Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Desi pare simplu intelesul comunicarii este mult mai complex si plin de substrat.
Comunicarea are o multime de intelesuri, o multime de scopuri si cam tot atatea metode de
exprimare si manifestare.
Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun iar
comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa detina in comun aceste lucruri. Comunicarea
este aceea care asigura dispozitii intelectuale si emotionale asemanatoare, moduri similare de a
raspunde la asteptari si cerinte.
Exista mai multe tipuri de comunicare:
Comunicarea intrapersonala- comunicarea in si catre sine.
Comunicarea interpersonala- comunicarea intre oameni.
Comunicarea de grup- comunicarea intre membrii grupului si comunicarea dintre
oamenii din grupuri cu alti oameni.
Comunicarea de masa- comunicarea primita de, sau folosita de un numar mare de oameni
Comunicarea se realizeaza pe trei nivele: logic, paraverbal si non verbal. Daca intre
aceste nivele nu sunt contradictii, comunicarea poate fi eficace, altfel mesajul transmis nu va
avea efectul scontat.
Comunicarea are o foarte mare eficienta asupra personalitatii deoarece in ziua de azi
individul se defineste in functie de ceilalti iar comportamentul reprezinta o constructie a
persoanei in interactiunea cu ceilalti. Interactiunea atrage concomitent comunicarea.
Sinele se construieste in interactiunea cu ceilalti. In felul acesta, definirea unei situatii nu
este niciodata strict individuala desi apare astfel; in acelasi timp nici individul nu este doar o
oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in orice evaluare si raspuns. Cu cat se comunica
mai mult cu atat cresc sansele de a crea personalitati puternice. Comunicarea este cheia
individului spre societate si integrarea in aceasta. Lipsa comunicarii atrage o indepartare
iminenta fata de grup, echipa, societate, etc.
Arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care sa ne nastem. Noi
invatam sa comunicam, de aceea trebuie sa studiem ce invatam, ca sa putem folosi cunostintele
nostre mai eficient. Orice comunicare implica creatie si schimb de intelesuri. Aceste intelesuri
sunt reprezentate prin semne si coduri. Se pare ca oamenii au o adevarata nevoie sa
citeasca intelesul tuturor activitatilor umane. Observarea si intelegerea acestui proces poate sa
ne faca sa fim mai constienti referitor la ce se intampla cand comunicam.
Specificul comunicarii didactice este determinat de continuturile educationale vehiculate,
de finalitatile didactice urmarite, de caracterul sistematic si organizat al acesteia, de
1
subordonarea in raport cu un set de norme si principii psiho-pedagogice si de particularitatile
relatiei profesor-elev.
Dupa parerea lui Towne si Adler cea mai mare parte a mesajelor se comunica prin
mesajele non verbale. Acestea includ mesaje corporale
( pozitia corpului, gesturi, mimica, contact vizual si contact fizic), comunicare spatiala ( distanta
dintre doua persoane care converseaza) si paralimbajul ( ton, intonatie, accent folosit, viteza de
rostire, volum, etc).
Pentru a evita blocajele care pot interveni in comportamentul comunicativ al copilului o
educatoare competenta va trebui sa stie ca atitudinea de interlocutor se invata si ca aceasta
presupune:
- a sti cum sa asculti;
- a asculta pana la capat;
- a arata interes fata de tema abordata;
- a arata interes fata de punctul de vedere al celuilalt;
- a tine seama de punctul de vedere al celuilalt.
fie nonverbal:
- privirea de sus, incruntata, glaciara, evitarea privirii copilului, zambet superior
,ironic.
2
In cadrul unei comunicari eficiente un rol important il are modul in care ne exprimam
dorintele, bucuriile, neplacerile, cum spunem NU atunci cand situatia o cere fara a jigni
interlocutorul. Astfel comunicarea asertiva vine in intampinarea depasirii acestui prag prin
exprimari de genul:
- Mi-ar face placere ca data viitoare sa lucrezi mai ordonat!
- Sunt suparata pentru ca azi ai intarziat la gradinita.
- Ma supara faptul ca azi te-ai cercat de la jucarii cu Andrei.
- Mi-ar placea sa nu ma deranjezi cand vorbesc cu colegul tau. As fi bucuroasa daca
te-ai juca impreuna cu Stefana.
- As fi mandra daca ai fi atent ca sa nu gresesti.
- M-as bucura daca nu l-ai deranja pe Mircea ca sa fie atent la poveste.
- Mi-ar face placere sa dormi si tu la gradinita
- As fi bucuroasa daca te-ai comporta frumos cu mama ta.
O alta conditie care sta la baza unei comunicari eficiente o constituie comunicarea pozitiva,
ca rezultat al gandirii pozitive. Altfel spus, nu trebuie sa avem o gandire exagerat de critica, de a
penaliza necrutator orice greseala si de a trece cu vederea peste aspectele pozitive. Desigur
aceasta nu inseamna ca trebuie sa incurajam performantele mai slabe ale copiilor ci sa
demonstram ca suntem totdeauna deschisi dialogului, chiar si atunci cand copilul greseste trebuie
sa comunicam pozitiv gasind elementele demne de laudat.
Iata cateva din atitudinile mai frecvente intalnite care nu doar inhiba sau scad eficienta
comunicarii dar predispun aparitia conflictelor si implicit a blocajelor in comunicare:
I. Amenintarea
II. Critica
Exemple: De cate ori trebuie sa-ti spun ca nu trebuie sa alergi prin sala?
Nu ti-am spus sa fii atent sa nu rastorni supa pe masa?
Tu esti de vina pentru ca Ioana a cazut
Consecinta: - scade receptivitatea copilului la parerile emise de educatoare si astfel se naste
indiferenta.
III. Etichetarea
3
IV. Indiferenta
V. Ironia
VII. Nemultumirea
IX. Umilirea
4
Adoptarea unor astfel de atitudini duce la scaderea eficientei in comunicare si uneori
predispune aparitia conflictelor. Consecintele negative pot sa apara mai devreme sau mai tarziu,
insa pentru a putea fi preintampinate este bine sa acordam o atentie deosebita comunicarii atat in
institutiile scolare cat si in mediul familial.
Iata cateva exemple de jocuri care pot fi realizate cu copii, si care pot imbunatatii
comunicarea in grup. Antrenarea copiilor care au probleme de comunicare poate fi activata prin
astfel de jocuri:
5
- ii pune pe colegii lui in situatia de a formula intrebari nu doar in postuta de ascultatori ai
relatarii.