diferite pe
care le aveau ayatolahul Khomeiny, respectiv Saddam Hussein n privina modului cum
trebuiau conduse statele musulmane. Iar existena unei minoriti iite n sudul Irakului
nu a fcut dect s amplifice temerile conductorului irakian n legtur cu o posibil
nlturare a sa de ctre regimul de la Teheran. n consecin, Saddam Hussein a declanat
o serie de represalii mpotriva populaiei iite din Irak, fapt ce a strnit un val de proteste
n capitala Iranului. A urmat o escaladare a tensiunii dintre cele dou state, iar disputa
teritorial a reprezentat doar un ingredient n amalgamul de raiuni politice care au
condus la un rzboi pustiitor i inutil. Dup opt ani de suferine impuse celor dou
popoare, fr s se nregistreze victoria militar decisiv, ntre cele dou pri s-a ncheiat
un armistiiu (august 1988). Cu acel prilej, regimul de la Bagdad renuna la pretenia sa
ca Irakul s aib o suveranitate deplin asupra fluviului Shatt-el-Arab. Practic, s-a revenit
la sistemul antebelic de folosire n comun a estuarului acelui curs de ap, care constituie
n acelai timp i o grani natural ntre cele dou state. Scrisoarea pe care i-a adresat-o
Saddam Hussein preedintelui Iranului, la 14 august 1990, dup ce Kuweitul a fost
ocupat de armata irakian, nu a fcut dect s confirme faptul c Bagdadul accepta s
respecte armistiiul din 1988, s elibereze imediat prizonierii de rzboi iranieni i s
aplice prevederile tratatului de la Alger, semnat n 1975. Din acel moment a fost
uurat i activitatea observatorilor UNIIMOG (United Nations Iran-Iraq Military

7
Observer Group), care urmreau de doi ani aplicarea corect a prevederilor acordului de
ncetare a focului. Pe de alt parte, liderul irakian a profitat de situaie, retrgndu-i o
parte din trupele sale dispuse la frontiera cu Iranul pentru a-i putea consolida regimul de
ocupaie din Kuweit. Totodat, decizia lui Saddam Hussein a determinat plecarea
grupului de observatori UNIIMOG, al crui mandat a expirat la 28 februarie 1991 i nu a
mai fost rennoit de ONU1. Cu toate acestea, problemele dintre Iran i Irak nu au fost
soluionate n totalitate. n cursul interveniei Forei multinaionale mpotriva armatei
irakiene, pentru eliberarea Kuweitului, Saddam Hussein a reuit s-i trimit n Iran cea
mai mare parte a avioanelor sale militare. Superioritatea aerian evident a coaliiei
conduse de Statele Unite l-a forat pe liderul de la Bagdad s ncerce aceast metod, cu
totul original, pentru a-i ocroti aparatele de zbor achiziionate din Occident i Uniunea
Sovietic n cursul rzboiului iraniano-irakian. Un numr de 115 avioane irakiene (24
Mirage F-1, 4 Suhoi-20, 40 Suhoi-22, 24 Suhoi-24, 7 Suhoi-25, 12 MIG-23, 4 MIG-29)
au reuit s aterizeze n Iran2, ns Teheranul a anunat c pe aeroporturile sale se afl
doar 22 de aparate care aparineau Bagdadului3. Atunci s-a presupus c iranienii au oprit
celelalte avioane irakiene n contul despgubirilor de rzboi ce li se cuveneau dup
conflictul din 1980-1988 dar, pn n prezent, nu au fost oferite explicaii oficiale privind
motivele care au condus la o asemenea decizie i nici amnunte referitoare la soarta
acelei flote aeriene.
O alt surs de tensiune ntre cele dou state o reprezint minoritatea iit aflat n
Irak. Dup nfrngerea suferit n Kuweit de armata irakian, civa lideri ai comunitii
iite din sudul rii au declanat, n prima parte a lunii martie 1991, o revolt mpotriva
sunniilor condui de Saddam Hussein. Rscoala a fost ns repede nbuit de unitile
Grzii Republicane, loiale liderului irakian, i au aprut cu acel prilej discuii legate de un
posibil ajutor pe care Teheranul l-ar fi acordat coreligionarilor si din ara vecin. Totul a
rmas la stadiul de presupunere, dar acest element de tensiune nu trebuie neglijat cnd se
analizeaz relaiile dintre cele dou state, n actualul context internaional. De asemenea,
nu trebuie uitate legturile Bagdadului cu comunitile sunnite din Iran, situate att n

1
The Military Balance 1991-1992, The International Institute for Strategic Studies, Oxford, autumn 1991,
p. 235.
2
Ibidem, p. 100.
3
Ibidem, p. 100.

8
nord-vest (la grania cu Irakul), ct i n estul i sud-vestul rii, precum i problemele cu
care se confrunt iranienii dup ce au primit un flux de refugiai afgani n anii 80.
Mozaicul religios din regiune i poate permite lui Saddam Hussein s apeleze la
populaia afgan (n marea ei majoritate sunnit) mpotriva Iranului, sau a altor state ale
lumii. Aspectele privind finanarea se pot rezolva uor, utilizndu-se veniturile obinute
din vnzarea att a produselor petroliere irakiene, ct i a opiului afgan (cel mai mare
productor de opiu din lume este Afganistanul, cu peste 50 000 ha cultivate cu mac
opiaceu n ultimii doi ani)4.
Disputa irakiano-kuweitian din anul 1990 a fost cauzat, la rndul ei, de opiniile
politice divergente privind dreptul de control asupra resurselor de hidrocarburi din zon.
Mrul discordiei l-a reprezentat preul petrolului pe piaa mondial. Cererile Bagdadului
de modificare a graniei dintre cele dou state au fost doar un simplu pretext, folosit de
Saddam Hussein pentru a arta c este hotrt s impun kuweitienilor preul care i
convenea. Dac n ianuarie 1990, barilul de petrol se vindea cu 20,5 dolari, n iunie 1990
acesta nu mai valora dect 13 dolari5. Discuiile n cadrul OPEC (Organizaia rilor
Exportatoare de Petrol) dintre reprezentaii grupului de state care susineau un pre
nalt, din care fcea parte i Irakul, i grupul de ri adepte ale preului sczut, n care
se aflau Kuweitul, Emiratele Arabe Unite i Arabia Saudit, nu au reuit s lmureasc
problemele. Regimul de la Bagdad invoca faptul c o scdere a preului petrolului cu un
singur dolar pe baril i reducea veniturile anuale cu un miliard de dolari. n acest sens,
ministrul de externe irakian, Tariq Aziz, a declarat, dup invadarea Kuweitului
urmtoarele: n bugetul de stat din acest an (1990) a fost prevzut suma de 7 miliarde
de dolari pentru achitarea datoriilor, ceea ce reprezint o sum imens,
lsndu-ne cu un venit care acoper doar plata serviciilor de baz ale rii noastre.
Bugetul nostru se bazeaz pe un pre de 18 dolari/baril, dar de cnd kuweitienii au
nceput s inunde lumea cu petrol, preul lui a sczut cu o treime. Cnd ne-am ntlnit
din nou la Jidda, la sfritul lunii iulie, Kuweitul a spus c nu este interesat de nici o
schimbare. Suntem disperai acum i nu ne putem onora notele de plat pentru
importurile de alimente. A fost un rzboi al foametei. Cnd v vei utiliza puterea voastr

4
Ziarul Adevrul economic nr. 43 (499), 24-30 octombrie 2001, p. 34
5
Janice Gross Stein, Intimidation and Compulsion in Gulf, 1990-1991, n International Security, Center
for Science and International Affairs - Harvard University, vol. 17, nr. 2, 1991, p. 149-165.

9
militar (a Statelor Unite n.a.) doar pentru a v apra?6
2.2 Desfasurarea razboiului
Concurena dintre cele dou superputeri pentru controlul zcmintelor de
hidrocarburi - descoperite de britanici, francezi i americani n Irak, Iran i Arabia
Saudit n prima jumtate a secolului XX - i a statelor din regiune a fost dur. Din pcate
pentru ei, conductorii sovietici nu au reuit s determine schimbarea raportului de fore
din Orientul Mijlociu n favoarea lor, dei s-au strduit foarte mult, iar sprijinul pe care
Moscova l-a acordat unor lideri politici i militari din Egipt, Siria, Yemen, Libia, Irak,
Sudan i Algeria de-a lungul mai multor decenii s-a diminuat semnificativ dup
prbuirea Zidului Berlinului. Mai mult dect att, reprezentanii Uniunii Sovietice au
refuzat s acorde sprijin militar regimului de la Bagdad dup ce armata irakian a invadat
Kuweitul la 2 august 1990.
Atitudinea adoptat de Mihail Gorbaciov a permis Statelor Unite s alctuiasc
rapid i eficient o coaliie militar multinaional pentru a-l fora pe Saddam Hussein s-
i retrag trupele de ocupaie din Kuweit. Operaiunea desfurat de trupele irakiene la 2
august 1990 a fost prima aciune militar violent de mare amploare desfurat n
Orientul Mijlociu dup ncheierea Rzboiului Rece. Organizaia Naiunilor Unite a fost
surprins de rapiditatea operaiunii realizate de armata irakian, iar tirile despre invazie
au amplificat temerile n rndul statelor vecine - n mod deosebit n Arabia Saudit i n
Israel.
Primul semnal de ameninare major lansat de Saddam Hussein conductorilor
kuweitieni a aprut la sfritul lunii mai 1990, cnd a avut loc la Bagdad ntlnirea
reprezentanilor statelor arabe pentru analizarea situaiei create n Israel de fluxul de
emigrani evrei provenii din Uniunea Sovietic i estul Europei. n cadrul convorbirilor
preedintele irakian a criticat personal, printre altele, statele arabe care menineau la un
nivel sczut preul petrolului - fiind vizate ndeosebi Arabia Saudit i Kuweitul. Pentru
rezolvarea acestei probleme, minitrii petrolului din Irak, Kuweit, Arabia Saudit, Qatar
i Emiratele Arabe Unite s-au ntlnit la Jidda, la 10 iulie 1990, i au hotrt s-i limiteze
producia de iei cu scopul de a obine creterea preului petrolului de la 13 la 18
dolari/barilul de petrol. Ministrul kuweitian a revenit ns n ziua urmtoare asupra
deciziei luate, neacceptnd preul nalt dorit mai ales de irakieni. Cu acel prilej, el a
6
Ibidem, p. 162.

10
precizat c urma s i reconsidere punctul de vedere n cazul n care celelalte state arabe
nclcau limitele de producie stabilite nainte de reuniunea respectiv.
Cteva zile mai trziu, n cadrul unei reuniuni a O.P.E.C., acelai ministru
kuweitian i-a exprimat intenia de a menine cota de producie a Kuweitului la nivelul
stabilit la Jidda doar pn n toamna anului 1990. Aceast msur putea produce n
octombrie 1990 o nou scdere a preului petrolului datorit creterii produciei de iei
kuweitian i acest fapt a strnit mnia preedintelui Saddam Hussein. Ca urmare a
poziiei inflexibile manifestate de reprezentantul kuweitian la masa negocierilor, ministrul
de externe irakian a trimis la 16 iulie 1990 omologului su kuweitian, eicul Sabah al-
Ahmad, un memorandum prin care solicita s se returneze Irakului 2,4 miliarde dolari
pentru petrolul extras de Kuweit din regiunea Rumalia n timpul rzboiului dintre Iran i
Irak, teritoriu revendicat de mai mult vreme de irakieni. Totodat, Tarik Aziz solicita
plata a 12 miliarde de dolari drept compensaie pentru pagubele provocate economiei
irakiene de supraproducia de petrol kuweitian, care generase scderea preului petrolului
pe piaa mondial. n acelai memorandum s-au mai cerut anularea datoriei de rzboi pe
care o avea regimul de la Bagdad fa de Kuweit - 10 miliarde dolari - i cedarea n
favoarea Irakului a insulelor kuweitiene Warba i Babiyan, de unde se putea controla
accesul ctre singurul port maritim irakian, Umm Qasr.
n cadrul discursului rostit la 17 iulie 1990, cu prilejul Zilei Revoluiei Irakiene,
Saddam Hussein a reluat acuzaiile cuprinse n memorandumul trimis de Tarik Aziz
eicului Sabah al-Ahmad,, subliniind printre altele "pericolul de otrvire la care este
supus economia irakian datorit supraproduciei kuweitiene de petrol"7.
Totodat, preedintele irakian a afirmat atunci c exista un plan "inspirat de
America pentru a submina interesele i securitatea arabilor" i a susinut c Emiratele
Arabe Unite i Kuweitul au participat la "proiectul sionist susinut de imperialiti
mpotriva naiunii arabe"8. La finalul discursului, ministrul de externe kuweitian, eicul
Sabah al-Ahmad, a fost acuzat de dictatorul irakian c era agent american. "Irakul - a
spus n acel moment Saddam Hussein - a devenit singurul aprtor de baz al arabilor;
datorit armamentului sofisticat din dotarea armatei irakiene, imperialitii nu vor ndrzni

7
Apud. Janice Gross Stein, Intimidation and Compulsion in Gulf, 1990-1991, n International
Security,Center for Science and International Affairs - Harvard University, vol.17, nr. 2, p.147.
8
Ibidem, p. 160.

11
s atace, dar i vor reface planurile de rzboi folosindu-se de agenii lor care conduc
Golful"9.
Dou sptmni mai trziu, armata irakian a pus n aplicare planul de ocupare a
Kuweitului, iar cteva zile mai trziu a fost anunat anexarea acelui stat de ctre Irak.
Dup ncheierea operaiunii militare Furtun n Deert de ctre Fora Multinaional
(sfritul lunii februarie 1991), ntre Irak i Kuweit s-au stabilit contacte n vederea
demarcrii graniei dintre cele dou state. O comisie ONU s-a deplasat la faa locului i a
nceput msurtorile topografice, utilizndu-se ca document de baz acordul semnat la 4
octombrie 1963 de ctre reprezentanii ambelor ri. n aprilie 1991 a sosit n zona
respectiv i comisia UNIKOM (United Nations Iraq/Kuweit Observer Mission) pentru a
monitoriza activitatea la Khor Abdullah i n zona demilitarizat dintre statele respective.

2.3 Interventia Statelor Unite ale Americii si a statelor aliate

Operatiunea Desert Storm

Cel de-al 107 conflict armat de dupa incheierea Celui De-Al Doilea Razboi
Mondial (1939-1945), s-a mai numit si Primul Razboi din Golf, spre a-l deosebi de Al
Doilea, reinceput in martie 2003, atunci cand noua administratie Bush, l-a trecut pe seful
executivului de la Baghdad, Saddam Hussein, pe lista neagra a terorismului international,
invinuit fiind de colaborare cu reteaua Al Qaida, spaima sau mai curand fobia Americii de
dupa atentatele din 11 Septembrie 2001. Faptele au contrazis realitatea americanilor,
aruncand USA si Marea Britanie, aliatul ei fidel, intr-un razboi de uzura, fara sfarsit, plin
de contradictiiStatele europene nu si-au aratat decat cel mult sprijinul diplomatic, iar
Franta si Germania au preferat o expectativa militara. In schimb, mai multe state din
Europa fost sovietica, precum Romania, Bulgaria si Polonia s-au aruncat in valtoarea
evenimentelor. De ce?

Despre Operatiunea Furtuna Desertului exista o literatura suficienta, atat istorica,

cat si beletristica, materializata in traduceri, recenzii si articole. In Romania s-a urmarit,
cel putin in anii 90, imediat dupa Revolutie, catalogarea evenimentelor sub raport istoric,
9
The Military Balance 1991-1992, The International Institute for Strategic Studies, Oxford, autumn 1991,
p.19.

12
in paralel cu publicarea unor carti, prin intermediul Editurii Militare, destinate cu
precadere analistilor militari si trateaza: modalitati de strategie aplicata pe campul de
lupta, tehnologiile de ultima ora folosite, harti, imagini, aspecte logistice (logistica sau
stiinta aprovizionarii, N. A.). Ne retine in acest context, expus mai sus, cartea analistului
Craciun Ionescu, Secretele Operatiunii Furtuna Desertului, Editura Militara, Bucuresti
1991.
Cand presedintele George W. H. Bush se pregatea pentru binemeritata odihna de
dupa amiaza, ca un adevarat boem texan, la mii de kilometri distanta, in zona Golfului
Persic, acele ceasornicelor trecusera de miezul noptii Patru divizii motorizate irakiene,
sprijinite sub acoperire de 300 de tancuri invadau Kuweitul, ocupand intregul teritoriu al
emiratului vecin (17.800 kmp.) in numai cateva ore. Peste Ocean, mesajul inmanat
presedintelui american era simplu: Irak-ul invadeaza in acest moment
Kuweitul? Intrebarea atrage un raspuns prin luarea unei decizii. Echipa se aduna in
Biroul Oval, intocmai precum fotbalistii americani din NFL, gata de a incepe un meci. Ei
sunt: Dick Cheney, secretarul de stat al apararii, John Sununu, secretarul general al Casei
Albe, Brent Scoweroft, directorul Consiliului National pentru Securitate si generalul
Colin Powell, seful de stat major inter-arme.

Orice decizie finala a unei mari puteri mondiale se ia de comun acord

cu alte state aliate sau organizatii internationale, un fel de polita de acoperire. Ce
motive ar fi avut Statele Unite sa se implice in acest conflict, data fiind disparitia
Cortinei de Fier? In primul rand aurul negru si competitia pe care a declansat-o dupa
criza mondiala a petrolului din 1974. Operatiunea Furtuna Desertului are un prolog
militar in Scutul Desertului (Desert Shield), acea desfasurare masiva de forte terestre si
aero-purtate in Arabia Saudita, spre a preveni un atac al Irak-ului si la adresa altor
petromonarhii din regiune.
Iata declaratia presedintelui Bush in fata natiunii americane: La ordinul meu, elemente
din Divizia a 82 Aeropurtata, precum si unitati ale lui US Air Force, sosesc astazi in
Arabia Saudita pentru a ocupa acolo pozitii defensive.

13
 Vorbim de un pod aero-terestru defensiv initiat de catre administratia de la
Washington spre a-si proteja interesele strategice in Golf, indepartand potentialul
pericol al unei invazii irakiene extinse spre statele arabe partenere ale Casei Albe:
Bahrain, Oman, Qatar, Emiratele Arabe Unite, nu in ultimul rand Kuweitul, ca motivatie
principala. Asadar, Operatiunea Desert Fieldinseamna, inainte de toate, intimidarea
inamicului pe termen nedeterminat. Cinci portavioane-Lincoln, Enterprise (vedeta
binecunoscutului film Top Gun), Eisenhower, Theodore Roosevelt, Guadalcanal-primesc
ordinul de a porni in graba spre Golf.
US Navy intra in actiune, iar US Air Force nu se lasa mai prejos. Se incarca de
zor oameni, munitie, echipamente de protectie, tehnica de lupta de ultima ora. Se iau in
calcul fortele destructive ale Desertului Arabic: soarele care arde de la ora 9 dimineata
pana la ora 18. Un ceas fara umbra egal tortura, doua ore boala curata la peste 50 de
grade Celsius. Efectivele americane cresc pe masura adancirii crizei din Golf. In
septembrie ajung la 135.000 de oameni si peste 500 de avioane. Alaturi de contributia
americana se va adauga ajutorul statelor arabe prietene si binenteles al Europei
Occidentale.
In paralel, Organizatia Natiunilor Unite impune Irak-ului cateva rezolutii destul de
controversate, pe care le vom trece in revista: Rezolutia nr. 660 din 2 August, prin care se
cerea retragerea imediata si neconditionata a fortelor irakiene din Kuweit, urmata, la 6
August-zi fatidica pentru Statele Unite si Japonia, Ziua lansarii primei bombe atomice la
Hiroshima in 1945,-de o alta, nr. 661, prin care se solicita boicotarea comerciala,
financiara si militara a regimului de la Baghdad. Aceasta rezolutie a intrunit 13 voturi
pentru si doua abtineri, Cuba si Yemen. O rezolutie ultimativa, cu numarul 678, a
Consiliului de Securitate, cea din 29 Noiembrie, este de fapt un termen limita ce autoriza
statele care coopereaza cu Kuweitul sa foloseasca toate mijloacele necesare de intimidare,
inclusiv recurgerea la confruntari militare, trecand astfel de pe pozitiile defensive
diplomatice la cele ofensive pe calea armelor

Intre aceste rezolutii ale Consilului de Securitate se incheaga o diplomatie secreta, un joc
de culise. Marii rivali ai Razboiului Rece, URSS vs. USA, se coalizeaza prin intalnirea de
la Helsinki, capitala Finlandei, de la 9 Septembrie 1990, dintre presedintii George Bush si
Mihail Gorbaciov, artizanul destinderii Est-Vest.

14
Nici o ordine internationala nu este posibila daca statele mai puternice ar putea devora
pe vecinii lor mai slabi)-precizeaza actul final semnat.
Este ca un joc de domino in care fiecare piesa o rastoarna pe cealalta. Ultimii actori ai
Epocii Postbelice inchid o era si deschid o alta. Niciodata Occidentul si Orientul, Vulturul
si Ursul, n-au facut o partida mai buna in Mesopotamia si in lume, din inamici devenind
amici complici.

S-a propus, de catre seful executivului american, dupa adoptarea rezolutiei

ultimatum, din 29 Noiembrie 1990, organizarea de convorbiri diplomatice via
Washington-Baghdad. La 12 Decembrie, acelasi an, la Baghdad au avut loc intrevederi
intre James Baker si omologul sau Tarek Aziz, cu rezultate ambigue si tergiversari
reciproce. A mai urmat o ultima runda de negocieri pe 9 Ianuarie 1991 la Geneva, orasul
diplomatiei de pe Lacul Leman, din neutra Elvetie.

Intalnirea Baker-Aziz, incheiata cu strangeri de mana amicale a aparut in ochii

intregii lumi ca fiind una de facto care sa aduca pacea mult dorita, desi seful diplomatiei
de la Baghdad a reafirmat dreptul istoric al Irak-ului si frauda Occidentului.Pe tabla de
sah se mai impinge la inaintare o ultima piesa, deplasarea secretarului general al ONU,
Perez de Cuellar, la Baghdad, pe 12 Ianuarie. Blocaj, esec, tergiversari. Un alt mare actor,
regretatul presedinte francez Francois Mitterand, va intra pe scena spre a-l aborda in fata
ziaristilor pe abilul secretar general ONU.Nu cred, astazi 14 Ianuarie, ca ar mai fi loc
pentru demersuri diplomatice. Singur Dumnezeu poate sti daca va fi razboi sau
pace.Marti, 15 Ianuarie 1991, Dick Cheney semna ordinul dezlantuirii Operatiunii
Furtuna DesertuluiCoalitia s-a pus in miscare, sub comanda Generalului Norman
Schwarzkopf, comandantul Fortei multinationale din zona Golfului, insa secretul acelui
moment al declansarii Razboiului din Golf a fost pastrat pana in ultimul minut, ora Z.

La Bagdad, capitala de pe Tigru este o noapte neagra. Patru milioane de locuitori

asteapta cu sufletul la gura ultima numaratoare inversa din zona fierbinte. Va fi o noapte
linistita ca precedentele? Aceasta intrebare macina mintile locuitorilor de pe malurile
Tigrului, din fosta metropola a califilor, cu putin inainte de miezul noptii. Clipele, orele,
minutele trecSirenele ce anunta iminenta unui atac aerian ii trezeste la realitate si

15
primele bombe cad din inaltul cerului. Omul care a deschis atacul aerian a fost tanarul
maior John Brozdbent, aflat la mansa unui F-117 A, ultima minune de atunci a
electronicii americane, un misterios OZN, cum a fost catalogat de catre americanii
nestiutori. Peste Ocean, in Statele Unite, canalele de stiri: ABC, CNN, NBC, CBC, au
transmis in direct primele imagini. Daca lumea a urmarit pana atunci in fata
televizoarelor, cu suspans, transmisiuni sportive, acum avea posibilitatea in premiera sa
vizioneze primul razboi televizat.

Ultimul razboi electronic

Razboiul electronic se constituie dintr-un complex de operatiuni aero-

terestre de anvergura care urmaresc lovirea eficienta a tintelor militare, cu precadere, cu
pierderi civile minime. La Baghdad acele ceasornicelor indicau orele 02:40 AM,
respectiv ora 15 PM peste Ocean la Casa Alba. Atacurile aeriene au pornit simultan de pe
aeroporturile militare saudite de la Ryadh si Dahran, precum si de pe port-avioanele
dislocate in Golful Persic, Marea Rosie si Marea Oman. In premiera s-au folosit cele mai
eficiente arme in premiera: rachetele de croaziera Tomahawk, cu o raza de actiune de
2500 km. care pot fi lansate de pe mare spre orice locatie. Sunt ghidate spre tinta prin
intermediul satelitilor GPS (Global Position System), ca de altefel intreaga panoplie
aeriana cu tot arsenalul sau tactic. Ca avioane s-au folosit pe scara larga F14-Tomcat-
vedeta din filmul Top Gun, F18-Hornet, ambele tipuri lansate in lupta de pe puntile
uriaselor port-avioane. Bombardamentele tactice au fost asigurate de catre avioanele F111
cu geometria variabila a aripilor, folosite cu succes in Lybia in 1986, azi scoase din uz.
Aceste bombardiere pot atinge viteze de 2 Mach. Avioane cu platforme radar precum
AWACS au avut rolul de a asigura acoperirea fortelor aeriene implicate. Alte aparate care
au secondat atacurile aeriene dinspre Arabia spre Irak au fost cele ale US Air Force, F15-
Eagle sau F16-Falcon. Avioanele pot fi realimentate in zbor.

16
 Franta, Marea Britanie si Italia au aruncat in confruntarile aeriene
aparate Jaguar, Tornado, Mirage si elicoptere Gazelle. Avionica de bord avansata, ochii
electronici in infrarosu si camerele de luat vederi au ajutat pilotii foarte mult in reperarea
tintelor inamice-aerodromuri militare, baze de antrenament ale Garzii Republicane,
comandamente si centre de comunicatii. Atacurile aeriene au durat cinci saptamani. Spre
a atrage Israelul in razboi, Irak-ul a lansat rachete de croaziera SCUD spre cateva centre
importante din Israel precum Haifa sau Tel Aviv, dar Statele Unite trimit in Israel baterii
de rachete PATRIOT. Nu se inregistreaza decat pierderi minime in randurile populatiei
civile israeliene, in jur de 250 de raniti. Administratia Bush a intervenit pe langa guvernul
israelian pentru ca acesta sa nu riposteze, fapt ce ar fi starnit o confuzie generala in
randurile aliatilor arabi din Fortele Coalitiei.

Ofensiva aeriana a pregatit terenul celei terestre prin anihilarea

capacitatilor de lupta inamice. Marea batalie terestra sau a celor 100 de ore s-a incheiat
cu prabusirea totala a sistemului de aparare irakian si implicit cu eliberarea Kuweitului
pe data de 28 Februarie 1991. Efectivele aliate au numarat 750.000 oameni. Legiunea
Straina franceza a aruncat in lupta renumita Divizie motorizata Daguet sau Spahii
Frantei, in timp ce Statele nite au mizat pe Corpul Puscasilor Marini. 750.000 militari, 28
de state participante, 2000 de tancuri, 1800 avioane, peste 1000 elicoptere, printre care
temutele AH 64 Apache, 160 nave de razboi (port-avioane, cuirasate, crucisatoare). O
putere de foc devastatoare intr-un razboi necrutator.

2.4 Deznodamantul conflictului iraniano irakian

Operatiunile militare au costat intre 30 si 45 miliarde de dolari, din care Germania
si Japonia au suportat financiar mare parte. Cine a platit polita neagra? Irak-ul si
Kuweitul, ambele state suferind pierderi umane si materiale iremediabile pe termen
lung.n condiiile actuale, cnd rzboiul contra terorismului este la ordinea zilei, se poate

17
 spune c naiunile democratice pot folosi experiena cptat n cursul confruntrilor cu
Saddam Hussein pentru a lupta i mpotriva talibanilor sunnii. Din pcate, procesul de
pace n Orientul Mijlociu este, n continuare, extrem de greu de finalizat, ca urmare a
intereselor divergente ale liderilor statelor care particip la discuii. Impunerea prin fora
armelor americane i britanice nu este dect o soluie temporar, datorit diferenelor de
mentalitate ce se nregistreaz ntre societatea occidental i cea islamic. Dac la nivelul
conductorilor Arabiei Saudite, Egiptului sau Kuweitului se consider c America este
aliatul de baz al celor trei ri, nu acelai lucru l spun oamenii simpli, care locuiesc i
triesc n condiii mizere. Creterea demografic spectaculoas din statele arabe i
nerezolvarea la timp a problemelor sociale la timp a favorizat nmulirea rapid a
simpatizanilor fundamentalismului islamic i, implicit, la proliferarea terorismului. Orice
tip de aliane sau parteneriate pentru pace propuse de Statele Unite n Orientul Mijlociu,
i nu numai, vor fi acceptate de o clas politic ce dorete s se menin la putere pentru
beneficiile pe care i le-a acordat, dar vor fi respinse de majoritatea populaiei, dac ntr-
o perioad relativ scurt de timp aceasta nu va reui s ating un nivel de trai decent.

Concluzii

Din punct de vedere militar se preconizeaz victoria forelor militare

americanobritanice i ale aliailor lor n Afganistan, dar pe plan politic nu se ntrevd
rezultate spectaculoase poate i din cauza faptului c este greu de aflat ce se petrece n
spatele uilor nchise. Teritoriul afgan va deveni un imens cimitir de oameni sau un
cimitir de bombe? Cine poate ti? Este evident ns faptul c trebuie gsit rapid o
soluie politic, deoarece statele din regiune ce se consider nedreptite din motive
teritoriale sau de alt natur sunt capabile s conteste n orice moment legitimitatea
interveniei militare a Statelor Unite i a Marii Britanii n Orientul Mijlociu.

Anexe
Anexa 1
Sursa: Wikipedia
18
19
Anexa 2
Sursa: Wikipedia

20
Bibliografie
1. Buletinul tiinific al Sesiunii naionale de comunicri tiinifice a Academiei
Forelor Aeriene Henri Coand i Centrulu Regional pentru Managementul a
Resurselor de Aprare. tiine militare i socio-umane (volum i CD), Anul III,
nr.2 (14), Braov, noiembrie 2002, p. 247 256.

2. The Military Balance 1991-1992, The International Institute for Strategic Studies,
Oxford, autumn 1991, p. 235.

3. Janice Gross Stein, Intimidation and Compulsion in Gulf, 1990 1991, in

International Security, Center for Science and International Affairs Harvard
University, vol. 17, nr. 2, 1991, p. 149-165.

4. The military balance 1991-1992, The International Institute for Strategic Studies,
Oxford, 1991, p. 19.

5. Ziarul Adevarul Economic, nr. 43 (499), 24-30 octombrie 2001, p.34

6. http://cssas.unap.ro

7. www.wikipedia.com

21