Tema Igiena. Obiectul de studiu. Scopul.

Obiectivele
Igiena studiaza influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii omului si elaboreaza masuri de asanare, normative si
legi sanitare menite sa fundamenteze un mediu igienic optim de viata si de munca. Igiena este stiinta medicala care are
ca obiect de studiu sanatatea si factorii ce o conditioneaza. Scopul final al igienei este pastrarea si promovarea sanatatii.
Masurile de asanare, normativele, legile sanitare elaborate in domeniul igienei au ca scop:
1) prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea morbiditatii, mortalitatii, marirea
longevitatii si a duratei vietii biologic active
2) mentinerea si fortificarea sanatatii
3) sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective
In plan teoretic igiena studiaza:
1. sursele de poluare a mediului
2. influenta diverisilor factori cu caracter natural si social asupra circultiei substantelor nocive in biosfera
3. studierea efectelor acestei influente
4. studiaza legitatile tranzitiei substantelor toxice dintr-un lant al biosferei in altul
5. legitatile generale ale actiunii nocive a diversilor factori asupra organismului
Aceste aspecte teoretice determina sarcinile igienei:
elaborarea bazelor stiintifice ale legislatiei sanitare
elaborarea normativelor sanitare penru factorii de mediu ce au o influenta asupra organismului uman
elaborarea bazelor pentru inspectia sanitara preventiva si curenta
Sarcinile concrete sunt:
supravegherea respectarii normelor de igiena si antiepidemice privind conditiile de trai, de munca, de
aprovizionare cu apa potabila, de alimentatie si altor factori de mediu care influenteaza sanatatea populatiei si
recomandarea masurilor necesare
aplicarea masurilor antiepidemice cu caracter preventiv privind asanarea factorilor de mediu
aplicarea masurilor de combatere in focarele de boli infectioase
desfasurarea activitatii medicale preventive in timpul si la locul de munca in intreprinderile industriale si
institutiile de invatamint, precum si in unitatile care asigura cazarea si alimentatia pentru aceste colectivitati
urmarirea adaptarii elevilor si studentilor la procesul de invatamint si a muncitorilor in procesul de munca
desfasurarea activitatii de educatie sanitara si de protectie a muncii, antrenarea activului sanitar obstesc si a
intregii populatii la realizarea masurilor profilactice
Igiena este strins legata cu notiunile:
Sanitaria (sanitatia) activitatea practica in care se supravegheaza respectarea normativelor, regulilor si realizarea
masurilor de igiena; igiena in practica.
Sanatatea este o stare de complet bine fizic, mintal si social si nu numai lipsa bolii
Particularitatile sanatatii populatiei:
cele mai raspindite erau bolile infectioase, epidemiile erau distrugatoare afectind populatia multor tari si chiar
a continentelor, pricinuind pagube enorme societatii
pe parcursul secolelor, in special a ultimelor, stiinta medicala a descoperit cauzele procesului infectios
dezvoltarea stiintelor, inclusiv medicina, a creat premize pentru a tine sub control procesul epidemic
a inceput elaborarea de masuri de combatere, iar ulterior si de prevenire a celor mai periculoase maladii
infectioase
cota deceselor cauzate de bolile infectioase in structura morbiditatii si mortalitatii s-a redus esential.
Succese in acest domeniu au obtinut multe tari, plus a noastra. In RM numai 1,6-1,8% revin bolilor contagioase. Astfel pe
primul loc in structura mortalitatii s-au plasat alte stari morbide, necontagioase. Criza economica din URSS a afectat si
sanatatea populatiei, ca urmare in toate republicile unionale indicii mortalitatii din cauza bolilor infectioase au sporit. In
RM este 11-12 decese la 1000 locuitori. E caracteristic ca majoritatea deceselor sunt cauzate de starile morbide
prevenibile. Mortalitatea e semnificativ mai sporita in mediul rural decit in cel urban. Diferentierea teritoriala a indicilor
mortalitatii cu indici mai superiori in nordul tarii. Mortalitatea sporita la virsta apta de munca. Prevalarea mortalitatii la
virsta apta de munca la barbati, de 2,7-2,8 mai mari decit la femei.
Prevaleaza:
bolile cardiovasculare
tumorile
bolile aparatului digestiv
traumele, otravirile
Mortalitatea infantila a manifestat in ultimii ani o tendinta de reducere (18-14/1000 in ultimii ani)
Factorii de mediu:
1. externi factorii ce actioneaza asupra organismului din exterior
 a) fizici
b) chimici elemente si substante chimice naturale sau sintetizate de om
c) biologici bacteriile, virusii
d) sociali rezultatul actiunii omului asupra mediului sau al interrealatiilor dintre oameni
2. interni factorii genetici, consitutionali care determina afectiunile genetice. Indiferent de originea si felul lor :
a) sanogeni acei care au actiune benefica asupra organismului, contribuind la mentinerea si fortificarea
sanatatii. Cunoasterea lor are o importanta deosebita in mentinerea si ameliorarea sanatatii.
b) patogeni acei care au actiune nefavorabila asupra organismului si duc la alterarea starii sanatatii.
Cunoasterea lor ofera posibilitatea de a-i inlatura si a limita actiunea lor asupra organismului. Profesorul
roman Manescu considera f. patogeni f. de risc sau capabili de a produce imbolnavirea.
Dupa gradul de influenta asupra organismului f. de risc au fost clasificati in:
1) modul de viata nesanatos supraalimentatia, fumatul, folosirea drogurilor, alcoolizarea, abuzul de
medicamente, modul de viata sedentar
2) f. biologici ereditari si predispunerea personala
3) mediul ambiant nefavorabil, conditiile climaterice nefavorabile, poluarea intensa a aerului, schimbari ale
conditiilor climaterice, expunerea excesiva la razele solare etc.
4) f. de risc legati de asistenta medicala incompetenta profesionala, asistenta medicala tirzie
Profilaxia in intelesul deplin al cuvintelor este ansamblul masurilor orientate spre promovarea sanatatii,
ocrotirea sanatatii, prevenirea bolilor, reducerea consecintelor in caz de boala si evitarea deceselor premature.
Etapele profilaxiei:
preventia primara include prevenirea aparitiei bolilor prin cresterea rezistentei specifice si nespecifice a
organismului, prin combaterea f. de risc. Ea corespunde medicinii preventive si fiind promovata de serviciul
sanitaro-epidemiologic, dar realizata de toata societatea.
p. secundara este prezentata de masurile ce se iau in momentul declansarii starii morbide, la aparitia starilor
prepatologice sau dupa aparitia bolii.
p. tertiara reprezinta masurile de recuperare, de reabilitare biologica, sociala si profesionala a bolnavului.
Corespunde in plan aplicativ medicinii de recuperare.
Metodele de cercetare folosite in igiena
Unii autori, sistematizind metodele de cercetare, le impart in 2 grupuri:
a factorilor de mediu a fost inceputa cu observatia sanitara (descrierea, avertizarea sanitara). O descriere a
obiectului de fata. Dupa aceasta au inceput sa se foloseasca metodele organoleptice, ce depind de acuitatea
organelor de simt a cercetatorilor, care ne dau precis date despre starea obiectelor, dar nu si cantitatea. Au urmat
metodele de laborator, incepind cu metodele fizice, ca determinarea temperaturii, umeditatii etc. Au urmat
metodele chimice, pentru determinarea componentei chimice a substantelor. Apoi metodele biologice cercetarile
microbiologice, parazitologice etc.
a reactiei organismului la actiunea acestor factori:
m. fiziologice, care se folosesc la manifestarile functionale ca raspuns la modificarile mediului
m. clinice si de laborator pentru aprecierea dereglarilor ce se produc in organism sub actiunea factorilor
nocivi
m. epidemiologice la cercetarea fenomenelor morbide care au un caracter de masa cu scopul de a indica
mijloacele de combatere si profilaxie
m. statistice se folosesc la studierea structurii si stadii dinamice a sanatatii
m. experimentale pentru stabilirea normelor sanitare si mai ales a concentratiilor maximal admisibile a
substantelor
Normarea igienica trebuie sa asigure un nivel al factorilor nocivi in limitele inofensive pentru organism. Dupa Gabovici
normativul igienic prevede limitele strict determinate ale factorului mediului care actioneaza in mod optim sau este cel
putin inofensiv pentru activitatea si sanatatea persoanei sau a populatiei. Teoria normarii igienice este bazata pe
principiile:
p. de garantie al sanatatii
p. de diferentiere a concentratiilor maximal admisibile
p. complex
Concentratia maximal admisibila de poluanti reprezinta acea concentratie determinata prin metode moderne si care nu
exercita efecte directe sau indirecte asupra sanatatii, nu produce senzatii subiective si nu afecteaza capacitatea de munca a
omului. Aceste concentratii maximal admisibile se stabilesc dupa criterii fiziologice. Pot fi:
concentratia maxima momentana, care este cea mai mare conc. permisa in interval scurt, 30 min
conc. medie zilnica valoarea medie a poluantului timp de 24 ore. 12 probe minimum
conc. medie anuala
 conc. de avertizare (alarma) atrag atentia populatiei in conditii de poluari excesive.
Cel mai des se stabilesc concentratii admisibile pentru doi sau mai multi factori.