Introducere....................................................................................................... 3
Rolul Organizaiei Mondiale a Comerului n economia mondial................. 4
O.M.C. n contextul globalizrii economiei mondiale..................................... 5
Principiile sistemului comercial:
comertul fara discriminari........................................................................ 6
un comert mai liber, de forma graduala si prin intermediul negocierilor.7
posibilitate prin intermediul consolidarilor.............................................. 7
dezvoltarea unei concurente loiale........................................................... 7
cresterea dezvoltarii si reforma economica.............................................. 8
Beneficiile sistemului OMC pentru comunitatea de afaceri. 10
Concluzii... 14
Bibliografie.................................................................................................... 15
1
Introducere
Tendina ctre sistemul comercial multilateral este determinat de evoluia
adncirii proceselor economice internaionale, a interdependenelor n producia i circulaia
mrfurilor, n cadrul diviziunii internaionale a muncii, sub incidena i impactul progresului
tehno-tiinific. n aceste condiii, politicile comerciale promovate de diverse state dobndesc
forme, dimensiuni i valene noi.Primul mare efort de adoptare a regulilor care s guverneze
relaiile comerciale internaionale a fostfcut de unele ri imediat dup cel de-al doilea
rzboi mondial, cnd a aprut necesitatea crerii unui organism care s vegheze, s
controleze i s se implice direct n desfurarea comerului internaional.Aceste eforturi au
condus la adoptarea n1948 a Acordului General pentru Tarife i Comer (GATT)
,regulile sale aplicndu-se comerului internaional cu bunuri.
GATT urmrea eliminarea tarifelor i barierelor comerciale, precum i
eliminarea tratamentului diferenial n comerul internaional. Avea 23 de ri membre n
momentul respectiv. n decursul timpului,textul GATT a fost modificat pentru a include noi
prevederi, n special pentru a trata problemele comerciale ale rilor n curs de dezvoltare. n
plus, a fost adoptat un numr de acorduri conexe care detaliaz ctevadin prevederile principale
ale GATT. regulile GATT i acordurile conexe au fost n continuare revizuite i mbuntite pe
parcursul celor opt runde de negocieri, cea mai important fiind Runda de la Uruguay carea durat
din 1986 pn n 1994. Ca rezultat al Rundei Uruguay amintim crearea Organizaiei
Mondiale aComerului (OMC) la 1 ianuarie 1995 (GATT, sub auspiciile cruia au fost lansate
aceste negocieri, a fostinclus n cadrul OMC.
Organizaia Mondial a Comerului, exponenta noului set de principii, reguli i discipline
asigur comerului internaional un cadru mbuntit de desfurare, adaptat cerinelor actuale i
de perspectiv, reprezentnd baza instituional-juridic a sistemului comercial multilateral.Ca i
succesoare a GATT, OMC opereaz n direcia reducerii i abolirii barierelor comerului
internaional.
Cu toate c OMC este nc tnr trebuie s avem n vedere c sistemul
multilateral de comer anceput sub GATT acum 60 de ani. Organizaia Mondial a
Comerului (OMC) este responsabil pentru supravegherea sistemului comercial multilateral,
care a evaluat treptat n ultimii ani. De asemenea, OMC constituie un forum pentru continuarea
negocierilor privind liberalizarea comerului cu bunuri i
servicii, prin desfiinarea barierelor i elaborarea de noi reguli n domeniile legate de comer. Ac
ordurile OMC prevd un mecanism comun de reglementare a diferendelor, prin care membri i
apr drepturile i reglementeaz divergenele care apar ntre ei.
n prezent, numrul membrilor OMC a depit 150, iar instituia chemat s vegheze asupra
bunului mers al comerului internaional s-a schimbat i a crescut ntr-un mod impresionant,
ncercnd s fac fa provocrilor generate de complexitatea crescnd a relaiilor comerciale
ntr-o lume tot mai globalizat.Dac n primii ani ai existenei sistemului multilateral, sfera sa de
preocupri a fost relativ restrns, fiind axat preponderent pe politicile comerciale
tarifare, cu timpul, competentele sale s-au extins pentru a
include un set de discipline mai riguroase i mai vaste, acoperind numero
a s e d o m e n i i d e p o l i t i c comercial. Totodat, sistemul a reuit s atrag un
numr crescnd de ri aflate pe trepte diferite aledezvoltrii i cu diferite prioriti n
materie de politic comercial, n cadrul unui efort de cooperare menita construi un regim de
politic comercial internaional care s asigure beneficii economice reciproce.
2
Aadar, GATT i OMC au ajutat la crearea unui sistem de comer puternic, contribuind la o
cretere fr precedent.
Acordurile OMC sunt intinse si complexe pentru ca se refera la texte juridice care
abordeaza o mare varietate de activitati. Este vorba de urmatoarele probleme: agricultura, textile
si imbracaminte, servicii bancare, telecomunicatii, contracte publice, norme industriale, reguli
despre sanatatea alimentelor, proprietate intelectuala si multe alte teme. Toate aceste documente
sunt inspirate din diferite principii simple si fundamentale. Aceste principii sunt baza sistemului
multilateral de comert.
Principiile
Sistemul comercial trebuie sa fie...
1. nediscriminatoriu - o tara nu trebuie sa faca discriminari intre interlocutorii sai comerciali
(se acorda tuturor, in egala masura, conditia de "natiunea cea mai favorizata" sau NMF); si nici
nu trebuie sa faca discriminari intre propriile sale produse, servicii sau cetateni si produsele,
serviciile sau cetatenii straini (li se acorda "atentia nationala").
2.mai liber - obstacolele trebuie reduse prin intermediul negocierilor.
3.previzibil - intreprinderile, investitorii si guvernele straine trebuie sa aiba incredere ca nu se
vor stabili arbitrariu obstacole comerciale (care includ tarife, obstacolele netarifare si alte
mijloace); un numar crescator de compromisuri in ceea ce privesc tarifele si de deschideri de
piete se "consolideaza" in OMC.
4.mai competitiv - se descurajeaza practicile "neloiale", cum sunt subventiile pentru export si
dumpingul produselor la preturi inferioare costului pentru a castiga parti ale pietei.
5
5.mai avantajos pentru tarile mai putin avansate - dandu-le mai mult timp pentru a se adapta,
o mai mare flexibilitate si privilegii speciale.
6
Posibilitate prin intermediul consolidarilor
In unele cazuri, promisiunea de a nu ridica un obstacol in fata comertului poate fi atat de
important ca si reducerea lui, acum ca promisiunea permite intreprinderilor sa aiba o panorama
mai clara asupra oportunitatilor sale viitoare. Prin intermediul stabilitatii si previziunii, se
incurajeaza investitiile, se creaza locuri de munca si consumatorii pot profita de beneficiile
concurentei: posibilitatea de a alege si preturi mai joase. Prin intermediul sistemului multilateral
de comert, guvernele incearca sa dea stabilitate si sa previzioneze activitatile economice.
In OMC, cand tarile se hotarasca sa-si deschida pietele de marfuri si servicii, isi
"consolideaza" obligatiunile. Pentru marfuri, aceste consolidari echivaleaza la limite maxime de
tipul taxelor. In unele cazuri, drepturile de import aplicate sunt inferioare tipurilor consolidate.
Aceasta obisnuieste sa se intample in tarile in dezvoltare. In tarile dezvoltate tipurile efectiv
aplicate si cele consolidate obisnuiesc sa fie identice.
O tara isi poate modifica consolidarile sale, dar numai dupa ce le negociaza cu partenerii sai
comerciali, ceea ce poate insemna ca trebuie sa-si compenseze pierderile comerciale. Una dintre
reusitele negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Uruguay a constat in incrementarea
unei proportii a comertului referitor la obligatiile consolidate (a se vedea tabelul). In agricultura,
astazi aproximaiv 100% din produse au tarife consolidate. Rezultatul este un grad mare de
securitate a pietelor pentru comercianti si investitori.
Si sistemul incearca sa imbunatateasca previziunea si stabilitatea prin alte mijloace. Unul
dintre ele consta in a descuraja utilizarea de contingente si alte mijloace angajate pentru a fixa
limite cantitatilor ce se pot importa (administrarea contingentelor poate crea o crestere a rolului
administrativ si la acuzatii intr-o maniera neloiala). Alt mijloc consta in a face ca normele
comerciale ale tarilor sa fie atat de clare si publice ("transparente") pe cat posibil. Multe din
Acordurile OMC cer ca guvernele sa faca publice politicile si practicile lor in tara si sa le aduca
la cunostinta OMC. Controlul periodic al politicilor comerciale nationale prin intermediul
Mecanismului de Examinare al Politicilor Comerciale constituie alt mijloc de incurajare a
transparentei, atat la nivel national cat si multilateral.
7
Cresterea dezvoltarii si reforma economica
Economistii si expertii in probleme comerciale recunosc in mare ca sistemul OMC
contribuie la dezvoltare. Se recunoaste de asemeni ca tarile mai putin avansate au nevoie de
flexibilitate in momentul in care aplica Acordurile. Si propriile texte ale acordurilor incorporeaza
dispozitiile anterioare ale GATT, care prevad o asistenta special si concesiuni comerciale pentru
tarile in dezvoltare.
Mai mult de trei sferturi din membrii OMC sunt tari in dezvoltare si in tranzitie spre o
economie de piata. De-a lungul a sapte ani si jumatate cat a durat Runda Uruguay, mai mult de
60 din aceste tari au aplicat in mod autonom programe de liberalizare a comertului. In acelasi
timp, tarile in dezvoltare si economiile in tranzitie au fost mult mai active si influente in
negocierile din Runda Uruguay ca in nici o alta runda anterioara.
Aceasta tendinta a distrus in practica idea ca sistemul de comert exista doar pentru tarile
industrializate. A facut de asemeni sa varieze anterioara inclinare a tarilor in dezvoltare pentru
dispensa de la indeplinirea unor determinate dispozitii si Acorduri ale GATT.
La sfarsitul Rundei Uruguay, tarile in dezvoltare erau dispuse sa-si asume majoritatea
obligatiilor ce se impuneau tarilor dezvoltate. Nu intamplator, Acordurile le-au acordat perioade
de tranzitie pentru a se adapta la dispozitiile - mai putin familiare si poate mai dificile - OMC, in
special in cazul celor mai saraci, tarile "mai putin dezvoltate". In virtutea unei decizii
ministeriale adoptate in finalizarea Rundei, se da acestor tari o mai mare flexibilitate pentru
aplicarea Acordurilor OMC. In aceasta decizie se stabileste ca tarile cele mai bogate trebuie sa
accelereze aplicarea obligatiunilor in materie de acces la piete care afecteaza marfurile exportate
de catre tarile mai putin avansate si se cere sa li se dea o mai mare asistenta tehnica.
8
Beneficiile sistemului OMC pentru comunitatea de afaceri
Care este importana pe care o are OMC n deciziile pe care le ia industriile si ntreprinderile
in activitaile lor comerciale? Cnd se pune aceast ntrebare,trebuie inut cont de faptul c
guvernele au negociat mbuntirea accesului pe pia, pentru a permite ntreprinderilor s
converteasc concesiile n oportuniti comerciale.Obiectivul acestui sistem bazat pe reguli este
de a asigura ca pieele s rmn deschise i de a evita ntreruperea acestui acces prin impunerea
brusc i arbitrar a unor restricii asupra importurilor.
ntr-un numr de ari n curs de dezvoltare,comunitile de afaceri continu totui s nu
contientizeze pe deplin avantajele sistemului comercial OMC.Principala explicaie const n
imensa complexitate a acestui sistem, care,pn acum,a mpiedicat aceste comuniti sa se
intereseze de regulile sale i s le cunoasca.De exemplu,nu este bine cunoscut faptul c acest
sistem juridic nu numai c ofera beneficii producatorilor industriali si intreprinderilor,dar creaz
drepturile in favoarea lor.
In comerul cu bunuri, aproape toate taxele vamale ale arilor dezvoltate i n proporie mare
a celor n curs de dezvoltare i a economiilor in tranziie au fost consolidate n cadrul OMC
mpotriva creterilor. Consolidarea asigur faptul c accesul mbuntait pe pia, obinut prin
reduceri tarifare incluse n listele de concesii ale fiecrei ri s nu fie ntrerupt prin creteri
brute ale taxelor sau prin impunerea altor restricii de ctre arile importatoare. In domeniu
serviciilor, arile i-au luat angajamente ferme de a nu restriciona accesul produselor din
domeniul serviciilor i al furnizorilor strini de servicii peste condiiile i limitrile specificate n
listele lor naionale.
Securitatea accesului asigurat prin consolidri, permite industriilor de export s realizeze
investiii i planuri de producie, n condiii sporite de siguran.
Stabilitatea accesului
9
celorlalte reguli naionale, aplicate la frontier cu regulile uniforme din cadrul
Acordurilor,faciliteaz importurile.Ele acord industriilor exportatoare o anumita garanie c i
procur cele necesare fr ntrzieri si la costuri competitive.In plus, cansolidarile tarifare servesc
la asigurarea importatorilor ca costurile de import nu vor fi crescute prin impunerea unor taxe
mavale mai mari.
12
Concluzii
Este important de notat ca reducerile de taxe vamale si eliminarea barierilor comerciale nu
conduc automat la dezvoltarea comerului. Aceasta se va realiza numai in cazul in care
intreprinderile vor adopta strategii adecvate de dezvoltare a exportului, care tine cont de impactul
pe care masurile de liberalizare il au aspra produselor pe care le exporta.
Implementare masurilor de libralizare actuale si a celor asupra carora se va conveni in viitor
creaza deopotriva oportunitati si provocari pentru comunitatea de afaceri. Provocarea vine din
cresterea concurentei, atit pe pietele nationale, cit sip e cele straine, ca urmatre a eliminarii
taxelor vamale si a altor bariere. Se asteapta ca sistemul OMC sa asigure ca aceasta concurenta
sporita sa ramina loiala si echitabila. Sistemul juridic a creat, de asemenea, un numar de drepturi
in favoarea comunitattii de afaceri. Asa cum s-a mai spus in repetate rinduri, capacitatea
comunitatii de a profita de sistem si de aceste drepturi va depinde de cunoasterea si intelegerea
regulilor detailate ale sistemului.
13
Bibliografie
https://ru.scribd.com/doc/221708350/Sistemul-Comercial-International
http://www.dce.gov.ro/poli_com/omc.htm
http://www.eumed.net/ecorom/XVI.%20Organisme%20economice%20internationale/7%20gatt_si_omc.h
tm
http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_6.2.2.html#_ftnref2
14