Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghidul parintilor
Avem cu totii un vis si o speranta; aceea ca intr-o zi copilul nostru sa vorbeasca clar si
natural. Invatatul vorbirii nu se limiteaza la a invata cuvintele corecte, ci trebuie invatat
sa recunoastem sentimentele, sa intelegem ideile, sa invatam a fi o persoana si sa intram
in relatie cu alte persoane.
Copilul invata sa comunice prin contactul sau cu lumea inconjuratoare. Iar parintii ocupa
locul cel mai important in universul copilului. Ceea ce parintii spun si fac joaca un rol
extrem de important si da copilului ocazia de a invata.
Vorbirea se invata in 2.
Introducere
Cel mai frumos cadou pe care il poate face un parinte copilului sau este sa-l ajute si sa-l
invete sa comunice cu lumea. Am cunoscut cu totii frustrarea de a incerca sa comunicam
cu un copil incapabil de a vorbi, sau care vorbeste pe limba lui, sau care este total
indiferent. Sub presiunea stressului chiar si parintii cei mai rezonabili si afectuosi pot
deveni frustrati si descurajati.
Cum sa vorbim unui copil care are o capacitate de comunicare limitata? Unui copil caruia
ii lipseste dorinta de a vorbi? Unui copil care nu ne asculta, care e agitat sau care se
opune? Aceste situatii cer capacitati speciale din partea parintilor.
Aceasta carte ne propune moduri de a crea o buna comunicare cu copilul nostru depasind
obstacolele care sunt: capacitati limitate, opozitie, sentimentul neputintei, indoielile
beneficiilor comunicarii.
Daca copilul nostru nu comunica asa cum ne-am astepta, poate ca nu este din cauza
dezinteresului, ci mai degraba pentru ca nu prea stie cum sa raspunda. Chiar daca are
capacitatea de a raspunde, copilul poate gindi ca n-o sa-l intelegem si refuza atunci sa
vorbeasca. In spatele comportamentului copilului nostru se pot ascunde temeri, lipsa de
incredere in sine; refuzul de a vorbi ar fi atunci un mod de a se proteja.
Problema pe care o avem nu vine numai din cauza comportamentul copilului nostru, ci si
de la reactia noastra in fata acestui comportament. Daca acest copil ne arata prea putin
interes pentru limbaj, atunci noi avem tendinta de a vorbi in locul lui sau de a-l ignora.
Daca nu raspunde eforturilor noastre de a comunica cu el, atunci adesea vom insista mai
mult. Daca se incapatineaza, incercam sa-l fortam, sa-i impunem dorinta noastra. Cel mai
adesea, vrind sa infringem rezistenta lui nu reusim decit s-o facem si mai mare.
1
Atunci ne simtim descurajati si suntem tentati sa-i dam ceea ce credem noi ca vrea, sa
abandonam partida, doar ca ar fi pacat pentru el si pentru noi. De fapt ii lipsesc ocaziile si
incurajarile de care orice copil are nevoie pentru a ameliora capacitatea sa de a invata sa
vorbeasca.
Metoda HANEN ofera solutii care pot parea paradoxale la multi dintre noi: aceasta
consta in a reactiona invers decit reactionam in mod natural atunci cind comunicarea
esueaza. Principiul fundamental al metodei Hanen este de a incuraja comunicarea intr-un
mod indirect. In loc sa-i zicem ce trebuie sa faca, ii dam ocazia sa descopere singur.
Vrem ca el sa resimta mai usor bucuriile si avantajele comunicarii.
Calea celor "3A" poate fi folosita cu orice copil de virsta prescolara, chiar si cu bebelusii,
pentru a-i incuraja sa comunice cind sunt bolnavi, incapatinati sau capriciosi.
Capitolul 1
Sa dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative
Parintii joaca mai multe roluri, citeodata toate in acelasi timp! Trebuie sa fim in
acelasi timp politai si prieteni, povestitori si soferi, schimbatori de scutece sau
infirmieri. Citeodata uitam ca ceea ce facem, dar mai ales cum facem schimba totul.
Vrem sa fim parinti buni. Vrem sa satisfacem nevoile si dorintele copiilor nostri.
Este greu sa rezistam reflexului natural de a usura lucrurile vorbind sau reactionind
in locul lui de cite ori copilul pare incapabil de a se exprima sau de a se descurca.
Totusi, chiar daca noi credem ca-i simplificam si-i usuram lucrurile si ca-l ajutam, il
privam de posibilitatea de a-si exprima curiozitatea, sentimentele, nevoile. Daca noi
facem totul si vorbim in locul lui, atunci nu ii dam ocazia de a descoperi singur cum
sa se descurce si sa se exprime.
2
facem cumparaturi, sa ne ducem, sa ne intoarcem Bineinteles ca toate activitatile
astea ne vor ajuta copilul sa aibe o viata cotidiana mai bogata, mai bine umpluta si
mai fericita.
Vrind sa facem totul consumam multa energie si mult timp, dar copilul nostru este
un pic uitat in tot acest vrtej.
Daca avem cite ceva de facut in orice moment atunci nu mai avem suficient timp
pentru a crea cu copilul nostru legaturile afectuoase care ar trebui sa-l ajute sa
progreseze.
Ii vorbim, dar nu-l ascultam.
Stim ca rolul unui parinte este de a educa si avem atitea lucruri sa-i invatam pe
copiii nostri incit monopolizam deseori conversatia. De multe ori uitam ca un copil
invata mai bine prin propria lui experienta decit privind sau ascultind ce si cum
trebuie facut. Daca noi suntem singurii care vorbim, copilul nu are ocazia sa invete
prin propria lui experienta.
3
Impreuna vom descoperi Lumea."
Mary MacCracken
Pentru a ne ajuta copilul sa cunoasca lumea trebuie mai intii sa-l cunoastem bine si
sa-i cistigam increderea. In dorinta noastra de a satisface nevoile copilului, de a-l
invata ce e viata si de a se amuza avem reflexul natural de a anticipa nevoile sale,
de a-i spune ce trebuie sa faca, de a alege jocurile in locul lui. Dar trebuie sa facem
un efort constient de a observa, astepta si asculta copilul. Este prima etapa si cea
mai importanta pentru a ne cunoaste copilul.
Observarea
Asteptarea
Ascultarea
4
care vorbim?
"Asculti muzica, Tomas? Muzica iti place? E bine!!! Ce muzica frumoasa!!! Bravo!!!!!"
Atunci cind vorbim copilului nostru iar acesta nu ne raspunde avem reflexul de a
"astupa golul", de a ne raspunde singuri la toate intrebarile si de a continua fara nici
o pauza.
Credem ca usuram lucrurile, dar in realitate sabotam dezvoltarea sa cu cele mai
bune intentii. Nu asteptam raspuns din partea lui si el va raspunde asteptarilor
noastre necomunicind.
Daca, din contra, il ascultam atent, toata atentia noastra ii va da increderea si
curajul necesare pentru a face eforturi.
Daca ne ascultam atent copilul il vom intelege mai bine si ii vom putea raspunde cu
mai multa sensibilitate.
Singurul mod de a sti ce se-ntimpla cu un copil este sa-l asculti. Insa nu-l putem
asculta atita timp cit vorbim.
Mama a luat-o pe Lea in brate si a pus-o in fata oglinzii ca sa se vada cit este de
frumoasa. Mama batea usurel in oglinda pentru a atrage atentia fetitei, dar aceasta
privea constant in jos. Mama nu intelegea de ce Lea nu e fascinata de oglinda asa
cum ar fi crezut. Pina cind a remarcat ca Lea privea florile asezate sub oglinda, ea a
urmat initiativa fetitei si apoi s-au amuzat grozav mirosind trandafirii!
Tata vroia sa-i citeasca o poveste lui Benjamin, dar acesta incerca intr-una sa
intoarca paginile. Tata si-a dat seama ca beietelul nu era interesat de poveste,
atunci s-a oprit din citit. El a remarcat ca Benjamin parea fascinat de imaginea unui
ciine mare din carte si atunci a inceput sa latre, ceea ce l-a amuzat enorm pe
baietel!
Catherine era foarte entuziasmata cind s-a intors de la o vizita la Zoo si a inceput sa-
i povesteasca mamei sale. Mama ei a intrerupt-o spunind: "Ti-au placut maimutele?
Stiam eu ca or sa-ti placa! Astea-s si animalele mele preferate! Hai, Catherine, e
timpul sa te speli pe miini si sa treci la masa!" Catherine era dezamagita, a devenit
trista si tacuta. Mama ei a uitat s-o asculte si a ratat ocazia de a vorbi cu fata ei
despre ceea ce o interesase mai mult: floricelele de porumb!
Daca remarcam...
- ca vorbim singuri
- ca ajutam chiar si atunci cind nu este nevoie
- ca spunem ce trebuie sa faca
- ca intrerupem
- ca credem ca stim ce copilul vrea sa ne spuna
...amintiti-va da trebuie sa va faceti timp ca sa va OSERVATI, ASTEPTATI si
ASCULTATI copilul.
5
- daca varsam putin lapte pe jos sarim sa stergem imediat... dar daca acordam
copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla ce crede el despre
aceasta situatie.
- daca suna cineva la usa vrem sa raspundem imediat... dar daca acordam
copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa vom vedea daca reactioneaza
la sonerie si daca da, cum.
- daca ii citim o poveste vrem s-o citim de la inceput pina la sfirsit, fara sa ne
departam de text... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua
initiativa, vom afla ceea ce-l intereseaza cu adevarat in aceasta carte.
- daca dam o jucarie copilului, am vrea ca sa se joace cu jucaria pe care i-am ales-o
noi... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom
afla cu ce anume vrea el sa se joace de fapt.
Nivelul 1
Copilul isi face cunoscute interesele si nevoile sale prin limbajul corporal si emitind
sunete (gingureste) Parintii interpreteaza sunetele si gesturile sale.
La acest nivel, copilul in general:
- plinge, priveste, zimbeste, tipa
- emite sunete care se aseamana cu vocalele
- isi schimba vocea (volumul, tonul etc.)
- isi schimba culoarea fetei
- isi misca corpul
Nivelul 2
Nivelul 3
6
- ne arata prin gesturi ce vrea sa spuna
- citeodata foloseste cuvinte/semne izolate
- isi acordeaza privirea cu sunete si gesturi
Nivelul 4
Nivelul 5
Copilul incepe sa faca propozitii formate din 3 sau mai multe cuvinte.
Aceasta carte ne explica cum putem ajuta copilul sa progreseze pina la nivelul 5.
Ca sa rezumam:
Capitolul 2
Sa ne adaptam pentru a petrece momente impreuna
Pentru a vorbi, copilul are nevoie sa aibe ceva de spus, sa aibe ocazia sa vorbeasca,
sa fie incurajat si recompensat astfel incit sa merite efortul.
In acest capitol vom descoperi:
- ce putem face pentru a da copilului ocazia sa aibe ceva de spus si pentru a-i da
incurajarea de care are nevoie ca sa simta ca se merita efortul
- modalitati de a face copilul sa inteleaga ca il ascultam cu adevarat
- modalitati de a incuraja copilul sa persevereze in conversatie
- modalitati pentru a partaja experiente impreuna cu copilul nostru, chiar daca
acesta pare incapabil sa participe sau nu pare interesat.
Unul dintre cele mai bune moduri de a comunica cu copilul nostru este simplu:
7
consista in a se plasa in asa fel incit sa ne poata privi in ochi.
Atunci cind suntem fata in fata cu copilul, disponibili si interesati de ceea ce poate
exprima, se intimpla lucruri surprinzatoare: ne cunoastem mai bine copilul iar el ne
cunoaste de asemenea mai bine. Poate vedea miscarile gurii noastre si a buzelor,
felul in care pronuntam cuvintele si ce anume privim in acel moment. Poate simti
atitudinea pozitiva pe care o rezervam tentativelor lui de comunicare si cit de mult
ne face placere sa ne petrecem timpul cu el. Apropiindu-ne de el, incurajam
comunicarea in cele doua sensuri si suntem bine plasati pentru a acorda copilului
posibilitatea de a lua initiativa.
Sa evitam sa vorbim de sus copilului!
Pentru a fi la acelasi nivel ne putem aseza pe vine, aseza pe jos, intinde pe burta,
tine copilul pe genunchi
prin imitatie
Unul dintre cele mai bune mijloace de a stabili o legatura cu un copil mic, care de
abia incepe sa comunice, este de a repeta sunetele pe care le scoate, gesturile sau
expresia fetei. In acest fel va sti ca suntem interesati de ceea ce poate face sau zice.
Sunt sanse ca astfel sa se lege o conversatie
prin interpretare
Atunci cind intelegem ceea ce copilul a vrut sa ne comunice prin sunete sau gesturi
sa "traducem" asta in limba noastra, cu voce tare, astfel copilul va avea doar de
invatat.
prin comentarii
Comentind gesturile vietii cotidiene de care copilul pare interesat (punerea mesei,
spalarea vaselor, aspirarea prafului) cream ocazii bune pentru a partaje informatii si
pentru a face copilul sa participe la activitatile noastre. Poate ca vrea chiar sa ne
"ajute".
Pentru un copil care incepe sa comunice "rindul lui" poate fi o privire, un zimbet, un
gest sau un sunet. Poate fi tot atit de scurt cit pentru a inspira adinc. Chiar daca nu
pare prea important, sa recunoastem si sa acceptam ca un copil participa la
"conversatie" permite s-o avem.
Cu timpul,"rindul" lui in conversatie va progresa catre cuvinte, apoi catre expresii,
propozitii si mai apoi fraze.
Conversatia trebuie intretinuta, iar uneori este destul de greu. Copilul nu stie
intotdeauna ce ar trebui sa faca si are nevoie de timp si de incurajari pentru a se
initia in arta conversatiei. La inceput trebuie deci ajutat:
1. Cu semnale tacute: expresia fetei noastre si gesturile pot arata copilului ca e
rindul lui: deschidem ochii mari, ridicam o sprinceana, facem cu ochiul pentru a-i
arata ca-l asteptam; ii zimbim pentru a-l incuraja si a-i arata ca-l credem capabil de
8
a continua; pronuntam incetisor cuvintul pe care asteptam ca el sa ni-l zica; ne
aplecam spre el ca sa-i aratam interesul.
2. Cu semnale verbale: spunind: "uite!" "bine" "e rindul tau!" "si acum?";
repetind ceea ce tocmai am spus pe un ton interogativ sau mai tare; spunind acelasi
lucru cu cuvinte diferite completind sugestia (Ex: "Vrei sa iesi sa te plimbi cu
mama?" si apoi: "Vrei sa mergem sa admiram florile?")
3. Apoi sa asteptam, sa asteptam iar si iar ca el sa ne raspunda
4. Sa punem intrebari bune, din acelea care fac ca conversatia sa curga iar copilul sa
se angajeze in conversatie. Ele trebuie sa fie sincere si adaptate nivelului copilului.
Intrebari BUNE:
- care manifesta interesul si stimuleaza imaginatia: "si apoi?", "Si daca?", "Si
acum?"
- care permit copiluli sa faca alegeri si sa ia decizii: "Vrei sa sau sa?"
- care stimuleaza ideile: "Ce se intimpla?" "Cum merge asta?"
- care stimuleaza curiozitatea: "De ce?" "Cum?" "Cine?" "Unde?"
Uneori trebuie sa facem eforturi constiente pentru a pune intrebari BUNE care sa
incurajeze copilul sa imparta cu noi experientele. Sa gasim intrebarile bune nu-i
intotdeauna usor, dar reactia copilului nostru ne poate indica daca am reusit sau nu.
Tipul intrebarilor si motivele pentru care le punem depind de stadiul de evolutie in
care se afla copilul nostru. Trebuie retinut insa ca la nivelul 4, daca punem intrebari
la care se poate raspunde prin "da" sau "nu" limitam posibilitatile de raspuns.
9
5. Comentind ceea ce se intimpla, punind adevarate intrebari adaptate la nivelul lui
si fiind sensibili la dispozitia si la comportamentul schimbator al copilului =>
- acesta intelege ca suntem interesati de el si de ceea ce are de spus
- poate incerca sa ne raspunda
Capitolul 3
Sa adaugam limbaj si experiente
"Cel mai important act de invatare de la inceputul vietii si poate din viata
intreaga este achizitionarea limbii materne. O data ce avem limbajul la
dispozitia noastra detinem o cheie care ne va deschide multe porti"
David Crystal, lingvist
Daca copilul nu incearca sa foloseasca informatia pe care i-o dam, poate ca nu este
inca gata sa o faca. Trebuie sa continuam sa-i dam multe ocazii de a invata.
10
Observindu-l atent ne vom da seama de nivelul lui de comunicare si nu vom face
greseala de a-i da informatii mult prea dificile pentru el.
Chiar daca participarea copilului poate prelungi aceste treburi casnice, el beneficiaza
de experienta care ii imbogateste posibilitatile de a intelege si de a invata. Copilul
adora compania noastra si poate invata multe lucruri:
- prepararea masei
- prepararea unei prajituri
- scoaterea rufelor din masina
- facerea cumparaturilor in piata sau in supermarket
- aranjarea alimentele intr-un dulap
- deschiderea scrisorilor
- spalarea vaselor
- facutul patului
- deschiderea/inchiderea usii cu cheia
- aprinderea/stingerea luminii
Ex: Mama lui Thomas descrie felul in care Thomas a invatat progresiv sa foloseasca
cuvintul "baie".
11
1. Mai intii experienta.
"La inceput Thomas a auzit zgomotul apei care curgea si s-a uitat de unde vine. I-am
zis "Este BAIA. Umplem BAIA cu apa ca sa te speli." Thomas n-a inteles cuvintele,
dar a simtit caldura apei, a auzit zgomotul apei care curge si a inceput sa traiasca
experienta baii."
2. Apoi vine intelegerea.
"Asa am continuat mai multe luni. Intr-o zi am remarcat ca Thomas incepea sa dea
din picioare si sa se rasuceasca cum incepeam sa-l dezbrac. Ii ziceam: "Este ora de
BAIE pentru Thomas. Esti gata sa intrii in BAIE?" El se agita si mai mult. Incepuse sa
inteleaga ce se intimpla.
Intr-o seara, dupa masa, Thomas se juca si i-am zis: "Este ora de BAIE, vino sa te
prepari sa intrii in BAIE." El a lasat jucariile si a intins bratele ca sa-l iau si sa-l duc in
baie. Incepuse sa inteleaga cu adevarat ce-i ziceam."
3. Si in fine vine limbajul.
"Dupa ceva timp, Thomas a inceput sa scoata sunete care semanau cu cuvinte
adevarate. Intr-o seara am decis sa-l intreb: "Stii ce ora e, Thomas? Este ora de
mers la" si am asteptat. El a raspuns: "BA". I-am zis: "BAIE. Da, e ora de BAIE. Ai
zis foarte bine, BAIE." Atunci am inceput sa comunicam cu cuvinte!"
Dindu-i copilului ceea ce cere, insa retinindu-l doar citeva secunde, avem
ocazia de a partaja o experienta si a-l face sa auda cuvinte care-l vor ajuta
sa inteleaga si sa invete.
O lingurita care cade, un nasture care se desprinde, cineva care bate la usa, am
pierdut o soseta atitea surprize care suscita interesul copiilor nostri. Sa profitam de
aceste evenimente ca sa experimentam, sa intelegem si sa comunicam impreuna!
Daca mazgaleste peretii, daca varsa sucul de fructe, daca da drumul ciinelui, daca
refuza sa-si imparta jucariile cu alti copii, putem profita de ocazie pentru a-i explica
ce "nu merge", de ce s-a intimplat asta si ce poate face ca sa amelioreze situatia.
Atunci cind se intimpla ceva deosebit sau ca lucrurile nu se petrec asa cum
am prevazut, copilul va invata ceva daca ii explicam:
- ce s-a intimplat
12
- de ce s-a intimplat
Cum putem mbogati limbajul prin experiente?
Ce interes avem sa invatam cuvintul "leagan" daca nu putem cere sa fim impinsi ca
sa ne leganam???
Prin imitatie
Unul dintre cele mai simple moduri de a ne ajuta copilul sa invete sa comunice
consista in a imita gesturile si sunetele pe care le produce si apoi a adauga un cuvint
sau un gest nou. Daca vrem ca el sa ne imite la rindul lui, trebuie sa alegem cuvinte
pe care le poate pronunta.
E simplu: trebuie
- sa repetam ceea ce spune copilul
- sa facem ceea ce face el
- si apoi sa adaugam un cuvint nou in legatura cu ceea ce am imitat
Prin interpretare
Pentru a ne face copilul sa simta ca il intelegem, putem interpreta ceea ce simte sau
ce-si doreste, folosind cuvintele/gesturile pe care el le-ar fi folosit daca ar fi putut
vorbi mai clar. Interpretarea ii ofera copilului informatia de care are nevoie in
momentul in care simte aceasta nevoie.
Exemplu:
Copilul: Oh!!! Oh!!! (ne arata o pata pe pantalon)
Mama: Oh!!! O pata! O pata mare pe pantaloni!!!
Daca propunem copilului nostru intotdeauna acelasi model pe care il poate urma,
cuvintele ii vor deveni familiare pina cind, intr-o buna zi (si va fi o zi maaare) va
incepe sa le foloseasca.
Prin dezvoltare
13
Tema: alegeti o activitate pe care copilul o indrageste. Pe aceasta tema, scrieti
cuvintele pe care le puteti adauga pentru a ajuta copilul sa-si dezvolte limbajul:
1. numiti
2. descrieti
3. explicati
4. jucati-va
5. vorbiti de sentimente
6. vorbiti de viitor
7. faceti proiecte
1. Prin gesturi.
2. Insistind pe cuvinte-cheie
Exemplu: Tatal lui Lea foloseste expresii scurte si simple si ii face placere sa
accentueze cuvintele si sunetele pentru a o ajuta pe Lea sa invete cuvintul "desert".
Tata: (aratind cu degetul desertul) Uite, Lea DESERT.
Lea priveste.
Tata: E DESERTUL tau preferat.
Lea priveste, ochii ii stralucesc, ea se inclina putin in fata.
Tata: este DESERT cu capsuni! (el da o lingurita fetitei)
Lea maninca desertul, se uita la tata.
Tata: Mmmmmm!!! Ce DESERT bun!
14
3. Prin repetare
Un om adult intelege un cuvint in general daca-l aude o data sau de doua ori in
context, insa nu la fel se intimpla cu copiii. Unii copii au nevoie sa auda un cuvint de
10 ori inainte de a incerca sa-l foloseasca, altii trebuie sa-l auda de 100 de ori. Nu
exista nici o regula, nici un numar "normal" de repetitii. Actiunile, gesturile,
apropourile copilului ne indica daca a asimilat ceea ce i-am spus. Cu cit gasim mai
multe maniere diferite de a folosi acelasi cuvint, cu atit ne ajutam copilul sa
invete mai bine.
De exemplu, dezbracind copilul putem gasi diferite maniere de a folosi verbul
"scoate": "scoate pantofii, scoate sosetele, scoate pantalonii, scoate bluza" etc
Repetind sistematic aceleasi cuvinte intr-o situatie data ajutam copilul sa
inteleaga aceste cuvinte si , mai tirziu, sa le foloseasca.
La inceput, copilul nu este capabil intotdeauna sa inteleaga si sa pronunte cuvintele
pe care le folosim. Totusi, cu cit aude mai des cuvintele asociate obiectelor si
situatiilor cu atit va intelege mai repede ce ii zicem ca intr-o zi sa foloseasca si el
aceleasi cuvinte ca noi. Repetitia este esentiala.
Otilia, noi am facut tema, doar ca nu am avut timp sa o prezint.
Iata:
1. masina de pompieri
(ne-am jucat cu aceasta masina pentru ca Stefan ii spune "camion" si trebuia sa-i fac
diferenta intre "camion" si "masina de pompieri" ele practic fiind foarte diferite...
2.masina care stinge focul
3.masina are o scara, pe care se urca pompierul(in cazul nostru fiind un omuletz de
la ferma noastra de animale) si care stinge focul.
4. plimbam masina pe covor, ninooo ninooo, si deodata primeste un apel de
urgenta!!Se pare ca a luat foc ferma de animale, mergem in graba...bla bla...tot
arsenalul, se urca fermierul pe scara, verifica cotetele, stinge focul, trebuie sa vedem
cate stricaciuni sunt...bla bla...sunt multe de povestit, joaca a durat circa 30-40 de
minute.
5. ti-ar place si tie sa fii pompier?Sa urci pe scara?sa stingi focul?Acesti oameni sunt
foarte curajosi!
6. Poate ca unchiul tau, pompier voluntar, te va plimba intr-o zi cu masina lui de
pompieri!
7. Si daca o sa-ti placa....cine stie, vei fi si tu un voluntar la fel ca el!
Mai sa nu radeti de mine...dar copilul a priceput care-i diferenta intre camionul verde
cu galben si masina rosie de pompieri...de cate ori o vede imi arata si-mi zice
"shusha shoshu" adica sufla focul...
Pentru detalii daca vreti puteti vizualiza cateva poze facute cei drept cu ceva timp in
urma cand ne-am jucat prima data de-a pompierii, dar atunci era mai micutz, mare
lucru nu a priceput, acum, de data asta nu am mai facut poze...
Capitolul 4
Sa ne jucam de-a "cei 3 A"
Acest capitol descrie rolul capital al jocului, rolul deosebit pe care noi trebuie sa il
jucam si modalitatile prin care putem usura progresele copilului.
15
Utilitatea jocului in evolutia copilului
Pentru a ajunge sa atingem orice obiectiv trebuie sa trecem prin 3 etape: visul,
planul si actiunea.
16
Nu suntem obligati sa inventam jocuri noi in fiecare zi. Copilul caruia ii plac povestile
noi ii place citeodata sa reasculte povestile preferate. Sa nu neglijam nici progresele
achizitionate si nici interesele manifestate in trecut: deseori copilului ii place sa reia
activitati care i-au placut. Putem cinta acelasi cintec, sa ne uitam pe aceeasi carte,
sa jucam acelasi joc de o gramada de ori: copilul va beneficia de repetitie.
Sentimentul de securitate pe care il cistiga facind ceva familiar ii da increderea
necesara sa incerce ceva nou.
Putem propune jocuri, activitati, carti pe care copilul nu le-a incercat niciodata. In
general e preferabil sa alegem un proiect pe care copilul il poate asimila usor si il
poate reusi. Totusi, citeodata putem incerca ceva putin peste nivelul lui obisnuit.
Poate ca am supraestimat talentul lui! Cine stie, poate fi mai amuzant decit credem!
Capitolele urmatoare contin idei de jocuri si grile de observatie care ne vor ajuta sa
alegem activitatile corespunzatoare copilului nostru.
Sa ne amuzam si sa ne relaxam!
Jocul obligatoriu nu mai este un joc. Daca activitatea pe care i-o propunem copilului
nu-i place, nu trebuie sa i-o impunem. Daca el nu se amuza sa acceptam sa ia
initiativa si sa schimbam jocul. Adesea, cele mai grozave jocuri se nasc din
spontaneitate.
Chiar si cele mai bune jocuri esueaza citeodata. Sa prevedem deci activitati de
rezerva. De exemplu, daca micutul nu e interesat sa se joace cu cuburi asa cum am
prevazut, putem aranja cuburile intr-o cutie, le putem ascunde cerindu-i sa le
gaseasca sau putem construi un tren lung pe care sa-l impinga. Cu putina initiativa si
imaginatie putem transforma un moment frustrant pentru amindoi intr-un moment
agreabil. Sa actionam: sa ne jucam "de-a 3 A"
Am fixat un obiectiv realist de invatare prin joc pentru copilul nostru, care
corespunde a ceea ce visam. Am stabilit un plan de activitate care va favoriza aceste
invataturi. Suntem gata sa trecem la ACTIUNE.
2. A ADAUGA:
17
- interpretind
- dezvoltind prin descriere, explicatii, exprimarea sentimentelor, vorbind de viitor
3. A ACORDA:
18
- mototolitul, ruptul hirtiei
- stersul nasului
In cazul in care copilul nu imita sunetele trase din limbaj, putem incerca cu imitarea
altor sunete:
- suflatul - unei luminari, unui fulg, a unor baloane de sapun
- pupatul cu zgomot
- plinsul imitind pe cineva care bizie
- stranutul sau tusitul (exagerind mimica si sunetul)
- strigate de animale: ciinele (ham-ham), pisica (miau), albina (bzzz!), vaca
(muuu!), oaia (behehe!), puiul (piu-piu-piu), rata (mac-mac)
Alimente: mar, piine, carne, lapte, suc, supa, banana, prajitura, apa, biscuite,
bonboane, nghetata
Partile corpului: cap, mina, picior, ochi, par, nas, deget
Obiecte uzuale: baie, pat, televizor, canapea, fotoliu, chiuveta, masa, scaun,
camera, veioza, perete, perie, pieptan, pix, hrtie, ceasca, chei, sapun, lingurita,
ochelari, ceas, perna, bani
Haine: sosete, pantaloni, rochie, fusta, mantou, pantofi, palarie
Calificative: cald, rece, mai mult, al meu, mare, ud, frumos, gata, murdar, curat,
spart, dragut, aprins, stins
Lumea exterioara: arbore, floare, iarba, luna, soare, zapada, ploaie, ciine, pisica,
avion, masina, bicicleta, scoala, autobuz
Persoane importante: mama, tata, numele animalelor familiare, numele
prietenilor, al fratilor si al surorilor, baiat, fata, bebe, numele copilului, bunicul,
bunica
Cuvinte uzuale: buna ziua, salut, pa, bine, pardon, noapte buna, nu, da, destul
Nume exprimind sentimente: trist, multumit, suparat, fericit, gelos
Primele cuvinte de actiune: a (se) juca, a (se) peria, a dansa, a desena, a simti, a
plinge, a asculta, a trage, a (se) sterge, a deschide, a bate, a (se) opri, a prinde, a
(se) aseza, a (se) culca, a veni, a (se) uita, a (se) plimba, a fugi, a merge, a dormi,
a sari, a bea, a minca, a cinta, a numara, a pastra, a avea, a cumpara, a da, a pupa,
a ascunde, a citi, a ajuta, a sparge, a varsa, a lovi, a gasi, a zbura, a atinge
Cuvinte care indica locul: aici, acolo, sus, jos, n, afara, sub, pe
Exemple
19
Actiune + obiect:
- lansatul mingii
- impinsul masinii
- spalatul miinilor
- deschisul usii
- cititul cartii
- bautul apei
- mincatul marului
- pusul mesei
- ajuta-ma
- stat scaun
- in cutie
- pe masa
- du-te acolo
- carte acolo
- pe jos
- vino aici
- in pat
Nume/actiune + calificativ
- minge mare
- mai mult biscuite
- sapun ud
- ceai cald
- masina mea
- supa gata
- nu nani
- cartea mama
Cuvinte uzuale:
Expresii care acompaniaza pe altele: vreau/vad/ imi place (eu) arunc mingea,
mama citeste cartea, ascult muzica, (sa) fac un desen, pup ursulet.
20
7. Stadiu avansat
pronume +
te iubesc, sunt trist, sunt suparat, mi-e foame
alte expresii utile: eu singur, am terminat, unde este mingea?, merci, uite
intrebari: ce-i asta? ce face baiatul? Unde e? unde merge fata? unde e mingea?
de ce ride baiatul? de ce plinge fata?
Pluralul: ciini, pisici, imi plac merele, uite vrabiile, mama face prajituri
De vorba cu shtrengarul
Este greu sa gaseshti un subiect de discutzie care sa-l pasioneze pe un micutz mai
mic de 3 ani. Cel mai bine ascultatzi-l p el ce incearca sa va spuna si dezvoltatzi
subiectul respectiv, avand grija sa ii repetatzi clar cuvintele noi. De exemplu, daca
spune mashina, incepetzi prin a-i spune ca mashina merge pe strad, ca e condusa de
un nene shofer shi ca nenea are shi el un bebe acasa. Vetzi vedea ca micutzul
incearca sa intzeleaga si repeta cuvinte noi, dar numai pana cand vede altceva si va
intrerupe brusc. Trebuie sa avetzi rabdare si sa schimbatzi firul conversatziei catre
noul punct de atractie. Nimic nu este inutil, fiecare vorba pe care o aresatzi copilului
este un pas catre vorbirea corecta. Nu mergetzi pe principiul ca va invatza singur
pana la urma, pentru ca intarzierea vorbirii poate duce la marginalizarea copilului la
gradinitza, si, implicit, la aparitzia unor complexe in raport cu ceilaltzi copii.
21
Pentru mamicile ai caror copii nu-l pronunta pe L sau R :
- de baza este gimnastica fono-articulatorie (exercitii cu limba,cu obrajii,cu buzele) -
in joaca, ne lingem buzita de sus,apoi cea de sus,limba atinge colturile gurii (ca
bataia ceasului),imitam calutul suparat (fornaim din buze),plescaim din
limba,umflam si sugem obrajii
- ordinea de emisie : mai intai L si apoi R
- cantam refrene folosind silabele LA-LA-LA
Facand toate acestea,sub forma de joc, in fiecare zi, o sa-l pronunte mai intai pe L si
mult mai tarziu pe R
Atunci cind ii zimbim copilului, cind vorbim sau ne jucam cu el, el ne priveste, ne
zimbeste, da din picioruse sau gingureste. Daca aceasta interactiune ii place e posibil
chiar sa se supere atunci cind punem capat jocului.
2. Apoi, copilul ne indica, prin sunete si/sau limbaj corporal, ca prevede ce va urma
si ca vrea sa continue jocul.
De exemplu, daca ne oprim sa-l facem sa sara pe genunchi, va sari singur ca sa ne
ceara sa continuam. Daca nu reactionam, copilul va persevera si va insista ca sa ne
22
faca sa intelegem ca doreste ca jocul sa continue!
3. Mai tirziu, copilul incepe singur jocul (scotind un sunet, pronuntind un cuvint sau
facind un gest in raport cu jocul) si asteapta sa participam. In prezent el poate juca
rolul pe care l-am detinut inainte si poate lua singur initiativa jocului. De exemplu, isi
pune mina la ochi pentru a incepe jocul "cucu bau!" sau isi agita bratele pentru a
cinta un anumit cintecel (cu joc de miini - marionete) impreuna cu noi. Acum el stie
in ce moment ii vine rindul la joc.
4. Si mai tirziu.
Pina acum, copilul nu s-a putut concentra decit pe un singur lucru odata. Atentia lui e
monopolizata de un deget, de un ursulet sau de persoana care se joaca cu el.
Pe urma copilul va ajunge sa aibe capacitatea de a fi atent si la obiectul jocului dar si
la persoana cu care se joaca. Aceasta este o etapa importanta! Atunci cind copilul a
invatat sa-si canalizeze atentia de la un punct de interes la un altul va fi mai mult in
masura de achizitiona elementele de limbaj pe care incercam sa-l invatam si care ii
vor permite sa inteleaga si sa vorbeasca.
Sigur, jucariile sunt folositoare in unele jocuri, dar totusi, daca jocul este amuzant si
util pentru copil, aceasta este mai ales datorita faptului ca il joaca impreuna cu noi.
De fapt, cea mai grozava jucarie suntem NOI.
Atunci cind ne jucam dupa metoda "celor 3 A", cream excelente posibilitati de a
vorbi. Asa dam ocazia copilului sa aibe ceva de spus si un context pentru a o face,
ceea ce-i procura o satisfactie si il incurajeaza sa-si continue eforturile.
Gata, vine si CAPITOLUL 6 - Adaugati limbaj la interactiune
Va rog sa aveti rabdare cu mine si sa scuzati inerentele greseli din text datorate
traducerii sau transcrierii...
Ca parte a procesului de a va lasa copilul sa preia initiativa, deja ati adaugat limbajul
in conversatia dvs. cu copilul.
In acest capitol vom invata cum sa adaugam cuvinte astfel incit sa ajutam copilul sa
inteleaga mai bine lumea inconjratoare si sa se exprime. Veti invata de asemenea
cum sa va stabiliti obiective de comunicare pentru a va ajuta copilul sa treaca la
urmatorul stadiu de comunicare.
23
invata ce inseamna acestea si asta e un pas important in drumul catre folosirea
limbajului articulat.
24
entuziast si animat, folositi multe sunete amuzante si gesturi. Daca va pomeniti
repetind acelasi lucru de mai multe ori, continuati; aceasta face parte din modul de a
vorbi cu un copil aflat in acest stadiu de comunicare si in acest mod ii atrageti
atentia. Daca copilul este linistit si nu interactioneaza usor, nu deveniti si dvs. linistit.
Cu cit copilul aude mai mult vocea dvs., cu atit va descoperi mai mult si va si folosi
mai mult.
25
Cuvinte descriptive: moale, mare
Cuvinte care descriu actiuni: doarme, mananca, imbratiseaza-l
Cuvinte care descriu simtaminte: fericit, trist, obosit
Cuvinte locative: sus, jos, sub
Cuvinte sociale: somn-usor, pa-pa
Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei
Intrebari: ce, unde
Care cuvinte ar trebui folosite in conversatia cu copilul dvs?
Incepeti cu cuvinte despre obiectele carora copilul le acorda cel mai mare interes
cuvinte pe care le intelege care ii comunica prin actiuni sau gesturi pe care inca nu le
poate rosti. Ginditi-va la cuvintele pe care copilul ar dori sa le spuna. De ex dvs ati
vrea ca el sa invete cuvintul olita dar poate copilului nu-i pasa despre acest cuvint.
Poate mai degraba ar vrea sa rosteasca catelus sau inghetata pentru ca acestea
sunt cuvinte care il intereseaza. In momentul cind copilul incepe sa foloseasca in jur
de 50 de cuvinte ar putea fi gata sa combine cuvintele in propozitii de un cuvint sau
doua. Atunci cind adaugati cuvinte noi, ii oferiti baza pentru mai tirziu. Cuvintele
care descriu actiuni ca de ex impinge, sare sau doarme sunt foarte importante
pentru ca se combina usor cu alte cuvinte pentru a face propozitii simple.
Spuneti mai putine: folositi propozitii simple, scurte, pentru ca el nu poate absorbi
multa informatie deodata. Atunci cind spuneti mai putine, e mai usor pentru copil sa
inteleaga si sa-si aminteasca cuvintele pe care le-ati folosit.
Accentuati: faceti in asa fel incit cuvintele importante sa fie accentuate (evidentiate).
De ex in propozitia aceste ceai e foarte fierbinte cele mai importante cuvinte sunt
ceai si fierbinte. Accentuind aceste cuvinte, atrageti atentia copilului si il ajutati
sa le inteleaga si sa le invete. Pentru a accentua cuvintele folositi o voce foarte
animata, spuneti cuvintele respective putin mai tare sau schimbati tonul vocii.
26
lent des-s-s-chis. Puteti de asemenea sa folositi pauze mici intre cuvinte.
Aratati: Copii mici invata limbajul cel mai bine atunci cind asociaza o imagine cu
respectivul cuvint. Ajutoarele vizuale sunt utile pentru a arata intelesul unor cuvinte.
In momentul cind intelegeti modurile diferite de a le folosi, puteti decide pe care sa
le folositi. Exista 3 posibilitati de baza pentru a folosi ajutoarele vizuale: 1.aratind
obiectul sa aratind catre obiectul despre care vorbiti, 2.adaugind actiuni, gesturi sau
semne linga cuvinte si 3. folosind imagini ale lucrurilor despre care vorbiti.
1. Aratind obiectul sau aratind catre obiectul respectiv ajuta copilul in doua moduri.
Daca dvs vorbiti, atunci il ajuta sa inteleaga despre ce vorbiti. Daca el va trimite un
mesaj, aratati catre obiectul despre care vorbeste. Aceasta ii va arata copilului ca
ascultati si ca intelegeti ceea ce spune.
2. Folosind actiuni, gesturi si semne atunci cind vorbiti, va va ajuta sa ii aratati
copilului ceea ce spuneti. De ex puteti scutura din cap cind spuneti nu, puteti sa va
ridicati miinile in sus cind ii spuneti vrei sus? sau sa fluturati mina cind ii spuneti
pa,pa. Aceasta va ajuta copilul sa va inteleaga cuvintele dar ii va arata de
asemenea un mod de a comunica fara cuvinte, mod pe care ar putea sa invete sa-l
foloseasca.
3. Aratind imagini sau aratind inspre imagini va ajuta copilul sa inteleaga despre ce
vorbiti atunci cind obiectele reale nu sunt in raza vizuala. Unele imagini sunt mai
usor de inteles decit altele. In cazul in care copilul este inca in faza de a invata sa
recunoasca imaginile, folositi fotografii sau desene. Aratati-i obiecte si persoane
cunoscute lui. Vorbiti despre imaginile din cartile lui favorite si asezati obiectele reale
linga fotografii pentru a-l ajuta sa faca legatura. Folositi imaginile pentru a ajuta in
conversatia cu copilul mai degraba decit a-l testa ca sa vedeti ce stie.
Repetati, repetati, repetati: repetati cuvintele des in situatii diverse. Cu cit copilul
le aude mai des, cu atit mai usor le va intelege si isi va reaminti ce inseamna si cu
atit mai mult va incerca sa le spuna si el. Repetati cuvintele de mai multe ori
deodata, apoi asteptati si lasati copilul timp sa va raspunda, apoi repetati-le din nou.
Puteti repeta cuvintele combinindu-le cu o varietate de alte cuvinte ca de exemplu:
dam soseta jos, dam pantalonii jos, dam pantofii jos. Repetati cuvintele in
situatii diverse. Nu insistati daca nu va repeta cuvintul, poate inca nu este gata.
27
si in ce limba si pastrati acest obicei. De ex ii puteti vorbi copilului in engleza (lb.
Materna) tot timpul, iar bunica i-ar putea vorbi copilului in alta limba. Daca decideti
asta, nu amestecati limbile. Copilul dvs trebuie sa stie ce limba sa astepte atunci
cind comunica cu o persoana cunoscuta. Daca aude aceeasi persoana schimbind
limbile intre ele, acesta va fi confuzat.
- o locatie, o limba in aceasta abordare copilul invata o limba intr-un loc si o alta in
alta locatie. De ex puteti folosi o limba acasa si poate invata alta la gradinita.
Puteti discuta cu un specialist daca sunteti ingrijorata asupra limbii in care sa vorbiti
copilului, mai ales daca are intirzieri in vorbire. Oricum, retineti copilul va invata
cel mai bine atunci cind comunicarea cu el se face in limba in care DVS va simtiti cel
mai comfortabil.
Atunci cind alegeti obiectivele de comunicare pentru copilul dvs., ginditi-va ca ele
trebuie sa fie folositoare, specifice si realiste.
Folositoare obiectivul stabilit pentru a-l face pe copilul dvs sa profite cind ii vine
28
rindul in conversatie ar trebui sa-i usureze copilului posibilitatea sa ceara ceva si sa
exprime ceea ce vrea sa spuna cu adevarat. Alegeti obiective avind in minte ceea ce
copilul ar dori exprime, mai degraba decit ce va ginditi dvs ca ar vrea sa spuna.
Exemplul 1: Transformarea unui gest sau actiune intr-un cuvint pe care copilul
incearca sa-l imite
Robert este in stadiul de Comunicator care are un stil de comunicare refractar. El
comunica printr-o combinatie de privire, actiune, gesturi si citeva sunete. Totusi, de
obicei isi exprima cererile folosind actiuni si gesturi. De exemplu, cind este pe leagan
si doreste ca tatal sau sa impinga leaganul, se leaga el inainte si inapoi. Tatal l-a
auzit recent folosind sunete care sunt de fapt primele sale incercari de a rosti
cuvinte, in special in timpul jocurilor, astfel incit el considera ca Robert poate invata
sa imite un cuvint, chiar daca este vorba doar de un singur sunet.
Obiectiv: Dupa ce tatal spune utza, Robert va imita la rindul sau cuvintul (sau va
rosti un sunet care sa exprime acest lucru) pentru a cere impingerea leaganului.
Obiectivul este folositor: Lui Robert ii place sa se dea in leagan, astfel incit va dori
sa-si exprime dorinta pentru aceasta actiune
Obiectivul este specific: Tatal lui Robert va sti cind copilul va atinge acest obiectiv
Obiectivul este realist: Robert foloseste sunete ca buu pentru Bau. De aceea
acest obiectiv este in zona de atingere pentru Robert.
Pentru a-l ajuta pe Robert sa atinga acest obiectiv, tatal sau face urmatoarele
lucruri:
- incepe prin a-l pune pe Robert in leagan si spunind unu, doi, trei... apoi il
asteapta pe Robert sa ceara impingerea leaganului. Robert face ceea ce face
intotdeauna - se leagana inainte si inapoi. Dar de data asta tatal nu impinge
leaganul. Spune utza! imediat ce Robert incepe sa se legene inainte si inapoi.
Robert repeta actiunea si tatal spune utza! din nou, asigurindu-se ca spune asta
atunci cind Robert se leagana. Pentru ca acesta sa realizeze sa acest cuvint este un
alt mod de a cere impingerea leaganului.
- Tatal asteapta si il invita pe Robert sa incerce sa spuna cuvintul utza aplecindu-se
catre el si afishand o mina de asteptare pe fata zimbind, ochii mari deschisi si
sprincenele ridicate.
29
- Tatal repeta Utza! cind Robert continua sa se legene si apoi asteapta din nou. De
aceasta data Robert primeste mesajul si spune Uu. Tatal spune utza si imediat
impinge leaganul dar nu foarte tare, astfel incit se va opri in curind si o pot lua de
la capat!
- Tatal repeta secventa de mai multe ori. Intotdeauna spune utza atunci cind
Robert se leagana pentru ca Robert trebuie sa inteleaga ca spunind utza trimite
acelasi mesaj ca si gestul leganatului. Curind Robert va realiza ca leganatul nu mai
functioneaza. Va astepta ca tatal sa spuna utza si apoi va imita cuvintul spunind
uu
- Dupa ce Robert va imita utza de foarte multe ori, tatal va spune unu, doi, trei...
si api va astepta sa vada daca Robert poate rosti uu in loc de utza fara a-si auzi
tatal rostind cuvintul. Dar acest proces este unul de durata.
Exemplul 2: Invatarea unui cuvint care exprima o actiune (pentru a creste varietatea
cuvintelor)
Sofia este un copil aflat in stadiul Primelor cuvinte si foloseste cuvinte singulare si
multe gesturi. Spune cuvinte ca baba pentru biberon, sus, caine, mama si
tata dar foloseste foarte putine cuvinte care descriu actiuni.
Obiectivul este folositor: sunt multe lucruri pe care Sofia ii cere mamei sa le
deschida, asa ca mama stie s-o motiveze sa foloseasca acest cuvint.
Obiectivul este specific: Mama va sti cind Sofia a atins obiectivul
Obiectivul este realistic: Sofia deja foloseste cuvinte simple incluzind 2 cuvinte care
descriu actiuni astfel incit acest obiectiv poate fi atins
30
Daca Sofia nu incearca sa spuna cuvintul dupa ce mama incearca de citeva ori,
atunci ea rosteste cuvintul si apoi deschide usa (geanta, cutia).
Odata ce copilul a aratat progrese, e important sa il incurajati sa foloseasca ceea ce
a invatat. Atunci cind sunteti absolut sigur ca a progresat, lasati-l sa inteleaga ca
astept la rindul lui sa aplice ceea ce a invatat. Daca nu foloseste cuvintul atunci cind
sunteti siguri ca poate, de exemplu asteptati putin mai mult incurajindu-l cu o privire
si un zimbet care ii spune ca dvs stiti ca poate sa-l rosteasca. Spuneti dvs cuvintul si
asteptati din nou. Atunci cind il rosteste, impartasiti cu el entuziasmul si raspundeti-i
imediat. Daca nu-l rosteste sau nu face ceea ce asteptati dvs, incercati din nou cu
alta ocazie. Amintiti-va: comunicarea trebuie sa fie intotdeauna o experienta fericita
atit pentru parinte cit si pentru copil!
Cuvinte singulare:
Oameni importanti pentru copil: bebe, numele celor din familie si prieteni, numele
copilului, tata, bunica, bunicul, mama, numele animalelor de companie
Mincare, bautura, ora mesei: mar, banana, paine, bobo, brinza, biscuite, suc, lapte,
apa
Partile corpului: buric, ureche, ochi, gura, nas, mina, deget,burtica
Haine: bavetica, cizme, haina, scutec, pijama, pantof, soseta
Obiecte casnice: pat, paturica, sticla, cana, usa, gunoi, chei, lumina, TV
Obiecte din afara casei: floare, parc, ploaie, scoala, cer, zapada, magazin, leagan
Animale: urs, albina, pasare, iepure, fluture, pisica, catel, leu, maimuta
Vehicule: bicicleta, autobuz, masina, tren, avion, camion
Jucarii si jocuri: minge, cuburi, carte, papusa, cucu-bau
Cuvinte care descriu actiuni: bang, sufla, prinde, danseaza, bea, maninca, zboara,
cade, loveste, pupa, deschide, toarna, alearga, cinta, stai, stop, arunca, spala, gidila
Cuvinte descriptive: gata, mare, stricat, curat, rece, murdar, uscat, cald, putin, mult,
frumos, pe, dragut, adormit, umflat, ud
Cuvinte care descriu timpul: dimineata, seara, acum, azi, miine, diseara
Sentimente: suparat, fericit, furios, trist, speriat, bolnav, obosit
Locatii: dupa, jos, aici, inauntru, pe, afara din, peste, acolo, sub, deasupra
Cuvinte sociale: pa-pa, buna, te iubesc, buna, nu, da, scuze
Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei, al cainelui
Intrebari: ce, unde, cind, cine, cum
31
Propozitii de 3 cuvinte
Persoana+actiune+ obiect: mami pupa ursul, tata arunca mingea
Persoana+actiune+locatie: bebe pune soseta, ascunde-te sub masa
Persoana+actiune++ descriptive: vreau camion mare, masina merge repede
1 jOCUL CU PARTENERI
Verificand aceste enunturile de mai jos, care descriu copilul dvs, aceasta va va ajuta
sa:
-reactioneaza surazand
-ii place sa fie leganat si ridicat pt joaca
-imita miscarile limbii
-repeta un gest sau un sunet,daca noi il imitam
-prin privire si limbaj corporal, arata ca ii face placere jocul cu-cu
-ne imita cand atingem o jucarie
-imita sunetele din timpul jocului(de ex cum face vaca? muuuuu)
32
-participa la jocuri colective, cum ar fi "prinde mingea"
-urmeaza regulile unui joc simplu
-
-manipuleaza intrerupatoare,robinete,telecomanda tv
-ii place sa puna in functiune jucarii mecanice
-construieste ansamble si diferite constructii utilizand mai multe elemente
-se joaca cu apa,nisip,plastilina
-incepe sa se joace cu creionul pe o foaie de hartie
-lanseaza o minge cu piciorul sau mana, dar nu stie inca sa o prinda
3 JOCURILE IMAGINARE
Copilul incepe sa "se joace de-a..." de indata ce aptitudinile sale de joc sunt relativ
dezvoltate ,atunci cand reuseste sa inteleaga mai bine ceea ce se petrece in jurul
lui.COPILUL AL CARUI JOC IMAGINAR ESTE BINE DEZVOLTAT ARE MAI MARI SANSE
SA-SI INSUSEASCA LIMBAJUL.
33
Cunoscand aptitudinile de joc imaginar ale copilului nostru vom putea "sa ne jucam
de-a..." impreuna cu el, asa incat il putem ajuta sa se amuze si sa invete deopotriva
Parcurgand informatiile de mai jos, vom recunoaste nivelul jocului imaginar la care
se afla copilul nostru, ce anume ii face placere
La inceput, copilul se joaca de-a... de unul singur,cu o jucarie sau un obiect, fara sa
ne ceara participarea.
- impinge un tren pe podea
-isi imbratiseaza ursuletul
-loveste cu ciocanul de jucarie
-bea un lichid imaginar dintr-o cescuta!
-impinge caruciorul
Apoi ,incepe sa ne ceara sa participam alaturi de el ,combina doua jucarii sau doua
obiecte si incepe sa imite treburi casnice, observate la parinti
-ne propune sa gustam din biscuitii facuti de el
-ne piaptana parul
-ne da papusa lui sa o luam si noi in brate
-isi pune ursuletul pe scaunel
-ii da papusii biberonul
vrea sa ajute la spalatul vaselor
Mult mai tarziu, copilul se joaca in maniera "joc de rol"(persoane indragite din
anturaj,personaje din povesti) si retraieste experiente ce i-au ramas in memorie.
Jocul ii permite copilului achizitia numeroaselor aptitudini care-l vor ajuta in viitor:nu
numai abilitati motrice si abilitati de rezolvare a problemelor cat si mijloace de a
comunica
34
experiente pentru a-l ajuta sa invete ,creeam momente de destindere ,de bucurie in
timpul carora copilul invata sa:
-focalizeze atentia
-imite sunete si actiuni
-actioneze cand ii vine randul
-prevada ceea ce se va intampla
-recunoasca faptul ca un obiect ascuns continua sa existe
-invete cuvinte noi
-se joace de-a...(jocul de a pretinde ca..)
Primele jocurifara...jucarii!
CUCU!
APOI
UNDE ESTI?
JOCURI DE URMARIRE
PENTRU INCEPUT...
APOI
VIN!
similar cu "stai ca-l prind" numai ca de data asta asteptati un semn de la copil pt a
pune mana pe el(de ex sa se intoarca sa va priveasca). apoi, poate, copilul insusi o
sa va alerge!
35
MAI APOI
UNDE ESTE?
PT INCEPUT
Ia jucaria!
Apoi...
A disparut!
Atrageti atentia copilului plansand una din jucariile preferate in campul sau
vizual.incurajati copilul sa priveasca jucaria in timp ce o indepartati usor.nu uitati sa
numiti jucaria si sa descrieti ce se intampla.repetati jocul
Mai tarziu
Gaseste-o!
JOCURI CU CUBURI
PENTRU INCEPUT
Incerc si eu!
Lasati copilul sa se joace cu cuburi.daca duce unul la gura, loveste cu el,il lasa sa
cada sau il arunca imitati-l asteptand reactia lui.Dupa ce va jucati in acest fel
alternativ, aratati-i alte modalitati de utilizare a cuburilor.
APOI
In cutie
Puneti cu randul cuburi in cutie .de indata ce le-ati pus pe toate, goliti cutia
SUPRAPUNERE
suprapuneti mai multe cuburi, asteptand ca bebe sa faca si el la randul sau acelasi
36
lucru
MAI TARZIU
Iata o masinuta
construiti masini, poduri sau casute din cuburi.incurajati copilul sa va ajute, apoi sa
realizeze propriile constructii.intrebati-l ce anume a reusit sa construiasca.
SA CONSTRUIM
JOCURI CU ALIMENTE
Sa desenam cu budinca
Puneti budinca intr-un recipient (de exemplu pe o tavita de biscuiti) puneti copilului o
tablita in fatasi instalati-va in fata lui.incurajati copilul sa exploreze budinca cu
degetele.lasati copilul sa preia initiativa si urmati-i exemplul.daca ezita,aratati-i
diverse miscari ale degetelor si mainii ,acompaniindu cu sunete comice(pluff,etc) .ne
murdarim,dar ne si distram!
Pentru cele care vor sa stie cum se stabileste stadiul de comunicare al copilului:
Stadiul de comunicare al copilului meu
Pentru a afla mai multe despre stadiul de comunicare al copilului dvs., completati
urmatoarea lista. Pe masura ce cititi urmatoarele declaratii, puneti un I, U, R sau N
la fiecare pentru a arata cit de bine il descrie declaratia respectiva pe copilul dvs.:
I = Intotdeauna
U = Uneori
R = Rar
N = Niciodata
Uneori, abilitatea unui copil de a intelege linmbajul este mult mai dezvoltata decit
abilitatea sa de a se exprima. Este posibil ca piticul dvs. sa se afle la un stadiu in
ceea ce priveste exprimarea si la un altul mult mai avansat in ceea ce priveste
intelegerea.
DESCOPERITORUL
Intelegere (Descoperitorul inca nu intelege ce inseamna cuvintele)
Copilul meu...
____ se uita la mine atunci cind vorbesc sau ii cint
____ zimbeste atunci cind ii zimbesc sau cind ii vorbesc
____ recunoaste vocile familiare
____ isi intoarce capul catre sunetele pe care le aude
____ raspunde cind este strigat pe nume uitindu-se catre mine, miscindu-si trupul
sau oprindu-se
____ recunoaste citeva gesturi (ca de exemplu gesturile pentru sus sau nu
____ anticipeaza urmatoarea etapa dintr-o rutina zilnica
37
Exprimare
Copilul meu...
____ plinge sau miriie atunci cind e somnoros, ii este foame sau nu se simte
comfortabil
____ foloseste diferite feluri de plinset, in functie de nevoile sale
____ scoate sunete atunci cind i se vorbeste sau i se zimbeste
____ pronunta vocale ca de exemplu a, u si e
____ pronunta consoane ca de exemplu bu, gu sau ma
____ imita sunete pe care le aude
____ ma imita inapoi atunci cind imit la rindul meu un sunet pe care l-a scos
____ imita actiuni simple ca de exemplu sa loveasca tavita de la scaunul de masa
____ repeta sunete ca de exemplu ba-ba-ba sau nu-nu-nu
____ inchide ochii sau se intoarce atunci cind nu vrea ceva
____ se uita la, se intinde catre sau se misca catre obiecte sau persoane de care
este interesat
COMUNICATORUL
Intelegere
Copilul meu...
____ intelege cuvinte familiare in situatii de rutina ca de exemplu pa-pa sau sus
____ intelege numele obiectelor familiare ca de exemplu biberon, apa, biscuite
____raspunde la intrebari simple ca de exemplu unde este ursuletul deplasindu-se
catre obiect, uitindu-se la el sau aratindu-l
____ poate urma indicatii simple insotite de gesturi (ca de exemplu atunci cind
facem cu mina si spunem in acelasi timp pa)
____ cunoaste intelesul interdictiei nu
Exprimare
Copilul meu...
____ ma ia de mina si ma trage catre obiectele pe care le doreste
____ imi atrage atentia catre obiecte sau persoane dindu-mi-le sau aratindu-mi-le
sau aratind inspre ele
____ imita actiuni cum ar fi batutul din palme (aplaudatul)
____ imita sunete
____ foloseste citeva gesturi, ca de exemplu da din cap pentru a exprima nu sau
face cu mina pentru a exprima pa
____ se uita la sau arata catre ceea ce vrea sau in ceea ce este interesant si apoi se
uita la mine
____ scoate sunete care seamana cu niste cuvinte
____ face alaturari de sunete care aproape ca suna ca un limbaj
38
Exprimare
Copilul meu...
____ foloseste cel putin 3 cuvinte (sau semne, sau arata catre poze) pentru a
comunica
____ foloseste mai multe gesturi sau sunete decit obisnuia sa foloseasca
____ imita sunete (ca de exemplu cele scoase de animale) si cuvinte
____ foloseste intre 10 si 25 de cuvinte sau semne
____ arata catre 10 sau mai multe poze pentru a comunica
____ foloseste 25 pina 50 de cuvinte sau semne
COMBINATORUL
Intelegere
Copilul meu...
____ poate raspunde la intrebari ca de exemplu Ce vrei sa incalti?
____ intelege intrebari care incep cu cine ca de exemplu cine e la usa?
____ stie intelesul urmatoarelor concepte: pe...., in....., sub....., ......mare, ......mic
____ poate sorta obiecte pe categorii, ca de exemplu animale si jucarii
____ poate asculta povesti simple
Exprimare
Copilul meu...
____ combina 2 cuvinte sau semne impreuna, ca de exemplu vrei suc, nu somn
____ foloseste cel putin 50 cuvinte
____ pune intrebari folosing un ton ascendent (ca de exemplu mami dormi?)
____ pune intrebari care incep cu ce si unde ca de exemplu Ce e asta?
____ combina 3 cuvinte impreuna ca de exemplu Vrei mai mult suc? sau Eu nu
caciula
____ se refera la sine folosindu-si numele
Pentru a afla in ce stadiu se afla copilul dvs. urmariti stadiul cel mai avansat de la
Intelegere la care ati raspuns cu I sau U pentru cel putin 3 afirmatii. Acesta este
stadiul de comunicare al copilului dvs. pentru Intelegere.
Acum uitati-va pentru cel mai avansat stadiu sub Exprimare la care ati marcat un I
sau U la prima afirmatie in respectiva lista.
Acesta este stdiul in care se afla copilul dvs. la capitolul Exprimare.
De obicei, stadiul pe care ar trebui sa-l aveti in vedere va fi cel de Exprimare.
Am inceput sa traduc Cap. 8 dar inca nu l-am terminat. Incep insa postarea primei
parti...
CAPITOLUL 8
SA IMPARTIM CARTILE!
Cartile introduc copiii intr-o lume cu totul noua. Atunci cind ii cititi unui copil, ii
ajutati mintea sa creasca si sa se dezvolte. De asemenea va bucurati si de sansa de
a imparti impreuna citeva clipe placute. In acest capitol veti afla cum sa va ajutati
copilul sa invete limbajul atunci cind cititi impreuna. Veti invata si citeva moduri
simple de a deschide drumul catre lectura si scriere, activitati pe care le va deprinde
mai tirziu.
39
Lectura din carti reprezinta un timp special pentru dvs. si copil, moment in care
amindoi va bucurati de sentimentul de apropiere. Mai mult decit atit, cartile
conecteaza copilul cu lumea exterioara lumea lui si alte lumi noi. Acestea il
transporta in locuri si situatii interesante, multe din ele necunoscute.
Unul din cele mai bune lucruri despre carti este faptul ca imaginile si cuvintele pot fi
citite la nesfirsit. Spre deosebire de vorbire, care dispare imediat ce termini de
vorbit, povestile si cuvintele din carti revin in acelasi fel de cite ori citim cartea. Acest
lucru face ca invatarea noilor cuvinte si idei sa devina mult mai usoara pentru copil.
Cu cit incepeti mai devreme sa cititi si sa spuneti povesti copilului, cu atit mai
devreme lectura va deveni o parte importanta si frumoasa din viata lui. Lectura cu
voce tare catre copil este cel mai important lucru pe care il puteti face pentru a
construi cunostintele pe care acesta trebuie sa le invete. Incercati ca acest moment
al lecturii sa faca parte din fiecare zi. Luati o carte cu dvs oriunde va duceti la o
programare la doctor, in autobuz, in masina, la magazin...oriunde. Puteti chiar lua si
carti de plastic pe care sa le folositi in timpul baii.
Stati fata-in-fata
O parte importanta a lecturii este asezarea aproape de acesta si fata-in-fata (sa va
puteti vedea fata unul la celalalt). Atunci cind impartiti o carte, la inceput probabil va
fi mai dificil sa faceti si una si alta (sa cititi si sa stati si fata in fata), dar este
important sa gasiti o cale de a realiza acest lucru.
OAA (observam, asteptam si ascultam) si lasati copilul sa citeasca cartea in felul lui
Timpul povestilor este de asemenea timp pentru conversatie, nu doar pentru a sta si
asculta. Pentru a obtine efectul maxim, copilul dvs. trebuie sa fie implicat activ.
Atunci cind considerati ca este gata, lasati-l sa aleaga cartea, tineti-o si dati paginile.
Odata ce ati citit ce este pe pagina respectiva si i-ati aratat imaginile, lasati-i timp sa
se uite si asteptati sa vedeti ce face sau spune. Petreceti mai mult timp la paginile
care il intereseaza cel mai tare. La inceput, copilul probabil va sta doar citeva minute
atunci cind ii cititi. Daca il lasati sa citeasca cartea in felul lui, va incepe sa-i placa
sa imparta cartile cu dvs si, in timp, va putea petrece mai mult timp si se va uita la
carti mult mai des.
40
Oferiti-i copilului sansa sa va raspunda
Atunci cind ii cititi copilului, nu ar trebui sa fiti singura ce comunica. Oferiti-i
oportunitati sa comunice si el in timpul acestei activitati. Nu va ginditi la lectura ca la
ceva ce faceti pentru copilul dvs. Ginditi-va ca la un lucru pe care il faceti impreuna
cu copilul dvs.
- carti interactive
41
Realizati carti de tip flip-flap folosind constructii din hirtie. Ascundeti o imagine
interesanta sub o usita. Sau creati o carte de tipul atinge si simte cu diferite
texturi care pot fi explorate de copilul dvs cum ar fi bucati de lina, bumbac sau piele.
Precizare:
Introducere
42
Concluzii
Printul care se credea o pasare: poveste populara la moda celor "3 A"
Index
43