UNIVERSITATEA VALAHIA TRGOVITE

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA MARKETING

Integrarea economic internaional

trstur caracteristic esenial a economiei
mondiale n a doua jumtate a secolului
al XX-lea

Trgovite 2005
1.1 Coninutul i factorii determinai ai integrrii economice
internaionale3
1.2.Principalele etape i forme de integrare economic..8
1.3 Integrarea Romniei n Uniunea European....10
1.4 Pregtirea Romniei pentru aderarea la Uniunea European13

1.5 Disfuncionalitile pieei interne a UE se resimt cu precdere in noile

state membre..15

1.6Opinia statelor membre despre extinderea Uniunii Europene 17

1.7Schimbri ce vin odat cu aderarea la Uniunea European....18

1.8 Respingerea Constituiei Europene poate afecta aderarea Romniei la
Uniunea European...21
1.9 Romanilor li se arata doar avantajele aderrii.....26
1.10.Ct ne cost ratarea aderrii27

2
 Una dintre consecinele amplificrii i adncirii interdependenelor economice
dintre state n lumea contemporan este i tendina tot mai puternic a economiilor
naionale de a conlucra sub variate forme de integrare economic internaional.
Totodat, nsi procesul integrrii economice internaionale cunoate o evoluie continu
att n privina modalitilor de nfptuire ct i a consecinelor sale multiple,
manifestndu-se ca unul dintre procesul economice de implicaii globale profunde n
viaa rilor i a popoarelor lumii.
1.1 Coninutul i factorii determinai ai integrrii economice internaionale
Caracteristic esenial a evoluiei economiei mondiale din a doua jumtate a
secolului al XX-lea, integrarea economic internaional a determinat apariia unor noi
dimensiuni att n relaiile economice dintre ri, ct i n cooperarea economic
internaional i a dus la formarea unor noi centre de putere care au exercitat i exercit o
influen mare asupra raportului de fore din lumea contemporan.
n literatura economic, procesul de integrare economic internaional i se dau
accepiuni care variaz n limite destul de largi, de la un autor la altul i de la un curent de
gndire la altul, precum i n funcie de problemele noi, deosebit de dinamice care apar n
economia mondial. Se constat ns c un element comun important al acestor opinii
variate este faptul c au n vedere caracterul obiectiv al adncirii interdependenelor
economice dintre state n perioada postbelic i aspectele calitative noi pe care aceste
interdependene le dobndesc mereu n economia mondial contemporan. Orice demers
teoretic cu privire la conceptul de integrare nu poate s fac abstracie de manifestarea, cu
o intensitate deosebit a procesului de globalizare, de mondializare i regionalizare a
vieii economice i sociale. n condiiile actualei revoluii tiinifice i tehnologice, rile
trebuie s-i gseasc fgauri noi de dezvoltare att n cadrul naional ct i n cel
internaional. Se mplinete astfel tot mai strns rezolvarea problemelor dezvoltrii i
progresului fiecrei economii naionale, a ntririi interdependenei naional-statale cu
nfptuirea interdependenelor economice mondiale, a dezvoltrii regionale, subregionale
i continentale.

3
 Integrarea economic internaional reprezint procesul complex de nfptuire a
interdependenelor economice dintre economiile naionale, proces care se concretizeaz
informarea i funcionarea unor organizaii regionale, subregionale, zonal etc., cu caracter
economic al statelor interesate, urmrindu-se dezvoltarea puternic i adncirea
colaborrii dintre statele respective.
Procesul de integrare economic internaional are la baz instituionalizarea
activitii de colaborare economic a statelor participante. ns, structura i mecanismele
de funcionare ale acestor organizaii integraioniste trebuie s fie n conformitate cu
interesele rilor participante privind att desfurarea raporturilor reciproce ct i
relaiile cu celelalte state ale lumii. nfptuirea integrrii trebuie s duc la nlturarea
formelor variate de discriminare care exist ntre economiile naionale.
De asemenea organizaiile cu caracter integraionist i-au format prin participarea
direct, nemijlocit a guvernelor rilor n cauz. De stat abilitate din fiecare ar adopt
i respectiv modific acte juridice (tratate, acorduri etc.) privind formarea, direciile de
evoluie, competenele i funciile acestora.
Integrarea economic internaional poate fi considerat o modalitate calitativ
superioar de colaborare economic a rilor, un rspuns la problemele complexe i
variate cu care se confrunt statele lumii n condiiile adncirii interdependenelor
economice internaionale i care impun soluii adecvate de colaborare economic.
Ca urmare, apariia i funcionarea unor organizaii economice subregionale sau
chiar la scar continental, cunoscute sub denumiri variate asociaii, uniuni, comuniti,
uniuni vamale, piee comune, zone de liber schimb etc. sunt rolul preocuprilor
comune ale unor state de a rezolva probleme importante ale dezvoltrii economice cu
care se confrunt realiznd o cooperare tot mai strns, facilitat de apropierea geografic
sau alte elemente de ordin economic, social, politic, istoric etc. n consecin, integrarea
economic internaional nu se confund cu integrarea care are alte semnificaii sau alte
coninut. Astfel integrarea economic pe plan internaional are la baz adncirea
interdependenelor dintre ramurile complexului economic naional-statal, a adnciri
legturilor dintre uniti din aceeai ramur i din ramuri diferite, precum i dintre

4
unitile administrativ teritoriale ale rii. Ea mbrac diverse forme, cum sunt: integrarea
pe orizontal, n care sun cuprinse uniti ale cror activiti sunt complementare,
integrarea pe vertical, care cuprinde uniti din ramuri diferite ale cror activiti sunt
verigi succesive n circuitul economic naional; integrarea agroindustrial, care reflect
procesul de intensificare a legturilor de conlucrare dintre diferitele uniti industriale i
agricole, uneori i de comercializare, reducndu-se verigile intermediare i sporind
eficiena economic.
Tendina puternic, obiectiv i de durat spre integrarea regional sau
subregional este rezultatul aciuni unor factori multiplii , de ordin economic, politic i
social-istoric, n condiiile adncirii interdependenelor economice dintre state.
n primul rnd, printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se
numr amplificarea interdependenelor economice dintre statele lumii n perioada
postbelic, pe fondul condiiilor specifice, zonelor adecvate de colaborare, potrivit
relaiilor n dinamica lor, dintr-o zon sau alta i care s permit fiecrei ri participarea
la aceste forme de conlucrare care s impulsioneze progresul su economic n aceste
condiii.
n al doilea rnd, evoluia procesului integrrii economice internaionale se afl
ntr-o strns legtur cu dezvoltarea puternic a tiinei, tehnicii i tehnologiilor
moderne, care impune transformrii structurale de profunzime i rapide, trepte i forme
noi ale diviziunii mondiale a muncii, precum i modaliti adecvate de realizare a lor.
Folosirea eficient a potenialului material, tehnic, tiinific, uman, financiar al fiecrei
ri impune lrgirea spaiului activitii productive, a schimburilor, a circulaiei bunurilor
materiale, a serviciilor, a rezultatelor cercetrilor tiinifice, persoanelor i capitalurilor pe
plan subregional, regional etc. ca parte inseparabil a interdependenelor economice la
scar planetar, a mondializrii vieii economice a popoarelor. Are loc o cretere a
gradului de complementarizare a economiei naionale, iar varietatea modalitilor de
realizare a integrrii economice este urmarea unor evaluri mai aproape de realitate a
acestei complementariti.

5
 n al treilea rnd o seam de organizaii economice aprute n procesul integrrii
sun o consecin a preocuprii rilor n curs de dezvoltare de a rezolva, pe calea
conlucrrii economice, probleme comune cu care i datorit unor disfuncii din economia
mondial. Formele comune pe cere le mbrac organizaiile integraioniste ale acestor
state urmresc nu numai obinerea unor resurse deficitare de ctre participani ci,
ndeosebi, mrirea capacitii pieei care se creeaz n acest mod.
n al patrulea rnd se manifest factori mai mult sau mai puin specifici unor grupe
de state i unor perioade. Astfel, n cazul rilor vest-europene care au fondat
Comunitile Economie Europene, i-au exercitat influena i muli factori de ordin
economic i politic specific situaiei internaionale din deceniile imediat postbelice. Este
vorba, printre altele, de probleme complexe ala reconstruciei economiilor naionale, n
condiiile dramatice ale divizrii Europei n blocuri politico-militare i ale rzboiului
rece aa cum arat experiene istoric, formarea i consolidarea acestor comuniti
economice n procesul integrrii vest-europene au permis acestor state s nfptuiasc
obiective de importan vital pentru progresul lor economic i s se afle astzi printre
rile cu nivel ridicat de dezvoltare. De asemenea prbuirea regimurilor totalitariste au
permis eliminarea numeroaselor restricii i distorsiuni care se manifestau n perioada
postbelic n relaiile economice dintre statele din vestul Europei i cele din Europa
central i de Est.
n al cincilea rnd, tendina puternic de integrare regional i subregional are la
baz i alte motivaii, cum ar fi, convergena intereselor economice i vecintatea rilor,
complementaritatea lor economice, presiunile concureniale care vin din afara zonei
geografice respective, tendinele hegemoniste intraregionale, comerul intraregional,
efectuarea preferenial de ctre parteneri ai investiiilor n zona dat etc.
Rezult astfel c integrarea economic internaional rspunde unor cerine
obiective ale dezvoltrii economice a statelor lumii. Pe baza unor asemenea factori,
procesul integrarea economic interstatal este o realitate pe toate continentele i o
component de baz a nfptuirii interdependenelor economice dintre state.

6
 Rspunznd unor factori obiectivi i dinamici integrarea economic internaional
trebuie s se manifeste ca un proces contient, bazat pe o strategie tiinific fundamentat.
Totodat, ntemeindu-se pe principiile democratice ale raporturilor dintre state, pe
principii normale de drept internaional, procesul complex al integrrii economice
internaionale presupune participarea i aderarea liber, suveran a statelor, potrivit
intereselor lor, la modaliti specifice de colaborare, caracterizate prin mare stabilitate n
timp cu structuri organizatorice proprii care dispun de mijloace pentru nfptuirea
obiectivelor urmrite.
De aceea, procesul obiectiv al integrrii economice internaionale nu nseamn c
nu trebuie s aib drept consecine pierderea individualitii economiei naionale,
micorarea nsemntii sau dispariia acestora, ori manifestarea unor elemente de
vasalitate economic. Factorii obiectivi care determin procesul de integrarea economic
internaional evideniaz c nfptuirea interdependenelor economice dintre state i prin
acest proces, trebuie s aib ca finalitate procesul economic al fiecrei ri participante,
ntrirea interdependenei i suveranitii naionale. n aceste condiii, att economia
naional, ct i economia mondial precum i economic la nivel regional sau subregional
pot funciona cu bune rezultate nu aloc economiile naionale joac rol de celule de baz.
Dezvoltarea economic a rilor cere o ordine economic i politic internaional
profund democratic, bazat pe pluralism pe interdependen i suveranitate real a
tuturor rilor, nu numai a unora. Strategiile internaionale, regionale sau globale, de
ordin economic, industria, agrar, financiar, ecologic etc. trebuie s fie elaborate i
adoptate pe baze democratice i s in cont n aplicarea lor, de interesele, regulile i
valorile naionale, de armonizare a intereselor economice naionale n favoarea tuturor.
Totalitarismul, care a fost nvins pe plan politic i economic internaional n mai multe
ri nu poate fi admis, n nici un chip, a fi reinstaurat pe plan internaional, regional sau
subregional. Integrarea economic internaional nseamn cooperare fructuoas, reciproc
avantajoas a rilor, pe baza competitivitii i concurenei loiale, respectrii principiilor
democratice i n viaa internaional, nlturrii i prevenirii oricrei forme de dictat. n
acelai timp, regionalismul promovat prin procesul integrrii economice internaionale nu

7
trebuie utilizat n dauna organizrii i dezvoltrii multilaterale a comerului mondial i a
circuitului economic internaional n ansamblu, a dezvoltrii ample a raporturilor
economice dintre toate statele lumii.
1.2.Principalele etape i forme de integrare economic
Integrarea a avut forme specifice n diferite ri i regiuni ale lumii n funcie de
nivelul lor de dezvoltare, fiind un proces obiectiv ireversibil. n general se apreciaz c
procesul de integrare a parcurs urmtoarele etape:
Prima etap a procesului a avut o evoluie tripl: Europa Apusean, Europa
Rsritean i pe continentul Americii de Nord.
n Europa Occidental prima organizaie care a constituit o form de integrare
economic internaional a fost Comunitatea European a Crbunelui i Oelului
(CECO), care a luat fiin n aprilie 1915 pe baza planului Schuman, (pe atunci ministru
al Franei) de ctre R..F. Germania, Frana, Italia Luxemburg, Belgia i Olanda, tratat
care a intrat n vigoare n august 1952. rile semnatare ale acestui tratat i propuneau
unirea eforturilor, scoaterea din criz a industriei carbonifere i a celei siderurgice i
crearea unei piee comune pentru ramurile respective.
n Europa Rsritean, n 1940, a luat fiin Consiliul de Ajutor Reciproc (CAER),
la care au participat: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Romnia, Ungaria i Uniunea
Sovietic. Conform statutului, CAER-ul era o organizaie, economic internaional cu
caracter guvernamental care avea ca scop unirea i coordonarea eforturilor membrilor si
n vederea accelerrii progresului economic i tehnic, ridicrii nivelului de industrializare
al rilor cu industrie mai puin dezvoltat i creterii nentrerupte a productivitii
muncii.
A doua etap a procesului de integrare a nceput prin semnarea la Roma, n anul
1957 , a dou tratate i formarea Comunitii Europene a Energiei Atomice (EURATOM)
i Comunitii Economice Europene (CEE), la care au participat aceleai ase ri n
cadrul CECO.
Ca o reacie fa de constituirea CCE la 4 ianuarie 1960 a fost semnat Convenia
de la Stockholm prin care a luat fiin Asociaia European a Liberului Schimb (AELS)
8
ntre Austria, Danemarca, Elveia, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia i Suedia. La
AELS au mai aderat ulterior: Finlanda (1961), Irlanda (1970), Lichetenstein (1937)
ultimele dou avnd statut de asociat.
A treia etap a nceput prin semnarea tratatului de la Paris n 1967, un tratat de
fuziune a celor trei comuniti (CECO, EURATOM i CEE) avnd aceleai organe de
conducere i un buget comun. Noul ansamblu integraionist a luat un buget comun. Noul
ansamblu integraionist a luat denumire oficial de Comunitatea European, cu un sistem
instituional politic specific. caracterul acestei etape a integrrii economice vest-europene
este creterea considerabil a numrului de ri asociate la CEE. Aceste ri, dei nu au
drepturi depline, au n vedere cooperarea comercial, tehnic i financiar i ncheierea
acordului comercial cu fiecare ar membr AELS.
A patra etap a integrrii economice interstatale este marcat de schimburile
profunde e au avut loc n patru regiuni importante ale lunii.
n Europa Occidental prin aderarea Greciei (1981), Spaniei i Portugaliei (1986),
Piaa Comun fiind format n acel moment din 12 membri. Ulterior la 1 noiembrie 1993
prin semnarea tratatului de la Maastrich a luat fiin Uniunea European care dispune de
noi dimensiuni economice, prin intenia de promovare a unei politci externe active, prin
introducerea unei monede unice, acordarea de cetenie european, drept de vot
rezidenilor strini etc. Dup aderarea Austriei, Finlandei i Suediei, numrul de membri
a crescut la 15, ulterior Uniunea European lrgindu-se prin aderarea de noi state, n
prezent numrul lor ridicndu-se la 25. De altfel, ncepnd cu 1 ianuarie 1994 Uniunea
European i AELS formeaz una dintre marile piee integrate ale lumii cunoscute sub
numele de Spaiul Economic European (SEE) care se ntinde de la Marea Mediteran
pn la Oceanul ngheat.
Marcant pentru aceast etap este de asemenea desfiinarea CAER, eecul fiind
pus pe seama necoordonrii planurilor naionale a rilor participante, n special n
domeniul preurilor.

9
 1.3 Integrarea Romniei n Uniunea European

Obiectivul strategic al politicii Romniei, integrarea n structurile economice ale

Uniunii Europene, a avut i are un puternic impact asupra societii romneti n
ansamblu, mai ales dac inem seama de faptul c, ara noastr a fot prima dintre rile
din europa Central care a stabilit relaii contractuale cu Comunitatea Economic
European, prin aplicarea nc din anul 1974 a unui sistem preferenial generalizat iar n
1980 prin ncheierea unui acord pentru produse industriale.
Procesul prin care rile candidate pot deveni membre presupune parcurgerea mai
multor faze.
a) Cererea de aderare, care este o decizie politic i se adreseaz Consiliului. Acest
organism trebuie s acioneze n unanimitate, dup ce s-a consultat cu Comisia i a primit
asentimentul Parlamentului European. Condiiile de admitere vor face obiectul unui acord
ntre statele membre i statele candidate. Acordul va fi supus spre ratificare statelor
contractante , n baza prevederilor constituionale proprii.
b) Opinia Comisiei (aviz) care reprezint o analiz a situaiei rii candidate i o
evaluare capacitii sale de a ndeplini condiiile apartenenei la Uniunea European.
Aceast analiz urmrete s ajute Consiliul s aprecieze dac ara candidat este apt s
adere, precum i s pregteasc nceperea negocierilor de aderare.
c) nceperea negocierilor gen de conferin interguvernamental ntre statele
membre i ara candidat. Poziia comun a U.E. este hotrt n unanimitate de ctre
Consiliu.
d) ncheierea negocierilor care are ca finalitate ncheierea unui tratat de cedare
i care primete aprobarea Parlamentului European, a consiliului i apoi este semnat.
Tratatul trebuie ratificat de ctre toate rile membre ale Uniunii Europene i de ctre ara
candidat, ceea ce implic un referendum.

n anul 1990, pe baza acordurilor anterioare, Romnia a stabilit relaii diplomatice

cu Uniunea European.Cadrul legal de desfurare a relaiilor dintre Romnia i Uniunea
10
European s-au realizat pe baza Acordului European. Documentul a fost semnat la data
de 1 februarie 1993 i ratificat prin Legea nr. 20/1993. Prin ratificarea Acordului
European, Romnia i-a exprimat interesul de a deveni membru UE i de a ntreprinde
msuri graduale n vederea atingerii acestui obiectiv. Acordul European a intrat n
vigoare la data de 1 februarie 1995, Romnia depunnd cererea de aderare la UE la data
de 22 iunie 1995. Cerinele UE privind statele candidate la aderare se bazeaz pe
concluziile Consiliului European de la Copenhaga (1993) care au stabilit condiii foarte
clare, numite ulterior "Criteriile de la Copenhaga" pe care statele candidate trebuie s le
ndeplineasc pentru a deveni membre ale UE:

stabilitatea instituiilor ce garanteaz democraia, statul de drept, drepturile

omului i protecia minoritilor;
existena unei economii de pia funcionale i capacitatea de a face fa
presiunii concureniale i forelor pieei din Uniunea European;
capacitatea de asumare a obligaiilor de stat membru, inclusiv cele privind
aderarea la obiectivele uniunii politice, economice i monetare.
n baza acestui acordului semnat la 22 iunie 1995 Romnia a prezentat o cerea de
preaderare la Uniunea European completat cu o declaraie i o strategie naional de
pregtire a aderrii care se refer la formale structurale necesare pentru ndeplinirea
criteriilor economice impuse de Uniunea European rilor candidate din Europa Central
i de Est.
La 16 iulie 1997 a fost dat publicitii Avizul Comisiei Europene privind cerinele
de aderare la Uniunea European al rilor candidate din Europa Central i de Est.
Opinia Comisiei nominalizeaz rile cu care vor ncepe negocierile de aderare n 1998,
Romnia nefiind inclus n acest grup, n avizul pentru Romnia se apreciaz c ara
noastr este pe cale de a satisface criteriile politice de aderare considerabile n procesul
de tranziiei la economia de pia. Pe termen lung ns, ea s-ar confrunta cu dificulti
serioase de competitivitate pe piaa intern a Uniunii Europene.

11
 Dup reuniunea Consiliului European da la Luxemburg, din decembrie 1997,
relaiile bilaterale Romnia Uniunea European au intrat ntr-o nou faz, de preaderare
consolidat. Strategia consolidat de preaderarea urmrete s acorde rilor asociate un
sprijin practic, fr a ine seama de stadiul de pregtire al acestora sau de data nceperii
negocierilor. Strategia naional de pregtire a aderrii este o parte component a
strategiei de ansamblu a dezvoltrii economico-sociale a rii, pe termen scurt i lung.
Integrarea n structurile europene constituie o prioritate a tuturor programelor de
restructurare economic i de ajustare legislativ. Ca urmare, aceast strategie nu
abordeaz problema integrrii n mod izolat, ci n contextul dezvoltrii economico-
sociale a societii romneti. Ea cuprinde un ansamblu coerent de msuri n plan
legislativ, economic i social, care s conduc societatea romneasc spre nfptuirea
acelor transformri care s-i asigure competitivitatea cu rile comunitare i deci
mplinirea condiiilor principale de aderare la Uniunea European. Integrarea n Uniunea
European constituie o modalitate de a valoriza, pe baze superioare, de comun acord
convenite, potenialul economic i social al rii, a crui pregtire prealabil pentru
aceasta este o condiie necesar. Mediul Economic romnesc pn n anul 2002 s-a
caracterizat printr-un accentuat ritm descresctor al creterii economice, datorat n
special, diminurii puternice a produciei industriale ca urmare a unei politici greite de
restructurare i privatizare dus dup 1989.
Dup anul 2000 creterea economic a avut un ritm ascendent cu impact favorabil
asupra modului n care a fost apreciat Romnia de ctre Uniunea European. Totui ntre
Romnia i celelalte ri membre ale Uniunii Europeane se menine un decalaj mare din
punct de vedere al nivelului de dezvoltare economic i social, al competitivitii i
nivelului bunstrii sociale. Semnarea n aprilie 2005 de ctre cele 25 de state membre a
tratatului de aderare a marcat sfritul tranziiei i intrarea ntr-o alt etap de dezvoltare.
n urma ratificrii tratatului, Romnia devine observator n toate comitetele i comisiile
comunitare inclusiv n Parlamentul European. n virtutea acestui statut ara noastr i
poate exprima opiniile n cadrul discuiilor la nivel european. Un singur drept ne lipsete
pentru afirmarea intereselor naionale, dreptul de vot.

12
 1.4 Pregtirea Romniei pentru aderarea la Uniunea European

Guvernul Romniei acioneaz, cu determinare maxim, pentru pregtirea aderrii,

prioritate de prim rang pentru activitatea tuturor ministerelor i organismelor
guvernamentale.
Intensificarea dinamicii procesului de pregtire pentru ndeplinirea criteriilor
economice se va realiza n concordan cu "Strategia naional de dezvoltare a Romniei
pe termen mediu" i cu programele de preaderare prin care se asigur coordonarea de
ansamblu i pe sectoare a politicilor, obiectivelor i msurilor necesare.
Aciunile ce se vor desfura n acest domeniu iau n considerare concluziile recentelor
dezbateri ale Parlamentului European pe marginea Raportului privind progresele
nregistrate de Romnia, n anii 1999 i 2000, n care sunt menionate ca principale
nerealizri:

lipsa de progres, n ceea ce privete soluionarea problemelor copiilor

instituionalizai;
starea economiei romneti i cu deosebire a agriculturii;
corupia rspndit la toate nivelurile societii romneti;
ntrzieri n reforma administraiei publice, ndeosebi prin nealocarea de resurse
ctre structurile teritoriale;
ritm lent n preluarea "acquis-ului comunitar".

Guvernul are ca obiectiv eliminarea acestor deficiene n acest scop, se vor

urmrindu-se:

a. consolidarea gradului de ndeplinire a criteriilor politice potrivit cerinelor Uniunii

Europene, cu deosebire a celor referitoare la standardele umanitare n sensul aplicrii
unor strategii de protejare a copiilor defavorizai; integrarea cetenilor minoritari,

13
ndeosebi a rromilor, n viaa social-economic i cultural a rii, combaterea oricror
forme de extremism, ovinism i xenofobie;
b. coordonarea ntregii aciuni de pregtire a aderrii la Uniunea European, de
implementare a principiilor referitoare la drepturile fundamentale stabilite n cadrul
Uniunii Europene prin Ministerul Integrrii Europene, ca autoritate guvernamental care
va asigura:

pregtirea corespunztoare a negocierilor, prin ntocmirea riguroas a dosarelor

de fundamentare i a documentelor de poziie; evaluarea temeinic a problemelor proprii
fiecrui capitol de negociere; creterea numrului capitolelor care vor fi deschise pentru
negociere n perioada urmtoare;
evaluarea i monitorizarea stadiului de pregtire a fiecrui capitol, att din
punct de vedere al transpunerii i aplicrii acquis-ului comunitar, ct i din cel al
reformelor economice i capacitii instituionale, n vederea continurii i accelerrii
procesului de negociere;
monitorizarea programelor de dezvoltare n vederea pregtirii pentru aderare, n
principal a Programului Naional de Aderare a Romniei la U,E.;
asigurarea corelaiei dintre programele naionale sectoriale de dezvoltare i
politicile comunitare n domeniu;
realizarea prioritilor din Parteneriatul pentru Aderare n corelaie cu evalurile
din Rapoartele anuale ale Comisiei Europene;
asigurarea cadrului legislativ pentru funcionarea mecanismului intern de
coordonare a procesului de pregtire a aderrii Romniei la Uniunea European;
urmrirea unei bune pregtiri a integrrii Romniei n Uniunea European att
la nivelul administraiei publice centrale, ct i prin promovarea unor proiecte n care s
fie tot mai mult implicate autoritile administraiei locale;
mbuntirea cadrului juridic i instituional n vederea implementrii i
monitorizrii programului PHARE i a instrumentelor financiare prestructurale ISPA
(infrastructur i mediu nconjurtor) i SAPARD (agricultur i dezvoltare rural);
14
c. adoptarea cu prioritate, de ctre Parlament, a legilor viznd armonizarea cu
legislaia european;
d. folosirea transparent i eficient a fondurilor nerambursabile provenite de la U.E.
i Grupul celor 24;
e. informarea corect a opiniei publice, autoritilor administraiei publice centrale i
locale, altor instituii, asociaii, organizaii implicate n procesul de negociere a aderrii
Romniei la Uniunea European despre stadiul i rezultatele etapelor de negociere
desfurate, despre avantajele i costurile aderrii la Uniunea European;
f. elaborarea, mpreun cu Comisia European, a unei strategii de imagine a
Romniei n rile membre ale Uniunii Europene, de natur s accelereze procesul de
negociere pentru aderare la Uniune;
g. obinerea deciziei Consiliului Ministerial al Uniunii Europene privind eliminarea n
2001 a obligativitii vizelor pentru cetenii romni care doresc s cltoreasc n rile
membre ale U.E.;
h. elaborarea unui program naional de pregtire a tinerilor specialiti n domeniul
afacerilor europene.

ndeplinire acestor prioriti creeaz condiii pentru mbuntirea

substanial a strii economice i sociale din Romnia, prin transformarea societii
romneti ntr-un adevrat stat de drept, bazat pe libertate, justiie social, dreptate i
solidaritate, n cadrul unei democraii sociale moderne i al unei economii de pia bine
structurate i funcionale.

1.5 Disfuncionalitile pieei interne a UE se resimt cu precdere in

noile state membre

Piaa intern european sperie companiile romneti, dar ncnta milioane de

consumatori. Dincolo de aceasta imagine superficial se afla un spatiu economic ce i-a
demonstrat doar partial eficiena. Deocamdat, pentru romani, viitori membri ai Uniunii
Europene, apropiata aderare i integrare a economiei n piaa comun a adus doar

15
scumpiri. Privind nsa dincolo de gardul ce ne desparte de vechile state membre, este
lesne de vzut c pentru ele, a face parte din piaa intern aduce i a adus avantaje
palpabile, nu doar promisiuni. nfiinata n 1992, consfinit mai apoi prin Tratatul de la
Maastricht, piaa intern a Uniunii Europene, definit prin libertatea de micare a
capitalurilor, serviciilor, produselor i persoanelor, se manifest n viaa cotidian a
milioanelor de ceteni ai statelor membre prin scderea preurilor utilitilor, produselor
i serviciilor. Spre exemplu, pn n anul 1998 - moment al liberalizarii pieei, tarifele din
domeniul serviciilor de telecomunicaii au scazut ntr-un ritm anual de 3%, pentru c
ulterior ritmul ieftinirii s creasc la 7% anual. Ultilitile publice au fost, la rndul lor,
ieftinite pentru consumatorii casnici. Comparativ cu 1996, o familie irlandez
economisea, in 2000, 28% din suma iniial de plat, una spaniol pltea cu 26% mai
putin, iar o gospodarie din Grecia, cu 25% mai putin. Aceasta este jumatatea plin a
paharului, de care milioanele de cetateni din statele central i est-europene, membre sau
viitoare membre ale Uniunii, nu vor beneficia prea curnd. Lor le este deocamdat
rezervat jumtatea goal a paharului, pentru ca nici una dintre cele patru liberti pe care
se bazeaz piaa intern nu funcioneaz pe deplin. Comisia European, organismul care
face politicile i are grij ca acestea sa fie preluate i implementate n rile membre,
mentioneaz in raportul sau asupra pieei interne ca preurile n Uniunea European difer
semnificativ de la tar la tar, ca angajaii europeni nu pot schimba cu uurint locul de
munc dac acesta se afla n alta ar dect cea de origine i c pieele naionale ale
statelor membre se autoprotejeaz de intruii mai competitivi prin bariere netarifare
dibaci concepute.

Cele patru libertati ale pietei comunitare rman nc un ideal.Cettenii statelor

membre ntampina cele mai mari dificulti la recunoasterea calificarilor profesionale n
alte tari membre UE dect cea de origine. Pentru ntreprinderi, cea mai mare problem o
reprezint vnzarea produselor pe pieele statelor membre, altele dect cel de
origine.Noile state membre nu au implementat legislaia european n totalitate iar
funcionarea pieei interne europene depinde de implementarea directivelor CE. Nici
statele foste comuniste nu se grabesc sa fac pe deplin funcional cadrul legislativ al UE.
16
 1.6 Opinia statelor membre despre extinderea Uniunii Europene
Ultimul val de extindere a UE a creat, dup cum arat cel mai recent
Eurobarometru de opinie public, un efect de domino: sprijinul pentru integrarea altor
state a crescut semnificativ in interiorul Uniunii. Cetenii din Polonia, Lituania i
Slovenia susin in proporie de peste 70% aderarea tarilor candidate.

Opinia vechilor
membrii n
37% legtur cu
integrarea de noi
state
43%

pro-extindere contra extindere

Opinia public din vechile membre UE se declar n proporie de 43% mpotriva

unei viitoare lrgiri, fa de numai 37%, pro-extindere. Austriecii, germanii si finlandezii
s-au pronunat, n mare majoritate, ca nu doresc alte ri membre in Uniune.
Dac ei nu mai vor, n schimb noii cetenii UE sunt foarte convini ca susin nc
o extindere. Acum, noua Uniune Europeana a devenit, in procentaj de 53%, prietenoas
cu statele candidate.

0%
Opinia noilor
membrii n
47% legtur cu
integrarea de noi
state
53%
pro- extindere contra extindere

De fapt, toi indicatorii care ilustreaz prerea cetenilor despre diferite chestiuni
legate de contextul economic si politic al UE au crescut o data cu valul de integrare din

17
mai 2004. ncrederea n Parlamentul European si Comisia European au crescut cu trei
sau patru procente, la fel i gradul de susinere pentru o constituie european. n ceea ce
privete ara noastr, se pare c romanii i prevd un viitor european idilic: la capitolul
"imaginea Uniunii Europene", procentul cetenilor care au o percepie "total pozitiv"
este de 76%, mai ridicat dect in orice alt stat. n schimb, opinia public din Marea
Britanie, Austria si Finlanda vede cu ochi buni UE numai in proporie de o treime.
Optimismul cetenilor din noile state membre se remarca i cnd vine vorba de viitorul
economic al tarii lor. Astfel, acetia considera intr-o mai mare proporie dect "veteranii"
europeni ca n perioada urmtoare economia va merge mai bine. Aceasta datorita
oportunitilor pe care le identifica pe Piaa Unic. Totui, mediul relativ instabil din care
provin i determin s fie destul de pesimiti n ceea ce privete bunstarea personal. n
schimb, cetenii UE-15 au ateptri mai reduse referitor la performanele economiei, dar
sunt mai siguri pe bunstarea proprie in perioada imediat urmtoare. In acelai timp,
omajul rmne primul motiv de ngrijorare al cetenilor europeni, pe locurile urmtoare
situndu-se situaia economic i crimele.

1.7.Schimbri ce vin odat cu aderarea la Uniunea European

O schimbare important se va produce n administraia local dup aderare. Cea

mai important verig n procesul de administrare a fondurilor europene, va trebui s se
obinuiasc cu ideea unei interdependene crescute.
Perspectiva intrrii n clubul european i evoluia bun a economiei a atras deja
atenia investitorilor strini. Aderarea la Uniunea European va determina creterea
investiiilor strine, ceea ce va nsemna o cretere a competiiei pentru actorii de pe piaa
local. De asemenea regulile vor deveni mai dure odat cu intrarea n vigoare legilor
europene.

18
 25

20

15

10

0
1991 1993 1995 1999 2000 2001 2003
Situaia investiiilor strine

Spre deosebire de istoria recent Guvernul va pierde posibilitatea de a intervine n

favoarea unei firme sau industrii. Ajutoarele de stat vor fi interzise iar unele companii fi,
poate pentru prima dat dup 15 ani pe cont propriu.
Dar, ajutorul de stat nu e singurul domeniu n care Guvernul va avea minile
legate. Libertatea de decizie i va fi ngrdit din cauza felului de repartizare a forelor n
Parlament.
Aderarea aduce schimbri i n structura ofertei, n sensul c produsele
comercializate vor trebui s respecte nite standarde de calitate, aceasta conducnd la
scderea majoritii mrcilor locale i creterea celor internaional globale ca pondere n
oferta de pe pia.
Apropierea de data integrrii n Uniunea European va provoca cele mai mari
dureri de cap IMM urilor. Atrase de premisa aderrii n 2007, costurile sczute i de
mrimea pieei autohtone, tot mai multe firme vor lua n calcul dezvoltarea afacerilor n
Romnia.
IMM urile autohtone vor resimi din plin concurena companiilor strine, care au
mai uor acces la resurse financiare i care beneficiaz de echipamente de performan.
Prin apropierea de Uniunea European, se elimin majoritatea avantajelor fiscale
fa de competitorii strini.

19
 Muli dintre proprietarii ntre de mici afaceri din Romnia au neles ns pericolul
i ncearc s pun n aplicare strategii care s le asigure supravieuirea.
EXEMPLU:
Compania bucuretean Piramida, specializat n fabricarea de erveele
personalizate, domeniu nu foarte exploatat pe piaa autohton, a ales ca strategie de
supravieuire n perspectiva aderrii la Uniunea European i apariiei de noi concureni
pe pia, micorarea afacerii astfel nct compania s se rezume doar la micii
cumprtori.
n acest moment firma deine 19 de angajai i o cifr de afaceri de 7 mld. lei.
Integrarea va atrage creterea costului cu fora de munc de aceea n 2005 firma dorete
s investeasc n retehnologizare n sperana obinerii unei creteri a productivitii.
Compania clujean Careme specializat n fabricarea de lumnri decorative au
resimit deja apariia concurenei strine pe piaa pe care activau. Dei principala
activitate erau lumnrile artistice, compania a trecut i la fabricarea de lumnri clasice
pentru a ocupa un loc ct mai mare pe pia.
n prezent structura de finanare a IMM urilor se prezint astfel:

2158.00% 57,66% Numai resurse proprii

21,58% Surse proprii de
finanare
21,58%
n principal resurse proprii
57.66 2,58% Credite bancare
2158.00%
0,81% Alte surse
0.81%
2.58%

i fora de munc tnr i calitativ bun va continua s migreze dup aderare pn

cnd raportul dintre salarul unui romn i productivitatea va fi acelai ca i n strintate.
Astfel IMM - urile vor trebui s gseasc soluii de supravieuire iar companiile
companiile care au profitat de conjuncturi favorabile, inclusiv mn de lucru ieftin vor
disprea.

20
 1.8 Respingerea Constituiei Europene poate afecta aderarea Romniei la
Uniunea European
n Frana s-a organizat duminic, 29 mai, referendumul prin care populaia
francez trebuia s i spun cuvntul asupra adoptrii unei Constituii unice la nivelul
Europei. Peste 70% dintre francezi au participat la referendum, dintre care aproximativ
55% au dat un vot negativ, potrivit rezultatelor partiale ale sondajului TNS-Sofres, la
ieirea de la urne.

Rezultatele sondajului partial la ieirea de la urne (22:00, ora Franei):

SOFRES (TF1) IPSOS (Fr 2) CSA (Fr 3)

DA 45.5 45 44.4
NU 54.5 55 55.6

60
44.4 55.6 60 45 55
50 50

40 40

30 30

20 20

10 10

0 0
CSA (Fr 3) IPSOS (Fr 2)

DA NU DA NU

56
54
54.5
52
50
48 45.5
46
44
42
40
SOFRES (TF1)

DA NU
21
 Rezultatele sondajelor ntocmite la ieirea de la urne s-au confirmat i astfel Frana
a decis respingerea Constituiei Europene.
Anterior, Tratatul Constituional a fost adoptat in nou tari din cele 25 de state
membre, inclusiv n Germania, nsa un vot negativ se prefigureaz i n Olanda.
Respingerea Tratatului Constituional echivaleaz cu un "NU" spus Europei
extinse, un "NU" care arunc Uniunea European - implicit intensificarea extinderii ei -
n criz, consider o bun parte din analiti.
Votul negativ poate ridica probleme neateptate integrrii Romniei, chiar dac att
reprezentanii Guvernului, ct i ai Opoziiei, susin ca totul ine n continuare de
respectarea n plan intern a angajamentelor.
Concret, aceasta rezistent prefigureaz probleme mari n momentul n care fiecare
dintre cele 25 de state membre va trebui s ratifice n Parlamentul propriu aderarea
Romniei, respectiv a Bulgariei la UE tratatul de aderare a Romniei trebuind s fie
ratificat de ctre toate cele 25 de state UE, potrivit procedurilor interne pn la 31
decembrie 2006, altfel nu intra n vigoare.
Romania i Bulgaria au semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeana la 25
aprilie 2005. Ziua a fost considerat istoric, mai ales ca din acel moment totul parea sa
in de felul n care Romnia, respectiv Bulgaria i respect angajamentele.
Este nsa previzibil ca rile n curs de aderare, Romania i Bulgaria, s se
confrunte acum cu un blocaj la nivel de ratificare national n randul membrilor cu state
vechi in Uniunea European, pe fondul reaciei negative fa de UE a populaiei.
Avertismentele venite dinspre crestin-democraii germani nu sunt deloc ncurajatoare.
Pe de alta parte, atitudinea oficial a UE este tranant, comisarul european Andris
Piebalgs susinnd c decizia privind Romania i Bulgaria a fost deja luat i orice
amnare se v datora doar celor dou ari, nu datorit Uniunii Europene.
n mod neasteptat, Constitutia se loveste indirect de "Nu"-ul spus de francezi. Votul
acestora, i poate gsi o rezolvare n laboratoarele birocratice din Bruxelles, astfel ncat
criza de identitate a UE s fie totui depit. Dar, judecnd dup opoziia populaiei din

22
unele ri, nu ar fi exclus ca ritmul extinderii s fie sacrificat, tocmai pentru a calma
spiritele.
Potrivit unui sondaj al celui mai cunoscut institut din Olanda se preconiza c cel
puin 59% dintre alegatorii olandezi se vor opune Constituiei, numai 41% fiind n
favoarea acesteia. Un alt sondaj, dat publicitatii sambata, a aratat ca 51 dintre olandezi
vor respinge Constitutia i 29 o vor accepta. Scrutinul din 2 iunie a confirmat
preconizrile sondajelor i olandezii au votat mpotriva Constituiei Europene n proprie
de 61,6%.

0%

38%

62%

NU DA

Referendumul olandez este fi primul din ultimii 200 de ani. n Olanda rezultatele
referendumului nu sunt obligatorii pentru autoriti, spre deosebire de Frana. Totui,
partidele politice au promis c vor susine voina electoratului, cu condiia ca prezena la
vot s nu fie mai sczut de 30%.
CDA, cel mai mare partid, aflat la guvernare, a anunat recent ca va adopta rezultatele
dac cel putin 55% dintre voturi nclina balana ntr-una dintre direcii. Aceast este o
concesie, dup ce partidul anunase iniial un prag de 60%.
Constituia, care ar urma s creeze un preedinte european i un ministru de
externe al UE, n acelai timp acordnd mai multe puteri Parlamentului, trebuie ratificat
de toate cele 25 de state membre. Pe de alt parte, dac sae din aceste state voteaz
mpotriva, Constituia n form actual este considerat respins definitiv.

23
 Pn acum, nou ri au adoptat-o. Anul acesta ar urma sa mai aiba loc
referendumuri n Luxemburg, Polonia si Portugalia. Un referendum britanic, planificat n
principiu pentru 2006 ar putea fi abandonat, n contextul n care Tony Blair a cerut "timp
pentru reflecie" dup referendumul din Frana.

Constituia, care ar urma s creeze un preedinte european i un ministru de

externe al UE, n acelai timp acordand mai multe puteri Parlamentului, trebuie ratificat
de toate cele 25 de state membre. Pe de alt parte, dac ase din aceste state voteaz
mpotriva, Constituia n forma actual este considerat respins definitiv.

Tony Blair, premierul Marii Britanii, evita s confirme amnarea oficial a

referendumului din Marea Britanie. Blair ncearca s lupte mpotriva ideii c "nu"-ul
francez este un "nu" spus liberalismului. Marea Britanie urmeaz s preia preedinia UE
de la 1 iulie.

Dei baroneasa Emma Nicholson susine faptul c referendumul din Franta i cel
din Olanda asupra Constituiei Europene nu va afecta procesul de aderare a Romaniei la
UE i daca Romnia ii face temele i aplic reformele necesare integrarii, atunci nu va fi
nici o ntarziere neexstnd nici o cale de ntoarcere de pe drumul aderarii la UE. Totui
respingerea Consituiei Europene de ctre cele dou state membre, este perceput
implicit ca un vot mpotriva extinderii. Politicienii din aceste state vor trebui sa fac un
act de curaj pentru a vota n Parlamentele de acas integrarea Romaniei i, respectiv,
Bulgariei - prin ratificarea Tratatelor de Aderare a celor dou ri.

Oficialii romni susin ns faptul c votul negativ al francezilor va crea o

responsabilitate i mai mare Romniei n ndeplinirea angajamentelor asumate. Sunt ns
voci care deja prezic faptul c istoria joac farse Romniei. Cretin - democraii germani
ne-au ameninat deja c, in cazul n care francezii vor respinge Constituia, lucru care de
altfel s-a i ntmplat, ei vor bloca integrarea Romniei i a Bulgariei.

24
 Dup declaraiile fulminante, cu tent puternic populist, pe tema "extinderii
exagerate" a UE, crestin-democraii germani au nceput s-i contureze mai clar poziia
pe care o vor adopta - dup previzibil victorie la legislativele din toamn - fa de
aderarea Romniei i Bulgariei la Uniunea European. Cretin-democraii germani
intenioneaz s fac din extinderea european - mai degrab din limitarea extinderii -
una dintre principalele teme electorale n campania pentru scrutinul din septembrie.Se
pare c, acum, strategii CDU/CSU sunt contieni c, odat ce guvernul de la Berlin a
semnat Tratatul de aderare a celor dou tri, primirea Romniei i Bulgariei n Uniune nu
mai poate fi mpiedicat, ci doar amnat. Votul negativ dat de francezi Constitutiei
Europene a fost de fapt perceput ca o reacie la extinderea excesiv a Uniunii iar Europa
trebuie sa trag nvamintele necesare pentru viitor ntru-ct "NU"-ul francezilor este o
exprimare a disconfortului provocat de extinderea european.

Oficialii crestin-democrai germani din Parlamentul European au declarat c nici

cele dou ari candidate nu sunt pregtite s devin membre ale Uniunii Europene, nici
Uniunea European nu este pregatit s le primeasc, aa cum a dovedit eecul
referendumului din Frana. E foarte clar c Romnia i Bulgaria apartin Europei i c
trebuie sa devin membre ale Uniunii Europene, dar susin c ambele pari trebuie sa fie
pregtite pentru aceast aderare. Ei susin c deocamdat, nici cele dou ri, nici
Uniunea European nu sunt pregatite. De aceea, data de 2007 nu li se pare
europarlamentarilor germani realist pentru aderarea celor doua ri i n opinia acestora,
dac pn n 2007 nu vom avea o Constituie a Uniunii Europene aprobat, extinderea
Uniunii va avea nici un sens.
Deocamdat o poziie oficial a parlamentarilor europeni va fi adoptat odat cu
ntrunirea Consiliului European ntre 16 i 17 iunie. Pn atunci ara noastr a mai primit
cteva avertizri asupra a apte domenii unde trebuie accelerat procesul de reformare.
Printre cele apte domenii care au primit aa-numitele cartonae galben , cele mai
importante sunt: corupia, mediul, concurena i justiia.

25
 1.9 Romanilor li se arata doar avantajele aderrii

Lipsa oamenilor calificai, banii putini si deficienele de coordonare pun bee n

roile campaniei publice de informare despre UE. Doi ani i 2,5 milioane de euro au la
dispoziie guvernantii pentru a le spune romnilor verde-n fa c n UE nu curge lapte i
miere. Demarat cu oameni puini i bugete srcacioase, campania de informare are un
ecou timid.Pentru 22 de milioane de romni, Uniunea European este un El Dorado.
Locuri de munc, salarii decente, studii in strinatate, posibilitatea de a cltori liber de
colo-colo i de a se stabili n ri pe care le vd astzi doar n pliante i fac pe cei mai
muli dintre noi s nu aib rezerve n ceea ce privete aderarea. Aparent avantaj pentru
clas politic, entuziasmul cettenesc se poate transforma rapid n handicap. Hrnii ani
de zile cu iluzii, oamenilor le va fi greu sa neleag de ce, pe masur ce se apropie
termenul aderarii, nu-i loveste prosperitatea, ba mai mult, trebuie sa respecte reguli
despre care nimeni nu le-a spus nimic i care lovesc direct interesele lor economice.
ranii vor fi pusi in fata interdiciei de a-i sacrifica animalele n ograd, de a cultiva
vita-de-vie in spatele casei sau de a face uic. Ciobanii nu vor mai putea vinde brnz
produs tradiional la stana i lista poate continua. Efectul poate fi devastator: inelai n
ateptri, oamenii pot spune masiv "NU" aderarii, toate sacrificiile i realizarile de pn
atunci fiind date uitarii. Jumatatea goal a paharului aderarii este trecut sub tacere.
Ce este i cui foloseste o campanie cinstit
Scopul campaniei de informare nu este acela de a-i convinge pe romni ca trebuie s
aprobe fra rezerve aderarea la Uniunea European. Obiectivul trebuie s fie acela de a
oferi o imagine real a ceea ce nseamn Uniunea European, cu avantajele i
dezavantajele posibile, cu toate schimbarile posibile la nivel economic, financiar, politic
si administrativ.
Ctigatorii campaniei de informare:
- populaia ntelege exigenele integrarii i i ajusteaz asteptarile la realitate.
- clasa politic evit sancionarea la urne, foarte posibil dac electoratul se simte inelat.
- Uniunea European, pentru c suntem asimilabili numai in msura n care cunoatem,

26
acceptm i aplicm regulile.
Sondajele de opinie arat c ntre gradul de informare si entuziasmul popular raportul
este invers proporional. Cu ct au mai puine informaii despre impactul real, la nivel
personal, al aderarii, cu att oamenii sunt mai entuziasi. Este cazul romnilor. Din 100 de
persoane, 78 nu au nici cel mai mic dubiu ca 2007 nseamna sfaritul problemelor. Doar
dou persoane din 100 sunt sceptice. Cei mai bine informai sunt i mai prudenti: 25%
dintre maltezi, 21% dintre letoni i 14% dintre cehi.

1.10 Ct ne cost ratarea aderrii

Pe palierul ncheierii negocierilor de aderare sunt posibile dou scenarii ambele
pgubitoare. Primul, cel mai optimist din seria celor pesimiste, pornete de la ipoteza
amnrii datei ncheierii negocierilor de aderare cu pstrarea reperului 2007. Cu ct sunt
nchise mai trziu capitolele de negociere cu att sun puse mai trziu n practic regulile
europene i cu att este mai probabil ca economia romneasc s se prbueasc
nepregtit fiind s fac fa concurenei cu statele membre.
Al doilea scenariu ia n considerare posibilitatea amnrii pe termen nedefinit a
ncheierii negocierilor cu Comisia European. ntr-o asemenea situaie se rediscut
ntreaga strategie de negociere. Am fi declasai n rndul rilor din care fac parte
Turcia i Croaia, ri a cror date de aderare la Uniunea European sunt doar speculaii.
Pe palierul date aderrii, ratarea intei 2007 nseamn srcie, bani pierdui,
reforme compromise. Creterile salariale, prognozate la 1,89%vor fi doar de 0,4%.
Preurile vor continua s creasc pentru c msurile antiinflaioniste decisive nu vor fi
aplicate iar investiiile strine vor ocoli destinaia Romnia., tar fr certificatul de bun
purtare pe care l confer apartenena la Uniunea European. Romnia va pierde de
asemene fonduri comunitare n valoare de 2mld. euro pltii i aproape 4 mld. euro
angajamente anuale. Pierde si investiii autohtone n construcia instituional i
consolidarea capacitii administrative.
n concluzie ratarea integrrii n 2007 ar izola Romnia de Uniunea European
proictndu-o la periferia Europei.

27
 BIBILOGRAFIE:

V. Rducanu, G. Croitoru i F. Dumitru - Politici ale UE

Stelian Iordache i Costinel Lazr Curs de economie politic -
Editura Economic 1999
Ni Dobrot Economie Politic - Economics Academia de Studii
Economice Bucureti 1992
CAPITAL LUMEA N 2005
www.capital.ro
www.tribunaeconomic.ro

Integrarea economica-prezentarea generala

Integrarea economica reprezinta o forma deosebita a relatiilor economice dintre diferite tari ale
lumii,care s-a dezvoltat in secolul xx,dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial;in prezent,constituie o
caracteristica importanta a evolutiei economiei mondiale.

Exista mai multe definitii pentru conceptul de ,,integrare economica.

Integrarea economica desemneaza,in general,constituirea,de catre doua sau mai multe tarii,a unui
spatiu economic comun,.care asigura:

-dezvoltare schimburilor reciproce;

-interdependente economice si intrepatrunderea economiilor nationale.

Procesul de integrare economica are la baza acorduri,intelegeri intre tarile participante,presupune

constiuirea unor organizatii economice corespunzatoare.

28
Integrarea economica este un proces determinat de numerosi factori de ordin economic,tehnic si social-
politic.

Principalii factori care au stat la baza pocesului de integrare economica sunt:

-crearea unor conditii care sa stimuleze schimburile economice intre diferite tari;

-progresul tehnico-stiintific contemporan,care necesita resurse financiare din ce in ce mai

mari;

-posibilitatile restranse ale pietelor nationale;

-cresterea concurentei pe piata mondiala:

Factorii care au favorizat procesul de integrare economica sunt:

-apropierea geografica a tarilor respective;

-existenta unor interese economice si politice commune;

-apropierea nivelurilor de dezoltare economico-sociala.

Procesul de integrare economica are caracter complex, este insotit de controverse si dispute.

Prin continultul sau, acest process:

-modifica raportul de interese intre agentii economici rezidenti, perspectivele acestora;

-pun problema renuntarii la atribute ale independentei tarilor mebre;

-implica avantaje si costuri inegale pentru tarile participante.

Forme si tipuri de integrare economica

Fome de integrare

Dupa specificul relatiilor economice intre tarile membre si gradul de intrepatundere a economiilor
acestora,pot fi evidentiate diferite forme de integrare economica;aceste forme reprezinta si etape
parcurse de procesul de integrare economica in evolutia sa.

Zona de comert liber,prin care tarile participante:

-elimina taxele vamale si rstrictiile cantitative in schimburile dintre ele;

29
-promoveaza o politica comerciala proprie fata de celelate tari.

Din aceasta categorie fac parte: Asociatia Europeana a Liberului Schimb(AELS), Acordul Nord-
American de Comert Liber(NAFTA)

Uniunea vamala,caracterizata prin:

-armonizarea legislatiilor vamale ale tarilor member;

-adoptare unui tarif vamal comun in raport cu celelalte tari.

De exemplu: Pactul Andin(in America Latina), Uniuna vamala a Tarilor Baltice.

Zona de cooperare economica,caracterizata de diversificarea activitatiilor care fac obiectul cooperaii:

-circulatia libera a bunurilor si serviicilor;

-cooperarea in domeniul transporturilor,al telecomunicatiilor;

-crearea in comun a unor

Din acesta categorie face parte Cooperarea Economica in zona Marii Negre.

Piata comuna, caracterizata prin:

-uniunea vamala;

-circulatia libera a marfurilor,persoanelor,capitalurilor.

De exemplu: Piata Comuna a Conului de Sud(in America de Sud),Piata Comuna a Americii

centrale,Piata Comuna Araba.

Uniunea economica si monetara, o piata comuna care realizeaza,de asemenea:

-armonizarea politicilor economice nationale(la nivel global sau sectorila);

-armonizarea politicilor monetare(uniunea monetara) si utilizarea unei monede commune.

Uniunea europeana este o uniune economica si monetara.

Integrarea economica totala presupune unificarea politicilor economice de ansamblu,sectoriale si

structurale(conducerea apartinand unei autoritati supranationale).

Integrarea politica si sociala,prin care integrarea economica totala este completata de crearea unor
institutii commune (acestea preiau competente ale statelor participante si au atributii in domeniile social
si politic).

30
Tipuri de integrare

Dupa nivelul la care se manifesta,integrarea economica poate fi:

-generala implicand intreaga economie;

-sectoriala,implicand doar unele segmente sau aspecteale economiei.

Dupa implicatiile asupra relatiilor internationale,integrarea presupune:

-pastrarea caracterului de organizatie interguvernamentale,formele de integrare avand la baza intelegeri

intre guvernele tarilor member;

-functionarea unor structuri organizatorice si juridice permanente cu caracter

supranational, autonome in raport cu tariile mebre(integrare interstatala).

Uniunea Europeana

Formarea Uniunii Europene

Formarea Uniuni Europene a reprezentat un process complex ale carui inceputuri sunt legate de
gestionarea unor produse de interes strategic(carbunele,otelul si energia atomica);procesul de formare s-
a realizat treptat,in mai multe etape.

In anul 1951,este semnat Tratatul de la Paris pt. constituirea CECO(Comunitatea Europeana a

Carbunelui si Otelului) de catre Belgia, Franta, Germaia, Italia, Luxemburg, Olanda.

In anul 1957, prin tratatul de la Roma, semnat de cele 6 tari,s-a constituit Comunitatea Economica
Europeana(CEE); in 1991, prin Tratatul de la Maastricht, Comunitatea Economica Europeana isi
schimba denumirea in Uniunea Europeana, devenind o uniune economica si monetara.

Procesul de aderare de noi tari member s-a realizat treptat:

-1973,au aderat: Danemarca, Irlanda, Mare Britanie

-in 1981:Grecia

-in 1986:Portugalia si Spania;

-in 1995: Austria, Suedia, Finlanda;

-in 2004:Ungaria, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Estonia, Lituania,

31
Cipru, Malta;

-in 2007:Romania,Bulgaria.

Principalele obiective ale Uniunii Europene

Principalul obiectiv la constituire, potrivit Tratatului de la Roma(1975), a fost crearea unei piete
commune,care sa asigure libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalulilor si persoanelor; au fost, de
asemenea stabilite obiective pt. politica agricola si industriala comuna.

In conditiile in care Comunitatea Europeana devine Uniune Europeana(1991), principalul obiectiv este
crearea uniunii monetare:

-in 1998,s-a trecut de la ECU(moneda de cont) la moneda unica(euro) pt. tarile care

participa la uniunea ecnomica si monetara,pe baza indeplinirii unor criterii cu privire la deficitul
monetar,datoria publica si inflatie;

-in 2001, moneda unica devine efectiva, in 2005, moneda euro fiind adoptata de 12 tari.

In prezent,sunt vizate integrarea politica si promovarea unei Constitutii europene.

Institutiile Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene(Consiliul EU)

-presupune reprezentarea tarilor membre la nivelul sefilor de state si de guverne;

-stabileste obiectivele majore ale Uniunii Europene

Parlamentul European

-este garantul democratiei in Uniunea Europeana

-este format din membrii alesi prin vot direct de cetatenii statelor member.

Consiliul de ministrii european

-este principala institutie cu putere de decizie;

-presupune reprezntarea tarilor member la nivel de ministrii;fiecare tara are un numar de voturi
proportional cu potentialul sau economic si demografic.

Comisia Europeana

-are putere executive;

32
-controleaza respectarea legislatiei comunitare.

Curtea de justitie a Comunitatilor Europene(CJCE)

-urmareste respectarea legislatiei comunitare;

-rezolva litigiile intre statele member,institutii.

Curtea de conturi controleaza activitatea financiara a institutiilior comunitare.

Romania si Uniunea Europeana

Optiunea Romaniei de integrare in Uniunea Europeana s-a exprimat in demersurile facute in acest sens.

In anul 1993 a fost semnat Acordul de asociere a Romaniei la Comunitatea Europeana; Acordul a intrat
in vigoare in anul 1995 si a prevazut:

-eliminarea restrictiilor cantitative si tarifare pt. marfuri;

-liberalizarea treptata a circulatiei serviciilor, capitalului, persoanelor;

-armonizarea legislatiei romanesti cu legislatia comunitara;

In peroioada 2000-2004 s-au realizat negocierile pt. integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

In 25 aprilie 2005,Romania a semnat tratatul de aderare la Uniunea Europeana, potrivit caruia

intrarea Romaniei in Uniunea Europeana este prevazuta pt.1 ianuarie 2007; in acest sens,se are in vedere
indeplinirea principalelor conditii:

-asigurarea stabilitatii institutiilor care garanteaza democratia,statul de drept, drepturile

omului,drepturile minoritatiilor;

-aplicarea in propria legislatie a sistemului de norme comunitare;

-existenta unei economii de piata functionale, capabila sa faca fata concurentei din Uniunea Europeana.

Cuprins:

33
 1. Introducere
2. Abordri de baz n determinarea noiunii de economie mondial
3. Etapele de dezvoltare ale economiei mondiale
4. Tendinele contemporane n dezvoltarea economiei mondiale
4.1. Principalele caracteristici ale integrrii economice pe plan mondial
4.2. Rolul Revoluiei tehnico-tiinifice n economia mondial
4.3. Tipuri i forme ale organizaiilor economice interstatale
4.4. Regiunea Asiei i a Oceanului Pacific
4.5. Zona Nord-American a comerului liber
4.6. Uniunea European
4.7. Oragnizaii economice internaionale la care a aderat R. Moldova
5. Particularitile economiei mondiale la etapa actual
6. Piaa mondial
6.1. Consideraii generale
6.2. Noiunea de pia mondial i structura ei
6.3. Cauzele apariiei pieei mondiale
6.4. Etape de constituire a pieei mondiale
6.5. Piaa mondiala sistem diversificat
6.6. OMC i economia mondial(exemplu concret)
7. Concluzii
Bibliografie
1 . Introducere
La nivel mondial, actuala dezvoltare social se caracterizeaz prin amplificarea
relaiilor i interaciunea dintre diferite ri. Tendina de unificare este dictat de
necesitatea soluionrii unor probleme de ordin global cu care se confrunt
omenirea: pericolul catastrofei nucleare, problema ecologic, ocrotirea sntii i
cosmosul. Cu toate acestea, motivul cel mai serios pentru consolidarea integritii
mondiale o constituie interdependena crescnd n sfera economic. Nici o ar din
lume nu poate pretinde o dezvoltare plenar dac nu este atras de orbita relaiilor
economice mondiale. Comunitatea internaional se constituie din state cu specific
propriu naional i economic. Diferena dintre diverse sisteme economice se poate
face pe baza criteriilor ce dovedesc posibilitatea utilizrii tehnicii performante i a
tehnologiilor de producere, dar, de asemenea, i nivelul nsuirii principiilor de
organizare a economiei de pia.
Conform datelor indicilor de clasificare putem distinge ri industrial dezvoltate i ri
industriale noi; state cu profit mare, exportatoare de materie prim i carburani; ri
mai puin dezvoltate i ri srace. Se face distincie ntre rile cu economie dezvoltat, cele
n curs de dezvoltare, cele cu economie de pia i cele care nu au o economie de pia.
Pentru a compara realizrile economice ale rilor se utilizeaz un indice total produsul

34
intern brut (PIB) pe cap de locuitor. Chiar dac unele ri au ncercat s triasc n condiiile
de autoaprovizionare (autarhie), micarea bunurilor, serviciilor, plilor se dovedete a fi
mai puternic dect careva bariere.
n epoca avioanelor i rachetelor reactive, exploatrii cosmosului, a comunicrii prin
satelit i a armelor nucleare, autarhia este n total contradicie cu necesitile popoarelor. n
consecin, ieirea din parametrii frontierelor naionale are la baz necesitatea unei ri de a-
i rezolva propriile probleme prin intermediul relaiilor externe. Iat de ce se impune
necesitatea amplificrii aciunilor menite s asigure raionalitatea i caracterul de
coordonare a contractelor internaionale, acest lucru fiind de competena guvernelor i a
altor ramuri ale puterii de stat.
2. Abordri de baz n determinarea noiunii de economie
mondial
Exist trei abordri de baz pentru a determina noiunea de economie mondial:
1. Economia mondial nseamn totalitatea economiilor naionale, legate prin relaii
politice i economice.
2. Economia mondial nseamn un sistem de relaii internaionale. Legtura unic
dintre economiile naionale.
3. Economia mondial nseamn un sistem economic autoproductiv la nivelul forelor i
relaiilor de producie. Sunt unite ntr-un tot ntreg puteri economice, relaii de
producie i norme de drept.

Baza existenei economiei mondiale o constituie integritatea i stabilitatea. Scopul

economiei mondiale este de a satisface cererea i necesitile oamenilor. Regula de
funcionare a economiei mondiale se bazeaz pe normele dreptului privat i ale celui
de stat.
Economia mondial reprezint un sistemm alcttuit din componentele fundamentale
- economiile naionale, societi transnaionale, organizaiii economice interstatale i
din elemente derivate, de conexiune diviziunea mondial a muncii, relaiile
economice internaionale i piaa mondial. Determinate de primele, acestea din
urm, la rndul lor, le influeneaz dezvoltare.

3. Etapele de dezvoltare ale economiei mondiale

1. Sfritul sec. XIX nceputul sec. XX pn la primul rzboi mondial. Se dezvoltau n
ritm rapid procesele de integrare i de schimb.
2. Anii 20-30 rzboiul i revoluia ruseasc au generat ruptura relaiilor economice. n
timpul primului rzboi mondial au fost distruse multe resurse umane i de producere.
3. Sfritul anilor 20 nceputul anilor 30. este marcat prin criza mondial i depresii. n
anii 30 era tendina de conservare a economiilor. Au fost nclcate colaborrile de
export i comunicare, nregistrndu-se o foarte mic cot de export, aceasta scznd
de 1,5-2 ori.
4. Al doilea rzboi mondial. Are loc procesul de cooperare n sfera serviciilor,
gestionarea centralizat a economiei. Economia mondial s-a divizat n dou pri,
drept consecin, n cele dou tabere au loc diferite procese de dezvoltare a economiei
35
 mondiale. Pentru rile capitaliste este caracteristic creterea nivelului de producie,
principala putere a creia au constituit-o corporaiile transnaionale, a crescut rolul
SUA, implementarea planului Marchall a facilitat renaterea economic a statelor din
UE, programele de ajutor au fost reorientate ulterior spre rile n curs de dezvoltare.
5. Anii 60-70 sunt marcai de continuarea procesului de integrare, condiionat de
micarea de capital. n anii 50-60 s-a nregistrat o apropiere dintre nivelul de trai din
SUA i cel din rile Europei. SUA s-a transformat din stat dominant n lider. Are loc
activizarea direciei Nord-Sud.
6. Anii 70-80 nregistreaz o cdere brusc a ritmului de cretere economic pe plan
mondial. A crescut cota pentru export.
7. Anii 90 se caracterizeaz prin constituirea, la nivel mondial, al forelor de producie n
rezultatul interaciunii de capital, a crescut nivelul de valorificare a spaiului
geografic. n ultimii cinci ani economia mondial a intrat ntr-o nou faz, are loc o
colaborare intens dintre ri, consolidarea unui sistem unic. Sub aspect social-
economic, ns, economia mondial rmne a fi nc destul de eterogen. Existena
celor trei subsisteme ri puternic industrializate, ri n perioada de tranziie i ri
n proces de dezvoltare. Cota rilor socialiste n producia mondial a sczut de la 16-
18% la 5%. Sunt tratate nc n mod separat ri cum sunt India, China, Noile ri
Industrializate (NI), rile din Orientul Apropiat i Mijlociu (exportatori de petrol).

4. Tendinele contemporane n dezvoltarea economiei mondiale

n anii 80-90, n lume au avut loc un ir de procese economice, politice, sociale, cu o

colosal putere de schimbare, care au influenat profund economia mondial,
caracteristicile ei calitative. Dup lichidarea divizrii lumii n dou sisteme
contradictorii, n special, n Europa, s-au nregistrat schimbri categorice n
regruparea puterilor i reevaluarea valorilor. n rezultatul acestor procese, au czut
stereotipurile existente timp de decenii la noi, dar i n Europa (aproape pn prin anii
90) viznd economia mondial, piaa mondial de mrfuri i relaiile economice
mondiale.
n perioada de tranziie, prin care trece la ora actual ntreaga lume, este imposibil
de a tri n continuare n condiii de confruntare. Se cere de adoptat o gndire
constructiv capabil s fac fa noilor realiti. Timp de muli ani la noi a fost
subestimat integrarea european (ca de altfel, orice alt tip de integrare cu excepia
celei socialiste). Neglijarea faptelor, n realitate nu fcea altceva dect s agraveze
consecinele pentru cei care le ignorau. n sfrit, noi, nu doar recunoatem eficiena
altor procese de integrare, dar i suntem deschii pentru a colabora cu UE.
Una dintre cele mai importante probleme ce apare n fa comunitii mondiale tot
mai interdependente, este interaciunea dintre structurile multiplane, caracterizate nu
doar prin nivel de dezvoltare, ci i prin gradul de atragere n piaa mondial de
mrfuri i n economia mondial. Integrarea, un proces complex ce presupune
integrarea de capital, de producie, de munc este simbolul timpului n care trim.

36
 O particularitate a respectivului proces o constituie faptul c, chiar dac iniial a
aprut n Europa, (Asociaia Economic European AEC, Consiliul de Ajutor
Economic Reciproc - CAER), n ultimii ani, procesul de integrare a cuprins noi ri
i regiuni ntregi.
4.1. Principalele caracteristici ale integrrii economice pe plan mondial

Integrarea vieii economice pe plan mondial se desfoar n diverse direcii,

numrul crora crete din ce n ce mai mult.
n primul rnd se are n vedere internaionalizarea puterilor productoare prin
intermediul schimbului mijloacelor de producere i cunotinelor tehnologice, dar de
asemenea, i prin specializarea i cooperarea internaional, care fac posibil afilierea
unor uniti economice separate la sisteme complexe de producere i consum; prin
intermediul cooperrii n producie, circulaia internaional a resurselor de producie;
prin intermediul crerii unei infrastructuri materiale, informaionale, organizaional-
economice globale, menit s asigure realizarea schimbului internaional.
n al doilea rnd, apariia principiului internaionalizrii prin intermediul pieii
mondiale de mrfuri.
n al treilea rnd, creterea cantitilor i mbuntirea calitativ a caracterului
comerului internaional tradiional, materializat prin bunuri; graie acestui fapt, ea are
acum o influen mult mai mare asupra internaionalizrii vieii economice dect n
anii 20-30 ai sec. al XX-lea. Factorul principal de influenare a economiei mondiale
asupra celor naionale const nu att n creterea vertiginoas a primei (ceea ce este
foarte important), ilustrnd astfel procesul de aprofundare a pieii mondiale de
mrfuri ct n schimbrile eseniale sub aspect calitativ. S-au schimbat n sine i
funciile comerului internaional de la afacerile pur comerciale, realizate conform
formulei marf-bani, ele s-au transformat, n mare msur, dac nu chiar ntru totul,
ntr-un mijloc de deservire direct a proceselor naionale de producere, unindu-le ntr-
un mecanism de producere unic, ce nu se mrginete la graniele naionale. E
important de menionat c, n cadrul unei asemenea deserviri, accentul se deplaseaz
de la etapele iniiale (prelucrarea materiei prime i a materialelor) la cele finale
(proceduri de finisare i ambalare). Acest schimb de funcii a condiionat
metamorfoze cardinale n structurile comerului internaional.
n al patrulea rnd, aceasta nseamn circulaie de resurse financiare i de produse,
garantnd interaciunea i interdependena activitii economice n diferite ri. O
circulaie de acest fel se realizeaz sub forma creditului internaional sau a
investiiilor strine.
n al cincilea rnd, o direcie de cooperare internaional ce capt teren din ce n ce
mai mult este sfera serviciilor, aceasta dezvoltndu-se mai rapid dect sfera produciei
de bunuri. O tot mai activ implicare a sferei serviciilor n activitatea internaional,
lrgete considerabil sfera apariiei principiului internaionalizrii, rspndind-o
anume n acea parte a vieii economice care pn nu demult era puin antrenat n
relaiile internaionale.

37
 n al aselea rnd, crete vertiginos schimbul internaional de cunotine din
domeniul tehnico-tiinific. Aria de activitate n sfera tiinei i tehnicii se extinde
ntr-un ritm alert. Avndu-se n vedere dezvoltarea rapid a respectivelor discipline, se
contientizeaz faptul c nici o ar din lume nu este n stare, de sine stttor s
rezolve problemele ce in de progresul tehnico-tiinific, i cu att mai mult s dein
prioritatea n toate direciile ei de activitate.
Toi aceti factori contribuie la demararea unui intensiv proces de formare a
diviziunii intelectuale a muncii pe plan internaional. Asistm cu toii la un proces
internaional de specializare a centrelor tiinifice i experimentale, stabilirea unei
cooperri statornici dintre ele.
n al aptelea rnd, cresc tot mai mult dimensiunile migraiei internaionale a forei
de munc, proces la care particip, n calitate de exportatori, Rusia i alte ri nou-
formate pe teritoriul fostei URSS, inclusiv republca Moldova. Migraia internaional
a forei de munc este o parte integrant a procesului de internaionalizare a vieii
economice pe plan mondial. Circulaia masiv a resurselor de munc prin frontierele
naionale a devenit posibil graie unor procese globale, genernd astfel fenomenul
internaionalizrii i, n acelai timp, avnd la baz respectivele procese.
n sfrit, n al optulea rnd, concomitent cu amplificarea internaionalizrii aciunii
industriale i consumul mediului ambiant, crete necesitatea unei conlucrri pe plan
internaional n vederea soluionrii problemelor globale ale lumii contemporane
(ocrotirea mediului ambiant, valorificarea oceanului planetar, a cosmosului, ajutorul
pentru populaia ce sufer de subnutriie din rile n curs de dezvoltare etc.).
Problemele globale ce se acutizeaz tot mai mult i care pun omenirea la o limit
critic de supravieuire, cer, pentru a fi rezolvate, consolidarea forelor tuturor rilor
din comunitatea mondial.
Aa se vor a fi principalele fore n msur s cimenteze prile componente ale
economiei mondiale ntr-un sistem unic, capabil s le schimbe calitativ i s dea
impulsurile unei puteri crescnde proceselor de transformare a economiilor naionale,
avnd la baz principiile integrrii.
4.2. Rolul Revoluiei tehnico-tiinifice n economia mondial

n rndul factorilor de o importan primordial trebuie s menionam revoluia

tehnico-tiinific (RT). La etapa actual ea genereaz schimbri categorice n
structura forelor de producie, n relaiile inter- i intraramurale din economiile
naionale, n numrul crescnd al rilor i n economia mondial n genere. Strategia
ramurilor industriale, care mult timp au fost baza puterii economice a celor mai
prospere state din lume, transferul unor producii industriale practicate n rile
industrializate n regiuni noi ale lumii, creterea volumului produciei cu coninut
tiinific n diverse tipuri de servicii toate aceste procese conduc la schimbri
dinamice i eseniale n economia naional, piaa mondial de mrfuri, n msur s
determine trsturile sale calitative.
Condiiile generale de producere i sfera consumului personal resimt direct influena
crescnd a revoluiei tehnico-tiinifice. n anii 50-60 rolul locomotivelor n
creterea economic, n dezvoltarea tiinei i tehnicii n lume a avut-o construcia de
38
maini, avioane, nave i complexele ramurale adiacente (metalurgia, construcia de
drumuri, ramurile extractive). Caracterul comun al dezvoltrii sale l-a constituit
orientarea ctre fabricarea masiv a produciei standard cu ajutorul unui performant
utilaj specializat, utilizarea liniilor automate cu specializare ngust, i respectiv,
standardizarea consumului. Dezvoltarea ramurilor cu capaciti materiale i
energetice, diminuarea cheltuielilor se fcea, n mare parte, prin mrirea
dimensiunilor producerii.
Noua baz tehnologic, accesul la informaie de la nceputul anilor 80 schimb
condiiile de producere i de consum. Cererea capt un caracter individual, se
nregistreaz o cretere a necesitilor populaiei, scad termenele de satisfacere a
cererii, existena pericolului permanent de supraproducie i a unor aspecte de ordin
social-economic fac posibil creterea brusc a rolului cererii consumatorului, acesta
avnd rolul unui stimul n dezvoltarea calitativ a produciei i a serviciilor. Sau altfel
spus, conturarea unor direcii ale progresului tehnic, avnd drept finalitate
efectivitatea producerii materiale i spirituale.
Utilajul modern multifuncional permite mrirea elasticitii programelor de
producere, optimizarea mbinrii volumelor mari i mici de producie, eficientizarea
producerii concomitente a mai multor modificaii ale aceluiai produs, putnd
rspunde prompt la cererea tot mai difereniat a unei piee difereniate sau a unui
segment din aceasta. Aceast nou tendin capt importan universal, n rezultat
diminuarea cheltuielilor e condiionat nu att de dimensiunile activitii economice,
ct de economisirea bazat pe diversitate sau pe variaia optim a dimensiunilor.
Noile tehnologii pun n aplicare noi relaii economice sub aspect calitativ, care
sunt ndreptate spre economisirea resurselor, spre individualizarea i specializarea a
ceea ce se produce i ce se consum. Rezultatul total (comun) al noilor relaii
intersecteaz nu att axa cheltuielilor, ct trece prin osia efectului majorndu-se de la
implementarea acestora.
Reacia n lan are drept consecin pstrarea tuturor tipurilor de resurse. Creterea
rolului consumatorului atrage dup sine realizarea complexului de msuri de ordin
gestional i organizatoric la nivel de ntreprindere cu caracter de marketing
(consolidarea relaiei de cercetare tiinific i a celei de experiment n construcie pe
de o parte i a activitii industriale cu politica de desfacere, relevarea anticipat i
evaluarea posibilitilor consumatorilor, orientarea spre satisfacerea unor cerine
specifice nguste).
Implementarea noilor tehnologii la dezvoltarea relaiilor economice internaionale.
Se schimb caracterul deja format al pieii mondiale de mrfuri, deoarece cele mai noi
mecanisme de automatizare priveaz rile n curs de dezvoltare n cazul mai multor
tipuri de activitate economic, numrul acestora fiind n cretere, de un ir de
avantaje, viznd existena unei fore ieftine de munc n proporii considerabile, fapt
ce influeneaz stimulatorii principali pentru atragerea de capital. Acestea se
deplaseaz de la o economisire bazat pe consum de munc spre o economisire a
cheltuielilor care se afl n legtur direct cu standarde mult mai joase pentru
ecologia i securitatea muncii, anume aici pun accentul rile n curs de dezvoltare n
procesul industrializrii economiilor naionale. Pe lng exportul de bunuri i capital,
39
rile industrializate fac tot mai mult uz de exportul informaiei i serviciilor tehnico-
tiinifice n calitate de arm cu o mare putere de aciune pentru consolidarea i
extinderea propriilor poziii pe piaa mondial.

4.3 Tipuri i forme ale organizaiilor economice interstatale

Organizaiile economice interstatale au luat fiin ca o ncercare de rspuns la
diferite probleme cu care se confruntau statele lumii. nti au aprut problemele si
apoi aceste noi entiti i nu invers. Orgaizaiile economice subregionale, regionale
sau interregionale au fost create ca urmare a preocuprilor comune ale unui anumit
grup de state general, a cror rezolvare impunea cooperearea ntregii comuniti
internaionale(pacea, securitatea, subdezvoltarea, circulaia moneter, echilibrul
ecologic etc.) , au fost nfiinate organizaii interstatale cu vocaie universal. Unele
dintre aceste organizaii sunt specializate, concentrndu-i eforturile asupra unui
anumit domeniu.
Un alt tip de organizaii interstatale este cel integraionist. Dup Francois Perroux,
un astfel de tip de integrare unete elmente pentru a forma un tot. Totodat, el
mrete coeziunea unui ntreg deja existent.
Dou sunt premisele integrrii economice interstatale: un nivel de dezvoltare
asemntor al rilor candidate i voina politic a acestora, liber exprimat.
Exist grupe diferite de integrare interstatal:
Zona liber de schimb, caracterizat prin abolirea obstacolelor tarifare i
netarifare(ndeosebi a restriciilor cantitative), ntre statele membre, care i pstrez,
ns libertarea de aciune n relaiile cu terii(cei din afara zonei).
Uniunea vamal, fa de zona liber de schimb, aduce n plus, aduptarea unui tarif
vamal comun al statelor membre n relaiile cu statele nemembre.
Piaa comun reprezint o unitate vamal complet, prin introducerea liberei
circulaii a factorilor de producie.
Uniune economic constituie, pn n prezent, stadiul cel mai avansat de integrare
interstatal. Fa de caracteristicile Pieei Comune, ea presupune armonizarea
politicilor economice(fiscale, monetare etc.) i sociale. Moneda unic este, de
asemenea, o int specific pentru aceast form de integrare.
Integrarea interstatal conduce la lrgirea considerabil a pieei i deci la stimularea
concurenei, obinerea de economii de scar, stimularea cheltuielilor de cercetare-
dezvoltare etc.
Inregrarea interstatal genereaz un mecanism capabil s permit agenilor
economici performane superioare fa de cele obinute anterior nfiinrii
organizaiei. Cu alte cuvinte, o organizaie interstatal integraionist trebuie s aib
un efect multiplicator. Dar un astfel de rezultat nu poate fi realizat dac prile
candidate la integrare se afl la diferite neveluri de dezvoltare, dac ntre ele exist
mari decalaje economice.

40
 Indiferent de tipul sau de forma organizaiilor economice interstatale, esenial este
ca ele s nu se transforme n grupri nchise, care s promoveze discriminarea n
relaiile economice internaionale.
4.4. Regiunea Asiei i a Oceanului Pacific
Aceast regiune atrage atenia prin faptul c este una dintre cele mai dinamice
regiuni din arealul dezvoltrii economice. Anume faptul c rile din regiunea
respectiv au ntrecut alte ri n ce privete dinamica creterii n concordan cu
ascensiunea spectaculoas a competitivitii mondiale a grupului rilor n curs de
dezvoltare, ne d temeiul s vorbim despre o apropiat er a Oceanului Pacific sau
despre o perioad cnd aceast regiune va deveni centrul dezvoltrii economice
mondiale.
Vorbind despre dezvoltarea economic accelerat a rilor din regiunea Asiei i
Oceanului Pacific, trebuie s avem n vedere, n primul rnd Japonia, SUA, noile ri
industriale (NI) din regiune (n primul rnd Coreea, Taivan, Seangan, Honcong i
Singapore), rile-membre ale ASASE, Canada, Australia, Noua Zeeland, China.
Amplificarea interaciunilor economice i cooperrii se atest mai nti de toate n
interiorul grupului rilor amintite. Dar un rol deosebit, de sine stttor l are
subsistemul asiatic Japonia, NI, ASASE, China, fapt condiionat de tempouri
mult mai dinamice de soluionare a relaiilor reciproce, i de transferarea statutului de
prim importator a produselor rilor asiatice de la SUA la Japonia. Amplificarea
relaiilor reciproce din interiorul regiunii, n deosebi a relaiilor n cadrul
subsistemului asiatic are loc mai ales n domeniul comerului, colaborrii de
producere, investiii directe, parteneriat dintre ntreprinderi i, n sfrit, colaborare
economic la nivel mondial.
Asia de Est i cea de Sud-Est (AESE) contientizeaz, mult mai acut dect
altdat, necesitatea i prioritatea colaborrii economice, posibil, aceasta va duce
chiar pn la integrare. Mersul obiectiv al dezvoltrii economice, legitile pieei, fac
ca rile din regiunea Asiei i a Oceanului Pacific, n special cele din subsistemul
asiatic s depind din ce n ce mai mult de relaiile economice reciproce.
Constituirea gruprilor regionale n Europa i America, lupta concurenial pentru
resursele financiare i materiale, dificultile i instabilitatea perspectivelor
negocierilor comerciale multilaterale la nivel global, problemele existente n relaiile
cu SUA toi aceti factori creeaz tot mai puternice impulsuri nu doar de ordin
economic, dar i politic pentru a amplifica colaborarea interstatal n regiunea Asiei i
a Oceanului Pacific (n special n Asia de Est i de Sud-Est), conferind acestei
colaborri anumite forme organizaionale.
4.5. Zona Nord-American a comerului liber
O alt mare asociaie economic este Zona Nord-American a comerului liber,
crearea creia a fost declarat n august 1992 dup doi ani i jumtate de tratative
dintre SUA, Canada i Mexic. Aici se constituie un spaiu economic unic avnd 360
mil. de consumatori i un volum de producie unic n mrime de 7 trilioane de dolari.
Acceptnd crearea zonei extinse de comer liber, fiecare ar ia n consideraie
propriile interese i profituri de care va beneficia, dar de asemenea, are n vedere

41
 momentele negative ce implic o asemenea colaborare. O majorare garantat a
veniturilor se preconizeaz n asemenea sectoare ale economiei americane, cum ar fi,
de exemplu, producerea energiei electrice, deservirea mainilor electronice de calcul,
producerea materialelor de construcie, a pieselor de schimb pentru automobile,
construcia de maini, sectorul de telecomunicaii, sectoarele financiar i bancar. Se
deschid perspective pentru o fructuoas activitate n Mexic, economia creia necesit
o inovare intens a bazei tehnologice.
4.6. Uniunea European
Uniunea European (UE) trece la o nou etap calitativ de dezvoltare (fosta
Asociaie European). Conform Actului Unic European, adoptat de ctre rile-
membre n 1992, este ncheiat procesul de formare a pieei unice europene. Au fost
lichidate practic toate barierele n calea circulaiei bunurilor, serviciilor, capitalurilor
i resurselor umane. Sunt lichidate formalitile vamale n comerul reciproc, se
intensific elaborarea i implementarea standardelor unice europene, se lichideaz
ultimele interdicii valutare etc. Lichidarea tuturor acestor bariere poate facilita
dinamica creterii economice n cadrul UE, poate diminua preul la un ir de servicii,
poate micora cheltuielile de producere, n fine, s-a consolidat poziiile economice ale
UE i competitivitatea acesteia la nivel mondial.
n baza acordului din 1991, aprobat de ctre 19 ri-membre ale UE i ale Asociaiei
Europene a Comerului Liber (AECL), n Europa de Vest se creeaz nou asociaie
economic lrgit Spaiul Economic European. Ziua constituirii este considerat 1
ianuarie 1993. n cadrul acordului sunt cuprinse ri cu o populaie de circa 375 mil.
oameni i cu un PIB anual de 5,7 trilioane dolari. Se creeaz astfel o superpia care
deine peste 40 % din comerul mondial.
Calea spre consens a fost deosebit de dificil, necesitnd doi ani de tratative destul
de complicate. Chiar dac toi i expuneau opiunea pentru integrare, au existat
destule momente dificile pn cnd s-a ajuns la un consens. Aa cum a menionat n
context J. Delors, preedintele Comisiei Asociaiilor Europene (CAE), tendina,
proprie oricrei ri, fie ea mare sau mic, de a se complace la nesfrit n
suveranitate, n intenia de a se izola de parteneri prin intermediul frontierelor,
propriei valute sau alte bariere, n zilele noastre nu e altceva dect un nonsens, care n
mod inevitabil duce la eec.
Procesul de integrare este n nici un caz un fenomen efemer i ntmpltor, ci un
proces legitim, fiind expresia unei tendine care exist de mult timp i care reiese din
internaionalizarea vieii economice. Viaa economic constituie o lege universal de
dezvoltare a economiei moderne pe plan mondial. n procesul de integrare sunt
atrase, mai mult sau mai puin, toate rile din lumea contemporan, dar doar cele
foarte bine pregtite se ntrunesc n asociaii de integrare.
4.7. Oragnizaii economice internaionale la care a aderat R. Moldova
Denumirea organizaiei Caracteristici principale R.
Moldova
Fondul Monetar Acord credite i efectuiaz operaiuni financiare Membru
Internaional(FMI) internaionale. din 1992

42
Banca Mondial(BM) Acord credite bneti i tehnice ; efectuiaz A aderat n
operaiuni financiare ntre bncile centrale ; 1992
acord asisten consultativ n cadrul reformelor
valutelor naionale
Conferina Naiunelor Unite Stabilete comerul internaional pe baze i Membru
pentru Comer i principii noi; restructureaz comerul cu produse din 1992
Dezvoltare(UNCTAD) de baz, finaneaz schimburi comerciale,
transfer tehnologii, fluxuri de ajutor pentru
dezvoltare.
Organizarea Naiunilor Unite Accelereaz dezvoltarea industriei n statele n Membru
pentru Dezvoltare curs de dezvoltare, intensific cooperarea din 1993
industrial(ONUDI industrial internaional
Fondul Internaional pentru Mobilizeaz resursele pentru finanarea Membru
Dezvoltare Agricol(FIDA) proiectelor de dezvoltare a agriculturii, creterea din 1995
produciei agroalimentar.
Organizaia Internaional a Sprijin rile membre n elaborarea i aplicare de Membru
Muncii(OIM) programe i standarde, ofer asisten tehnic , din 1995
planificarea forei de munc, protecia muncii i
asigurrile sociale.
Organizaia Naiunilor Unite Promoveaz cooperarea ntre naiuni n domeniul Membru
pentru Educaie, tiin i nvmntului, educaiei, tiinei i culturii. din 1995
Cultur(UNESCO) Asigur drepturile fundamentale a omului;
contribuie la dezvoltarea economic a statelor
membre.
Uniune Internaional a Promoveaz i dezvolt cooperearea Membru
Telecomunicaiilor(UIT) internaional a telecomunicaiilor, asigur din 1992
serviciile de telecomunicaie etc.
Zona de Cooperarea Economic Asigur libera circulaie a bunurilor, Membru
a rilor Mrii Negre(ZCEMN) reglementarea relaiilor economice, financiare i din 1992
comerciale pe baz bi i multilateral.
Consiliul Europei Membru
din 1995

5. Particularitile economiei mondiale la etapa actual

Economia mondial la etapa actual nseamn unitatea economiilor naionale, care
acioneaz reciproc n diverse forme ale economiei de pia la nivel macro- i
microeconomic, avnd drept baz reguli aprobate reciproc i standarde concureniale,
asigurndu-i totodat interesele i prioritile naionale. Prin termenul macro nivel
se are n vedere aciunea reciproc a statelor naionale, a economiilor naionale
subnaionale i regionale ca un tot ntreg al economiei mondiale. Prin termenul
micro nivel se subnelege nivelul aciunii reciproce a unitilor economice a
firmelor, ntreprinderilor cu profil economic din sectorul de stat i cel privat, a
gospodriilor rneti, dar de asemenea i a corporaiilor transnaionale. Tot la
nivelul micro are loc i interaciunea dintre piee separate.

43
 Economia mondial reprezint o unitate de interaciune dintre economiile naionale,
unitate ce s-a format de-a lungul timpului, la baza creia se afl piaa mondial de
mrfuri, diversitatea economic, relaii economice i alte tipuri de relaii. Procesele
de globalizare i integrare au determinat faptul c elementele cele mai importante ale
structurii economiei mondiale o constituie corporaiile transnaionale.
Etapa actual de dezvoltare a economiei mondiale se caracterizeaz printr-un activ
proces de formare a institutelor microeconomice (FMI, OMC) cu scopul coordonrii
proceselor ce se desfoar n economia mondial.
6. Piaa mondial
6.1. Consideraii generale
Relaiile economice internaionale i au nceputul n comerul internaional, care a
cunoscut toate etapele de dezvoltare de la afaceri izolate de comer exterior pn la
colaborare comercial-economic de mari dimensiuni i de lung durat.
Piaa mondial, care a aprut la etapa dezvoltrii produciei manufacturiale
(sec. XVI) se dezvolta activ sub influena micrii capitalului comercial, care s-a
consolidat economic i politic n majoritatea rilor europene.
Specificul dezvoltrii unor etape mai trzii este legat de revoluia industrial din sec.
XVIII-XIX, care a pus marea industrie n dependen direct de schimbul
internaional. Etapa final de formare a pieei mondiale ine de sfritul sec. al XIX
nceputul sec. XX i se caracterizeaz prin mrirea volumului comerului
internaional, schimbri n structura fluxului de mrfuri ceea ce a condus la
interaciunea reciproc a economiilor naionale.
Piaa mondial este un derivat al pieelor naionale. Totodat, aceast pia exercit o
aciune invers activ asupra echilibrului macroeconomic a sistemelor economice
izolate.
Segmente ale pieei mondiale se consider att factorii de producere tradiionali
pmnt, munc i capital, ct i factori relativ noi, cum ar fi, de exemplu, tehnologiile
informaionale, antreprenoriatul, importana celor din urm crete sub aciunea
revoluiei tehnico-tiinifice actuale.
Pieele de bunuri i servicii, de capital i de for de munc, formate la nivel
supranaional sunt rezultatul interaciunii cererii i ofertei mondiale, a preurilor
mondiale, pieele respective suport fenomenele fluctuaiilor ciclice, funcionnd n
condiii de monopol i concuren.
Nivelul de maturizare a relaiilor microeconomice se determin prin raportul dintre
ritmul de cretere a schimbului de mrfuri i producerea materiei prime. Despre
schimbrile ce au loc n sfera relaiilor economice internaionale ne servesc drept
mrturie datele viznd structura schimbului de mrfuri, greutatea specific a
tranzaciilor fcute pe piaa muncii i pe cea de capital, dinamica preurilor mondiale,
direcia orientrii bunurilor, serviciilor i capitalului.
Analiza volumului de bunuri ce intr n ar (import) i a produselor industriale,
resurselor i investiiilor ce ies din ar (export), estimat n expresie bneasc, se
utilizeaz pentru a ntocmi balana cheltuielilor i veniturilor unei ri.
44
 Transparena economiei unei ri, nivelul ei de implicare n relaiile economice
mondiale poate fi apreciat pe baza calculului indicilor coeficientului de export i a
volumului exportului pe cap de locuitor. Coeficientul de export este egal cu raportul
dintre costul exportului i costul produsului intern brut (PIB).
Un loc important n nelegerea legitilor de dezvoltare a relaiilor economice
mondiale l ocup mobilitatea factorilor de producie, condiionat de perfecionarea
continu a puterilor de producere ale societii, de procesele diviziunii internaionale
a muncii.
n concluzie, putem spune c piaa mondial nu este o noiune geografic, ci una
economic. Ea reprezint ansamblul tranzaciiilor care au loc ntre agenii economici
de pe ntreg globul.
Piaa mondial reprezint totalitaeta relaiilor care se stabilesc ntre productorii i
consumatorii din diferite ri, ntre economiile naionale n procesul schimbului de
activiti, care iniial s-a constituit ca i pia mondial capitalist. Un sistem de relaii
marf-bani, economice comerciale i credit-financiare.
Piaa mondial reflect, n general, structurile i trsturile definitorii ale economiei
mondiale.
6.2. Noiunea de pia mondial i structura ei
Piaa mondial presupune existena unui sistem de relaii bani-marf consolidate pe
plan interstatal ntre rile participante la diviziunea internaional a muncii.
Piaa mondial cuprinde toate direciile de baz ale diviziunii internaionale a
muncii. Parametrii dezvoltrii acesteia ilustreaz nivelul de dezvoltare a procesului de
internaionalizare a produciei de menire public.
Piaa mondial este produsul pieelor interne. Totodat aceasta exercit o activ
influen invers asupra echilibrului macroeconomic al sistemelor economice
separate.
Distingem mai multe tipuri ale pieei mondiale:
o Piaa mondial de mrfuri 80% din volumul comerului exterior se atribuie
comerului cu mrfuri;
o Piaa mondial a capitalurilor amplasarea n alte ri a capitalului n form
de investiii directe, credite, hrtii de valoare;
o Piaa mondial a forei de munc reprezint relaiile economice legate de
migraiunea forei de munc;
o Piaa realizrilot tehnio-tiinifice aparate microelectronice i
radiotehnice,,tehnologii avansate;
o Piaa mondial invizibil proiecte tehnice, licene, brevete etc.

6.3. Cauzele apariiei pieei mondiale

Principalele cauze care au dus la apariia pieei mondiale au fost:
Adncirea diviziunii internaionale a muncii;
Internaionalizarea produciei i caitalului;
45
 Dezvoltarea relaiilor economice i politice internaionale;
Dezvoltarea sistemelor de transport i a sistemelor de legtur;
Determinarea nivelului de dezvoltare a foralor de prodcie;
Revoluia tehnico-tiinific .a.

Piaa mondial este o parte integrant a eonomiei mondiale evoluia creia este
supus legilor economice obiective ale schimburilor internaionale i mai este
cunoscut, n practic sub denumirea de pia internaional sau pia extern.
Acestea ns au un coninut mai restrns.
6.4. Etape de constituiere a pieei mondiale
n decursul istoriei putem distinge 5 etape n constituirea pieei mondiale. n tabelul
de mai jos putem vedea care sunt aceste etape:
Etapa Perioada Caracteristici
istoric
Etapa Sc. XVI Se dezvolt comerul internaional i
1 nceputul expansiunea comercial datorit
sc. XVII faptului c se dezvolt semnufucativ
mijloacele de transport.
Etapa Sunt cuprinse n dependen de comerul exterior se
2 secolele observ o cretere i dezvoltare a
XVIII XIX industriei mari.

Etapa Sfirsitul sc. Se intensific internaionalizarea

3 XIX i produciei i a capitalului i aceasta
nceputul sc. determin sfritul etapei de
XX constituire a pieei mondiale.
Etapa Prima jumtate Se formeaz piaa socialist i se
4 a sc. XX intensific concurena interstatal i
cea dintre diferite sisteme.
Etapa A doua Apar tendine de integrare i
5 jumtate colaborare dintre state. Se constituie
a sc. XX piaa european unic.

6.5. Piaa mondiala sistem diversificat

Pia mondial contemporan se prezint ca un sistem, n cadrul cruia exist
microsisteme prin care putem enumera;
Piee mondiale caracteristice; piaa monetar, piaa valutar; piaa capitalurilor.
Piaa mondial este eterogen, fiind alctuit din segmente specifice tranzaciilor
cu diferite categorii de bunuri sau servicii. n practic, exist o pia mondial a
petrolului, a mobilei, a autoturismelor, a obiectelor de art, a asigurrilor etc.
46
 Pe aceste piee, preurile se formeaz n funcie de o serie de factori specifici-
economici, sociali, sau chiar politici, care influeneaz oferta si cererea pentru
produsele respective.
ntre diferitele segmente ale pieii mondiale exist o condiionare reciproc. O
cretere a cererii mondiale de automobile, de exemplu, face s creasc cererea de
petrol(benzin) i deci preul acestui produs. Dup cum, ieftinirea benzinei poate fi
factor de sporire a cererii de automobile.
6.6. OMC i economia mondial
Organizaia Mondial a comerului a fost nfiinat la 1 Ianuare 1995 ca rezultat al
Rundei Uruguay de Negocieri Comerciale . Aceasta este responsabil de
supravegherea sistemului comercial multilateral, care a evoluat treptat n ultimii 50 de
ani. De asemenea, OMC reprezint un forum pentru continuarea negocierilor privind
liberalizarea comerului cu bunuri i servicii, prin desfiinarea barierelor i elaorarea
de reguli n noi domenii legate de comer. Acordurile OMC prevd un mecanism
comun de reglementare a diferendelor, prin care membrii i apr drepturile i
reglementeaz divergenele care apar tre ei n cusul implementrii acordurilor.
Sistemul OMC const din urmtoarele acorduri principale de fond:
o Acordurile Multilaterale privind Comerul cu Bunuri, incluznd Acordul
General pentru Tarife i Comer(GATT 1994) i acordurile conexe;
o Acordul General privind Comerul cu Servicii (GATS);
o Acordul privind Drepturile de Proprietate Intelectual, legate de comer
(TRIPS);

n prezent 134 de ri sunt membre OMC, iar 30 de ri n curs de dezvoltare i economii

n tranziie negociaz aderarea. Printre acestea se enumer China, Federaia Rus i
Ucraina, care au un impact semnufucativ asupra comerului internaional.
Care sunt motivele principale care duc la aderarea rilor la OMC?
o Primul motiv se refer la ritmul de globalizare a economiei, prin intermediul
comerului internaional i a fluxului de investiii strine directe. Schimbrile
revoluionale care au avut loc n domeniul transporturilor i al comunicaiilor
fac posibil n prezent, chiar pentru poductorii din rile n curs de dezvoltare,
s caute piei pentru produsele lor n ri la mii de kilometri deprtare. Uurina
cu care bunurile pot fi transportate de la o ar la alta, aa cum unii observatori
au artat, face ca lumea s fie un sat mondial.
o Al doile amotiv este c acest proces de globalizare, care a sporit dependena
rilor de comerul internaional,este accelerat de schimbrile n politicile
economice i comerciale sesizabile n majoritatea rilor. Exemplu pot sluji
fostele ri ale lagrului socialist care pn la colapsul comunismului fceau
comer numai ntre ele. Astzi, ns, ele tot mai mult fac comer pe o baz
mondial. De asemenea multe ri n curs de dezvoltare renun la politica de
substituire a importurilor punnd n aplicare politici orientate spre export, prin
care ncearc s promoveze creterea economic.
o Al treilea motiv este c aceste politici comerciale liberale i deschise i
msurile pe care rile le adopt pentru a ncuraja investiiile strine directe au
47
 determinat companiile multinaionale s i obin componentele i produsele
intermediare n rile n care costurile sunt mai sczute i s nfiineze acolo
capaciti de producie.

Aceast dependen crescnd de comerul exterior, att ca exportator, ct i ca importator

de bunuri i servicii, a determinat guvernele i intreprinderile s fie din ce n ce mai
contiente de rolul vital pe care sistemul de comer multilateral l poate juca n protejarea
intereselor lor comerciale. Sistemul bazat pe reguli le asigur c accesul de care produsele
lor beneficiaz pe pieele externe nu va fi brusc distorsionat de msurile guvernamentale,
cum ar fi creterea taxelor vamale sau impunerea unor interdicii sau restricii la import.
7. Concluzii
Lumea modern se mic vertiginos spre un nou model de dezvoltare cu caracter
sintetic. Caracteristicile acestui model sunt nu doar inovarea calitativ a bazei tehnice
de producere, implementarea pe larg a tehnologiilor viznd resursele i conservarea
energiei, dar i schimbri de principiu n structura, coninutul i caracterul proceselor
de producere i consum. Comunitatea internaional depete treptat sindromul
luptei celor dou sisteme. Cu toate acestea, ruptura modelului bipolar al relaiilor
internaionale a fost provocat de un alt conflict foarte acut pe plan internaional
ntre partea central (Nord) i cea periferic (Sud) n structura economiei mondiale.
Problema supravieuirii face absolut necesar integrarea organic a acestor dou pri
n baza adaptrii reciproce i relaiilor active de colaborare.

Bibliografie
1. Galaju Ion, Rojco Veaceslav, Economia Mondial Chiinu 1999;
2. Grosu Mihai, Economie politic(fundamente de teorie economic) Chiinu, Evrica,
2001;
3. Angelescu Coralia .a., Dicionar de economie Bucureti, Editura economic, 2001;
4. Fischer S., Dornbusch R., Schimalenee R., Economics Moscova, Delo, 1993;
5. Puiu Alexandru(coordonator), Economie Mondial 1993;
6. .., . . . - ,
, 1999;
7. Corm Georges, Noua dezordine economic mondial Cluj-Napoca, 1996;
8. Ghid petnru intreprinderi Sistemul Comercial Mondial Geneva; ITC/CS, 1999.

Teoria integrarii economice

Cuvaantul integrare a fost utilizat de la prima lui atestare grafica, in anul 1620, si paana la inceputul
secolului XX exclusiv in stiintele exacte. El a fost preluat si utilizat intens in special in ultima jumatate a
acestui secol pentru a denumi fenomene, procese, actiuni sau stari care au loc in sfera socialului,
politicului, filozoficului si culturalului. Cum economia exista in societate alaturi de cultural, politic si
social, si acestea sunt foarte greu de disociat, ataata vreme caat realul este o globalitate, rezulta ca
termenul a fost si este folosit si in sfera economicului.
In limba romaana, ca de altfel si in limbile de circulatie internationala (engleza, franceza, germana sau
italiana), cuvaantul integrare este preluat din limba latina in care integratio - integrationis era utilizat

48
in limbajul uzual cu sensul de a renova, a restabili, a intregii, a completa. Prima definire a termenului de
integrare in sens generic o gasim in Editia intaia a The Oxford English Dictionary, respectiv
combinarea partilor dintr-un intreg. In sens economic, termenul a fost utilizat initial pentru a descrie
combinarea intrasectoriala a unitatilor de productie si de desfacere, fie prin incheierea de acorduri si
formarea de trusturi, carteluri sau fuziuni intre firme concurente (sub forma integrarii orizontale), fie
pentru reflectarea combinarilor in cadrul relatiilor furnizor-client (sub forma integrarii verticale).
Procesul de combinare a economiilor in cadrul unei regiuni economice de dimensiuni mari, in sensul de
formare a uniunilor vamale sau a zonelor de comert liber, a fost descris initial inca din secolul XIX, fara
a utiliza termenul integrare, ci prin conceptele de cooperare, solidaritate sau unificare economica.
Termenul integrare economica cu sensul descris mai sus a inlocuit treptat si o intreaga familie de
termeni consacrati de-a lungul timpului, cum ar fi apropierea economica, cooperarea economica,
solidaritatea economica, combinarea economica, fuzionarea si unificarea economica. El a fost utilizat
pentru prima data sub forma lui negativa - dezintegrare economica - la inceputul deceniului patru al
secolului nostru, in lucrarile unor importanti economisti.
Astfel, in lucrarea lui Eli F. Heckscher Mercantilism, aparuta in limba suedeza in anul 1931,
mercantilismul este descris drept un sistem de uniformizare indreptat spre inlaturarea efectelor
dezintegrarii economice cauzata de sistemul feudal. Alti economisti de marca ai vremii, printre care
amintim pe Wilhelm Rapske, Ludwig Mises sau Friederich Hayek au preluat termenul de dezintegrare
economica si l-au utilizat in descrierea dinamicii schimburilor comerciale la nivel national si
international.
Utilizat relativ frecvent in lucrarile stiintifice aparute in perioada respectiva, termenul de integrare
economica a patruns, totusi, destul de greu in limbajul oficial. El nu a fost utilizat nici in discursul rostit
de catre Winston Churchill in 1946 la Geneva, in care acesta facea apel la recrearea marii familii
europene, nici in Rezolutia Consiliului de Cooperare Economica si Sociala a Natiunilor Unite din
acelasi an, privind cooperarea economica regionala. Termenul a aparut pentru prima data oficial in
documentatia vizaand ajutorul american acordat Europei prin Planul Marshall. De atunci, termenul a fost
utilizat frecvent in limbajul oficial alaturi de cel uzual si stiintific, iar din cadrul stiintei economice s-a
desprins un nou caamp de cercetare, cel al integrarii economice.
In prezent, alaturi de termenul de integrare economica, care reflecta in primul raand procese
intraregionale, se utilizeaza tot mai mult termenul de globalizare, care reflecta fenomene la scara
mondiala. In fapt, globalizarea este rezultatul obiectiv al integrarii regionale si liberalizarii la scara
planetara a schimburilor comerciale, a fluxurilor de capital si a circulatiei fortei de munca.
Grade ale integrarii economice. Generic, notiunea de integrare economica interstatala reflecta
multitudinea de relatii care se stabilesc intre doua sau mai multe state care isi conjuga eforturile spre
atingerea unui obiectiv comun - maximizarea bunastarii economice a statelor respective.
In literatura de specialitate, bogata in delimitari ale conceptului de integrare, diferiti economisti de
prestigiu in domeniu au distins, in functie de o serie de criterii economice, politice, sociale, geografice,
structurale etc. urmatoarele grade ale integrarii economice:
Colaborarea economica. Cuprinde totalitatea raporturilor economice dintre state, stabilite in plan bi si
multilateral, regional si global, pe toate directiile principale ale relatiilor economice internationale.
Colaborarea poate fi globala atunci caand antreneaza toate statele la solutionarea unor probleme ce
intereseaza omenirea in ansamblu, sau regionala, cu efect numai asupra unor zone geografice.
Cooperarea economica. Considerata in sens general, este o forma primara, preliminara de armonizare a
intereselor si de sprijin intre doi sau mai multi participanti la o actiune economica. Specificul cooperarii
consta in faptul ca ea nu presupune un transfer de competente iar deciziile partenerilor nu leaga statele
intre ele decaat in limitele stricte ale consimtamantului lor.
Dictionarul de relatii economice internationale, editat in 1993, considera cooperarea economica
internationala drept un ansamblu de principii, cai si forme de realizare a colaborarii economice dintre
state, drept o forma calitativ noua de desfasurare a relatiilor economice internationale, caracterizata, spre
deosebire de colaborare, printr-un grad relativ avansat de interdependente intre parteneri care-si unesc
eforturile intr-un cadru contractual bine determinat, pentru realizarea unor actiuni si obiective
49
economice.
Cooperarea economica (care poate, dar nu trebuie in mod obligatoriu privita drept o etapa premergatoare
integrarii) se bazeaza pe complementaritatea economica si tehnica in domenii dintre cele mai diferite ale
productiei. Actiunile de cooperare presupun convergenta de interese a partilor, determinata de obiectivul
comun al cooperarii, chiar daca fiecare urmareste in fapt obiective si caastiguri proprii, specifice.
Acestea au fost practicate in special intre fostele tari socialiste, in cadrul Consiliului de Ajutor Economic
Reciproc (CAER), dominat de fosta Uniune Sovietica, in baza similitudinilor de sistem politic si de
economie de comanda, central planificata.
Cooperarea economica imbraca mai multe forme:
Cooperare pe baza de specializare. Se caracterizeaza prin existenta si dezvoltarea diviziunii muncii intre
parteneri, pe principiul complementaritatii lor economice si tehnice. Specializarea poate sa aiba loc la
nivel macroeconomic, intre diferite ramuri sau in interiorul ramurii, situatie in care actiunea de
cooperare poate fi subsumata unor acorduri de integrare economica intre tarile respective, precum si la
nivel microeconomic, atunci caand se realizeaza pe produse sau grupe de produse.
Cooperarea pentru realizarea unor obiective economice. Presupune efortul comun al partenerilor pentru
construirea, punerea in functiune si exploatarea unor capacitati de productie. Ea isi gaseste expresia in
semnarea unor contracte intre firme apartinaand unor economii diferite, sau atunci caand este vorba de
obiective economice cu caracter strategic, in finalizarea unor acorduri de cooperare la nivel
guvernamental.
Cooperarea organica. Este forma cea mai complexa si stabila a colaborarii economice internationale la
nivel micro si macroeconomic, subregional sau regional, in cadrul careia partenerii realizeaza un aport
comun de fonduri, o gestiune economica comuna si isi impart beneficiile si riscurile. Aceasta forma de
cooperare este proprie societatilor mixte si firmelor multinationale.
Intre cooperare si integrare economica exista deosebiri de fond si de forma, diferentieri de natura
cantitativa si calitativa. In timp ce cooperarea include actiuni care au drept scop diminuarea
discriminarilor pornind de la complementaritatea si convergenta intereselor, integrarea economica
contine masuri care au drept rezultat eliminarea unor forme de discriminare in relatiile dintre entitatile
integrate si, ca rezultat, aplicarea unui set de discriminari in relatiile cu tertii. Din acest punct de vedere,
acordurile de cooperare economica internationale pot fi considerate forme ale cooperarii internationale,
in timp ce eliminarea barierelor tarifare sau netarifare in schimburile comerciale reprezinta un act de
integrare economica. c. Club de comert preferential Este format din doua sau mai multe tari care isi
reduc taxele la importul reciproc al tuturor bunurilor, deci practic realizeaza un schimb de preferinte
tarifare intre ele. |arile membre isi pastreaza, totodata, tarifele vamale initiale fata de tarile nemembre.
Exemplul clasic de club de comert preferential il constituie sistemul de preferinte al Commonwealth-
ului, creat in anul 1932, intre Marea Britanie si 48 de tari asociate din Commonwealth. d. Zona de
comert liber. Reprezinta acea forma a integrarii prin care doua sau mai multe tari convin sa inlature total
taxele vamale si netarifare in comertul dintre ele pe baza unui acord preferential de comert, dar fiecare
tara isi mentine propriile bariere comerciale in comertul cu tarile nemembre.
In prezent, principalele zone de comert liber sunt EFTA (Asociatia Economica a Liberului Schimb), care
cuprinde patru tari (Norvegia, Elvetia, Lieschtenstein si Islanda), NAFTA (Acordul de Comert Liber
Nord-American), care cuprinde trei state (SUA, Canada si Mexic), CEFTA (Acordul de Liber Schimb
Central European), care cuprinde sapte tari (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Romaania si
Bulgaria) precum si APEC (Zona de Comert Liber Asia-Pacific), aflata in faza de formare, cu
participarea a peste 30 de tari.
Ca urmare a procesului de aderare a tarilor din centrul si estul Europei la Uniunea Europeana s-a format
o noua zona de comert liber intre partile semnatare ale Acordurilor europene de asociere, intre care si
Romaania si Uniunea Europeana, ca etapa initiala in cadrul procesului de aderare si integrare la aceasta
grupare regionala. e. Uniunea vamala. Reprezinta un spatiu economic ai carui membri se angajeaza
reciproc sa nu impuna nici un fel de taxe vamale sau echivalente si nici o restrictie cantitativa, aplicand
un tarif vamal extern si o politica comerciala comuna fata de tarile terte. Uniunea vamala constituie
cheia de bolta a tuturor formelor de integrare economica, pasul initial, sine qua non integrarii
50
economice.
Acordul General pentru Tarife si Comert (GATT), in prezent OMC, caracterizeaza uniunea vamala
astfel: substituirea unui singur teritoriu vamal la doua sau mai multe teritorii vamale, in care drepturile
de vama si alte reglementari comerciale restrictive sunt eliminate pentru a permite schimburile
comerciale intre tari.
Inca din secolul al XVII-lea, Colbert a reusit sa realizeze in Franta o uniune vamala interna suprimaand
barierele care desparteau cele 12 provincii interne. Prima uniune vamala (Zollverein) a fost infiintata in
anul 1834 prin ridicarea barierelor vamale, initial intre 18 state prusace, al caror numar a fost extins
ulterior la 25. In timp, aceasta uniune vamala s-a transformat intr-o comunitate economica confederativa
care, alaturi de transformarile de natura politica, a condus la formarea, in 1871, a statului german.
In spatiul romaanesc, Ion Ghica a sustinut necesitatea unei uniuni vamale intre cele doua provincii
romaanesti, Moldova si Muntenia, in scopul facilitarii schimburilor comerciale ale acestora. Uniunea
vamala respectiva s-a infaptuit odata cu unirea Principatelor Romaane.
Exista insa si exemple in care integrarea politica este antemergatoare celei economice. O astfel de
uniune vamala s-a realizat in perioada interbelica in cadrul Micii Intelegeri. Pactul de infiintare a
acestuia s-a incheiat la Geneva, in anul 1933, cand s-a stabilit ca gruparea politica ce s-a alcatuit sa fie
intarita printr-o serie de intelegeri care sa asigure o caat mai buna si mai larga colaborare intre tarile
participante, in domeniile economic si financiar.
Exemplul cel mai semnificativ de uniune vamala este situatia din cadrul Uniunii Europene, la care sunt
membre 15 tari (Germania, Franta, Anglia, Irlanda, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Danemarca,
Finlanda, Suedia, Austria, Portugalia, Grecia, Spania), care au eliminat toate obstacolele tarifare si
netarifare in comertul reciproc, iar fata de tarile terte aplica un tarif si o politica comerciala comune. f.
Piata comuna. Reprezinta o uniune vamala in cadrul careia liberalizarea miscarii bunurilor si serviciilor
este acompaniata de liberalizarea fluxurilor de factori (capital, forta de munca) intre tarile membre.
O serie de dezvoltari de natura institutionala completeaza masurile de integrare pozitiva, conducaand la
crearea unui spatiu economic in interiorul caruia are loc o tendinta de egalizare a nivelului preturilor
bunurilor si a factorilor.
Exemplul cel mai semnificativ de piata comuna il constituie etapa a doua in cadrul dezvoltarii Uniunii
Europene (intre 1969-1986), caand liberalizarea fluxurilor de bunuri finite a fost acompaniata de
liberalizarea fluxurilor de factori, formaandu-se piata unica. g. Uniunea economica. Presupune, in afara
realizarii unei piete unice prin libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalului si fortei de munca,
armonizarea politicilor economice nationale, incluzand politici comune in domeniile industrial, agricol,
transporturi, financiar, monetar.
Uniunea economica si monetara este pasul urmator care trebuie efectuat pentru desavaarsirea procesului
integrarii economice. Un asemenea proces este in curs de desfasurare in cadrul Uniunii Europene, care a
adoptat o moneda unica (euro). h. Integrarea economica completa sau totala. Reprezinta stadiul ultim al
integrarii in cadrul caruia unificarea politicilor economice este inregistrata prin stabilirea unor
mecanisme si institutii ale caror decizii sunt obligatorii pentru statele membre.
Integrarea totala vizeaza toate palierele vietii sociale, inclusiv in plan politic.
Spatiul astfel integrat capata trasaturi ale unui stat unional sau federativ, avaand institutii comune,
legislatie comuna, buget comun, piete de productie si de desfacere comune, moneda unica, sistem bancar
comun, politici interne si externe comune. O astfel de entitate se preconizeaza a deveni Uniunea
Europeana.

Evolutii in stadiul de integrare

Stadii Trasaturi
Stat unic Uniunea politica sau integrarea totala
Moneda unica, politica monetara comuna si coordonarea politicilor bugetare si fiscale Uniunea
economica si monetara
Se realizeaza armonizarea politicilor economice Uniunea economica
51
Este asigurata libertatea de circulatie a factorilor de productie Piata comuna
Tariful vamal fata de terti Uniunea vamala
Este asigurata libertatea de circulatie a marfurilor in interior, iar fata de exterior fiecare tara isi pastreaza
tariful vamal propriu Zona de schimb liber

5.2. Teoria zonelor de comert liber, uniunilor vamale si integrarii economice

Creare si deturnare de comert.

Punctul de plecare in analiza integrarii economice il constituie anul 1950, caand in lucrarea lui Jacob
Viner - Teoria Uniunii Vamale a introdus drept instrumente de analiza a efectelor formarii uniunii
vamale crearea, respectiv deturnarea de comert.
Prin crearea de comert se intelege inlocuirea cumpararii unei marfi produsa la intern (evident mai
scumpa) cu un import din tara cu care se formeaza o uniune vamala (evident devenit mai ieftin). Prin
deturnare de comert se intelege inlocuirea unui import dintr-o tara neparticipanta la uniunea vamala
(care inainte de formarea uniunii era mai competitiv), cu un import dintr-o tara membra a uniunii vamale
(care inainte de formarea uniunii era mai putin competitiv fata de importul din tara terta).
Analiza lui Viner continua linia clasica deschisa de Adam Smith si David Ricardo in studiul determinarii
cauzelor si a efectelor liberalizarii schimburilor comerciale, demonstraand ca in absenta unui comert
total liber, considerat de catre teoria ricardiana a avantajului comparativ drept solutie optima (prima cea
mai buna solutie), uniunea vamala poate reproduce la scara regionala sau subregionala modelul
mondial, cu efectele negative si pozitive ce decurg din acest demers (a doua cea mai buna solutie).
Pe baza observarilor empirice efectuate pe masura dezvoltarii procesului integrationist in cadrul Uniunii
Europene, teoriei vineriene i-au fost aduse o serie de critici si amendamente. Astfel, analizei efectelor de
creare si deturnare de comert i se reproseaza faptul ca nu scoate in evidenta influentele negative asupra
partenerilor la uniune vamala ca urmare a liberalizarii schimburilor regionale in cadrul aplicarii unor
tarife externe discriminatorii, ci reflecta numai pierderile pe care le provoaca situatia data asupra tertilor.
Potrivit acestui argument, pierderile care apar ca urmare a deturnarii de comert sunt suportate de catre
consumatorii tarilor incluse in aranjamentul respectiv, si nu de catre exportatorii din tarile
neparticipante. Totusi, R. G. Lipsey a demonstrat ca efectele negative ale deturnarii de comert pot fi mai
mult decaat contracarate de efectele pozitive ale crearii de comert, pe ansamblu rezultaand un caastig.
La mijlocul anilor 60, au aparut alte puncte de vedere, care au pus intr-o lumina noua aspectele legate
de integrare. S-a considerat ca teoria lui Viner nu reprezinta altceva decaat o extensie a teoriei
liberalizarii schimburilor comerciale, iar integrarea comerciala unul din mecanismele speciale de
protectie si nu unul de liberalizare a acestora. Acest punct de vedere a generat, la momentul respectiv,
teoria care acorda o justificare logica interventiei statului in cazul esecului de piata. Trebuie avut, insa,
in vedere faptul ca folosirea protectiei tarifare poate ajuta la corectia distorsiunilor pietei, dar creeaza in
acelasi timp efecte secundare daunatoare.
M. Corden a realizat o ierarhizare a instrumentelor tarifare si netarifare pe care guvernele le au la
dispozitie pentru a corija distorsiunile pietei, ataat in functie de originea distorsiunilor, caat si in functie
de efectele secundare pe care le produc atunci caand sunt utilizate. El a demonstrat ca protectia tarifara
este doar un instrument asezat pe un anumit palier al prioritatii de aplicare.
Acest gen de analiza poate fi folosit si in cadrul tarifelor discriminatorii. Pentru aceasta, H. Johnson, C.
Cooper si B. Masel au demonstrat ca in multe tari in curs de dezvoltare, unde exista o preferinta pentru
industrializare, protectia ramurilor industriale se realizeaza prin introducerea unui tarif prohibitiv asupra
importurilor industriale competitive, la care se adauga in unele cazuri subventii acordate producatorilor
locali. Odata integrate, respectiv incluse intr-o zona de taxe vamale, noile piete vamale vor deveni
captive, in sensul ca orice reducere a tarifului preferential acordat tarii cu statut preferential ii permite
acesteia sa obtina extinderea influentei pe noi segmente de piata in detrimentul partenerilor.
Coordonate noi ale teoriei integrarii economice. a. Impactul acordurilor de integrare asupra conditiilor
de desfasurare a schimburilor comerciale.
In cadrul acestei directii, o contributie deosebita o constituie sublinierea importantei crearii unei zone de
52
tip integrationist asupra modului de distributie a venitului agregat mondial. In acest context se inscriu
cercetarile efectuate de catre R. Mundell si J. Vanek, care au demonstrat ca formarea unei uniuni vamale
este in special benefica economiilor de mici dimensiuni, care isi intaresc prin aceasta pozitia pe piata si
tarilor care au avut legaturi comerciale puternice inca inainte de alaturarea lor in cadrul unei zone
integrate.
Imbunatatirea pozitiei in cadrul schimburilor comerciale este determinata de dimensionarea zonei
integrate respective in raport cu restul lumii si de capacitatea acesteia de a aplica un tarif extern comun
mai mare decaat cele aplicate in mod individual de catre membrii ei anteriori formarii zonei integrate. b.
Influenta economiilor de scara (de mare serie) si a competitiei imperfecte asupra modelului de baza.
Argumentul economic principal in favoarea crearii zonelor integrate este acela al exploatarii economiilor
de scara care apar ca urmare a cresterii dimensiunii productiei generate de largirea pietei.
In cadrul zonei integrate apar, in opinia lui Corden, suplimentar efectelor de creare si deturnare de
comert, si cele legate de reducerea costurilor (efect pozitiv) si de scaderea fluxurilor de comert (efect
negativ, care apare atunci caand toate statele membre ale zonei integrate au importat ulterior formarii
zonei toate bunurile destinate consumului de la noi parteneri). Dupa formarea zonei integrate, chiar si
cel mai ineficient membru al acestuia poate sa inceapa sa produca un anumit produs, deoarece are la
dispozitie o intreaga piata aflata in imposibilitatea de a se aproviziona de la fostii furnizori aflati in afara
zonei integrate.
Argumentele legate de economiile de scara au fost completate de teoriile lui H. Grubel si P. Lloyd
privind cresterea schimburilor intraramura, ca urmare a concentrarii producatorilor unui anumit bun sau
serviciu in cadrul zonei si formarii unui cvasimonopol pe intreaga piata aflata in interiorul zonei pentru
bunul respectiv. In cazul in care au existat economii de scara neexploatate inaintea liberalizarii
schimburilor comerciale in interiorul zonei integrate, formarea acesteia va conduce in mod automat la
concentrarea productiei si la aparitia unui cvasimonopol in fiecare tara partenera pentru diferite produse.
Politicile de concurenta trebuie, ca atare, sa completeze integrarea economica in scopul opririi formarii
monopolurilor la nivelul zonei integrate. c. Efectele tarifelor asupra veniturilor si bunastarii in interiorul
zonei si in raport cu restul lumii. Datorita faptului ca teoria integrarii s-a dezvoltat concomitent cu
dezvoltarea procesului vest-european integrationist propriu-zis, evolutiile practice au premers
abordarilor teoretice, acestea din urma reducaandu-se paana la urma la reflectarea unei stari de fapt sau
la analiza cauzelor care au condus la atingerea starii respective si la eventuale previzionari privind
evolutia in viitor.
O data cu trecerea la forme integrationiste superioare, de exemplu formarea pietei unice sau a uniunii
economice, teoria economica si-a concentrat atentia asupra descrierii elementelor specifice ale acestora,
punaand accentul nu pe integrarea comerciala, specifica integrarii bunurilor si intr-o oarecare masura si
serviciilor, ci pe integrarea factorilor si a pietelor in ansamblu. d. Impactul conditiilor de risc si
incertitudine si a existentei barierelor de natura netarifara. Deseori, in cadrul teoriei traditionale se
considera drept cauza a formarii gruparilor integrationiste intre economii de mici dimensiuni, care nu
pot sa influenteze pretul mondial, aceea de intarire a capacitatii lor de a face fata incertitudinii si riscului
la care este supus pretul mondial al unui bun oarecare.
In privinta barierelor netarifare si a efectelor asupra crearii si respectiv a deturnarii de comert,
teoreticienii integrarii considera ca acestea nu produc efecte negative in interiorul unei zone integrate,
nici chiar in cazul deturnarii de comert, deoarece, spre deosebire de protectia tarifara generatoare de
venituri, masurile netarifare aplicate tertilor genereaza cresterea costurilor acestora. Eliminarea
barierelor netarifare in interiorul zonei este importanta deoarece mentinerea lor ar contracara efectele
pozitive create prin aplicarea tarifului extern comun tertilor. Inlocuirea achizitiilor guvernamentale
preferentiale, de fapt o forma mascata a subventionarii unor firme nationale, prin achizitii
guvernamentale preferentiale la nivelul formei integrationiste respective (o forma integrationista
superioara, de tipul uniunii economice sau monetare) poate conduce la cresterea deturnarii de comert
prin faptul ca, initial, guvernele au avut la dispozitie, in afara cotei pe care o detineau de la firmele
nationale, toate pietele aflate dincolo de granitele nationale. In conditiile zonei integrate, capacitatea lor
de selectie se restraange la nivelul zonei.
53
Evolutii recente in teoria integrarii. In ultimele doua decenii, teoria integrarii economice s-a axat pe
studiul efectelor formarii unor grupari regionale de tip integrationist asupra membrilor si asupra restului
lumii, incercaand sa ofere raspunsuri la o serie de probleme legate de dimensiunea optima a unei
grupari, in functie de tipul de relatii existent inainte de formarea zonei intre membrii acesteia, de
importanta barierelor tarifare, netarifare sau naturale in cadrul zonei si in relatiile acesteia cu tertii.
O contributie importanta la aflarea raspunsurilor la aceste intrebari a adus Paul Krugman, care considera
ca formarea unei zone integrate conduce la intarirea unor relatii statornicite in mod natural de-a lungul
timpului intre parteneri situati, de cele mai multe ori, in proximitate geografica. Efectele deturnarii de
comert care apar ca urmare a formarii institutionale a zonei integrate sunt contracarate de reducerea
costurilor de transport si acelor legate de accesul la informatii, conducaand la ieftinirea produselor.
In cadrul teoriei integrarii economice s-au dezvoltat, in ultimele decenii, concomitent cu evolutia
fenomenului integrationist din vestul Europei si influentate de acesta, diferite modele matematice menite
a cuantifica impactul integrarii economice asupra entitatilor economice participante in cadrul unei zone
integrate.
Utilizaand parametrii specifici, ele isi propun sa reflecte modul in care integrarea economica, in diferite
forme si grade, pornind de la zonele de comert liber si uniunii vamale si ajung pana la formarea pietei
unice si la integrarea monetara, isi pun amprenta asupra dimensiunilor productiei, a gradului de ocupare
a fortei de munca, a modificarii veniturilor si a nivelului de trai, in ultima instanta asupra ritmului si
intensitatii cresterii economice.
Cele mai simple modele econometrice sunt constituite in scopul estimarii efectelor liberalizarii fluxurilor
comerciale asupra tarilor partenere, pornind de la cinci factori: PIB-ul pe locuitor in cele doua tari,
populatia tarilor implicate si distanta dintre ele. Unele modele, cum ar fi cel conceput de E. Helpman si
P. Krugman, iau in considerare si gradul de liberalizare sau cel de protectie.
Concluziile principale care se desprind din aplicarea modelelor sunt urmatoarele: cu cat nivelul de
dezvoltare al partenerilor este mai apropiat, cu atat sunt mai intense relatiile comerciale care se dezvolta
intraramura, in timp ce tarile cu niveluri de dezvoltare diferite vor inregistra, in conformitate cu
specializarea de tip Heckscher-Ohlin, o intensificare a fluxurilor bi si multilaterale interramuri; cresterea
fluxurilor comerciale in interiorul zonei va fi cu atat mai mare cu cat economiile componente au
dezvoltat si in trecut schimburi comerciale, deci isi cunosc reciproc pietele; in conditiile in care costul
transporturilor reprezinta o parte importanta deci costul mediu total si implicit al pretului de vanzare,
proximitatea geografica va reprezenta un factor favorizant al schimburilor in interiorul zonei.
Teoriile integrarii economice prezentate isi au geneza in insusi procesul integrationist propriu-zis,
dezvoltaandu-se si evoluaand, cantitativ si calitativ, in functie de evolutia procesului.
Dinamica procesului integrarii economice europene, rationalitatea si ritmul ei au atras atentia
teoreticienilor din domeniul politicului si al economicului, obligaandu-i la o abordare multidisciplinara a
fortelor politice si institutionale, socio-culturale si economice, care au propulsat procesul integrarii
dinspre formele simple (zona de comert liber, uniuni vamale, piata comuna), spre cele mai complexe
(uniunea economica, monetara si politica).
Complexitatea fenomenului si procesul integrarii economice, conjugata cu influente politico-sociale si
strategico-militare ale mediului european si mondial au determinat o intarziere a dezvoltarii teoriei
comparativ cu mersul faptelor.
Lipsa unei baze de comparatie, care sa permita evaluarea integrarii economice regionale asa cum s-a
dezvoltat ea in spatiul vest-european, in cadrul Uniunii Europene, in interiorul sistemului international
comparativ cu forme similare si nu cu diferite tipuri organizationale de integrare, cooperare, care
imbraca o diversitate de forme din perspectiva tipului integrarii, institutiilor chemate a o realiza,
obiectivelor finale si a contextului geografic, factorilor politici, economici si socio-culturali, a
determinat incetinirea cercetarii in domeniu.
Absenta unui model integrat reprezentaand relatiile care leaga diferitele forme ale integrarii economice
regionale de subsistemele nationale, pe de o parte, si de sistemul international global, pe de alta parte,
constituie o limitare majora a abordarilor teoretice privind integrarea economica in general, cea
europeana, in particular.
54
55