C O N SI L I UL

J UD E EA N
S I BI U

DIRECIA GENERAL
DE ASISTEN SOCIAL
I PROTECIA COPILULUI SIBIU

Judeul Sibiu mai prietenos pentru copii autoriti locale mai bine echipate, intervenii mai eficiente
Proiect finanat cu sprijinul financiar al Programului RO10CORAI, program finanat de Granturile
SEE 2009 - 2014 si administrate de Fondul Romn de Dezvoltare Social (ID proiect: PEH022)

Curs de Instruire non-formala

perfectionare in asistenta sociala
autorizat de Colegiul asistentilor sociali

SUPORT DE CURS

Paltinis, 19-23 septembrie 2016

 Judeul Sibiu mai prietenos pentru copii autoriti locale mai bine echipate, intervenii mai eficiente
Proiect finanat cu sprijinul financiar al Programului RO10CORAI, program finanat de Granturile SEE 2009-2014 si administrate de Fondul
Romn de Dezvoltare Social (ID proiect : PEH022)

Cursul de INSTRUIRE NON-FORMALA autorizat CNAS

PERFECTIONARE COMPETENTE IN DOMENIUL ASISTENTEI SOCIALE

Suport de curs

CUPRINS :

I. PRIVIRE GENERALA ASUPRA DREPTURILOR COPILULUI

II. MONITORIZAREA MODULUI DE CRESTERE SI NGRIJIRE A COPILULUI CU

PARINTI PLECATI LA MUNCA N STRAINATATE, PRECUM SI A CELOR CARE
AU REVENIT N TARA DUPA O PERIOADA DE SEDERE N STRAINATATE
ALATURI DE PARINTI MAI MARE DE UN AN SI SERVICIILE DE CARE ACESTIA
POT BENEFICIA

III. METODOLOGIA DE INTERVENTIE MULTIDISCIPLINARA SI

INTERINSTITUTIONALA PRIVIND COPIII EXPLOATATI SI AFLATI IN SITUATII DE
RISC DE EXPLOATARE PRIN MUNCA, COPIII VICTIME ALE TRAFICULUI DE
PERSOANE, PRECUM SI COPIII ROMANI MIGRANTI VICTIME ALE ALTOR
FORME DE VIOLENTA PE TERITORIUL ALTOR STATE

IV. RELATIA DE COLABORARE LA NIVEL DE JUDET

V. METODOLOGIE SPECIFICA DE LUCRU PRIVIND COLABORAREA INTRE

DGASPC SIBIU SI CONSILIILE LOCALE- SPAS/COMPARTIMENTE DIN JUDETUL
SIBIU PE LINIE DE ASISTENTA SOCIALA A COPILULUI SI FAMILIEI
I. PRIVIRE GENERALA ASUPRA DREPTURILOR COPILULUI

Obiective - In cadrul acestui capitol ne propunem:

Sa sumarizam elementele importante cu privire la cadrul legislativ referitor la Drepturile Copilului

Sa definim interesul superior al copilului

Sa argumentam nevoia implementarii metodei managementului de caz in protectia drepturilor
copilului

Problematica respectarii si promovarii drepturilor copilului este un subiect adesea abordat in

dinamica legislativa din Romania. Odata cu ratificarea prin Legea nr.18/1990 a Conventiei Organizatiei,
Romania a recunoscut importanta existentei unui cadru legislativ si de procedura care sa permita
garantarea drepturilor copilului. Astfel, prin Legea 272/2004, republicata, se reglementeaza cadrul legal
privind respectarea, promovarea si garantarea drepturilor copilului. Pe langa aceasta, protectia
drepturilor copilului sunt subiectele unui cadru legislativ mai larg, si anume:
Ordinul nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul
de caz in domeniul protectiei drepturilor copilului
Ordinul nr. 286/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind intocmirea Planului de
servicii si a Normelor metodologice privind intocmirea Planului individualizat de protectie
Ordinul nr. 89 din 27 iulie 2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul
de primire in regim de urgenta pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat
Ordinul nr. 177/2003 privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru telefonul copilului,
standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat si
exploatat, precum si a standardelor minime obligatorii privind centrul de resurse comunitare
pentru prevenirea abuzului, neglijarii si exploatarii copilului
Hotararea nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea si interventia in
echipa multidisciplinara si in retea in situatiile de violenta asupra copilului si de violenta in
familie si a Metodologiei de interventie multidisciplinara si interinstitutionala privind copiii
exploatati si aflati in situatii de risc de exploatare prin munca, copiii victime ale traficului de
persoane, precum si copiii romani migranti victime ale altor forme de violenta pe teritoriul altor
state
Hotarare nr. 691/2015 pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre
directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului si serviciile publice de asistenta
sociala si a modelului standard al documentelor elaborate de catre acestea

Principiului interesului superior al copilului

Legea 272/2004, republicata se construieste cu prioritate in jurul principiului interesului superior al
copilului.

Interesul superior al copilului

Legea se raporteaza la:
272/2004, nevoile de dezvoltare fizica, psihologica, de educatie si sanatate, de
privind securitate si stabilitate si apartenenta la o familie;
protectia si opinia copilului, in functie de varsta si gradul de maturitate;
promovarea istoricul copilului, avand in vedere, in mod special, situatiile de abuz,
drepturilor neglijare, exploatare sau orice alta forma de violenta asupra copilului,
copilului precum si potentialele situatii de risc care pot interveni in viitor;
capacitatea parintilor sau a persoanelor care urmeaza sa se ocupe de
cresterea si ingrijirea copilului de a raspunde nevoilor concrete ale acestuia;
mentinerea relatiilor personale cu persoanele fata de care copilul a dezvoltat
relatii de atasament.

2
Potrivit Legii 272/2004 copilul este persoana care nu a implinit varsta de 18 ani si nici nu a
dobandit capacitatea deplina de exercitiu, potrivit legii definitie acceptata si la nivelul Codului
civil.
Legea 272/2004 garanteaza toate drepturile, tuturor copiilor, fara nicio discriminare, indiferent de
rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alta opinie, de nationalitate, apartenenta
etnica sau origine sociala, de situatia materiala, de gradul si tipul unei deficiente, de statutul la
nastere sau de statutul dobandit, de dificultatile de formare si dezvoltare sau de alt gen ale
copilului, ale parintilor ori ale altor reprezentanti legali sau de orice alta distinctie. Prevederile
legale romanesti acorda atentie particularitatilor vietii copilului, implicand respectarea unor principii si
valori de catre persoanele care sunt responsabile cu cresterea, ingrijirea, protectia si educarea lui:

Legea 272/2004
respectarea si promovarea cu prioritate
a interesului superior al copilului
egalitatea sanselor si nediscriminarea fiecarui copil trebuie sa i se asigure toate drepturile, fara
deosebire de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinii politice
sau de alta natura, origine etnica sau sociala, avere,
handicap, nastere sau alt statut al sau, al parintilor sai sau al
tutorilor sai legali.
responsabilizarea parintilor cu privire la raspunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii
exercitarea drepturilor si indeplinirea copilului revine in primul rand parintilor, acestia avand
obligatiilor parintesti si primordialitatea obligatia de a-si exercita drepturile si de a-si indeplini
responsabilitatii parintilor cu privire la obligatiile fata de copil tinand seama cu prioritate de interesul
respectarea si garantarea drepturilor superior al acestuia. Raspunderea cu privire la respectarea si
copilului garantarea drepturilor copilului revine, in mod egal, ambilor
parinti.
descentralizarea serviciilor de protectie Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a
a copilului, interventia multisectoriala si sprijini parintii sau, dupa caz, alt reprezentant legal al copilului
parteneriatul dintre institutiile publice si in realizarea obligatiilor ce le revin cu privire la copil,
organismele private autorizate dezvoltand si asigurand in acest scop servicii diversificate,
accesibile si de calitate, corespunzatoare nevoilor copilului.
Interventia statului este complementara; statul asigura
protectia copilului si garanteaza respectarea tuturor drepturilor
sale prin activitatea specifica realizata de institutiile statului si
de autoritatile publice cu atributii in acest domeniu.
asigurarea unei ingrijiri individualizate orice fel de actiune realizata pentru copil trebuie sa respecte
si personalizate pentru fiecare copil interesul superior al copilului.
respectarea demnitatii copilului copilul trebuie sa fie respectat in conformitate cu
individualitatea sa, cu propriile valori si norme date de propria
istorie identitara, cu vulnerabilitati date de varsta si grad de
maturitate, de stare de sanatate. Niciun fel de tratament nu
trebuie sa-i lezeze imaginea, viata privata, sa il umileasca.
ascultarea opiniei copilului si luarea in copilul are dreptul de a se implica si participa in toate actiunile
considerare a acesteia, tinand cont de care il privesc, atat in aspectele vietii cotidiene, cat si in
varsta si de gradul sau de maturitate aspectele hotararilor administrative si juridice
asigurarea stabilitatii si continuitatii in in toate actiunile de ingrijire, crestere si educare, copilul are
ingrijirea, cresterea si educarea nevoie de un continuum de servicii, servicii care sa
copilului, tinand cont de originea sa corespunda individualitatii sale. Si in situatia masurilor de
etnica, religioasa, culturala si protectie speciala, copilul trebuie sa beneficieze de asigurarea
lingvistica, in cazul luarii unei masuri de coninumului (apropiere de mediul de viata, mentinerea
protectie relatiilor cu persoane semnificativ afective pentru el,
respectarea valorilor culturale, etc)

3
celeritate in luarea oricarei decizii cu orice masura, decizie sau procedura in care sunt implicati
privire la copil copiii trebuie sa se ia cu o maxima urgenta pentru a nu lipsi
nici un moment copilul de asistenta si ocrotire, indiferent de
circumstantele speciale in care acesta s-ar afla.
asigurarea protectiei impotriva abuzul semnifica o actiune voluntara a unei persoane care se
abuzului, neglijarii, exploatarii si afla intr-o relatie de raspundere, incredere sau autoritate fata
oricarei forme de violenta asupra de copil prin care se pericliteaza viata, dezvoltarea fizica,
copilului mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala,
sanatatea fizica sau psihica a copilului, iar exploatarea
presupune, in plus, un profit al autorului de orice natura.
interpretarea fiecarei norme juridice orice norma juridica trebuie sa fie in corelatie cu ansamblul de
referitoare la drepturile copilului in norme legislative, urmarindu-se interesul superior al copilului.
corelatie cu ansamblul reglementarilor
din aceasta materie
respectarea interesului superior al copilului in toate actiunile si deciziile care il privesc pe acesta
asigurarea unei interventii unitare si specializate pentru copil si/sau adultul victima, presupusul
faptuitor/agresor din cadrul ori din afara familiei si membrii familiei
participarea copilului si a parintelui sau, dupa caz, a persoanei de ingrijire, precum si a adultului victima
si, dupa caz, a tutorelui la procesul de rezolvare a situatiei de violenta;
munca in echipa multidisciplinara, in retea interinstitutionala si in parteneriat cu familia;
asigurarea unei interventii unitare si specializate pentru copil si/sau adultul victima, presupusul
faptuitor/agresor din cadrul ori din afara familiei si membrii familiei
asigurarea si facilitarea accesului la servicii de sprijin si de specialitate pentru toti copiii din familie
(victime, martori, fratii victimei);
asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si educarea copilului; sprijinirea adultului
victima in pastrarea domiciliului pana la finalizarea procedurilor legale;
respectarea confidentialitatii si a normelor deontologice profesionale, fara prejudicierea activitatii de
semnalare a situatiilor de violenta sau a activitatii de instrumentare a cazurilor.

In vederea realizarii si exercitarii drepturilor lor, copiii au dreptul la protectie si asistenta. Un loc
important in legislatia nationala il ocupa protectia copilului impotriva abuzului, neglijarii, exploatarii si a
oricarei forme de violenta, fiind cuprinse:
protectia copilului impotriva exploatarii economice
protectia copilului impotriva consumului de droguri
protectia copilului impotriva abuzului sau neglijentei
protectia copilului impotriva rapirii sau oricaror forme de traficare
protectia copilului impotriva altor forme de exploatare

Exercitiu:
Dati cateva exemple de situatii in care copiii se afla ( in intelesul legii 272/2004) :
in risc de separare de parintii lor
__________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
in risc de abuz, neglijare, exploatare

4
Managementul de caz metoda propusa de catre legislatia romaneasca pentru protectia
drepturilor copilului

Accesul copilului la serviciile specializate se realizeaza in baza Managementului de caz

Etape principale:
identificarea, semnalarea, evaluarea initiala
evaluarea detaliata, comprehensiva si multidimensionala a situatiei copiilor
planificarea serviciilor specializate si de sprijin
furnizarea serviciilor si a interventiilor
etapa de incheiere sau etapa finala a procesului de furnizare a serviciilor si interventiilor
specializate, cu monitorizarea postservicii si inchiderea cazului.

Conform legii, aceste etape sunt interdependente, in unele cazuri se intrepatrund si nu se desfasoara in
mod obligatoriu in ordinea prezentata mai sus. Vom reveni asupra managementului de caz si asupra
evaluarii copilului intr-o sectiune ulterioara, cand vom analiza cateva particularitati.

Exercitiu:
Mentionati situatiile in care se realizeaza Plan de servicii in studiile de caz prezentate mai jos.
Argumentati!
O familie se confrunta cu probleme financiare serioase, din cauza carora copiii nu merg constant la
scoala, dar membrii familiei au relatii bune si se bucura de sprijinul familiei extinse; familia este eligibila
pentru a primi sprijin din partea consiliului local. Familia este dedicata in totalitate ingrijirii copiilor sai
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
O familie se confrunta cu probleme financiare serioase. Sanatatea copiilor este precara, copiii
absenteaza in mod repetat de la scoala, iar familia este dezorganizata. Prin urmare, exista pericolul ca
familia sa se destrame si sa fie necesar sa li acorde copiilor ingrijire in afara familiei
__________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Mesaje cheie
Interesul superior al copilului este asumat ca principiu in baza caruia se construie te legislaiia cu
privire la proteciia i promovarea drepturilor copilului, in general, i a copilului victima, in particular.

Potrivit Legii 272/2004 copilul este persoana care nu a implinit varsta de 18 ani si nici nu a dobandit
capacitatea deplina de exercitiu, potrivit legii, definiiie acceptata i la nivelul Codului civil.

Prevederile legale romanesti acorda atentie particularitatilor vietii copilului, acestea implicand
respectarea unor principii si valori de catre persoanele care sunt responsabile cu cresterea, ingrijirea,
protectia si educarea lui

Accesul copilului la serviciile specializate se realizeaza in baza Managementului de caz

Etapele managementului de caz sunt interdependente, in unele cazuri se intrepatrund si nu se

desfasoara in mod obligatoriu in ordinea enumerata de lege.

5
II. MONITORIZAREA MODULUI DE CRESTERE SI NGRIJIRE A COPILULUI CU PARINTI
PLECATI LA MUNCA N STRAINATATE, PRECUM SI A CELOR CARE AU REVENIT N
TARA DUPA O PERIOADA DE SEDERE N STRAINATATE ALATURI DE PARINTI MAI
MARE DE UN AN SI SERVICIILE DE CARE ACESTIA POT BENEFICIA1

Obiective - cadrul acestui capitol ne propunem:

Sa identificam actiunile concrete prevazute de cadrul legal pentru prevenirea situatiilor de
risc si interventia in situatiile de risc in care se afla copiii ramasi singuri acasa.

Sa identificam atributiile SPAS in monitorizarea modului de crestere si ngrijire a copilului cu
parinti plecati la munca n strainatate si a serviciilor de care acestia pot beneficia

Sa identificam actiunile care trebuiesc realizate si atributiile pe care le au institutiile
implicate in vederea monitorizarii copiilor ramasi singuri acasa.

Sa descriem cadrul metodologic privind colaborarea dintre DGASPC si si SPAS, descriind
si instrumentele de lucru si activitatile necesare a fi de realizate n vederea ndeplinirii
obligatiilor stabilite prin lege

Fenomenul copiilor ramasi singuri acasa este un fenomen care necesita o atentie deosebita,
problematica generata de separare fiind extrem de diversa. Prevenirea situatiilor de risc si interventia in
situatiile de risc in care se afla acesti copii prevaed o seama de actiuni concrete prevazute de cadrul
legal.

SPAS solicita anual - n ultimul trimestru al anului - unitatilor scolare care functioneaza pe raza lor
administrativ-teritoriala, date si informatii cu privire la copiii aflati n urmatoarele situatii:
a) copii cu ambii parinti plecati n strainatate;
b) copii cu parintele unic sustinator plecat n strainatate;
c) copii cu un singur parinte plecat n strainatate;
d) copii reveniti n tara dupa o perioada de sedere n strainatate alaturi de parinti mai mare de un an.

Unitatea scolara are obligatia de a transmite lista nominala a copiilor aflati n situatiile n cel mult 15
zile calendaristice de la solicitare. Lista va cuprinde numele si prenumele copilului, numele si
prenumele parintilor sau, dupa caz, ale parintelui si adresa de domiciliu a acestuia.

SPAS are obligatia de a se deplasa la adresa la care sunt ngrijiti copiii si de a verifica daca sunt
respectate prevederile legii2 :
- Exista notificarea SPAS cu privire la intentia de a pleca a la munca in strainatate cu
minimum 40 de zile inainte de a parasi tara,
- Persoana desemnata face parte din familia extinsa a copilului, are minimum 18 ani si
indeplineste conditiile materiale si garantiile morale necesare cresterii si ingrijirii unui copil.
Exista acordul persoanei careia urmeaza sa/ i-a fost delegata autoritatea parinteasca
exprimat in fata instantei. Aceasta va urma/a urmat un program de consiliere, pentru a preveni
situatii de conflict, neadaptare sau neglijenta a copilului.

1
HOTARRENr. 691/2015 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a modului de crestere si
ngrijire a copilului cu parinti plecati la munca n strainatate si a serviciilor de care acestia pot
beneficia, precum si pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre directiile
generale de asistenta sociala si protectia copilului si serviciile publice de asistenta sociala si a
modelului standard al documentelor elaborate de catre acestea
2
art. 104-105 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
6
 - Exista confirmarea de catre instanta de tutela a persoanei in intretinerea careia va
ramane/ a ramas copilul. Instanta a dispus delegarea pe durata lipsei parintilor temporara a
autoritatii parintesti cu privire la persoana copilului - dar nu mai mult de un an. Instanta de
judecata a comunicat/va comunica o copie a hotararii de delegare primarului de la domiciliul
parintilor sau tutorelui, precum si primarului de la domiciliul persoanei careia i se acorda
delegarea autoritatii parintesti.

In situatia in care se constata ca nu exista o persoana desemnata careia i-a fost delegata
autoritatea parinteasca, SPAS are obligatia de a informa n scris persoana n ngrijirea careia se afla
copilul cu privire la necesitatea dobandirii unei forme legale a delegarii autoriatii parintesti. De
asemenea, persoana care se ocupa de cresterea si ngrijirea unui copil cu parinte/parinti plecat/plecati
la munca n strainatate trebuie sa puna la dispozitia SPAS toate datele si informatiile pe care le
detine cu privire la adresa la care pot fi contactati parintii n strainatate si de a face dovada ca
mentine legatura cu acestia.
Cu ocazia vizitei la domiciliul la care se afla copilul, reprezentantul SPAS completeaza Fisa de
Identificare a Riscurilor.

Atributii SPAS in monitorizarea modului de crestere si ngrijire a copilului cu parinti plecati la

munca n strainatate si a serviciilor de care acestia pot beneficia
urmareste mentinerea relatiilor personale ale copiilor cu parintii care sunt plecati la munca n
strainatate;
organizeaza programe de educatie parentala destinate parintelui care se ocupa de cresterea si
ngrijirea copilului dupa plecarea celuilalt parinte la munca n strainatate, respectiv persoanelor
desemnate a se ocupa de cresterea si ngrijirea copiilor cu parinti plecati la munca n strainatate,
precum si a celor care au revenit n tara dupa o perioada de sedere n strainatate alaturi de parinti
mai mare de un an;
organizeaza ntlniri trimestriale sau ori de cte ori este necesar cu persoanele care se
ocupa de cresterea si ngrijirea copiilor, precum si cu parintele care se ocupa de cresterea si
ngrijirea copilului dupa plecarea celui de al doilea parinte la munca n strainatate;
faciliteaza si sprijina mentinerea unui contact permanent ntre reprezentantii unitatii de
nvatamnt pe care o frecventeaza copilul si persoana n grija caruia acesta a fost lasat de
parinti;
ncurajeaza parintele/persoana n grija careia a fost lasat copilul si cadrele didactice sa
stabileasca acorduri de nvatare, adecvate nevoilor acestora care sa cuprinda n mod explicit
scopurile, asteptarile si responsabilitatile ce revin scolii si familiei;
sprijina parintele/persoana n grija careia a fost lasat copilul n utilizarea unor metode de
consiliere care sa faciliteze comunicarea n familie, rezolvarea problemelor etc.

Exercitiu:

Detaliati elementele cuprinse in acordul de nvatare stabilit intre parintele/persoana n grija

careia a fost lasat copilul si cadrele didactice.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
______________________________________________________

II.1. ACTIUNI si atributii in RETEA realizate in vederea monitorizarii copiilor

7
 Responsabilitati SPAS Documente/Instrumente Persoane/Ins
completate titutii
instiintate
Asistentul social/reprezentantul SPAS
Consilierea O data la doua luni (in primele Raport 3 privitor la Persoanelor
persoanelor 6 luni) vizite la domiciliu n evolutia copilului si a desemnate de
desemnate de vederea informarii si consilierii modului n care acesta catre instanta
instanta pentru acestora cu privire la este ngrijit, care sa sa se ocupe
delegarea raspunderea pentru cresterea si cuprinda n mod obligatoriu de cresterea
responsabilitatilor ngrijirea copilului informatii cu privire la si ngrijirea
parintesti Ulterior, vizitele sunt realizate performantele scolare, copilului
semestrial starea fizica a copilului,
grupul de prieteni si
anturajul copilului/copiilor
n situatia n care se Solicita sprijinul unui psiholog, n Solicitare scrisa Psiholog la
constata (suspiciuni vederea includerii acestuia n Planul de servicii. nivel local
de) afectarea starii cadrul unui program de DGASPC
emotionale a consiliere psihologica
copilului Daca la nivel local nu exista
psiholog, solicita sprijinul
DGASPC n vederea facilitarii
accesului la servicii de
specialitate
n situatia n care se Informeaza n scris medicul de Solicitare scrisa Medicul de
constata (suspiciuni familie si solicita sprijinul Planul de servicii. familie
de) degradarea acestuia n ceea ce priveste
starii de sanatate a verificarea starii de sanatate a
copilului copilului.

n situatia n care se Solicita n scris sprijinul Solicitare scrisa DGASPC

constata (suspiciuni DGASPC n vederea oferirii de Informare scrisa Unitatea de
de) afilierea servicii de specialitate Planul de servicii. invatamant
copilului cu parinti Informeaza unitatea scolara la Politie
plecati la munca n care acesta este nscris copilul
strainatate la un Informeza politia.
grup de prieteni cu
comportament
infractional,
n situatia n care se Solicita n regim de urgenta Solicitare telefonica si DGASPC
constata (suspiciuni DGASPC n vederea oferirii de scrisa
de) un posibil caz servicii de specialitate (PIP)
de abuz, neglijare
sau rele tratamente
Invatatorul/dirigintele copilului

3
In situatia n care n familie sunt ngrijiti mai multi copii se ntocmeste un raport unic pe familie, care cuprinde
n mod obligatoriu informatii pentru fiecare copil, inclusiv pentru cei care nu sunt de vrsta scolar

8
n situatia n care se Solicita sprijinul consilierului in scris Consilier
constata scaderea scolar scolar
randamentului scolar Anunta SPAS SPAS
Daca n termen de 3 Se solicita sprijinul consilierilor In scris Directorul
luni de la nscrierea scolari din cadrul centrului unitatii de
la scoala a copilului judetean de resurse si asistenta invatamant
situatia scolara si educationala CRJAE
integrarea acestuia
n mediul scolar nu
se mbunatatesc
Legslatia in vigoare stabileste si cadrul metodologic privind colaborarea dintre DGASPC si si SPAS,
descriind si instrumentele de lucru si activitatile necesare a fi de realizate n vederea ndeplinirii
obligatiilor stabilite prin lege.

Exercitiu: Detaliati elementele care descriu, conform legii:

Situatia de risc ....

Saracie ....

Situatia de risc a copilului trebuie analizata cel putin din urmatoarele aspecte:
a) situatia economica a familiei;
b) situatia sociala a familiei;
c) starea de sanatate a membrilor familiei;
d) nivelul de educatie al membrilor familiei;
e) conditiile de locuit ale familiei;
f) existenta unor comportamente la risc identificate n cadrul familiei.
Situatia de risc este definita in functie de mai multi factori specifici si aceasta cuprinde:

n functie de situatia familia se afla n situatie de saracie;

economica
n functie de situatia
sociala
n functie de starea de
parintele unic sustinator sau ambii parinti sunt fara ocupatie ori n somaj;
familia primeste beneficii sociale
n familie exista o mama minora sau o minora gravida;
familia este monoparentala;
parintele unic sustinator/ambii parinti -plecati la munca n tara / strainatate;
ambii parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor
parintesti / li s-a aplicat pedeapsa penala a interzicerii drepturilor parintesti,
pusi sub interdictie judecatoreasca, disparuti /declarati judecatoreste morti
si nu a fost instituita tutela sau, dupa caz, o masura de protectie speciala;
familia are unul sau mai multi copii care au revenit n tara de origine dupa o
experienta de peste un an de migratie;
familia are unul sau mai multi copii n sistemul de protectie speciala;
familia are unul sau mai multi copii reintegrati din sistemul de protectie
speciala;
familia are unul sau mai multi membri cu dizabilitati care le limiteaza
participarea la viata sociala;
cel putin un membru al familiei (inclusiv adult) nu are acte de stare civila;
familia are unul sau mai multi membri condamnati la o pedeapsa privativa
de libertate;
se afla n orice alte situatii care pot indica o vulnerabilitate.
familia are unul sau mai multi membri cu boli cronice si transmisibile;

9
sanatate familia are unul sau mai multi membri care nu sunt nscrisi pe lista unui
medic de familie;
exista o gravida care nu este nscrisa pe lista unui medic de familie;
familia are sugar care nu este nscris pe lista unui medic de familie;
familia are unul sau mai multi copii care nu sunt nscrisi pe lista unui medic
de familie;
familia are unul sau mai multi copii care nu sunt vaccinati;
familia are unul sau mai multi copii fara boli cronice si transmisibile
polispitalizati;
orice alta situatie care poate afecta starea de sanatate a copilului
n functie de nivelul unul sau ambii parinti sunt analfabeti;
de educatie familia are unul sau mai multi copii cu vrsta scolara care nu frecventeaza
cursurile unei forme de nvatamnt obligatoriu;
familia are unul sau mai multi copii care au abandonat timpuriu scoala;
familia are unul sau mai multi copii cu frecventa scolara redusa ori
repetentie;
familia are unul sau mai multi copii cu performante scolare slabe
familia are unul sau mai multi copii cu istoric de sanctionare n cadrul scolii,
cum ar fi exmatriculare, nota scazuta la purtare etc.;
n familie este un numar mare de copii anteprescolari/ prescolari/scolari;
familia are unul sau mai multi copii cu cerinte educationale speciale;
orice alta situatie care poate afecta dreptul copilului la educatie.
n functie de conditiile familia ocupa abuziv, fara drept de sedere anumite spatii de locuit sau
de locuit spatii construite ilegal;
familia locuieste n conditii improprii, respectiv locuinta este n stare
avansata de degradare sau este improvizata n spatii care nu sunt
destinate acestui scop - magazii, case de apa, elemente de canalizare,
constructii n stare avansata de degradare etc.;
spatiul locuibil este insuficient raportat la numarul de persoane; locuinta
este supraaglomerata;
familia nu are acces la utilitati, n mod special la sursa de apa, electricitate
si ncalzire;
lipsesc dotarile minime necesare pregatirii hranei, asigurarii ncalzirii si
mobilierul de stricta necesitate;
locuinta nu este ntretinuta corespunzator, lipsa igienei;
familia ntmpina probleme cu locuinta, cum ar fi scurgeri prin acoperis,
pereti umezi, ferestre/dusumele putrede sau deteriorate etc.
n functie de exista n familie un istoric de reclamatii/sesizari nregistrate si confirmate la
comportamentele la nivelul autoritatilor administratiei publice locale sau la politie cu privire la
risc comportamentul antisocial al unui membru din familie, cum ar fi savrsirea
de fapte cu caracter penal, minori folositi la cersetorie etc.;
exista n familie un comportament agresiv al unuia ori mai multor membri ai
familiei si/sau a unui istoric de violenta n familie, cum ar fi existenta
reclamatiilor ori a ordinului de protectie;
exista n familie consum excesiv de alcool;
exista n familie consum sau un istoric de consum sau abuz de substante
psihotrope.

10
II.2 PROCEDURA IDENTIFICARII SI MONITORIZARII copilului aflat in risc

II.2.A. La nivel Local

Responsabilitatea identificarii copiilor aflati in situatie de risc apartine SPAS:

Prin ce mijloc de CINE? UNDE SE REGASESTE?

comunicare?
Solicitarea In scris, Copilul si/sau Se consemneaza ntr-o cerere
directa de sprijin prin posta/e-mail/fax, ori parintele/reprezent care se nregistreaza si n care
prin telefon antul legal se expun potentialele situatii
de risc la care este expus
copilul.
Inregistrare n Registrul de
intrare-iesire
Notificarea Notificare scrisa cu Parintele care Notificarea
parintelui care privire la intentia de a exercita singur Inregistrare n Registrul de
exercita singur pleca la munca n autoritatea intrare-iesire
autoritatea strainatate, depusa la parinteasca sau la
parinteasca sau sediul serviciului public care locuieste
la care locuieste
de asistenta sociala de la copilul
copilul domiciliu
Sesizarea scrisaIn scris, Alte persoane Inregistrata ca nota telefonica.
sau telefonica prin posta/e-mail/fax, ori decat membrii Inregistrare n Registrul de
prin telefon familiei intrare-iesire
Autosesizare Anchete sociale - cu SPAS Fisa de identificare a situatiei de
ocazia instrumentarii risc
oricarui caz nregistrat
Presa...
Referirea unui In scris, Specialistii sau Inregistrata ca nota telefonica
caz prin posta/e-mail/fax, ori institutiile/organi- Inregistrare n Registrul de
prin telefon zatiile care intrare-iesire
interactioneaza cu
copilul/parintii.

In etapa de identificare a situatiei de risc, sunt propuse doua instrumente:

fisa de observatie.
fisa de identificare a riscurilor

Etape Cine? CE instrument ? In cat timp? Il adreseaza CUI?

1 SPAS Fisa de observatie
Politistul de proximitate, Fisa de observatie 48 de ore de la SPAS
medicul de familie, cadrele momentul la care
didactice, asistentul au inmtrat in
medical, mediatorul scolar, contact cu
mediatorul sanitar, copilul/au
asistentul medical suspiciuni de
comunitar situatie de risc
2 SPAS Fisa de identificare a In maxim 72 de ore
(in proces pot fi implicati riscurilor (Evaluarea de la completarea
profesionistii din alte familiei la Fisa de observatie
servicii care intra n domiciliul copilului)
11
 contact cu copilul atat
pentru completarea
informatiilor, cat si pentru
validarea lor)

PLANUL de SERVICII ca urmare a confirmarii existentei SITUATIEI DE RISC

In situatia in care se confirma situatia de risc ca urmare a completarii fisei de identificare a riscurilor, in
30 zile ar trebui intocmit PLANUL DE SERVICII, in cadrul caruia SPAS stabileste:
nevoile familiei cu copil/copii n functie de situatia de risc,
identifica la nivel local resursele si serviciile publice si/sau, dupa caz, private disponibile pe plan
local
stabileste cu acestea masurile necesare sustinerii copilului si a familiei.

Cartografierea serviciilor/Resurse existente la nivel local mijloc important de suport in

elaborarea PLANULUI DE SERVICII

Pentru desfasurarea activitatii de identificare a situatiilor de risc si planificarea interventiilor SPAS

trebuie sa realizeze o lista a resurselor existente la nivel local

Exercitiu:
Identificati care sunt RESURSELE la NIVEL LOCAL semnificative pentru realizarea si
implementarea PLANULUI DE SERVICII. Utilizati in acest scop informatiile si experientele concrete
pe care le-ati avut in cadrul proiectului Judetul Sibiu mai prietenos pentru copii - autoritati locale mai
bine echipate, interventii mai eficiente , implementat de Asociatia SOS Satele Copiilor Romania in
cadrul programului RO10 CORAI

In conformitate cu legea, Planul de servicii cuprinde:

serviciile care trebuie oferite pentru a raspunde nevoilor identificate ale copilului si familiei lui
tipurile de servicii si beneficii oferite,
finalitatea urmarita prin implementarea planului,
cine ofera serviciile si pentru ce perioada de timp.

Planul de servicii se aproba prin dispozitie a primarului.

MONITORIZAREA PLANULUI DE SERVICII reprezinta procesul de urmarire a modului de

implementare a planului pentru copil si de furnizare a serviciilor prevazute, in scopul determinarii
progreselor inregistrate in situatia copilului si adaptarii/ajustarii interventiei specifice pentru fiecare caz.
Acesta presupune si presupune vizite la domiciliul familiilor cu copil/copii astfel:
anual sau ori de cte ori se impune, n situatia n care n urma completarii fisei de identificare a
riscurilor sunt stabilite mai putin de 5 situatii de risc;
semestrial sau ori de cte ori se impune, n situatia n care n urma completarii fisei de identificare
a riscurilor sunt stabilite mai putin de 6-10 situatii de risc
trimestrial sau ori de cte ori se impune, n situatia n care n urma completarii fisei de identificare
a riscurilor sunt stabilite peste 10 situatii de risc

In situatie de suspiciune cu privire la existenta unei situatii de abuz, neglijare, exploatare si orice
alta forma de violenta SPAS are obligatia sa sesizeze DGASPC, care are obligatia de verifica
suspiciunea n termen de cel mult 48 de ore de la primirea sesizarii.

12
SPAS nfiinteaza si mentine un registru de evidenta a copiilor aflati n situatie de risc, care va
cuprinde cel putin datele si informatiile care sunt transmise trimestrial DGASPC.

II.3.B. La nivel judetean

Protectia copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor

Pentru copilul lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea pariniilor sai sau a celui care, in vederea
protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora este necesara protectia speciala - care
reprezinta ansamblul masurilor, prestaiiilor si serviciilor destinate ingrijirii si dezvoltarii sale.

Masurile de protectie speciala a copilului

Plasamentul (la o persoana
sau familie la un asistent
maternal, intr-un serviciu
de tip residential)
copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din
exercitiul drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa
interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati
judecatoreste morti sau disparuti, cand nu a putut fi instituita
tutela;
copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi
lasat in grija parintilor din motive neimputabile acestora;
copilul abuzat sau neglijat;
copilul gasit sau copilul parasit in unitati sanitare;
copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care
nu raspunde penal.

Plasamentul in regim de copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din
urgenia exercitiul drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa
interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati
judecatoreste morti sau disparuti, cand nu a putut fi instituita
tutela;
abuzat, neglijat sau supus oricarei forme de violenta
copilul gasit sau copilul parasit in unitati sanitare;
copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care
nu raspunde penal.

Supraveghere specializata copilul care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal

Mesaje cheie

Fenomenul copiilor ramasi singuri acasa este un fenomen care necesita o atentie deosebita.

13
SPAS are obligatia de a se deplasa la adresa la care sunt ngrijiti copiii si de a verifica daca sunt
respectate prevederile legii

Interventia in sprijinul copiilor ai caror parinti sunt plecati la munca presupune munca in echipa
pluridisciplinara si interinstitutionala, la nivcel local si la nivel judetean.

Managementul de caz este metoda de lucru recomandata in abordarea problematicii copilului ai carui
parinti sunt plecati la munca, in functie de problematica. Instrumentele de lucru recomandate sunt: fisa
de observatie, fisa de identificare a riscurilor si Planul de Servicii ca urmare a confirmarii situatiei de
risc.

Pentru desfasurarea activitatii de identificare a situatiilor de risc si planificarea interventiilor SPAS

trebuie sa realizeze o lista a resurselor existente la nivel local

In situatie de suspiciune cu privire la existenta unei situatii de abuz, neglijare, exploatare si orice alta
forma de violenta SPAS are obligatia sa sesizeze DGASPC.

Monitorizarea planului de servicii reprezinta procesul de urmarire a modului de implementare a planului

pentru copil si de furnizare a serviciilor prevazute, in scopul determinarii progreselor inregistrate in
situatia copilului si adaptarii/ajustarii interventiei specifice pentru fiecare caz.

14
III. Metodologia de interventie multidisciplinara si interinstitutionala privind copiii
exploatati si aflati in situatii de risc de exploatare prin munca, copiii victime ale
traficului de persoane, precum si copiii romani migranti victime ale altor forme de
violenta pe teritoriul altor state 4

Obiective
In cadrul acestui capitol ne propunem:

Sa utilizam acelasi referinte cu privire la abuzul, neglijarea, exploatarea si traficul de
copii.

Descriem managementul de caz in situatia copilului in situatie de abuz, neglijare,
exploatare si trafic asupra copilului.

III.1. Definitii

Tipul Definitie Forme

Abuzul - actiune voluntara a unei persoane
care se afla intr-o relatie de
raspundere, incredere sau de
autoritate fata de acesta, prin care
sunt periclitate viata, dezvoltarea
fizica, mentala, spirituala, morala
sau sociala, integritatea corporala,
sanatatea fizica sau psihica a
copilului.
Abuzul fizic consta in vatamarea corporala a
copilului in cadrul interactiunii, singulara sau
repetata, cu o persoana aflata in pozitie de
raspundere, putere ori in relatie de incredere
cu acesta, fiind un rezultat al unor acte
intentionate care produc suferinta copilului in
prezent sau in viitor.
Abuzul emotional consta in expunerea
repetata a copilului la situatii al caror impact
emotional depaseste capacitatea sa de
integrare psihologica. Abuzul emotional vine
din partea unui adult care se afla in relatie de
incredere, raspundere sau putere cu copilul:
umiliri verbale si nonverbale, intimidari,
amenintari, terorizari, restrangeri ale libertatii
de actiune, denigrari, acuzatii nedrepte,
discriminari, ridiculizari si alte atitudini ostile
sau de respingere fata de copil.
Abuzul sexual reprezinta implicarea unui
copil sau a unui adolescent minor dependent
si imatur din punctul de vedere al dezvoltarii
psihosexuale in activitati sexuale pe care nu
este in masura sa le inteleaga, care sunt
nepotrivite pentru varsta sa ori pentru
dezvoltarea sa psihosexuala, activitati
sexuale pe care le suporta fiind constrans prin
violenta sau seductie ori care transgreseaza
tabuurile sociale legate de rolurile familiale;
aceste activitati includ, de regula, contact

4
Hotararea nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea si interventia in echipa
multidisciplinara si in retea in situatiile de violenta asupra copilului si de violenta in familie si a
Metodologiei de interventie multidisciplinara si interinstitutionala privind copiii exploatati si aflati in
situatii de risc de exploatare prin munca, copiii victime ale traficului de persoane, precum si copiii
romani migranti victime ale altor forme de violenta pe teritoriul altor state

15

Neglijarea - omisiunea, voluntara
involuntara, a unei persoane care
are responsabilitatea cresterii,
ingrijirii sau educarii copilului de a
lua orice masura pe care o
presupune indeplinirea acestei
responsabilitati, care pune in
pericol viata, dezvoltarea fizica,
mentala, spirituala, morala sau
sociala, integritatea corporala,
sanatatea fizica sau psihica a
copilului si poate imbraca mai multe
forme: alimentara, vestimentara,
neglijarea igienei, neglijarea
medicala, neglijarea educationala,
neglijarea emotionala sau parasirea
copilului/abandonul de familie, care
reprezinta cea mai grava forma de
neglijare.
- forma nonfizica a violentei
16
fizic, cu sau fara penetrare sexuala. In
aceasta categorie pot intra:
molestarea sexuala, expunerea copilului
la injurii sau limbaj cu conotatie sexuala,
precum si atingerea copilului in zonele
erogene cu mana sau prin sarut, indiferent
de varsta copilului;
situatiile care duc la satisfacerea nevoilor
sexuale ale unui adult sau ale unui alt
copil care se afla intr-o pozitie de
responsabilitate, putere ori in relatie de
incredere cu copilul victima
atragerea sau obligarea copilului la actiuni
obscene;
expunerea copilului la materiale obscene
sau furnizarea de astfel de materiale
acestuia etc.;
casatoria timpurie sau logodna copiilor
care implica relatii sexuale (mai ales in
comunitatile de romi);
mutilarea genitala;
hartuirea sexuala, definita pentru locul de
munca, pentru copiii care lucreaza in
sistemul formal aflat fie sub incidenta Legii
nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile
si completarile ulterioare, denumit in
continuare Codul muncii, fie sub incidenta
Codului civil.
sau neglijarea alimentara - privarea de hrana,
absenta mai multor alimente esentiale
pentru crestere, mese neregulate,
alimente nepotrivite sau administrate
necorespunzator varstei copilului;
neglijarea vestimentara - haine nepotrivite
pentru anotimp, haine prea mici, haine
murdare, lipsa hainelor;
neglijarea igienei - lipsa igienei corporale,
mirosuri respingatoare, paraziti;
neglijarea medicala - absenta ingrijirilor
necesare, omiterea vaccinarilor si a
vizitelor de control, neaplicarea
tratamentelor prescrise de medic,
neprezentarea la programe de recuperare;
neglijarea educationala - substimulare,
instabilitatea sistemului de pedepse si
recompense, lipsa de urmarire a
progreselor scolare;
neglijarea emotionala - lipsa atentiei, a
contactelor fizice, a semnelor de
afectiune, a cuvintelor de apreciere.
 parasirea copilului/abandonul de familie,
care reprezinta cea mai grava forma de
neglijare.

Exploatarea executarea unei munci sau a) Exploatarea sexuala a copiilor reprezinta o

copiilor indeplinirea de servicii, in mod practica prin intermediul careia o persoana,
fortat, cu incalcarea normelor de regula un adult, obtine o gratificatie
legale privind conditiile de sexuala, un castig financiar sau o avansare,
munca, salarizare, sanatate si abuzand de/exploatand sexualitatea unui
securitate; copil, incalcand drepturile acestuia la
tinerea in stare de sclavie sau demnitate, egalitate, autonomie si bunastare
alte procedee asemanatoare de fizica si psihica; exemple: prostitutia, turismul
lipsire de libertate ori de sexual, comertul cu casatorii (inclusiv prin
aservire; posta), pornografia, striptease-ul. Prostitutia
obligarea la practicarea copiilor si pornografia infantila sunt5
prostitutiei, la reprezentari prostitutia copiilor reprezinta folosirea
pornografice in vederea copiilor pentru activitati sexuale, contra
producerii si difuzarii de cost sau contra oricaror alte avantaje
materiale pornografice sau alte materiale;
forme de exploatare sexuala; pornografia infantila inseamna orice
prelevarea de organe; reprezentare, prin orice mijloace, a copiilor
efectuarea unor alte asemenea angajati intr-o activitate sexuala explicita,
activitati prin care se incalca reala ori simulata, sau orice alta expunere
drepturi si libertati a organelor sexuale ale copiilor, in
fundamentale ale omului. principal in scopuri sexuale.
b)Exploatarea copilului prin munca / cele mai
grave forme ale muncii copiilor include 6 :
toate formele de sclavie sau practicile
similare, ca de exemplu: vanzarea de sau
comertul cu copii, servitutea pentru datorii si
munca de servitor, precum si munca fortata
sau obligatorie, inclusiv recrutarea fortata sau
obligatorie a copiilor in vederea utilizarii lor in
conflictele armate;
utilizarea, recrutarea sau oferirea unui
copil in scopul prostituarii, productiei de
material pornografic sau de spectacole
pornografice;
utilizarea, recrutarea sau oferirea unui
copil in scopul unor activitati ilicite, mai
ales pentru productia si traficul de
stupefiante, asa cum le definesc
conventiile internationale pertinente;

5
Protocolul facultativ la Convenia cu privire la drepturile copilului, referitor la vnzarea de copii, prostituia
copiilor i pornografia infantil, semnat la New York la 6 septembrie 2000, ratificat prin Legea nr. 470/2001 [art.
2 lit. b) i c)]
6
n Convenia Organizaiei Internaionale a Muncii nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale
muncii copiilor i aciunea imediat n vederea eliminrii lor, adoptat la cea de-a 87-a sesiune a Conferinei
Generale a Organizaiei Internaionale a Muncii la Geneva la 17 iunie 1999, ratificat prin Legea nr. 203/2000
(art. 3), precum i n Convenia nr. 138/1973 privind vrsta minim de ncadrare n munc, ratificat prin
Decretul nr. 83/1975
17
 muncile care, prin natura lor sau prin
conditiile in care se exercita, sunt
susceptibile sa dauneze sanatatii,
securitatii sau moralitatii copilului.

Traficul de Recrutarea, transportarea, Conform definitiei, traficul de persoane,

copii transferarea, gazduirea sau inclusiv de minori, se face cu scopul
primirea unei persoane cu varsta exploatarii.
cuprinsa intre 15 si 18 ani, in
scopul exploatarii acesteia,
constituie infractiunea de trafic de
minori si se pedepseste cu
inchisoare de la 3 la 12 ani si
interzicerea unor drepturi7.
In vederea asigurarii respectarii dreptului copilului de a fi protejat impotriva abuzului, neglijarii,
exploatarii, traficului, migratiei ilegale, rapirii, violentei, pornografiei prin internet, precum si a oricaror
forme de violenta, indiferent de mediul in care acesta se afla (familie, institutii de invaiamant, medicale,
de protectie, medii de cercetare a infractiunilor si de reabilitare/detentie, internet, mass-media, locuri de
munca, medii sportive, comunitate) DGASPC este obligata:
sa verifice si sa solutioneze toate sesizarile privind posibilele cazuri de abuz, neglijare, exploatare si
orice forma de violenta asupra copilului;
sa asigure prestarea serviciilor specializate pentru nevoile copiilor, victime ale abuzului, neglijarii,
exploatarii si oricarei forme de violenta asupra copilului.

III.2. MANAGEMENTUL DE CAZ SI INTERVENTIA IN SITUATIA DE VIOLENTA ASUPRA

COPILULUI

III.2.a Identificarea, semnalarea, evaluarea initiala si preluarea cazurilor de abuz, neglijare

exploatere asupra copilului

Identificarea situatiilor de ANE asupra copilului se realizeaza de catre profesionistii care

interactioneaza cu copilul in diverse domenii de activitate, in sistemul public sau privat:
protectia copilului,
asistenta sociala,
sanatate (medicul de familie, pediatri, asistentul medical comunitar etc.),
educatie (educatorii din crese, gradinite, invatatorii din ciclul primar, profesorii din scoli, licee,
scoli profesionale etc)
politie,
jandarmi,
justitie
reprezentanii mass media, etc

Pentru aceasta, este important ca fiecare profesionist sa cunoasca procedura de semnalare a acestor
situatii si, la nivel interinstituiional, sa existe o colaborare constanta cu institutiile abilitate in investigare.

In concordania cu legea, sesizarea poate fi realizata de:

- copilul
- orice persoana/profesionist care suspicioneaza o situaitie de violenia asupra copilului sau in
familie.

7
prevzute n Legea nr. 678/2001, cu modificrile i completrile ulterioare [art. 13 alin. (1)].
18
 Exercitiu:
De ce este importanta sesizarea oricarei suspiciuni a violeniei in familie pentru copil?
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________

Semnalarea se poate face:

Direct Persoana care semnaleaza, inclusiv copilul victima, se prezinta direct la una dintre
autoritatile abilitate.
Prin intermediul a) Serviciul telefonic obisnuit al autoritatilor abilitate, serviciul Telefonul
telefonului Copilului de la nivelul DGASPC (de ex. 983, 9852).
b) Asociatia Telefonul Copilului, care detine licenta pentru implementarea
numarului unic european de asistenta pentru copii (116.111) - se ofera
informatii si consiliere cu privire la promovarea si respectarea drepturilor
copiilor, indrumare catre institutiile in masura sa acorde asistenta necesara,
urmarirea modului de solutionare a cazurilor, monitorizarea respectarii
drepturilor copilului in urma cazurilor inregistrate si informarea institutiilor
abilitate cu privire la problemele intampinate de copii. In baza protocoalelor
incheiate, Asociatia Telefonul Copilului semnaleaza cazurile de violenta
asupra copilului autoritatilor abilitate.
c) Cazurile de copii disparuti se semnaleaza la numarul de telefon 116.000
(numarul unic european pentru disparitii de copii).

In scris Persoana care semnaleaza face o sesizare scrisa a situatiei presupuse sau
existente de violenta pe care o inainteaza autoritatilor abilitate.
Autosesizarea Profesionistii din cadrul acestor autoritati se pot intalni cu situatii care releva sau
autoritaiilor ridica suspiciunea unui act de violenta asupra copilului, respectiv violenta in familie,
competente caz in care trebuie sa initieze procedurile utilizate in mod obisnuit in astfel de
situatii.
O situatie particulara de autosesizare: generarea si vehicularea violentei prin
internet (mai ales cazurile de pornografie si prostitutie) impun o instrumentare
specifica si o monitorizare a acestui fenomen din partea profesionistilor din cadrul
autoritatilor abilitate, cu precadere a celor din politie. Violenta prin internet se poate
sesiza la hotline-ul infiintat special pentru acest lucru, care cuprinde: site-ul
www.safernet.ro, e-mail-ul raportare@safernet.ro si telefonul 021/310.31.16

19
Atunci cand sunt destule elemente de identificare ale copilului (nume si adresa) nu se constituie intr-un
motiv de refuz al inregistrarii semnalarii sau al investigarii realizate telefonic anonim sau in forma scrisa
anonima.

Toate situatiile de suspiciune de abuz,neglijare, exploatere asupra copilului trebuie semnalate la

DGASPC. In acest scop, DGASPC, SPAS, politie si parchet nominalizeaza persoane care sa
mentina contactul intre aceste institutii pe aceasta problematica (date de contact).

In situatia in care semnalarea situatiei de abuz,neglijare, exploatare (numita in continuare ANE) s-a
facut la SPAS, politie sau parchet, acestea trebuie sa refere cazul la DGASPC, deoarece aceasta este
singura institutie responsabila in ceea ce priveste asigurarea/ facilitarea accesului la servicii
specializate pentru copilul victima si familia sa.

- In situatiile urgente, se recomanda contactarea imediata a DGASPC prin intermediul

serviciului Telefonul Copilului. Informatiile sunt inregistrate de consilierii din cadrul serviciului
Telefonul Copilului intr-o fisa care contine datele din fisa de semnalare corespunzatoare
- In celelalte situatii, transmiterea datelor se face prin intermediul fiselor de semnalare 8 ,
completate in acest caz de catre profesionistul de la SPAS/ persoanele cu atributii de asistenta
sociala in baza informatiilor furnizate de profesionistii care identifica situatia

Pentru prevenirea si preluarea imediata a informatiilor cu privire la riscul de abuz, neglijare,

exploatare a copilului sunt prevazute urmatoarele servicii:

Centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijarii si a exploatarii

copilului
serviciu pentru protectia Activitati de informare, educare si comunicare - Centrul de
copilului care are drept misiune resurse comunitare dezvolta activitati de informare, educare si
derularea, promovarea si comunicare la nivelul comunitatii, in domeniul prevenirii
mentinerea in comunitate a situatiilor de abuz, neglijare si exploatare a copilului.
unor activitati de prevenire Programe de educare a parintilor
primara, secundara si tertiara, Grupul de reflectie comunitara - Centrul de resurse comunitare
care sa contribuie la asigurarea organizeaza si sustine functionarea unui grup de reflectie
unei dezvoltari echilibrate comunitara capabil sa intervina eficient in situatiile de abuz,
pentru toti copiii din comunitate. neglijare si exploatare a copilului.
ctivitati de sprijin pentru parinti si copii, precum si pentru alte
categorii de membrii ai comunitatii.

Telefonul copilului 9

9
Hotrrea Guvernului 1434/2004 privind atribuiile i Regulamentul-cadru de organizare i funcionare
a Direciei generale de asisten social i protecia copilului - se recomand ca n structura
compartimentului de intervenie n situaii de abuz, neglijare, trafic, migraie i repatrieri, denumit n
continuare compartimentul specializat, s se regseasc: Serviciul telefonul copilului cu echipa mobil
de intervenie n cazurile de urgen, reprezentanii DGASPC n echipa intersectorial local pentru
prevenirea i combaterea exploatrii copiilor prin munc, serviciul social stradal pentru copiii strzii i
compartimentul violena n familie. Totodat, se recomand ca serviciul telefonul copilului s i extind
activitatea pentru situaiile de urgen referitoare la violena n familie, purtnd denumirea de serviciul
telefonul pentru copil i familie i avnd n componena echipei mobile de intervenie specialiti n
domeniul prevenirii i combaterii violenei n familie.
20
 este un serviciu pentru Evaluarea riscului imediat - Consilierii telefonului copilului
protectia copilului, de tip evalueaza nevoile imediate ale clientului si potentialul de risc
permanent, a carui misiune privind expunerea copilului la abuz, neglijare si exploatare
este sa primeasca semnalarile Asistarea si consilierea telefonica - Consilierii telefonului
cu privire la situatiile de abuz, copilului asigura clientilor asistenta si consiliere pentru
neglijare si exploatare a depasirea situatiilor de criza si solutionarea adecvata a
copilului, sa asigure consilierea cazurilor expuse sau semnalate de catre acestia.
telefonica in aceste situatii si sa Echipa mobila - Telefonul copilului dispune de o echipa mobila,
intervina prompt in cazurile care se deplaseaza in teren pentru evaluare si interventie in
urgente prin intermediul unei situatiile de urgenta.
echipei mobile.
Centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat
este un serviciu pentru Activitati de informare - Centrul de consiliere dezvolta activitati
protectia copilului, care are de informare si promovare a serviciilor oferite in interesul
drept misiune sustinerea superior al copiilor expusi la abuz, neglijare si exploatare.
emotionala, prelucrarea Planul personalizat de consiliere - Pe baza informatiilor
traumei si a consecintelor rezultate din evaluarea initiala si detaliata a cazului de abuz,
acesteia, precum si capacitarea neglijare si exploatare a copilului, consilierul responsabil
clientilor 10 pentru obtinerea intocmeste un plan personalizat de consiliere pentru copil si,
schimbarilor necesare adaptarii dupa caz, pentru persoanele implicate in cazul respectiv.
la mediul de viata Activitate de consiliere - Consilierea realizata in cazurile de
abuz, neglijare si exploatare a copilului este parte a planului de
servicii intocmit de echipa multidisciplinara constituita la
initiativa managerului de caz din cadrul serviciului specializat
pentru protectia copilului
Consilierea agresorului - Centrul de consiliere pentru copilul
abuzat, neglijat si exploatat ofera sau asigura accesul la servicii
de consiliere pentru agresori.
Interviul cu copilul - Centrul de consiliere pentru copilul abuzat,
neglijat si exploatat asigura un mediu corespunzator pentru
intervievarea copilului de catre personalul de specialitate din
cadrul retelei de interventie.

SPAS/persoanele cu atributii in asistenta sociala au obligatia sa completeze o fisa de semnalare

obligatorie pe care o transmit la DGASPC in maxim 48 de ore de la identificarea cazului sau de la

10
Clienii acestui serviciu de specialitate pot fi:

Copiii expui situaiilor de abuz, neglijare i exploatare - copii n situaii de risc sau copii victime;
Printele protector - printele care nu este autorul unor aciuni de abuz, neglijare sau exploatare a
copilului;
Membrii familiei acestor copii, inclusiv ai familiei lrgite i printele care aplic metode i practici
abuzive de disciplinare i educare a copilului;
Persoana de ngrijire - alt persoan dect prinii care are responsabilitatea creterii i ngrijirii
copilului, de exemplu asistentul maternal profesionist;
Agresorul - persoana care se afl n urmrire penal sau este condamnat pentru infraciuni
corespunztoare faptelor de abuz, neglijare i exploatare.
Reprezentantul legal al copilului;

21
primirea sesizarii din partea profesionistilor care identifica situatii de violenta asupra copilului,
respectiv violenta in familie.

Transmiterea se face prin fax, posta sau email. Dat fiind faptul ca fisa cuprinde date confidentiale,
DGASPC va preciza clar care este numarul de fax si adresa de email la care se transmit aceste fise;
totodata, va desemna persoanele care au acces la aceste mijloace de comunicare si la acest tip de
date.

Situatiile de urgenta semnalate prin intermediul serviciului telefonul copilului sunt evaluate initial de
catre echipa mobila aflata in componenta acestui serviciu. Atunci cand timpul de deplasare a echipei
mobile ar depasi durata de o ora, consilierul contacteaza asistentul social de la nivelul
SPAS/persoana cu atributii in asistenta sociala.

Decizia cu privire la demersurile ulterioare evaluarii initiale in caz de urgenta se ia de

catre/impreuna cu consilierii din cadrul serviciului telefonul copilului si contine una dintre urmatoarele
concluzii:
nu este necesara scoaterea copilului din familie (situaiie in care se identifica masuri
de proteciie a copilului in familie, respectiv consiliere psihologica)
este necesara scoaterea copilului din familie (plasament in regim de
urgenta/ordonania presediniiala). In aceasta situaiie copilul ajunge in Centrul de Urgenta
pentru Copilul Abuzat

Evaluarea initiala

Odata cu preluarea semnalarii, incepe procedura Evaluarii initiale, proces prin care este colectata si
verificata, intr-o prima instanta, informatia cu privire la suspiciunea sau situatia de de ANE asupra
copilului.

Evaluarea initiala va putea stabili daca:

este intr-adevar un caz de ANE si va fi preluat de catre DGASPC;
suspiciunea persista (de exemplu, in cazul unui abuz sexual), dar nu poate fi probata,
situatie in care DGASPC il va considera un caz activ, il va prelua si va initia evaluarea
detaliata;
este un copil aflat in situatie de risc si DGASPC va referi cazul SPAS/persoanelor cu
atributii in asistenta sociala de la nivel local;

Evaluarea initiala se realizeaza de catre asistentii sociali din cadrul SPAS sau de catre
persoanele cu atributii in asistenta sociala de la nivelul primariilor.

Exceptia o reprezinta evaluarea in situatii de urgenta, care se realizeaza de catre echipa mobila
de interventie a serviciului telefonul copilului. Situatia semnalata se inregistreaza la DGASPC si se
distribuie compartimentului specializat. Seful compartimentului specializat va desemna o persoana
pentru a efectua demersurile necesare cu privire la evaluarea initiala.

III.2.b Evaluarea detaliata a situatei copilului victima a ANE si planificarea interventiilor

Odata cu inregistrarea fisei de semnalare, situatia copilului respectiv devine subiect de evaluare.
Directorul DGASPC desemneaza/ nominalizeaza un manager de caz care demareaza procesul de
evaluare detaliata.

Evaluarea detaliata a cazului presupune o investigare amanuntita, multidimensionala, a mediului

familial si social in care traieste copilul.

22
Principiile evaluarii
Informatiile cu privire la rezultatele evaluarii sunt confidentiale;
Rezultatele evaluarii nu sunt cu titlu definitiv; evaluarea trebuie reluata periodic;
Evaluarea priveste ansamblul nevoilor copilului, precum si perspectivele sale de progres;
Evaluarea trebuie sa fie unitara, sa urmareasca si sa opereze cu aceleasi obiective, criterii,
metodologii, pentru toti copiii;
Evaluarea presupune o munca in echipa multidisciplinara si in retea, cu participarea activa si
responsabilizarea tuturor profesionistilor implicati;
Evaluarea se bazeaza pe un parteneriat autentic cu beneficiarii directi ai acestei activitati:
copilul si persoanele care il au in ocrotire.

Totodata, in aceasta etapa se constituie dosarul copilului si are loc documentarea cazului cu actele
necesare.

Managerul de caz impreuna cu echipa managementului de caz apreciaza si decide cu privire la gradul
de detaliere si aprofundare a evaluarii, precum si la importanta acordata fiecarei arii de evaluare in
economia cazului, in functie de cerintele fiecarui caz in parte (tipul de problema, nevoile identificate,
starea de fapt, elemente sistemice relevante).

Echipa multidisciplinara este formata din :

asistentul social, care de regula este si managerul de caz,
psihologul (de regula din cadrul Complexului de Interveniie, Sprijin, Consiliere,
Recuperare a Copilului),
medicul (de regula dintr-un serviciu specializat al DGASPC). In cazul copilului victima
ANE se recomanda includerea in echipa a unui medic pediatru specialist; in caz de
nevoie, acesta poate solicita examinare medicala de specialitate sau/si examinare
medico-legala, in conformitate cu legislatia in vigoare,
politistul - in functie de tipologia cazului, se poate colabora cu unul sau mai multi politisti,
cu predilectie din cadrul urmatoarelor structuri: Investigatii criminale, Ordine publica
(politia de proximitate si posturile de politie), Analiza, prevenire si cercetare, Cercetare
penala si Combaterea crimei organizate, precum si ofiterul de politie care este membru
desemnat in Comisia pentru Protectia Copilului (CPC).
juristul (din cadrul DGASPC).

DGASPC poate incheia conventii de colaborare cu institutiile din care provin membrii echipei
multidisciplinare, punandu-i-se la dispozitie o lista de persoane care pot face parte din echipa la un
moment dat. In funciie de caz, in echipa multidisciplinara poate fi invitat cadrul didactic al copilului
si/sau consilierul scolar (obligatoriu pentru cazurile de exploatare prin munca, trafic de copii si
repatrierea copiilor romani migranti victime ale altor forme de violenta pe teritoriul altor state).

Pe langa membrii unei echipe minim constituite, pot fi implicati si alti profesionisti care, prin pregatirea
profesionala sau vocatie, pot aduce un plus de calitate serviciilor oferite de echipa multidisciplinara.
Astfel, acesti profesionisti devin membrii ai retelei de interventie si pot fi:
Cadre didactice;
Medici legisti;
Terapeuti specializati;
Consilieri de probatiune;
Avocati;
Judecatori;
23
 Preoti;
Persoana de ingrijire;
Persoana de referinta a copilului.

Toate aceste aspecte sunt consemnate de managerul de caz in raportul de evaluare detaliata, care va
fi intocmit in maximum 30 de zile de la inregistrarea cazului la DGASPC.

Planificarea serviciilor si interventiilor

Toate propunerile cu care este finalizata evaluarea detaliata vor lua forma unui plan care evidentiaza
serviciile si interventiile necesare pentru ca familia sa isi redobandeasca capacitatea de autonomie si
functionare astfel incat sa poata raspunde suficient de bine la nevoile copilului, sa depaseasca situatia
de dificultate sau de criza pe care o traverseaza.

In functie de finalitatea si obiectivele generale urmarite in situatia copilului si familiei, managerul va

intocmi un:
plan individualizat de protectie - pentru copiii fata de care se ia decizia separarii de familie si
instituirea unei masuri de protectie speciala
plan de reabilitare si/sau reintegrare sociala - pentru copiii care raman in propria familie pe
perioada acordarii serviciilor sau realizarii interventiilor.

Ambele planuri se intocmesc in colaborare cu echipa multidisciplinara, alti profesionisti colaboratori si

cu participarea nemijlocita a familiei/ parintelui protector/ reprezentantului legal si, dupa caz, a
copilului11.

Prestatiile si serviciile din aceste doua tipuri de plan se adreseaza atat copilului, cat si familiei/
reprezentantului legal, persoanelor importante pentru copil si presupusul faptuitor/ agresor.

Planul de reabilitare si/sau reintegrare sociala pentru copilul victima a violentei, respectiv pentru
copilul si mama victime ale violentei care sunt gazduiti impreuna, se recomanda avizarea lui de catre
CPC.

Managerul de caz are responsabilitatea facilitarii accesului copilului si familiei la serviciile

cuprinse in plan, prin sprijinul permanent acordat acestora, inclusiv acompaniere atunci cand este cazul,
comunicare cu membrii echipei si restul profesionistilor din retea, medierea conflictelor etc.

Oferirea serviciilor se va face in baza unui contract cu familia care ofera posibilitatea participarii la
luarea deciziei si responsabilizarii partilor implicate12.

III. 2.c Monitorizare si reevaluare

Monitorizarea furnizarii serviciilor incepe de la data debutului primelor activitati stabilite conform
planului si continua pana ce procesul de protectie/asistenta nu se mai dovedeste necesar. Acest
proces consta in colectarea si analizarea informatiilor referitoare la progresele inregistrate in situatia
copilului si familiei de la toate persoanele implicate (furnizorii de servicii/prestatii, specialistii care
deruleaza activitati in programele de interventie specifica, familie, copil), evaluarea riscului.

11
Pentru ntocmirea planurilor se recomand respectarea prevederilor Normelor metodologice cuprinse
n anexa 2 a Ordinului secretarului de stat al ANPDC nr.286/2006.
12
Modelul contractului pentru acordarea de servicii sociale este prevzut n Ordinul ministrului muncii,
solidaritii sociale i familiei nr.73/2005
24
Managerul de caz, impreuna cu membrii echipei, realizeaza odata la 3 luni sau ori de cate ori situatia
o impune, reevaluarea situatiei copilului si a modului de implementare a planului, precum si revizuirea
planului, daca este necesar (atunci cand apar situatii presupun schimbarea a mai mult de jumatate din
plan sau necesitatea unei masuri de protectie speciala pentru copil).

Monitorizarea post-servicii

Reprezinta o etapa intermediara intre interventia sustinuta si momentul inchiderii cazului respectiv,
contribuind la consolidarea rezultatelor obtinute prin implementarea planului dar si la o dezangajare
treptata a specialistului si trecerea la auto-sustinere a familiei, eventual cu sprijinul structurilor
comunitare locale.

Inchiderea cazului
In situatia in care furnizarea serviciilor s-a incheiat si copilul urmeaza sa fie reintegrat in familie, scoala
si comunitate responsabilul de caz prevenire elaboreaza planul post-servicii.

Monitorizarea post-servicii se realizeaza pe o perioada de sase luni pentru a preveni recidiva, timp
in care responsabilul de caz prevenire efectueaza vizite periodice la familie in cazul reintegrarii copilului
care a fost victima a violentei in familie. Dupa terminarea acestei perioade cazul este considerat inchis.

In situatia copilului victima care se constituie ca parte vatamata sau ca martor in cadrul
procesului penal, monitorizarea post-servicii se prelungeste pe toata durata procesului si sase
luni dupa ce decizia instantei devine definitiva si irevocabila.
In cazul in care copilul victima beneficiaza de masuri speciale de protectie a martorilor,
monitorizarea post-servicii se prelungeste pana la decizia Oficiului National pentru Protectia
Martorilor privind inlaturarea oricaror situatii de pericol.

Exercitiu:
Studiu de caz analizati situaiia si raspundeii cerinielor
Familia R. locuieste la o casa in comunitate si are o fetita de 6 ani si un baiat de 14 ani. Fetita
frecventeaza gradinta, iar baiatul inscris la scoala - are numeroase absente. Tatal este nu lucreaza,
este consumator de alcool, iar mama lucreaza cu ziua, la diferite persoane din localitate. Familia are
numeroase datorii la magazinul din comuna si la furnizorii de gaze si electricitate. Intr-o noapte, ca
urmare a scandalului care se auzea din gospodarie, au anuntat Politia comunitara. Aceste episoade
sunt destul de dese si , pe numele tatalui au fost emise numeroase amenzi pentru deranjarea ordinii
publice.
Identificaii echipa care trebuie sa intervina
Ce servicii se ofera copiilor si familiei?
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
___________________

25
 Mesaje cheie

Principalele forme de violenta asupra copilului sunt: abuzul, neglijarea, exploatarea si traficul
de copii.

Este dificila delimitarea intre formele de violenta deoarece acestea se combina.

Identificarea situatiilor de violenta asupra copilului se realizeaza de catre profesionistii care

interactioneaza cu copilul in diverse domenii de activitate, in sistemul public sau privat.

Pentru asigurarea unei interventii prompte si eficiente, in interesul copilului, este important ca
fiecare suspiciune de violenta asupra copilului sa poata fi orientata cat mai rapid cu putinia
catre serviciile care pot interveni

Evaluarea detaliata a cazului presupune o investigare amanuntita, multidimensionala, a

mediului familial si social in care traieste copilul. Profesionistii care fac parte din echipa
managementului de caz vor urmari colectarea de informatii relevante din toate ariile de
evaluare vizate (medicala, sociala, psihologica etc).

Managerul de caz impreuna cu echipa managementului de caz apreciaza si decide cu privire

la gradul de detaliere si aprofundare a evaluarii, precum si la importanta acordata fiecarei arii
de evaluare in economia cazului, in functie de cerintele fiecarui caz in parte.

In situatia copilului victima, managerul va intocmi un plan individualizat de protectie - pentru

copiii fata de care se ia decizia separarii de familie si instituirea unei masuri de protectie
speciala sau iun plan de reabilitare si/sau reintegrare sociala - pentru copiii care raman in
propria familie pe perioada acordarii serviciilor sau realizarii interventiilor.

Managerul de caz, impreuna cu membrii echipei, realizeaza odata la 3 luni sau ori de cate ori
situatia o impune, reevaluarea situatiei copilului si a modului de implementare a planului.

In situatia in care furnizarea serviciilor s-a incheiat si copilul urmeaza sa fie reintegrat in familie,
scoala si comunitate responsabilul de caz prevenire elaboreaza planul post-servicii.

26
IV. RELATIA DE COLABORARE LA NIVEL DE JUDET

Obiective:
In cadrul acestui capitol ne propunem:

Sa intelegem care sunt demersurile de urmat pentru facilitarea accesului la serviciiile de care
copilul are nevoie

Sa intelegem care sunt cerintele minimale de relationare interdisciplinara/interinstitutionala care sa
asigure interventia integrata in pentru protectia drepturilor copilului

Sa descriem relatiile functionale intre SPAS si DGASPC, precum si SPAS-DGASPC si alte institutii
la nivel local si judetean

IV.1 Relatia DGASPC -SPAS

DGASPC asigura coordonarea si ndrumarea metodologica a activitatii SPAS n domeniul protectiei si

promovarii drepturilor copilului.

La nivelul DGASPC sunt desemnati asistenti sociali responsabili cu mentinerea legaturii cu SPAS,
un asistent social putand fi responsabil cu coordonarea si ndrumarea metodologica a activitatii
mai multor SPAS n domeniul protectiei si promovarii drepturilor copiilor.

Asistentul social responsabil cu coordonarea si ndrumarea metodologica a activitatii mai

multor SPAS n domeniul protectiei si promovarii drepturilor copiilor ndeplineste urmatoarele
atributii principale:
organizeaza ntlniri semestriale ntre DGASPC si asistentii sociali de la nivelul SPAS;
furnizeaza SPAS informatii cu privire la atributiile, organigrama DGASPC si serviciile organizate
la nivelul DGASPC (si persoanele de contact);
asigura legatura dintre SPAS si celelalte compartimente ale DGASPC;
ndruma metodologic reprezentantii SPAS n activitatea lor curenta de identificare si evaluare a
copilului si familiei acestuia, precum si n activitatea de planificare si monitorizare a interventiei. n
acest sens fiecare responsabil efectueaza trimestrial cel putin o deplasare n fiecare unitate
administrativ-teritoriala;
pot nsoti reprezentantul SPAS de la nivel local, la solicitarea expresa si temeinic motivata a
acestuia, la efectuarea vizitelor n teren;
faciliteaza colaborarea ntre SPAS si ONG-urile care functioneaza la nivelul judetului;
asigura ndrumare metodologica SPAS, la cererea acestora, n elaborarea strategiilor locale de
dezvoltare, n scrierea de proiecte, precum si n orice alta activitate care vizeaza prevenirea
separarii copilului de parinti;
sprijina conducerea SPAS n activitatea de identificare a nevoilor de formare continua a
personalului.

DGASPC poate nfiinta compartimente specializate n coordonarea si ndrumarea metodologica

a activitatii serviciului public de asistenta sociala.

IV.2 Echipa intersectoriala locala (EIL)

Echipa intersectoriala locala (EIL) pentru prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin
munca poate avea atributii si in domeniul violentei asupra copilului si al violentei in familie are
rol consultativ pentru managerii de caz, in ceea ce priveste particularitatile cazurilor si cooperarea
dintre institutiile participante la managementul de caz si pentru factorii de decizie, in ceea ce priveste
elaborarea de strategii, revizuirea acestora, infiintarea de servicii, realizarea de activitati de prevenire
prin formularea unor recomandari.

27
 Echipa intersectoriala locala (EIL) pentru prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin
munca poate avea atributii si in domeniul violentei asupra copilului si al violentei in familie.
nu se suprapune peste echipa multidisciplinara si interinstitutionala de evaluare si/sau interventie
pentru cazurile de violenta asupra copilului si de violenta in familie
are rol consultativ pentru managerii de caz, in ceea ce priveste particularitatile cazurilor si
cooperarea dintre institutiile participante la managementul de caz, precum si pentru factorii de
decizie, in ceea ce priveste elaborarea de strategii, revizuirea acestora, infiintarea de servicii,
realizarea de activitati de prevenire prin formularea unor recomandari

Componenta EIL este stabilita prin EIL are urmatoarele responsabilitati:

hotarare a consiliului judetean/local a) la solicitarea managerului de caz, ofera expertiza prin membrii
in cazul sectoarelor municipiului sai (informatii de specialitate, consultare pe caz, referiri catre alti
Bucuresti, EIL este coordonata de specialisti, facilitarea implicarii institutiei in cazul respectiv);
DGASPC13: b) la solicitarea managerului de caz, faciliteaza cooperarea dintre
1. DGASPC; institutiile participante la managementul de caz;
2. Inspectoratul judetean de c) analizeaza anual datele statistice realizate de DGASPC
politie/Directia Generala de privind: abuzul si neglijarea copilului, copiii exploatati si aflati in
Politie a Municipiului Bucuresti situatii de risc de exploatare prin munca, copiii victime ale
si unitati de politie ale traficului de persoane, copiii victime ale altor forme de violenta pe
sectoarelor; teritoriul altor state si violenta in familie;
3. Inspectoratul de jandarmi d) formuleaza recomandari privind imbunatatirea activitatii din
judetean/Directia Generala de domeniul prevenirii si combaterii violentei asupra copilului si a
Jandarmi a Municipiului violentei in familie (planuri de actiuni, propuneri de revizuire a
Bucuresti; strategiilor si planurilor existente, infiintarea de noi servicii,
4. Directia judeteana de sanatate derularea de actiuni de prevenire, diseminarea de bune practici,
publica/Directia de Sanatate informarea publicului, formarea profesionistilor), pe care le
Publica a Municipiului inainteaza factorilor de decizie de pe plan judetean in cadrul
Bucuresti; raportarilor bianuale;
5. Inspectoratul scolar e) intocmeste rapoarte bianuale privind activitatea din domeniul
judetean/Inspectoratul Scolar prevenirii si combaterii violentei asupra copilului si a violentei in
General al Municipiului familie, in baza analizei datelor statistice, a bunelor practici
Bucuresti; colectate si a altor informatii relevante;
6. Inspectoratul teritorial de f) identifica exemple de bune practici in domeniu, in vederea
munca; diseminarii acestora catre profesionisti;
7. Organizatii neguvernamentale. g) participa la activitati de prevenire in scoli si comunitati, precum
si de informare a publicului, inclusiv prin mass-media;
h) informeaza colegii din institutia proprie si structurile din
teritoriu cu privire la prezenta metodologie-cadru si alte acte
normative in domeniu;
i) participa la programe de formare a profesionistilor in domeniu;
j) intocmeste raportul anual privind activitatea din domeniul
prevenirii si combaterii violentei asupra copilului si a violentei in
familie, pe care il inainteaza Directiei generale protectia copilului
din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
(DGPC - MMFPS). Raportul anual cuprinde recomandari privind
imbunatatirea legislatiei, a mecanismelor de monitorizare si
bunele practici identificate.

13
conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 867/2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru
copii
28
 Exercitiu:
Enumerati componenta Echipei Intersectoriale Locale de la nivelul judetului Sibiu. Cum apreciati
functionarea EIL si ce se poate face concret, pe termen scurt si mediu, pentru a sustine si dezvolta
munca in echipa intersectoriala? Exemplificati si modul in care proiectul Judetul Sibiu mai prietenos
pentru copii - autoritati locale mai bine echipate, interventii mai eficiente , implementat de Asociatia
SOS Satele Copiilor Romania in cadrul programului RO10 CORAI a contribuit la imbunatatirea
colaborarii intersectoriale.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

V. METODOLOGIE SPECIFICA DE LUCRU PRIVIND COLABORAREA INTRE DGASPC

SIBIU SI CONSILIILE LOCALE- SPAS/COMPARTIMENTE DIN JUDETUL SIBIU PE LINIE
DE ASISTENTA SOCIALA A COPILULUI SI FAMILIEI 14

Obiective

In cadrul acestui capitol ne propunem:

Sa analizam Metodologia specifica privind colaborarea intre DGASPC/SPAS

Sa identificam modalitatile propuse pentru facilitarea colaborarii pe linie de asistenta
sociala a copilului si familiei.

Sa identificam modalitatile de colaborare pentru un management de caz mai eficient.

In sprijinul implementarii Metodologiei aprobate prin anexa la H.G.691/2015 si pentru a stabili niste
reguli specifice judetului Sibiu, in ceea ce priveste modul de colaborare interinstitutionala SPAS-
DGASPC Sibiu si cel de realizare a coordonarii metodologice a SPAS-urilor de catre DGASPC Sibiu, in
cadrul primelor intalniri teritoriale realizate intre reprezentantii celor doua institutii s-au dezbatut tematici
de interes, probleme legate de cazuisticile comune sau asistenta sociala in general la nivel de
comunitate, s-au stabilit niste reguli specifice de colaborare si modalitati adecvate unei comunicari si
conlucrari eficiente si eficace.

V.1 COORDONAREA METODOLOGICA

14
Material realizat integral in cadrul Proiectului Judeul Sibiu mai prietenos pentru copii autoriti
locale mai bine echipate, intervenii mai eficiente Proiect finanat cu sprijinul financiar al Programului
RO10CORAI, program finanat de Granturile SEE 2009-2014 si administrate de Fondul Romn de
Dezvoltare Social (ID proiect : PEH022) Cod proiect:PEHO22, implementat de catre SOS-Satele
Copiilor Romania si in parteneriat cu DDGASPC Sibiu (acord de parteneriat DGASPC Sibiu nr.
101/29.01.2015)

29
DGASPC Sibiu realizeaza coordonarea metodologica, in functie de domeniile de interventie,
prin:

V.1.a Serviciile de specialitate din aparatul propriu, dupa cum urmeaza:

BIROU MONITORIZARE I ANALIZ Tel. 0269 / 23.20.66, int. 22

STATISTIC ef serviciu: CRINA BRLEA
0751174408

Tel. 0269 / 23.20.66, int. 27

SERVICIUL JURIDIC I RESURSE UMANE ef serviciu: - DANIELA PCURAR 0751174403

SERVICIUL STRATEGII, PROGRAME, Tel. 0269 / 23.20.66, int. 23, 24

PROIECTE N DOMENIUL ASISTENEI ef serviciu: DELIA SLABU
SOCIALE I RELAIA CU ONG 0751174412

COMPARTIMENTUL COMUNICARE, Tel. 0269 / 23.20.66, int. 32,

REGISTRATUR, INFORMATIC DANIELA SUCIU
0751174495

SERV. MANAGEMENT DE CAZ PENTRU Tel. 0269 / 23.20.66, int. 42, 43

ASISTEN MATERNAL ef serviciu: MARIA POPA
0751174419

SERVICIUL DE EVALUARE COMPLEX A Tel. 0269 / 213650

COPILULUI ef serviciu: VOD VIORICA
0751174406

SERVICIUL MANAGEMENTUL CALITII Tel. 0269 / 23.20.66 int. 11

SERVICIILOR SOCIALE ef serviciu: LAURA ISAC
0751174432

SERVICIUL MANAGEMENT DE CAZ PENTRU Tel. 0269 / 21.42.76, 0269 / 21.20.07 ef serviciu:
PROTECIE REZIDENIAL I FAMILIAL DIANA HULEA
0742174429

SERVICIUL DE EVALUARE INIIAL, Tel: 0269 / 21.51.77

PREVENIRE I INTERVENIE N SITUAII DE ef serviciu: RADU FOLOBA
ABUZ, NEGLIJARE, EXPLOATARE 0751174400

Prezenta Metodologie de lucru se regaseste si pe site-ul propriu al institutiei www.dasib.ro, alaturi de

toate informatiile de interes prevazute de H.G. 691/2015 ;

Managerii de caz si sefii serviciilor de specialitate cunosc, informeaza conducerea Directiei asupra
problemelor si nevoilor la nivel de spas-uri locale si impreuna cu asistentii sociali din cadrul primariilor
se informeaza reciproc asupra:
o Modificarilor intervenite in situatiile de viata ale copiilor pentru care s-a dispus o masura
de protectie speciala sau a familiilor acestora aflate in comunitate;
o Noutatilor /modificarilor legale in domeniul social cu privire la servicii si prestatii sociale;

30
 o Colaborarii pentru deplasarea impreuna in teren, in functie de posibilitati/neesitati si
comunicarea de informatii referitoare la cazurile avute in atentie;
o Nevoii realizarii de demersuri in sprijinul colaborarii interinstitutionale si cu beneficiarii
V.1.b. Intalniri semestriale sau in functie de solicitarile reprezentantilor primariilor, pe teme de
interes comun, agreate de comun acord.

Directia solicita in organizarea sesiunilor/intalnirilor puncte de vedere legate de nevoile

reprezentantilor primariilor care pot face obiectul tematicii de coordonare metodologica,
iar reprezentantii SPAS inainteaza propuneri in acest sens;
Directia colaboreaza si cu alte institutii in organizarea si realizarea eficienta a acestor
intalniri (ex. AJPIS, ISJ, IPJ, Tribunalul Sibiu, DJIP, reprezentanti ai cultelor etc.) si
faciliteaza impreuna cu primariile, dupa caz, prezenta reprezentantilor acestor institutii la
intalniri;
Directia organizeaza intalnirile in colaborare cu primariile, fie la sediul acestora, pe
microregiuni, fie in municipiul Sibiu, intr-un spatiu ce va fi comunicat ulterior;
Directia asigura logistica si prezenta reprezentantilor in functie de tematica discutata iar
primariile realizeaza obligatia de a asigura participarea reprezentantilor SPAS la aceste
intalniri;
Intalnirile de coordonare metodologica vor fi coordonate de un reprezentant al directiei
sau colaborator desemnat, care va comunica celor prezenti programul intalnirii si va
facilita realizarea unui dialog bazat pe respect, profesionalism si atitudine pro-activa din
partea tuturor participantilor;

V.2. COLABORAREA INTERINSTITUIONAL PENTRU MBUNTIREA MODULUI DE

ORGANIZARE I FUNCIONARE A SPAS-URILOR LOCALE I A SERVICIILOR SOCIALE

In functie de nevoile identificate si de propunerile reprezentantilor primariilor, directia poate acorda

consultanta pentru:
Identificarea nevoilor de formare;
Implementarea managementului de caz si identificarea formelor de abuz, interventia in situatie de
abuz si in functie de posibilitati poate facilita instruiri de baza in aceste doua ramuri;
Identificarea ideilor de proiecte, programe, actiuni in acord cu problematicile sociale din
comunitate;
Identificarea nevoii de servicii sociale din comunitate;
Identificarea de catre DGASPC in colaborare cu reprezentantul SPAS a nevoii de resurse umane
pentru domeniul social la nivelul comunitatii si inaintarea de propuneri in acest sens catre
reprezentantii APL;
acreditarea/licenierea de servicii sociale;
elaborarea de strategii i planuri locale n domeniul dezvoltrii serviciilor sociale;

DGASPC Sibiu informeaz SPAS-urile i colaboreaz periodic n ceea ce privete diagnoza social la
nivelul judeului Sibiu, actualizarea Strategiilor i Planurilor Judeene de aciuni n domeniul dezvoltrii
serviciilor sociale.
In functie de situatiile semnalate, Directia poate solicita Consiliului Judeean Sibiu i Instituiei
Prefectului Sibiu intreprinderea de demersuri in vederea contientizarii reprezentantilor comunitilor
locale cu privire la dezvoltarea SPAS-ului local, precum si dezvoltarea de noi de
programe/proiecte/servicii sociale.

V.3. COLABORAREA INTERINSTITUIONAL N VEDEREA EFICIENTIZRII MANAGEMENTULUI

DE CAZ

31
Pe linie de protectia copilului colaborarea dintre DGASPC Sibiu si SPAS va avea in atentie urmatoarele
aspecte esentiale:
Cele doua institutii vor aplica prevederile legale si procedurile de lucru prevazute de legislatia in
domeniu;
Se vor realiza ntre cele dou instituii contacte telefonice i ntlniri cu manageri de
caz/responsabili de caz i ali reprezentani ai DGASPC Sibiu, n vederea soluionrii
corespunztoare a situaiilor sociale sesizate;
Managerii de caz/responsabilii de caz desemnai de DGASPC, mpreun cu responsabilii pe
social din cadrul autoritilor locale, la deplasarea n teren efectueaz vizite, dup caz, la
domiciliul beneficiarilor, ntocmesc minutele de ntlnire, Planurile individuale de protecie,
asigur respectarea formatului i a modului de completare a instrumentelor de lucru (anchet
social conform Ordinului 95/2006 i a Planului de servicii conform Ordinului 286/2006). Astfel,
nevoile identificate de ctre angajaii DGASPC n teren, mpreun cu propunerile de soluionare,
sunt transmise conducerii instituiei spre avizare/aprobare.
Identificarea n plan local a tuturor posibilitilor i ntreprinderea de demersuri pentru prevenirea
seprrii copilului de familie (acordarea de prestaii, sprijin material, sprijin moral etc.), toate
acestea regsindu-se ca obiective n Planurile de servicii;
n situaia n care, completarea unui dosar, n vederea stabilirii unei msuri de protecie
special, depete termenul de 30 de zile calendaristice i 15 zile n situaiile de urgen,
instituia (dup caz, DGASPC sau SPAS) comunic celeilate instituii stadiul demersurilor n
care se afl completarea acelui dosar sau instituirea unei msuri de protecie special;
Reintegrarea eficient n familia natural a copiilor care au beneficiat de o msur de protecie
special, cu sprijinul comunitatii, in functie de nevoile familiei.
Instituirea unei masuri de protectie speciala pentru situatiile care necesita acest lucru;
Sesizarea reciproca de catre reprezentantii ambelor institutii cu privire la oricare semnalment al
vreunei forme de abuz, neglijare si exploatare a copilului, violenta domestica , probleme ale
copilului ai cror printi sunt plecati la munc n strintate, nerespectare sau incalcare a
drepturilor de baza;
Respectarea drepturilor si beneficiilor sociale pentru copilul cu dizabilitti si/sau CES si
sprijinirea familiilor in vederea intocmirii dosarului pentru incadrarea in grad de handicap;
Respectarea optiunii reprezentantului legal al copilului la incadrarea in gradul grav de handicap,
potrivit prevederilor legale in vigoare;
Intocmirea instrumentelor de lucru prevazute de legislatia in vigoare, de catre ambele institutii, si
transmiterea acestora conform termenelor in care se solicita si cu motivele pentru care se
solicita ( ex. ancheta sociala conf. O. G. 95/2006, planul de servicii, copii dupa diverse acte sau
documente necesare pentru propunerea unei masuri de protectie, etc.)
Fisa de observatie, anexa la H.G. nr.691/2015 se va transmite celeilalte institutii ,in copie, de
catre institutia care primeste sesizarea prima data sau se autosesizeaza prima data cu adresa
de inaintare in care se va specifica ce demersuri a intreprins pana la momentul respectiv,
urmand a le transmite celeilalte, urmand a se respecta prevederile legale in vigoare de ambele
institutii pentru solutionarea situatiilor de risc sesisate;

n concluzie, transmiterea informaiilor, n termen, este esenial pentru buna colaborare ntre cele 2
nivele de intervenie. Obiectivul comun este protecia i bunstarea copiilor i n mod specific
prevenirea abuzului i a separrii copilului de prini.
Munca mpreun este o premis a bunei practici.

Dac rezultatul evalurii arat c nu exist o situaie de risc social i c resursele comunitii pot
satisface nevoile copilului i familiei, atunci, cu acordul copilului/familiei, informaiile relevante ar
trebui comunicate serviciilor comunitare relevante (de exemplu primrie, medic de familie, coal,
biseric, poliie) oferindu-se consilierea i sprijinul necesar.

32
 Dac evaluarea are drept concluzie existena unei situaii de risc social atunci asistentul social de
la nivel local trebuie si treac la faza urmtoare a pregtirii unui plan de servicii, dup cum este
artat in schema logic de mai jos.

EVALUARE

ANCHETA SOCIAL

EVALUAREA SITUAIEI DE RISC SOCIAL

PLAN DE SERVICII

Dac evaluarea a fost realizat i dac ea indic necesitatea ntocmirii unui plan de servicii,
pasul urmtor este identificarea de resurse i servicii care s poat ajuta copilul i familia pentru
a ndeplini obiectivele stabilite prin planul de servicii.
n raport de obiectul sesizrii i de distana fa de locul n care se afl copilul, responsabilul de
caz, cu acordul efului serviciului, poate solicita (n scris i/sau telefonic) demararea evalurii
iniiale, persoanelor resurs (profesioniti din cadrul serviciului public de asisten
social/persoane cu atribuii de asisten social din cadrul primriei, profesioniti din cadrul
serviciilor de consiliere, etc).
Dac asistentul social de la nivel local suspecteaz sau identific, n orice faz a implicrii sale,
existena unei situaii de abuz, neglijare sau exploatare, aceasta trebuie s sesizeze de ndat
DGASPC n vederea lurii msurilor prevzute de lege.
Evaluarea iniial a situaiilor nregistrate la SPAS este efectuat de ctre responsabilii de caz.

n situaiile de urgen, evaluarea iniial se realizeaz de ctre echipa mobil de intervenie din cadrul
telefonului copilului de la DGASPC, care include obligatoriu un asistent social/psiholog i un lucrtor de
poliie; n situaia n care deplasarea acestei echipe ar presupune mai mult de o or pn la adresa la
care se afl copilul, evaluarea iniial se realizeaz de ctre SPAS/ persoanele cu atribuii n asistena
social/persoane resurs mpreun cu un lucrtor de poliie din comunitatea n care se afl copilul.
Persoanele resurs reprezint profesioniti din cadrul serviciilor specializate, publice i private, pentru
copiii abuzai, neglijai i/sau exploatai prevzute de lege (centre de consiliere, centre de resurs,
centre de primire n regim de urgen, centre de tranzit). n acest scop, primria i va ntocmi proceduri
cu privire la intervenia n cazurile de urgen, la solicitarea DGASPC, inclusiv modul de colaborare cu
persoanele resurs.
Se ntocmete un raport de evaluare iniial n maxim 24 de ore de la efectuarea evalurii.
Raportul se nainteaz efului pe linie ierarhic, n baza cruia se confirm sau infirm cazul ca
fiind de competena SPAS sau a DGASPC.
n situaia cazului confirmat i nregistrat la SPAS, eful de compartiment care a avizat raportul
de evaluare iniial desemneaz responsabilul de caz prevenire.

In situatia copilului abuzat, neglijat sau exploatat :

Evaluarea iniial a situaiilor nregistrate la DGASPC trebuie s fie efectuat de regul
de ctre SPAS/persoanele cu atribuii n asisten social din cadrul consiliilor locale, la
solicitarea responsabilului de caz din cadrul Serviciului de Evaluare Iniial, Prevenire i
Intervenie n Situaii de Abuz, Neglijare, Exploatare, dar poate fi efectuat i de ctre
reprezentanii S.E.P.I.
n situaiile de urgen, evaluarea iniial se realizeaz de ctre echipa mobil de
intervenie sau o echip din cadrul SEPI, constituit din cel puin doi profesioniti,
nsoit de regul de un lucrtor de poliie. n situaia n care deplasarea acestei echipe
ar presupune mai mult de o or pn la adresa la care se afl copilul, la solicitarea
33
 responsabilului de caz din cadrul Serviciului de Evaluare Iniial, Prevenire i Intervenie
n Situaii de Abuz, Neglijare, Exploatare, evaluarea iniial se realizeaz de ctre
SPAS/persoana cu atribuii n asisten social/persoane resurs mpreun cu un
lucrtor de poliie din comunitatea n care se afl copilul.
n cazul copiilor prsiti n unittile sanitare, specialistii DGASPC din cadrul serviciului
SIANE va transmite SPAS-ului n a crui raz administrativ-teritorial s-a produs
naterea, dosarul cuprinznd certificatul medical constatator al naterii, procesul verbal
de constatare a prsirii, dispoziia de plasament n regim de urgen i rspunsul
poliiei cu rezultatul verificrilor, documente necesare pentru nregistrarea naterii
copilului. n termen de 5 zile de la primirea documentaiei, SPAS-ul are obligaia de
a obine dispoziia de stabilire a numelui i prenumelui copilului i de a face declaraia de
nregistrare a naterii la Serviciul de Stare Civil. Dup nregistrarea naterii copilului,
SPAS-ul transmite DGASPC Sibiu actul de nregistrare a naterii copilului.
Semnalarea situaiilor de violen (n sens larg) asupra copilului se face la Direcia
General de Asisten Social i Protecia Copilului. Situaiile de urgen pot fi
semnalate la Telefonul Copilului i al Familiei (0269 -983).
Referitor la repatrierea copiilor romni nensotiti si asigurarea msurilor de protectie
special n favoarea acestora special n favoarea acestora reprezentantul DGASPC se
ntlneste i colaboreaz cu reprezentantul SPAS i consemneaz n minuta ntlnirii
aspectele discutate si obiectivele stabilite.

Referitor la managementul de caz privind copilul aflat n plasament la AMP:

La stabilirea planului individualizat de protectie este obligatorie participarea tuturor celor

implicati: managerul de caz al copilului, asistentul social al AMP, AMP, copil, familia
biologic a copilului, psiholog, jurist, medic de familie, cadru didactic, asistentul social SPAS
de la domiciliul printilor si al alti specialisti dup caz si se va semna de ctre acestia.

La rentoarcerea n familia natural/extins se ntocmeste de ctre reprezentantii celor dou

institutii planul de reintegrare, asistentul social de la SPAS avnd atributia de a monitoriza
situatia copilului reintegrat pe o perioad de cel putin 6 luni, urmnd s comunice data de
baze, si orice situatie de risc aprut, ce ar necesita luarea. raportul lunar de monitorizare

34
BIBLIOGRAFIE

Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu

modificarile si completarile ulterioare.
Ordinul nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind
managementul de caz in domeniul protectiei drepturilor copilului
Ordinul nr. 286/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind intocmirea Planului
de servicii si a Normelor metodologice privind intocmirea Planului individualizat de protectie
Ordinul nr. 89 din 27 iulie 2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind
centrul de primire in regim de urgenta pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat
Ordinul nr. 177/2003 privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru telefonul
copilului, standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere pentru copilul abuzat,
neglijat si exploatat, precum si a standardelor minime obligatorii privind centrul de resurse
comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijarii si exploatarii copilului
HOTARRENr. 691/2015 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a modului de
crestere si ngrijire a copilului cu parinti plecati la munca n strainatate si a serviciilor de care
acestia pot beneficia, precum si pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea
dintre directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului si serviciile publice de
asistenta sociala si a modelului standard al documentelor elaborate de catre acestea
Hotararea nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea si interventia
in echipa multidisciplinara si in retea in situatiile de violenta asupra copilului si de violenta in
familie si a Metodologiei de interventie multidisciplinara si interinstitutionala privind copiii
exploatati si aflati in situatii de risc de exploatare prin munca, copiii victime ale traficului de
persoane, precum si copiii romani migranti victime ale altor forme de violenta pe teritoriul
altor state
Protocolul facultativ la Convenia cu privire la drepturile copilului, referitor la vnzarea de
copii, prostituia copiilor i pornografia infantil, semnat la New York la 6 septembrie 2000,
ratificat prin Legea nr. 470/2001
Convenia Organizaiei Internaionale a Muncii nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai
grave forme ale muncii copiilor i aciunea imediat n vederea eliminrii
Hotrrii Guvernului nr. 867/2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii
Hotrrea Guvernului 1434/2004 privind atribuiile i Regulamentul-cadru de organizare i
funcionare a Direciei generale de asisten social i protecia copilului
Ordinul ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei nr.73/2005 - Modelul contractului
pentru acordarea de servicii sociale este prevzut
Metodologie specifica de lucru privind colaborarea intre DGASPC Sibiu si consiliile locale-
SPAS/compartimente din judetul sibiu pe linie de asistenta sociala a copilului si familiei
propusa in cadrul Proiectului Judeul Sibiu mai prietenos pentru copii autoriti locale mai
bine echipate, intervenii mai eficiente Proiect finanat cu sprijinul financiar al Programului
RO10CORAI, program finanat de Granturile SEE 2009-2014 si administrate de Fondul
Romn de Dezvoltare Social (ID proiect : PEH022)

35
 C O N SI L I UL
J UD E EA N
S I BI U

DIRECIA GENERAL
DE ASISTEN SOCIAL
I PROTECIA COPILULUI SIBIU

Judeul Sibiu mai prietenos pentru copii autoriti locale mai bine echipate, intervenii mai eficiente
Proiect finanat cu sprijinul financiar al Programului RO10CORAI, program finanat de Granturile
SEE 2009 - 2014 si administrate de Fondul Romn de Dezvoltare Social (ID proiect: PEH022)

Valoare proiect: 851.000 lei

Scopul proiectului este de a contribui la imbunatatirea vietii copiilor din judetul

Sibiu prin cunoasterea situatiei reale a copiilor din judet si crearea cadrului
necesar pentru o mai buna colaborare intre autoritatile de la nivel local si
judetean, precum si intre autoritatile publice si organizatiile neguvernamentale.

Date de contact ale proiectului:

Promotor proiect (PP): Partener:

Asociaia SOS Satele Copiilor Romnia Direcia General de Asisten
Calea Floreasca, nr. 165, Social i Protecia Copilului Sibiu
cod potal 14459, Sector 1, Bucureti Str. Mitropoliei, nr. 2, Sibiu, jud. Sibiu
Tel: 021.668.00.90; Fax: 021.6680072 Tel: 0269.232.066; Fax: 0269.232575
E-mail: sos@sos-satelecopiilor.ro e-mail: office@dasib.ro
www.sos-satelecopiilor.ro www.dasib.ro

SOS Satul Copiilor Cisndie

Str. Hermann Gmeiner, nr. 3-7
Cisndie, jud. Sibiu, cod potal 555300
Tel: 0269.56.18.16; Fax: 0269.56.49.21

ntreaga rspundere asupra corectitudinii i coerenei informaiilor prezentate revine iniiatorilor;