Impactul izolarii asupra perceptiei stresului agentilor de

securitate

Posted by Simona Ciinaru on Wednesday, 31 August 2011 in Psihologie militara (S)

Hits: 2198

Bookmark

Report this post

Aceasta lucrare vizeaza identificarea potentialilor factori generatori de stres specifici

serviciului de paza prin dezvoltarea unui instrument organizational adaptat sectorului de
securitate, evaluarea influentei gradului de izolare asupra nivelului de stres resimtit, iar
rezultatele vor putea contribui la o mai buna intelegere a stresului la care sunt supusi agentii
de securitate. In ultima instanta, studiul urmareste imbunatatirea calitatii vietii profesionale a
agentilor de securitate, el putand fi complementul util al unui program de management prin
propunerea de strategii diferentiate de criteriul gradului de izolare al obiectivului aflat in zona
de responsabilitate.

Organizatiile pot reduce, elimina sau modifica sursele de stres inerente locului de munca, iar
aceasta preocupare de a modifica sursele de stres a crescut nevoia de a dezvolta instrumente
organizationale adecvate pentru identificarea intr-un mod cat mai obiectiv a surselor de stres,
preocupare ce a stat si la baza acestui studiu.

CAPITOLUL 1. CADRUL TEORETIC

Initial, stresul ocupational a fost conceptualizat doar la nivelul top-managerilor si etichetat

drept "stres al conducerii". Ulterior, cercetarile au fost extinse la o paleta larga de profesiuni,
pornind chiar de la cele situate la baza piramidei organizationale. Ocupatiile caracterizate prin
risc crescut si solicitari fizice sau psihice intense, maresc probabilitatea declansarii si instalarii
stresului ocupational. In ultimii aproximativ 30 de ani, problematica stresului organizational a
parcurs mai multe etape de dezvoltare (apud Holt, 1986; Beehr, 1995). Prima etapa a fost
marcata de eforturile lumii stiintifice de a gasi o relatie simpla de tip stres in munca - boala.
Atat cauza, cat si efectul, erau definite obiectiv, din perspectiva cercetatorului, iar cele cateva
corelatii gasite au fost nesemnificative. A doua etapa s-a caracterizat prin diferentierea
accentuata a variabilelor independente si dependente, determinarile unidirectionale de tip
cauza-efect fiind deseori exprimate in termeni de teorii explicite, schematizate astfel: stresori
ambientali - stres perceput - tensiune/ efect boala. Cercetarile au inceput sa aiba baza
stiintifica, sa investigheze esantioane reprezentative, sa foloseasca instrumente psihometrice
cu validitate si fidelitate crescuta, sa elaboreze strategii de diagnosticare a cauzelor si
efectelor stresului ocupational in subesantioane. A treia etapa semnaleaza emergenta teoriilor,
in care variabilele moderatoare/ mediatoare joaca un rol explicit, analizele si calculele
statistice complexe au relevat si demonstrat existenta unor corelatii semnificative, dar si a
unor distributii curbiliniare intre variabile.

In faza actuala, studiile prospective au luat amploare. Se pune accentul mai ales pe elaborarea
de programe profilactic - terapeutice de management, derivate din teorii patogenetice deja
testate cu succes. Atentia cercetatorilor s-a focalizat asupra laturii procesuale a fenomenului
de stres ocupational. Ceea ce este specific in societatea romaneasca actuala, este o crestere
substantiala a nivelului de stres si o crestere, ca pondere, a reactiilor la ceea ce au fost numiti
in literatura de specialitate ca fiind "stresori". Literatura de specialitate aparuta in limba
romana este generoasa in lucrari pe problematica stresului. In unele intalnim tratarea mai
generala a stresului, fara a se pierde din vedere stresul organizational (Derevenco, Anghel,
Baban, 1992; Miclea, 1997; Brate, 2002; Craiovan, 2008; etc.), iar in altele intalnim abordarea
in particular a stresului ocupational (Brate, 2004, 2005; Pitariu, 2003, etc.).

1.1. DEFINIREA STRESULUI

Notiunea de stres a fost elaborata de catre Hans Seyle, in perioada 1936-1950. In acceptiunea
sa initiala, desemna o stare de tensiune, de incordare. Seyle i-a dat un continut si un sens nou,
exprimand prin el asa-numitul sindrom general de adaptare (denumit in continuare SGA) care,
la inceput, avea un continut pur fiziologic, ulterior fiind recunoscut si stresul psihic si
psihosocial. Caracterul de sindrom de adaptare este dat de faptul ca el contine o gama variata
si relativ intinsa de reactii si ca precede orice comportament specific, finalist. Dupa Seyle,
acest sindrom are o desfasurare fazica, in dinamica sa evidentiindu-se urmatoarele verigi:
reactia de alarma, care duce la activarea generala a organismului; reactia de rezistenta, prin
care organismul isi mobilizeaza resursele energetice, in incercarea de a contracara efectele
dezorganizatoare ale actiunii stresorului si faza de epuizare, care indeparteaza posibilitatea
obtinerii echilibrului. Cercetarile ulterioare au aratat ca, intrucat SGA se impune ca premisa
obligatorie a pregatirii si incitarii raspunsurilor specifice, termenul de stres trebuie asociat cu
doua tipuri de efecte: adaptative, in care caz avem de a face cu eustresul, si dezadaptative,
dezorganizatoare, cazul distresului. Conceptul de stres a fost definit deseori atat ca variabila
independenta, cat si ca variabila dependenta, dar si ca proces. Aproape toate cercetarile incep
prin a puncta dificultatile generate de confuzia existenta in jurul incercarilor de a defini ceea
ce este stresul. Opiniile actuale cu privire la felul in care trebuie definit stresul impun
cercetatorilor sa gandeasca stresul ca fiind ceva relational, ca rezultat al unei tranzactii intre
individ si mediu.

1.2. PREZENTAREA CADRULUI SPECIFIC IN CARE SE DERULEAZA PAZA

Este esential sa avem in vedere contextul larg al sectorului securitatii private pentru a putea
identifica cu mai multa acuratete sursele reale ale stresului serviciului de paza. Paza si
protectia sunt activitati desfasurate in scopul asigurarii sigurantei obiectivelor, bunurilor si
valorilor impotriva oricaror actiuni ilicite care lezeaza dreptul de proprietate sau existenta
materiala a acestora. Deosebindu-se de celelalte activitati sociale printr-o multitudine de
particularitati specifice, activitatea din domeniul securitatii contine importante surse
potentiale de stres. Sectorul de securitate este caracterizat de relatii de prestare servicii, cele
mai afectate organizatii din perspectiva stresului perceput fiind organizatiile cu obiect de
activitate prestarea de servicii (apud Broadbridge, 2002); este caracterizat de fenomenul de
dubla ierarhie. Agentul isi realizeaza munca in locatiile clientului si trebuie sa respecte
cerintele profesionale ale angajatorului, dar si pe cele ale clientului, ceea ce va genera
neclaritati. Sectorul de securitate este caracterizat prin flexibilitate in organizarea muncii
pentru a furniza servicii 24 de ore din 24, dar si la nivelul standardelor realizate prin lucratori
pentru a face fata solicitarilor clientului. Sectorul securitatii este un sector inca subevaluat,
subevaluare reflectata prin lipsa de recunoastere a muncii agentilor de securitate, astfel ca ei
pot avea sentimente negative asupra imaginii sectorului si a identitatii profesionale proprii.
Deasemenea, sectorul este unul in expansiune, datorita cresterii sentimentului de insecuritate
in societate, rezultat din procesul de externalizare a operatiunilor de securitate care au fost
realizate anterior de sectorul public.

1.3. ATRIBUTIILE AGENTULUI DE SECURITATE

Ca punct de pornire, intelegerea atributiilor specifice ale agentului de securitate si modul in

care se deruleaza paza privata a obiectivelor sunt esentiale. In timpul serviciului, personalul
de paza este obligat sa cunoasca punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a
preveni producerea oricaror fapte de natura sa aduca prejudicii unitatilor pazite, sa pazeasca
obiectivul si valorile nominalizate in planul de paza si sa asigure integritatea acestora; sa
permita accesul in obiectiv numai in conformitate cu reglementarile legale si cu dispozitiile
interne. Activitatile desfasurate de catre agenti sunt: supravegherea, ascultarea, observarea,
patrularea, controlul accesului in obiectiv, etc. Agentul de securitate din postul de paza isi
desfasoara serviciul in baza consemnului general si particular.
1.4. CATEGORII DE STRESORI SPECIFICI SERVICIULUI DE PAZA

Serviciul de paza contine solicitari diverse, care reprezinta un obstacol in calea satisfacerii
unor trebuinte si ameninta starea de echilibru a celui care executa un astfel de serviciu, surse
ce includ privatiuni, restrictii, pericole, nesiguranta, solicitarile intense fizice si psihice, etc.
Acesti factori nu conduc in mod automat la comportamente deviante, dar pot cataliza anumite
stari care, impreuna cu evenimentele de viata si pe fondul unor caracteristici dispozitionale,
pot determina astfel de comportamente, cu atat mai mult cu cat actiunea lor este conjugata in
timp. Vom descrie acesti factori, precum si impactul acestora asupra starii de echilibru psihic
al agentului de securitate. S-a folosit modelul Le Blanc, Jonge si Schaufeli, 2000 pentru a
categoriza stresorii serviciului de paza, astfel:

1.4.1. STRESORI RELATIONATI CU CONTINUTUL MUNCII (FACTORII INTRINSECI

POSTULUI):

MONOTONIA consta intr-o substimulare rezultata din existenta unui flux redus de informatii
si stimuli noi necesari pentru mentinerea la parametri optimi a activismului cerebral. Astfel,
simturile (in special cel vizual si auditiv) nu sunt suficient de bine stimulate, respectiv
activate. Reducerea sau chiar absenta informatiilor din mediul exterior afecteaza functionarea
mecanismelor psihice (atentie, perceptie), fapt ce se reflecta in plan mental prin stari de
plictiseala, nerabdare. Monotonia depinde si de fluctuatia din raza postului, de numarul de
activitati desfasurate in zona. Munca neprovocatoare este mai predictiva pentru reactii de stres
decat supraincarcarea cu sarcini (Deeker si Borgen, 1993), si datorita nivelurilor scazute de
arousal fiziologic, ceea ce duce la plictiseala si tulburari ale atentiei.

GRADUL CRESCUT DE RISC, datorita faptului ca agentul se afla intr-un loc fix, usor de
urmarit si reperat de catre un potential agresor. De regula, prezenta agentului in obiectiv are
un efect descurajant pentru potentialul agresor, insa nu acest lucru este resimtit si de cel care
executa paza. Constientizandu-si elementele vulnerabile, agentul poate fi incercat de un
sentiment de insecuritate, printr-un mecanism de anticipare care ii produce anxietate, cu atat
mai mult cu cat el poate fi luat usor prin surprindere. Obiectiv, vulnerabilitatea poate fi
apreciata dupa posibilitatile de aparare, gradul de camuflare, raza de observare si actiune,
iluminarea zonei supravegheate, tentative anterioare de patrundere in obiectiv.

IZOLAREA OBIECTIVULUI se refera, in primul rand, la posibilitatile reduse de comunicare

si contact cu ceilalti. Disponibilitatile fizice si psihice ale agentului sunt solicitate intens in
conditii de izolare, imprejurare cu efecte stresante accentuate, ca lipsa de informatii,
insuficienta sau chiar absenta sprijinului din partea colegilor, posibilitatea ca cineva sa
patrunda in zona in care patruleaza. Criteriile de apreciere a gradului de izolare sunt
posibilitatile de contact cu alte posturi (distanta dintre ele, raza vizuala), timpul de deplasare
al interventiei la postul respectiv, frecventa contactelor cu ceilalti agenti de securitate.
Persoanele izolate au nivele crescute ale anxietatii si depresiei, izolarea avand un impact
negativ asupra copingului cu situatiile stresante (Gammon, J. 1998). Izolarea poate genera
stari psihologice negative de neliniste, teama, intensitatea variind de la un individ la altul.
Agentul izolat este intotdeauna supus unui pericol sporit si constient de aceasta, el este
solicitat suplimentar.

RISCUL ATACULUI FIZIC, chiar daca este dificil de evaluat dinainte cat de probabil sau
periculos este riscul. Exista o paleta larga de situatii in care acte de agresiune sunt comise
impotriva personalului de paza.

POSIBILITATILE REDUSE DE CARIERA, factor de stres in special pentru agentii de

securitate tineri. In cel mai bun caz, un agent poate deveni sef de tura, insa experienta arata ca
acest lucru se intampla foarte rar.

STARE DE VIGILENTA CONTINUA SI OBOSEALA. Se manifesta atentia in expectativa

cand este asteptat un anumit eveniment sau semnal la care trebuie sa se reactioneze prompt,
vorbind, in acest caz, de vigilenta. Necesitatea obiectiva a unor asemenea "reglaje"
permanente este data de complexitatea ambiantei si situatiilor in care se desfasoara activitatea,
de caracterul aleatoriu si adesea imprevizibil al factorilor ce pot interveni pe traiectoria ei. In
conditii de oboseala, campul perceptiv este afectat in mod negativ, afectand astfel calitatile de
paza ale angajatului. Perceptia depinde de o multime de variabile externe. Legat de aspectul
intensitatii, o actiune de intensitate slaba, liminala, va produce o imagine perceptiva vaga,
agentul avand serioase dificultati in identificarea corecta a stimulului. Va fi obligat la o
concentrare deosebita a atentiei, la o mobilizare maxima a incordarii vointei. Ca urmare a
incordarii neuropsihice, in cadrul analizatorilor implicati, se instaleaza oboseala, cu efecte in
toate cazurile negativ, de la scaderea performantelor la sarcinile perceptive, la o stare generala
dezagreabila.

CARACTERISTICILE MUNCII DE NOAPTE. Ritmul nefiresc somnveghe, privatiunea de

somn, implica ruperea echilibrului si continuitatii perioadelor de odihna. Depasirea senzatiei
de somn din turele de noapte marcheaza necesitatea fiziologica a alternarii starii de veghe cu
cea se somn, senzatie ce isi face simtita prezenta prin ingreunarea pleoapelor, incetosarea
privirii, slabirea tonusului muscular. Daca acestei stari i se incearca opunerea voluntara de a
ramane treaz, apare o stare tensionala neplacuta. Privarea de somn se cumuleaza si actioneaza
ca un depresiv al sistemului cerebral activant, cu efect in scaderea vigilentei cerebrale, motiv
pentru care capacitatile agentului vor fi mult diminuate. Efectele produse de intuneric din
turele de noapte nu trebuie neglijate. Instalarea linistii si, o data cu ea, lipsa culorilor, a
miscarilor, il confrunta pe agent cu senzatia instinctiva de teama, si chiar neputinta. A nu
distinge cu claritate mediul inconjurator inseamna a nu putea preveni si actiona, se instaleaza
nelinistea iar sentimentul de siguranta dispare. Cateva din starile psihice traite de catre agent
pe timp de noapte sunt: senzatia de neputinta (faciliteaza aparitia starilor de teama) si senzatia
de nesiguranta (consecinta directa a nelinistii si fricii).

DUBLA IERARHIE. Cand lucratorii unor firme diferite sunt implicati in acelasi mediu de
munca, relatiile de munca pot complica coordonarea activitatilor. Aceasta poate produce
dezorganizare, tensiuni si confuzie in ceea ce priveste sarcinile, resposabilitatile sunt slab
definite, iar agentului ii va fi dificil sa indeplineasca asteptarile de rol, acest lucru ducand la
insatisfactie in munca. CONFLICTUL SARCINI REPARTIZATE - REALIZATE. In sectorul
securitatii, sarcinile repartizate sunt subiect constant de schimbare, ca rezultat al factorilor
imprevizibili si a cererilor aditionale de la clienti.

1.4.2. STRESORI RELATIONATI CU CONDITII DE MUNCA (MEDIUL FIZIC DE

DESFASURARE AL ACTIVITATII)

IMPORTANTA OBIECTIVULUI rezulta din gravitatea consecintelor din plan economic si

profesional in conditiile patrunderii unor elemente ostile in obiectiv, cu consecinte ce se
repercuteaza in mod direct asupra agentului de securitate, el fiind considerat direct
raspunzator de securitatea acestuia. Gradul de importanta actioneaza ca un factor presor pe
fondul responsabilizarii induse subiectului, care se poate simti coplesit, mai ales ca exista
posibilitatea aparitiei unor evenimente pe care el nu le poate controla.

RESTRICTIILE SEVERE IN PRIVINTA DEPASIRII PERIMETRULUI. Agentul isi executa

activitatile intr-un perimetru pe care nu are voie sa-l paraseasca. Daca este resimtita ca o
puternica constrangere, in fond o limitare a posibilitatii acestuia de a actiona, de a se apara ori
de a-si satisface nevoia de miscare, acest aspect se poate reflecta la nivelul psihic al agentului
securitate intr-un sentiment de neputinta, chiar de sufocare".

ECHIPAMENTUL NEADECVAT, calitatea slaba a acestuia, purtarea de echipament uzat sau

neadecvarea echipamentului la anotimp, sunt aspecte ce aduc sentimente de nemultumire.
CONDITIILE IMPROPRII DE MUNCA se refera la cea mai mare parte dintre pericolele
considerate ca fiind inerente in activitatea de paza, ca: frigul, lipsa de lumina, umiditate
excesiva, aerisire defectuoasa, ce pot provoca disconfort, accidente si boli. Legat de zgomotul
ambiental la locul de munca (al utilajelor, multimii, etc), atunci cand angajatul nu este
multumit de munca, el va fi mai sensibil la zgomot sau il va percepe ca pe o sursa de iritare.
Alti factori de risc sunt: nivele necorespunzatoare de temperatura, umiditate, contracte de
munca ce nu acorda protectie fata de caldura sau frig (adapost, incalzire, acces la apa rece de
baut, etc.) sau expunerea la temperaturi necorespunzatoare pentru lungi perioade de timp.

SOLICITARILE DE ORDIN PSIHIC. Extenuarea nervoasa este cauzata si de solicitarea

fizica excesiva, dar mai mult de cea psihica, si se datoreaza unui complex de cauze, ca: atentie
sustinuta, oboseala organelor de simt, variatiile temperaturii mediului, etc. Printre altele,
vederea joaca un rol important in multe activitati de paza, iar oboseala vizuala produce
tulburari ale somnului, ameteli, etc.

DESFASURAREA MUNCII IN AER LIBER. Serviciul de paza se executa la aceiasi

parametri, in orice conditii meteorologice. Schimbarile climatice frecvente declanseaza stari
de nesiguranta precum si eforturi fizice semnificative pentru a fi suportate, fiind o sursa de
oboseala atat din cauza constrictiei/ dilatarii vaselor periferice, cat si a faptului ca organismul
consuma energie pentru producerea/ inlaturarea caldurii, factor important pentru a intarzia
aparitia disconfortului psihic si al oboselii. SITUATIA DE ASTEPTARE rezulta din
obligativitatea ramanerii o perioada determinata in post, timp in care agentul trebuie sa
suporte toate privatiunile inerente serviciului. De aici rezulta anxietatea de asteptare pe fondul
careia se modifica perceptia subiectiva a timpului scurs, agentul de securitate isi pierde
rabdarea si poate fi preocupat doar de modul in care se scurge timpul si nu de misiunea
incredintata.

1.4.3. STRESORI RELATIONATI CU CONDITIILE DE ANGAJARE

Aspecte temporale ale muncii. Timpul petrecut la munca in sectorul securitatii private este
atipic, serviciul de paza fiind executat zi si noapte. Adaptarea la munca de noapte se face in
functie de particularitatile fizice si psihice ale fiecaruia, dar si in functie de experienta de
viata. Rotatia schimburilor (fixa si alternanta). Metoda de organizare a muncii este aceea in
care angajatii urmeaza succesiv in aceeasi activitate, rotatia schimbului fiind continua sau nu.
Munca atipica are ca efecte scaderea calitatii somnului si reducerea orelor de somn, ceea ce
face ca agentul sa fie obosit in mod progresiv si sa aiba dificultati in a ramane treaz la munca.
Nivelul scazut de salarizare/recompense reduse il poate determina pe agent sa lucreze ore
suplimentare pentru un venit decent, lucru care il solicita la maximum. Cel mai apreciate
recompense sunt zilele libere. Frecventa acestora, comparativ cu alte categorii de angajati,
este foarte mica, situatie determinata de cauze obiective, acordarea de zile libere presupunand
inlocuirea agentului cu un altul, instruit adecvat si, in acelasi timp, apt din punct de vedere
medical si psihologic. Sarcinile suplimentare. Agentii de securitate pot primi si sarcini de
natura administrativa acolo unde nu exista efective destinate pentru acest tip de activitati.
Desfasurarea acestor tipuri de activitati (de curatenie, gradinarit) poate constitui o modalitate
de inlaturarea a monotoniei, cu conditia ca timpul acordat acestora sa nu depaseasca o
anumita limita, iar solicitarile sa nu fie atat de grele incat sa afecteze timpul necesar pentru
odihna, altfel agentii ajung sa intre in serviciu obositi si cu o dispozitie negativa. Inexistenta a
suficiente mijloace de aparare, din lipsa de fonduri, agentii fiind dotati doar cu bastoane de
cauciuc si sprayuri lacrimogene, amplifica sentimentul de vulnerabilitate in fata unui eventual
atac. Lipsa unor sisteme de securitate suplimentare ca monitorizare prin dispecerat, camere de
luat vederi, etc, pot amplifica starea de tensiune in ceea ce priveste potentialele atacuri fizice.

Lipsa informatiilor legate de posibilele riscuri/lipsa instructiei poate crea tensiuni

semnificative agentilor de securitate in general, si a celor noi, in mod special. Pentru a
performa in mod eficient, agentul are nevoie sa simta ca dispune de instruirea, echipamentul
si resursele necesare. In conditiile in care cei mai multi agenti recunosc ca au obtinut
calificarea fara o instructie riguroasa, din dorinta de a grabi angajarea lor, ei nu se vor simti
capabili sa se descurce in caz de pericol iminent. Nerecunoasterea prestigiului oferit de
profesie se datoreaza faptului ca sectorul securitatii private este inca unul subevaluat. Desi in
componenta agentilor de securitate intra angajati cu calitati uneori superioare mediei, ei sunt
priviti ca o categorie defavorizata. Apare un decalaj intre nivelul de apreciere asteptat de catre
agenti si aprecierea reala de care se bucura acestia. Insecuritatea mentinerii in post, destul de
frecventa, agentii fiind constienti ca beneficiarul poate intrerupe colaborarea, din varii motive,
multe aflandu-se in afara controlului sau. Amintim si nesiguranta privind realocarea unui
contract, situatie in care agentul nu stie daca va fi acceptat de noua firma (si in ce conditii) sau
daca va ramane cu vechiul angajator. Tensiunile pot fi exacerbate daca incertitudinea se
extinde pe o perioada de cateva luni.

1.4.4. STRESORI RELATIONATI CU RETEAUA SOCIALA DE LA LOCUL DE MUNCA

Posibilitati reduse de comunicare. Relatiile interpersonale contribuie la mentinerea tonusului

psihic pozitiv si favorizeaza adaptarea la situatii, indiferent de dificultatea lor. Convietuirea la
distanta diminueaza contactul social, unii agenti suportand cu greu izolarea si manifestand
nemultumire, apatie.

Riscurile rezultate din situatia generala, sfera de referinta fiind sectorul, actorii sai principali
(firma de securitate, clientul) si relatiile dintre ei, fenomenul de dubla ierarhie deja prezentat.
Conflicte intre colegi sau intre sefi si angajati. Interactiunea negativa cu colegii de munca,
superiorii sau clientii, se poate distribui de la incidente de comportament neprietenos la
conflicte ce pot distrage angajatii de la sarcinile de munca, cu rezultate negative ca depresia si
insatisfactia cu munca. Participarea inexistenta in luarea deciziilor poate contribui la scaderea
stimei de sine a agentului, se poate simti subevaluat, aspect cu repercursiuni asupra satisfactiei
percepute in munca sa, cat si asupra motivatiei intrinseci a acestuia. Posibilitati reduse de
interventie se poate constitui intr-o sursa de stres pe fondul sentimentului de insuficienta a
agentului in ceea ce priveste posibilitatile de aparare de care dispune.

In aceste conditii, in care agentul de securitate poate fi expus la un numar considerabil de

potentiali stresori, se contureaza o stare latenta de stres, care poate conduce spre situatii
conflictuale manifeste. Deficientele nu determina in mod necesar evenimente deosebit de
grave, dar isi pun amprenta asupra modului in care este executat serviciul.

CAPITOLUL 2. OBIECTIVELE SI IPOTEZELE CERCETARII

2.1. OBIECTIVELE CERCETARII

Acest studiu isi propune identificarea potentialilor factori generatori de stres ai serviciului de
paza prin dezvoltarea unui instrument organizational adaptat sectorului de securitate si
evaluarea diferentierei in perceperea stresorilor serviciului de paza, in functie de gradul de
izolare al obiectivelor aflate in paza.

2.2. IPOTEZELE CERCETARII

Ipoteza generala: In cadrul aceleiasi categorii profesionale, specificitatea locului de munca

duce la diferentiere in perceperea nivelului de stres ocupational si a stresorilor responsabili de
acesta.

Izolarea sociala poate genera stari psihologice negative de neliniste, teama, frica, intensitatea
si efectele lor variind de la un individ la altul. Agentul de securitate izolat este intotdeauna
supus unui pericol sporit si constient de aceasta, el este solicitat suplimentar. Principalii
stresori ocupationali s-ar putea diferentia in functie de criteriul izolarii obiectivului aflat in
paza, unde nivelul crescut de fluctuatie a persoanelor din raza postului modereaza efectele
stresului, nivelul stresului fiind de asteptat sa fie mai mare la angajatii din obiective izolate.

Ipoteze:

1. Este de asteptat ca intensitatea nivelului de stres ocupational sa fie mai crescuta la agentii
de securitate ce isi desfasoara activitatea in obiective izolate.

2. Este de asteptat ca gradul de izolare al obiectivului sa determine perceperea in mod diferit a

stresorilor specifici serviciului de paza.

CAPITOLUL 3. METODOLOGIA CERCETARII

3.1. PREZENTAREA MODELULUI CERCETARII

Controlul variabilelor s-a facut in felul urmator: izolarea participantilor in incaperi cu

iluminare controlabila, protejata acustic; mentinerea constanta a variabilelor straine
identificate. Pentru aceasta, instructiunile oferite participantilor, ora desfasurarii
experimentului, etc, au fost egale pentru toti participantii; balansarea efectelor variabilelor
straine pentru a avea efecte similare atat la grupul experimental, cat si la cel de control.

Selectia participantilor: s-au conceput doua loturi, 40 de barbati, 20 dintre ei desfasurandu-si

activitatea profesionala in obiective izolate, iar 20 in obiective cu fluctuatie. Esantionul a fost
grupat in functie de varsta, statutul marital, obiectivul pazit, vechime in munca si flexibilitatea
programului. La constituirea grupurilor s-a facut egalizarea subiectilor dupa echivalenta lor la
factorii ce ar putea influenta variabilele. Toti angajatii indeplinesc cerintele pentru exercitarea
profesiei, evaluarile fiind facute inca din procesul de selectie, cerintele atat medicale
(integritate anatomofunctionala a membrelor superioare si inferioare, acuitate vizuala si
auditiva normale), cat si psihice (capacitatea de autocontrol, spirit de observatie, rezistenta la
stres, asumarea responsabilitatilor, tip de personalitate I.S.C. - Intreprinzator, Social,
Conventional (clasificare Holland).

3.2. DESCRIEREA METODELOR DE INVESTIGATIE SI A PROCEDURII DE LUCRU.

DURATA MEDIE DE APLICARE. SSSP este un chestionar care se aplica participantilor fara
limita de timp, ceea ce inseamna ca fiecare poate lucra in propriul sau ritm. Cu toate acestea,
administrarea nu dureaza mai mult de 15 minute.

3.2.1. JUSTIFICARI PRACTICE IN ALEGEREA METODELOR

Chestionarele existente care investigheaza stresul ocupational nu au fost considerate ca fiind

adecvate sau suficient de complexe pentru acest studiu, din acest motiv s-a incercat alcatuirea
unui chestionar ce vizeaza doar stresorii specifici serviciului de paza, SSSP. Concomitent cu
SSSP se va utiliza si chestionarul Cohen & Williamson pentru a explora trairea stresului,
punand accentul nu pe eveniment, ci pe reactia individului la contextul stresant, sentimentul
subiectiv de stres resimtit. Prin administrarea concomitenta a acestor doua chestionare se va
putea contura o imagine cat mai acurata despre problemele fiecarui grup in parte, precum si o
imagine de ansamblu a problemelor organizatiei. Principalul avantaj il reprezinta abordarea
examinarii fiecarui potential stresor, permitand recoltarea raspunsurilor referitoare la
evenimentele mai putin frecvente sau chiar absente din chestionarele actuale.

3.2.2. CONSTRUIREA CHESTIONARULUI SPECIFIC SERVICIULUI DE PAZA (SSSP)

Scala de masura utilizata. Scala Likert cu trei trepte, fiecare raspuns fiind insotit de o pondere
ce exprima intensitatea atitudinii, astfel: nu este sursa de tensiune, uneori este sursa de
tensiune si categoric este o sursa de tensiune. Valorile mici corespund atitudinilor pozitive (nu
este sursa = 0), iar cele mari, atitudinilor negative (este sursa = 2). Scorarea chestionarului.
Punctajele sunt aditive, scorul fiecarui subiect se obtine insumand punctajul tuturor itemilor
din componenta scalei, scorul final fiind reprezentat de insumarea punctajelor tuturor scalelor.
Punctajul final pentru fiecare subiect poate imbraca valori intre 0 si 100. Itemii ce puncteaza
stresorii specifici serviciului de paza din obiectivele izolate, sunt: 1, 2, 4, 11, 14, 27, 28, 29,
34 si 38.

Coeficientul Cronbach's Alpha este de 0.82 (Fig 3.2.2)

Cronbach's N of
Alpha Items

,821 50

CONSTRUIREA CHESTIONARULUI. Metoda de investigatie: discutii individuale si de

grup cu agentii privind problemele ce le resimt si realizarea unei analize specifice profesiunii
de agent de securitate, cu scopul de a descrie integral activitatea profesionala si de a surprinde
sarcinile individuale la locul de munca si agentii cu potential stresant specific serviciului de
paza. SSSP este un chestionar de tip self-report, include intrebari formulate dupa o riguroasa
operationalizare a conceptelor, iar construirea s-a realizat prin respectarea algoritmul de
constructie a unui chestionar psihologic.

3.2.3. DESCRIEREA CHESTIONARULUI SSSP

Instrumentul este compus dintr-un numar de 50 de itemi ce puncteaza caracteristici ale

serviciului de paza cu tendinta de a deveni stresori pentru agentii de securitate, astfel: stresori
relationati cu factori intrinseci postului, cu mediul fizic de desfasurare al muncii, cu conditiile
de angajare si cu reteaua sociala de la locul de munca. Evaluarea se face in functie de
intensitatea presiunii pe care agentii cred ca o exercita asupra lor. Inainte de aplicarea propriu-
zisa, a fost aplicat chestionarul pilot si s-a realizat analiza de itemi, impreuna cu realizarea
analizei fidelitatii prin metoda consistentei interne.

3.2.4. DESCRIEREA CHESTIONARULUI COHEN & WILLIAMSON

Masoara nivelul de stres perceput, este compus din 14 itemi si este un instrument self-report
cu 5 scale de raspunsuri. Nu este un instrument de diagnoza, dar este folosit cu succes pentru
compararea nivelului de stres perceput al subiectilor dintr-un esantion dat. Punctajele pot lua
valori de la 0 ->70, unde scorurile mari indica un nivel de stres mare.

Fidelitatea si validitatea. Fidelitatea interna este p.55, coeficient alfa .82 (Fig. 3.2.4).

Cronbach's
Alpha N of Items

.825 14

Chestionarul de date factuale rol de a colecta informatii utilizate ca variabila eticheta,

susceptibile sa devina variabile implicate in cadrul investigatiei. Intentia a fost aceea de a
valorifica cat mai exact rezultatele obtinute, dar si de a evita obtinerea unor rezultate
neexploatabile. De asemenea, chestionarul contine si un item referitor la posibile surse de
tensiune omise in chestionar, dar despre care agentii ar putea avea cunostinta.

3.2.5. DESCRIEREA PROCEDURILOR DE RECOLTARE A DATELOR

Conditii de aplicare. Chestionarul a fost administrat individual, intr-un mediu cu iluminare

adecvata, lipsit de stimuli ce ar fi putut distrage atentia, la intrarea in tura a agentilor de
securitate, cand gradul de oboseala a fost considerat ca fiind cel mai scazut.

Modalitati de aplicare. SSSP a fost administrat sub forma creion hartie, aplicat doar de catre
autor si completat sub supravegherea acestuia. Confidentialitatea a fost asigurata prin
pastrarea anonimatului, ceea ce a creat premisele unor raspunsuri mai conforme cu realitatea.
Li s-a explicat respondentilor ca aspectele suplimentare nu au fost introduse spre a duce la
identificarea lor, ci au o relevanta statistica, putand diferentia categoriile de personal.
CAPITOLUL 4. REZULTATELE CERCETARII SI INTERPRETAREA DATELOR

Intensitatea nivelului de stres este mai crescuta la agentii din obiective izolate fata de cei din
obiective neizolate, media pentru cei izolati fiind de 46.40, fata de cei neizolati, cu 34.95 (Fig.
4.1)

Fig. 4.1 Nivelul de stres Cohen & Williamson si gradul de izolare al obiectivului

Prin realizarea Testului Independent s-a obtinut o corelatie semnificativa intre variabila gradul
de izolare al obiectivului si variabila nivelul de stres perceput, rezultat obtinut prin studierea
intensitatii dintre variabile, prin analiza de corelatie. Pragul de semnificatie obtinut este
p<0.05, coeficient de corelatie semnifitacativ (Tabel 4.2).

Tabel 4.2 Independent Samples Test - nivelul de stres si gradul de izolare

Levene's
Test for
Equality
of
Variances t-test for Equality of Means

95%
Sig. Confidence
(2- Mean Std. Error Interval of
tailed Differenc Differenc the
F Sig. t df ) e e Difference

Lowe Uppe
r r
Nivelul de Equal
stres Cohen variance 3,06 , 3,50
38 ,001 ,550 ,157 ,232 ,868
&Williamso s 5 088 6
n assumed

Equal
variance 3,50 37,97
,001 ,550 ,157 ,232 ,868
s not 6 3
assumed

Anova (Tabel 4.3) a fost utilizata pentru studierea influentei gradului de izolare asupra
nivelului de stres. Se respinge ipoteza de egalitate a mediilor, raportul F obtinut este
semnificativ statistic, deci exista diferente intre medii, iar nivelul de stres al agentilor izolati
este mai ridicat fata de nivelul celor neizolati(Tabel 4.4).

Tabel 4.3 ANOVA Nivelul de stres Cohen &Williamson

Sum of
Squares df Mean Square F Sig.

Between Groups 555.025 1 555.025 10.300 .003

Within Groups 2047.750 38 53.888

Total 2602.775 39

Tabel 4.4 Group Statistics pentru nivelul de stres in obiectivele izolate si neizolate

gradul de izolare al Std. Error

obiectivului N Mean Std. Deviation Mean

Nivelul de stres obiectiv izolat 20 1,40 ,503 ,112

Cohen &
Williamson obiectiv neizolat 20 ,85 ,489 ,109
Valoarea de semnificatie determinata prin testul nonparametric pentru 2 Independent Samples
(Tabel 4.5) este semnificativa (p<0.05), cei din obiective izolate si neizolate din acest studiu
difera semnificativ in ceea ce priveste stresul resimtit. Sensul diferentei este dat de semnul
notei Z, adica cei din obiective neizolate experimenteaza un nivel de stres mai scazut decat cei
din obiective izolate.

Tabel 4.5 Nonparametric test 2 Independent Samples

nivelul de
stres Cohen
&Williamso
n

Mann-Whitney
106,000
U

Wilcoxon W 316,000

Z -3,082

Asymp. Sig.
,002
(2-tailed)

Exact Sig.
[2*(1-tailed ,010(a)
Sig.)]

gradul de izolare al
obiectivului N Mean Rank Sum of Ranks

Nivelul de stres Cohen obiectiv izolat 20 25,20 504,00

&Williamson
obiectiv neizolat 20 15,80 316,00

Total 40
a. Not corrected for ties.

b. Grouping Variable: gradul de izolare al obiectivului

Sursele de tensiune derivate din executarea serviciului de paza se diferentiaza in functie de

obiectivul aflat in paza (Fig.4.6, 4.7):
Am obtinut un prag de semnificatie pentru izolare p <0.05, interpretarea generala fiind aceea
ca obiectivul izolat influenteaza nivelul de stres, confirmand ipoteza numarul 2 (Tabel 4.8).

Tabel 4.8 Tests of Between-Subjects Effects- Dependent Variable: nivelul de stres

a R Squared = ,407

(Adjusted R Squared = ,320)

Type III
Sum of Mean
Source Squares df Square F Sig.

Corrected
5,035(a) 5 1,007 4,664 ,002
Model

Intercept 31,275 1 31,275 144,860 ,000

izolare 1,460 1 1,460 6,762 ,014

izolat ,863 2 ,432 1,999 ,151

izolare *
1,161 2 ,580 2,688 ,082
izolat

Error 7,340 34 ,216

Total 63,000 40

Corrected
12,375 39
Total
Tabel 4.9 Test Results - Dependent Variable: nivelul de stres Cohen &Williamson

Sum of Mean
Source Squares df Square F Sig.

Contrast ,863 2 ,432 1,999 ,000

Error 7,340 34 ,216

In tabelul al doilea (Tabel 4.9) este prezentat suportul statistic pentru testul de contrast; si aici,
pragul p<0,05, deci diferentele sunt si ele semnificative, izolarea obiectivului afectand nivelul
stresului.

Pentru cei din obiectivele izolate, supusi monotoniei si plictiselii, dar si vulnerabili, nivelul
stresului are o valoare mai ridicata, lipsa relatiilor de munca, a sistemelor suplimentare de
securitate, munca neprovocatoare, neputinta de a beneficia de ajutor in caz de nevoie,
insuficientele posibilitati de aparare, toate reprezinta stresori critici. Itemii care vizeaza
caracteristicile specifice ale serviciului din obiective izolate coreleaza semnificativ cu stresorii
resimtiti de catre cei care isi desfasoara activitatea in obiective izolate, comparativ cu cei din
obiective neizolate pentru care acestia nu reprezinta sursa de tensiune. In legatura cu cei din
obiective neizolate, putem afirma ca suportul social si relatiile interpersonale reprezinta
puternici moderatori ai stresului, lipsa acestora reprezentand un stresor important pentru cei
din obiective izolate.
CAPITOLUL 5. CONCLUZII SI DIRECTII ULTERIOARE DE CERCETARE

In prezent, emotiile au devenit extrem de importante in ceea ce priveste stresul ocupational, in

cadrul cercetarilor din domeniul organizational, o dovada fiind includerea si investigarea
diferitelor tipuri de emotii. Solicitarile muncii (stresorii) se afla intr-un proces constant si
rapid de schimbare ca urmare a dezvoltarilor la nivel social si tehnologic. Este important sa se
dezvolte proceduri de management al stresului fundamentate teoretic, bazate pe analiza
nevoilor organizatiei si angajatilor, proceduri care este important sa fie reevaluate si revazute
in mod regulat. Pentru a obtine date mai relevante pentru aceasta tema, studiile ulterioare ar
trebui sa utilizezeze esantioane in care participantii sa fie selectati aleator, deoarece prin
intermediul unei astfel de esantionare pot fi reduse o parte din distorsiunile rezultatelor. Este
interesant si de a afla daca exista o posibilitate de a scurta chestionarul SSSP pentru a putea fi
mai usor de aplicat, dar si de interpretat.

Obiectivul studiului a fost acela de a demonstra ca in cadrul aceleiasi categorii profesionale,

specificitatea locului de munca duce la diferentiere in perceperea nivelului de stres si a
stresorilor responsabili. Cercetarea a avut loc in sectorul securitatii, participanti fiind agentii
de securitate ce isi desfasoara activitatea in obiectivele izolate si neizolate, angajati ai
societatii Nimrod Guard. In urma analizei corelationale dintre potentialii factori generatori de
stres ai serviciului de paza si tipul de obiectiv (izolat / neizolat), s-au obtinut rezultatele ce
confirma ipoteze de lucru ale cercetarii.

Gradul de izolare al obiectivului aflat in paza influenteaza nivelul de stres al agentilor de

securitate, dar si perceptia lor asupra stresorilor considerati responsabili de acesta. Daca se va
tine cont de acest lucru, printr-o abordare diferentiata a strategiilor de reducere a stresului
specific serviciului de paza in functie de criteriul de izolare al obiectivului aflat in paza,
calitatea vietii profesionale a agentilor de securitate s-ar putea imbunatati simtitor.

Referinte bibliografice:

1. Albu, M. (2000). Metode si instrumente de evaluare in psihologie, Editura Argonaut;

2. Andreescu, A. (1999). Psihopedagogie militara. Ed. Timpolis, Timisoara;

3. Amuraritei, C. (2006). Stresul de lupta. Implicatiile profilactice si terapeutice, Psihologie

aplicata in mediul militar, Vol. IV, Editura Universitatii Nationale de Aparare. Bucuresti;
 4. Beehr, T..A. (1995). Psychological stress in the workplace, London & New York,
Routledge;

5. Bogathy, Z. (2007). Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizational,

Polirom;

6. Centre de Sociologie (2004). Preventing occupational hazards in the security sector,

Bruxelles;

7. Cosmovici, A.(1996). Psihologie Generala, Ed. Polirom, Iasi;

8. Cracsner, C. (2003) Elemente de psihologie militara, Editura Acad. de I. Studii Militare,

Bucuresti;

9. Golu, M. (2004). Fundamentele psihologiei, Ed. Fundatia Romania de Maine;

10. Junc, I. si colb. (1994). Agresiune si aparare psihologica, Ed. Acad.de I. Studii Militare,
Bucuresti;

11. Miclea, M. (1997). Stres si aparare psihica, Editura Presa Universitara, Cluj-Napoca;

12. [Ministerul Apararii Nationale - Marele Stat Major] (1993). Pregatire psihica pentru lupta,
Ed. Militara, Bucuresti;

13. Pitariu, H. (2000). Managementul resurselor umane, Ed. All Beck, Bucuresti;

14. Zlate, M. (2007). Tratat de psihologie organizational-managerial, Polirom.

Autor: Simona Ciinaru

Rate this blog entry:

0
631 0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Tagged in: izolat obiectiv paza singuratate teama

Related Posts
 Cand se termina o relatie - Relatii (P) Jan 31

(Intre) singuratate si negare - Spiritualitate (P) Jan 31

Depersonalizarea - o schita interioara - Varia (P) Jul 31

ntrebri - Dezvoltare personala Oct 23

Despre fric - Dezvoltare personala Feb 10

Simona Ciinaru
Psiholog in psihologie aplicata in domeniul apararii, ordinii si securitatii nationale. Specialist
in recrutare, selectie si evaluare de personal.
http://psihologiasecuritatii.wordpress.com/

View author's profile

Show more posts from author

Author's recent posts

Aviz psihologic negativ pentru dependenta alcoolica in paza si securitate - Adictii (P)
Jan 31

Beneficiile anxietatii - Psihoterapie (P) Nov 30

Analiza Grafologica metoda indoielnica in managementul resurselor umane -

Psihologia organizatiei (P) Oct 31

Impactul izolarii asupra perceptiei stresului agentilor de securitate - Psihologie

militara (S) Aug 31

Please login first in order for you to submit comments

1
 Remember Me

Log in

Create an account

Forgot your username?

Forgot your password?

com_users user.login aW5kZXgucGhw 1