Teoriile organizrii i conducerii.

Studiu de caz: Analizai n organizaiile actuale

Teoria Factorilor X i Y a lui Douglas McGregor

Organizaia, ca subiect de analiza teoretic, evolueaz, dup cum reliefa Richard Scott n
lucrarea Organizations. Rational, Natural and Open Systems, de la un sistem nchis ctre unul
deschis (subliniind relaiile dintre organizaii i mediu), de la un sistem rational ctre unul social
(accentuand nelegerea i funcionarea organizaiilor, mai nti ca sisteme mecanice, raionale, iar
apoi ca sisteme naturale, asemntoare organismelor vii).

Putem contura patru mari perioade n evoluia istoric a teoriilor despre organizaii:

a. organizaii ca sisteme raionale i nchise (1900 1930)

b. organizaii ca sisteme naturale i nchise (1930 1960)

c. organizaii ca sisteme raionale i deschise (1960 1970)

d. organizaii ca sisteme naturale i deschise (dup 1970).27

1. Teorii clasice ale organizrii i conducerii

a. organizaii ca sisteme raionale i nchise (1900 1930)- trateaz o latur formal de organizare.

n aceast etap principalele perspective teoretice dezvoltate sunt: managementul tiinific

(Frederick Taylor), teoria administrrii i organizaiei (Henry Fayol) i teoria birocraiei

(Max Weber).

Frederick Taylor (1856 1917) n lucrarea sa fundamental, Principiile

managementului tiinific, a pus n eviden problemele majore cu care se confruntau

organizaiile, i anume: ineficiena muncii prestate de ctre muncitori i lupta permanent

dintre patronat i angajai. El a identificat i cauzele acestui fenomen: teama de omaj a

muncitorilor.

Concepia sa poate fi sintetizat n urmtoarele principii:

dezvoltarea unei concepii tiinifice despre actul i procesul managerial; selecia tiinific a
personalului; pregtirea tiinific a personalului i dezvoltarea sa;cooperarea strns dintre
conducere i angajai; diviziunea muncii individuale i fizice;amplificarea coninutului
economic al muncii cadrelor tehnice; analiza procesului de munc prin descompunerea n
elemente componente; evidena strict a timpului de munc i normarea muncii; unificarea i
standardizarea uneltelor de munc i proceselor tehnologice;aplicarea salarizrii n acord pe
baza unor indicatori specifici.

HENRY FAYOL (1841-1925)- este considerat creatorul curentului managementului

administrativ. A elaborat doctrina gestiunii ntreprinderii i a pus n valoare funciunea
administrativ.

Principiile managementului tiinific, formulate de H. Fayol, sunt:

 diviziunea muncii; autoritatea;disciplina;unitatea de comand; subordonarea intereselor
individuale fa de cele ale ntreprinderii; remunerarea, cinstit i corect;centralizarea ca
soluie optim pentru fiecare caz n parte; ierarhia; comenzile (reprezentnd materialele i
oamnenii) s se afle n locurile i la timpul potrivit; echitatea (managerii trebuie s fie coreci
i amabili cu subordonaii) stabilitatea personalului;iniiativa s fie liber, chiar cu riscul unor
greeli; spiritul de echip.30

MAX WEBER (1864-1920)- este creatorul curentului managementului birocratic i

promotorul unei sociologii comprehensive bazat pe tipurile ideale argumentate n lucrarea
Economy and society n lucrarea sa, M. Weber distinge trei tipuri de organizaii care se
difereniaz n funcie de maniera n care este legitimat putere. M. Weber identific autoritatea
carismatic, autoritatea tradiional i autoritatea relaional-legal. Cel de-al treilea tip de
autoritate corepsunde cu forma birocratic.

b. organizaii ca sisteme naturale i nchise (1930 1960)- curentul managerial poart numele de
behavioural management

Cei mai de seam adepi ai colii relaiilor umane i totodat ai teoriilor neoclasice au fost:
Elton Mayo, Abraham Maslow, Douglas McGregor.

E. Mayo a artat c muncitorii acioneaz conform sentimentelor i emoiilor. El a apreciat

c, dac muncitorul este tratat cu respect i se vine n ntmpinarea dorinelor lui vor avea de ctigat
att managementul ct i muncitorul.

Abraham Maslow a teoretizat existena a cinci tipuri de nevoi pe care le-a aezat sub forma
unei piramide n cadrul creia nevoile psihologice erau situate la baz, iar cele de autorealizare n
vrful piramidei.

n anul 1953, D. Mc.Gregor a nceput s formuleze ideea care mai trziu a schimbat
concepia sa asupra managementului: un manager care crede c, n general, oamenii sunt lenei, de
nedemni de ncredere i pe poziii contrare cu a lui va lua decizii mult diferite fa de un manager
care privete oamenii ntr-un mod constructiv i prietenos.

2. Teorii i orientri contemporane

c. organizaii ca sisteme raionale i deschise (1960 1970)- accentual este pus pe relaia
organizaie-mediu, aceasta fiind considerat o surs primordial pentru informaii i tehnologie care
asigur supravieuirea organizaiei.

d. Teoriile de contingen-acestea susin c orice problem are organizaia, aceasta trebuie rezolvat
nu n modul general, ci n funcie circumstan.

TOM BURNS i G.M. STALKER

 Cei doi au studiat o serie de firme din industrii diferite, concluzionnd c organizaiile difer
n funcie de mediu i identificnd dou tipuri de organizaii:

- tipul mecanic corespunde unor condiii relativ stabile ale mediului, are o ierarhie foarte clar a
autoritii i o difereniere strict a sarcinilor de realizat. Comunicarea pe vertical, supunerea fa de
superiori, loialitatea se bucur de o mare importan.

- tipul organic corespunde unor condiii instabile, saturate de probleme noi i care nu pot fi
distribuite specializrilor existente.

JOAN WOODWARD-este un sociolog britanic care a susinut ca tehnologia joac un rol determinant
n stabilirea particularitilor administrative ale organizaiei.

Teoria X si Teoria Y

Teoria X si Teoria Y au fost elaborate de Douglas McGregor in 1960 in lucrarea The Human
Side of Entreprise. In realitate, acestea reprezinta seturi de presupuneri care subliniaza atitudinile si
credintele conducatorilor, intr-un cuvant, filosofia acestora cu privire la comportamentul lucratorilor.

Teoria
numar
eficient
trebuie Xsa defineste
Teoria existe un structurile
mediu
X defineste de bine
foarte conducere
structurile de tip
de conducere
controlat deautoritar,este o teorie
tip autoritar,este negativa
o teorie si contine
negativa un un
si contine
numar de afirmatii conform carora oamenilor le displace total munca si ca pentru a indeplini
sarcinile eficient trebuie sa existe un mediu foarte bine controlat.

Oamenii au aversiune fata de munca si vor face orice pentru a o evita;

Deoarece oamenilor le displace munca, managerii trebuie sa-i constranga, sa-i controleze si
sa-i dirijeze pentru a se realiza obiectivele organizatiei;
In general, oamenii trebuie condusi deoarece au ambitii reduse si evita responsabilitatile; ei
sunt preocupati, in special , de securitate.

De pe urma acestor presupuneri putem concluziona ca mediul in care muncitorii isi desfasoara
activitatea este un mediu puternic controlat in care conducatori ia deciziile si muncitorii primesc
ordinele. Conform acestei teorii factorii ce motiveaza muncitorii sunt legati de preocuparea pentru
securitatea personala.

Teoria Y, pe de alta parte, presupune ca lucratorii accepta responsabilitati si muncesc pentru

atingerea scopurilor organizatiei, daca astfel isi ating scopuri personale :

Oamenii nu resping instinctual munca, aceasta fiind de fapt o parte importanta a vietii lor;
Oamenii vor munci pentru atingerea obiectivelor de care ei se fac responsabili, adica au
capacitatea de a se automotiva
Responsabilitatea pentru realizarea obiectivelor exista in functie de reconpensele care ii sunt
asociate in acest sens;
Adesea, oamenii accepta bucurosi responsabilitatea;
 Angajatii au potential care sa-i ajute in atingerea obiectivelor organizatiei;
Oamenii se implica in schimbare, avand capacitatea de a imagina si crea;
Oamenilor nu le place sa fie controlati

Teoria Y evidentiaza faptul ca lucratorii sunt motivati de nevoia de autorealizare. Aceasta teorie
sustine ca eforul fizic si intelectual este la fel de firesc ca si distractia si recreerea, iar controlul din
exterior si amenintarile cu pedepse nu trebuie sa fie considerate singurele metode ce conduc
muncitorii la realizarea obiectivelor organizatiei.

:Aceasta
autonome;
oamenii
cunoasca
natura
sanctiuni,
de
angajatii
din teorie,
afirmatiile
performanta
prefera
iar
prin
performantelor
lung
prin
consens Aceasta X
oamenii
a umana sisiprefera
factorul
crearea
teorie, Y
salariatilor
asocierile
cat , decizie
deX
unoraeste
fost iaimbunatatita
saYdependenta
informale3[3].
importanta
conditii
si decizii
, mediului
asi putere
optime
fost de
prin
de de
este Ouhi
consens;
delucru.
lucru
imbunatatita ,oamenii
satisfactia care
Teoria
detinut
,de de
liderulXpropune
muncii;
Ouhi stimuleaza
catre
are lider. modelul
oamenii
acceptaIn
incredere
, care Z teoria
prefera
angajatii
schimb,
propune cu
sa
managementul urmatoarele
lucreze
prin
in modelul
angajati, in grupuri
participativ;
amenintare
Y
Zfiind
cu de tip ,
motiveaza
urmatoarele afirmatiile : performanta salariatilor este dependenta de satisfactia muncii; oamenii
prefera sa lucreze in grupuri autonome; sa ia decizii prin consens; accepta managementul
participativ.

Din analiza celor trei teorii reiese faptul ca este foarte important ca un manager sa ajunga sa
cunoasca natura umana cat si importanta mediului de lucru. Teoria X stimuleaza angajatii prin
amenintare , control si sanctiuni disciplinare, liderul este de tip autoritar ,conflictele sunt rezolvate
prin aplicarea de sanctiuni, iar factorul de decizie si putere este detinut de catre lider. In schimb,
teoria Y motiveaza angajatii prin crearea unor conditii optime de lucru , liderul are incredere in
angajati, fiind de tip participativ .Tot liderul detine controlul si autoritatea, dar in acelasi timp
accepta sugestii si pareri din partea angajatilor. Accentul se pune pe formarea profesionala continua
si pe evaluarea performantelor individuale. Teoria Z vizeaza in motivarea angajatilor stabilitatea in
munca si angajarea pe termen lung a acestora, liderul are incredere mare in angajati, acestia
participand la luarea deciziilor ce sunt luate prin consens.

TEORIA X I TEORIA Y PRIN DOU EXEMPLE AUTENTICE

ntr-o fabric de aluminiu din Canada existau dou linii de topitorie ale cror performane erau
cum nu se poate mai diferite n ciuda condiiilor (teoretic) identice de lucru. Doar c o linie de topire
era condus de un supraveghetor care se ghida dup teoria X (angajaii sunt lenei, incapabili i
trebuie s li se spun tot timpul ce au de fcut), iar a doua de un supraveghetor permisiv. Acesta
pornise de la premisa c muncitorii sunt suficient de inteligeni pentru a ti ce este de fcut fr o
monitorizare constant i apostrofri permanente. Rezultatele acestor tipuri de management sunt
diametral opuse

1. Primul supraveghetor era mai tot timpul extenuat i strnea dezaprobarea muncitorilor.

2. Prima linie producea mai putin aluminiu.

3. Calitatea aluminiului era inferioar n cazul primei linii de topire.

4. Prima linie se defecta mai des si necesita mai multe piese de schimb.
 5. Muncitorii primei linii aveau mai multe zile de concediu de sntate i ntrziau mai des la
program.

Al doilea caz ntr-o fabric de jucrii, pe linia de asamblare a ppuilor, dominat de prezena
lucrtoarelor de gen feminin, conduse de un supraveghetor adept al teoriei Y. Comunicarea dintre
supraveghetor i lucrtoare era att de bun nct acestea nu ezitau s-i aduc la cunotin orice
dolean, fiind perceput mai degrab cu un apropiat, dect ca superior. Odat au ndrznit s-l roage
s le permit controlul vitezei benzii de producie, un lucru aproape nemaintlnit pe liniile de
asamblare, iar supraveghetorul a marat la idee, instalnd un sistem prin care viteza benzii era
accelerat ori ncetinit manual.

Cum era de ateptat, lucrtoarele n-au mai meninut o vitez constant de lucru pe toat durata
zilei, ncetinind ritmul chiar nainte de sfritul turei, dar accelerndu-l n alte momente ale zilei.
Moralul ns era extraordinar i dac ne uitm la exemplul precedent cu fabrica de aluminiu, un
moral bun nseamn o atmosfer de lucru mai bun, mai puini bolnavi, mai puin vandalism, mai
mult productivitate. Plus o calitate mai bun a produselor. Producia de jucrii creste daca ii lai pe
oameni s munceasc n ritmul propriu.

M.Gregor sustine ca cei mai multi conducatori prefera sa actioneze in conformitate cu Teoria X, dar
totusi considera ca cea mai potrivita este Teoria Y, care reprezinta un model eficient pentru
manageri. Solutiile date de MGregor au la baza mai ales elementele psihologie, ele concluzionand
ca pentru a se realiza obiectivele organizatiei e nevoie ca managerii sa adopte o atitudine
diferentiata fata de fiecare angajat.

Bibliografie

Suport de curs Sociologia Organizatiilor si a muncii

http://www.stefamedia.com/teoria-x-si-teoria-y-douglas-mcgregor/#teoria X i teoria Y prin dou

exemple

http://www.stiucum.com/management/managementul-resurselor-umane/Teorii-
motivationale63163.php