DOI TITANI: BOGDAN PETRICEICU HASDEU, FRIEDRICH SCHILLER.

PARALELE SI INTERFERENTE. DRAMA ROMANTIC N TOAT

SPLENDOAREA EI

Masterand CARMEN MOGOSIU,

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Il est impossible de rsumer en quelques lignes la personnalit tout fait extraordinaire de

Friedrich Schiller et de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Ces gnies ardents de la Littrature allemande
et de la littrature romaine ont marqu comme un cachet tout leur sicle.
Ces gnies sont considrs comme les chefs incontestables du mouvement romantique de
leur gnration. Leurs personnalit tout fait extraordinaire domine pratiquement tout le sicle:
dabord par la dure de leur vie et leur carrire littraire, et puis par la fcondit de leur gnie
littraire. Leur gnie puissant, excellant dans tous les genres (posie lyrique, pique, thtre en
vers ou en prose, romans) na pas t celui dun simple versificateur, indiffrent aux graves
problmes de leur temps. Une grande partie de leurs uvres sont populaires par leur ides sociales
(Die Ruber et Rzvan si Vidra) quelles expriment par les grands sentiments humains, nobles
et simples, quelles chantent: amour paternel, patriotisme, joie du travail, grandeur des humbles.

Pentru ca lucrarea mea s aib acea rotunjime a secolelor, culoare deosebit n care si-au trit
viata cei doi scriitori, s semene cu nasterea rsritului lor, dar s aib si note ale mortii apusului lor,
s apartin n ntregime unei singure simfonii dar pe care s-o asculte zeci de generatii am dat curs cu
nceputul nceputurilor lor.
Telul meu a fost s cunosc mai multe, nu numai despre operele celor doi titani ci si despre
viata lor deosebit de controversat. Mi-am mprtit lucrarea n asa fel nct fiecare rnd s aduc
acel frumos nou, acel inedit vechi si care n finalul lecturii s poarte un suflet liber.
Manuscrisul Hotilor, adus de la Academia militar, a fost supus unor noi modificri,
dobndind forma definitiv n 1781. Schiller s-a gndit c va putea gsi prin el drumul ctre scen.
n aprilie Hotii apar fr nume de autor. Colile au ajuns n minile editorului Christian
Schwann de la Mannheim, care le-a adus ndat lui Dalberg, intendentul Teatrului national. Dalberg
a acceptat piesa lui Schiller si repetitiile au nceput n curnd. Unele din dificulttile, mai ales
politice, ale textului au iesit ns la iveal.
ncetndu-si activitatea teatrul din Gotha a eliberat pe cei mai talentati actori din acea
vreme, actori pe care Dalberg i-a cooptat pentru teatrul din Mannhein, printre ei aflndu-se unul
dintre cei mai valorosi actori ai Germaniei de-atunci, vestitul Iffland.
Atunci, cnd se pregteste un spectacol, piesa ncepe s apartin nu numai autorului, dar
si teatrului care i se pune la dispozitie., au fost cuvintele lui Schiller.
S-a anuntat, n fine, premierea, care a avut loc la 17 ianuarie 1782, Schiller mplinise pe-
atunci vrsta de 23 de ani. La pies a venit tot publicul amator de teatru din Mannheim, oaspeti din
Heidelberg, din Frankfurt pe Mein. Au fost fcute decoruri si costume noi. Luna a aprut la un
moment dat pe orizont, aruncnd asupra ntregului peisaj o lumin sinistr.
Actorul Bck, n rolul lui Karl Moor, a depus mult patos n debitarea replicilor. Cnd a
ngenuncheat alturi de btrnu-i tat, liberat din nchisoare n care-l tinuse prizonier fratele ticlos,
si cnd a invocat luna si stelele ca martori ale vinei infame, un fior de groaz si durere a trecut prin
tot publicul. Iffland i-a fost totusi superior n rolul lui Franz Moor.
Castelul care s-a aprins, flcrile care s-au apropiat fiind gata s-l devoreze, au fcut dintr-o
dat sentimentele s capete contur si culoare, lmurindu-se astfel sensul moral al lumii. Publicul a
fremtat, fiind strivit de puterea emotiei.

123
 ntreaga reprezentatie de-atunci a decurs printre sughiturile de plns ale asistentei. Oameni
necunoscuti se mbrtisau. Femei, gata s lesine, se vedeau nevoite s prseasc sala.
A fost un triumf teatral cum scena german din acea vreme nu mai cunoscuse de mult. Un
moment de eruptie a sensibilittii preromatice, fr analogie n epoc si-a pus amprenta pe ntregul
auditoriu.
Toate teatrele germane vroiau s joace Hotii lui Schiller. Cenzura interzicea ns
reprezentarea piesei la Danzing si la Viena, la Lipzig a fost oprit, iar la Berlin a fost jucat ntr-o
versiune deformat. Mai trziu Hotii va fi jucat la Paris, prin care Revolutia Francez va
recunoaste prin Schiller un aliat.
Dup aceast prim pies au urmat multe altele cum ar fi: Conjuratia lui Fiesco la Genova,
care a fost refuzat din prudent politic la Dalberg, drama Intrig si iubire cu tot succesul repurtat
a fost n repetate rnduri refuzat din cauza izului revolutionar pe care o degaja, cu piesa Don Carlos
(1787), Schiller si-a ncheiat etapa creatiei de tinerete desfsurate sub semnul curentului Furtun si
avnt.
ntr-un rstimp de cinci ani (1800-1805) Schiller a dat nastere trilogiei Wallenstein, Maria
Stuart si Fecioara din Orlans, ultimele creatii dramatice rmnnd Logodnica din Messina si
Wilhelm Tell. Moartea l-a surprins la 9 mai 1805 asupra lucrului la o nou tragedie Demetrius, care
ar fi devenit capodopera creatiei sale dramatice.
La numai 85 de ani de la punerea pe scen a dramei istorice Hotii, scris de Schiller va avea
loc si la noi, mai exact n anul 1867 pe 28 ianuarie premierea piesei istorice Domnita Rosanda.
La nceputul lui februarie ale aceluiasi an (1867) va fi prezentat pe scena Teatrului cel Mic
din Bucuresti, drama istoric Rzvan Vod. De la editia a III-a (1869) piesa va purta titlul Rzvan
si Vidra si subtitlul poem dramatic.
Piesa lui Hasdeu a fost prima dram istoric de valoare, prima capodoper de acest tip.
Doi ani mai trziu drama lui Hasdeu a fost jucat si pe scena Bossel din Bucuresti cu Mihail
Pascaly n rolul lui Rzvan si Matilda Pascaly n rolul Vidrei.
Datorit acuittii conflictelor externe si sufletesti deopotriv, versului naripat care a servit
de minune mprejurrilor romantice nftisate pe scen, valorile de limbaj si nu n ultimul rnd,
interpretrii actoricesti de exceptie, spectacolul inaugural a fost un triumf.
Din bogatul palmares al scriitorului putem aminti: studii istorico-filologice, liric, proz,
dramaturgie (drama istoric Rposatul postelnic) precum si monografii istorice Ioan Vod cel
Cumplit, Istoria critic a romnilor, comedia Trei crai de la rsrit, precum si impuntoarea
lucrare n patru volume Etymologicum Magnum Romaniae.
Pentru ca s pot face o adevrat incursiune n operele celor doi scriitori a trebuit s m
opresc n fata rodului literar al celor din urm ani ai lui Schiller, dramele istorice si ultimele poezii
precum si a productiei literare pe care Hasdeu ne-a lsat-o mostenire.
Drama istoric era un gen pe care-l impunea traditia shakespearean, att de puternic n
Germania. Schiller s-a oprit la nceput n fat unor teme istorice.
n Hotii mediul istoric a fost simplificat n datele generale ale actiunii, intensificndu-se n
Fiesco si n Don Carlos.
Stimulat de Goethe, scriitorul revine n noile lui drame asupra tematicii istorice dnd n
Wallenstein, n Maria Stuart, n Fecioara din Orlans, mari compuneri dramatice, sustinute de o
adnc reflectie asupra mersului istoriei si asupra chipului n care se dezvolt afacerile de stat.
Fecioara din Orlans a fost deci o oper de reabilitare, prima din lunga serie a reabilitrilor
romantice, care prin opere dramatice si narative ca Chatterton a lui Vigny, si Mizerabilii lui Victor
Hugo, ca attea altele, n care figuri reprobate de istorie sau de legend au fost supuse unei noi
pretuiri definesc una din atitudinile romantismului.
Este motivul, valabil astzi, pentru care Schiller si-a subintitulat noua lui pies o tragedie
romantic.. Motivul lui propriu trebuie s fi fost c, tratnd o tem romantic, si anume una din
evul mediu francez, noua lucrare dramatic s urmreasc cu acelasi interes o mai veche epoc
istoric, menit a da mari rezultate de aici nainte.

124
 Nu ntmpltor am lsat la urm prima pies a lui Schiller, Hotii. Cnd i-am citi piesa am
simtit c autorul avea n el deopotriv msura clasic si frumoasa dezordine romantic. Poate c
aceste nclinri deosebite ale firii sale, nu rareori mbinate n drama Hotii n chip fie armonios, fie
ciudat, aceast dualitate, formeaz caracteristica lui deosebit n arta dramatic.
n aceast prim lucrare dramatic a lui Schiller apar toate calittile sale de om de teatru
adic viziunea scenic si simtul dramatic urmate pn la sfrsitul vietii de o trstur primordial si
anume aceea cu care Schiller se dovedeste, n adncul firii sale, un predicator si un moralist.
Eu m-as exprima altfel: observatiile lui Schiller sunt dominate de principiile morale pe care
vrea s le ilustreze si s le apere, si mai simplu formulat: ideea pe care o creeaz Schiller copleseste
arta iar elocventa acoper pasiunea.
n drama Hotii individualismul burghez autorizeaz si admir rebeliunea individului, saltul
lui n afar de circuitul social si mpotriva acestuia. Karl Moor cristalizeaz aceste tendinte.
Piesele lui Schiller, Fiesco si Hotii prezint n coloratura lor influenta lui Lessing, datorit
stilului ncrcat, prea figurativ uneori umflat-sententios, piesa Fiesco este rareori jucat pe scenele
moderne, mult mai iubit de publicul modern si totdeauna reluat cu succes este cealalt pies a lui
Schiller tragedia burghez - Intrig si iubire.
Tragedia burghez dduse n Germania pe Miss Sara Sampton a lui Lessing, pe Clavigo a
lui Goethe, Schiller aprnd n succesiunea acestora cu Intrig si iubire.
Dac despre opera lui Schiller s-au scris mii de pagini, problema rmne la fel de deschis si
la fel de viu comentat si-n privinta lui Hasdeu, care pretimpuriu a manifestat o mare pasiune pentru
teatru, punnd n lumin noul pe care drama de la noi trebuie s-l confirme Hasdeu subliniaz faptul
c drama trebuie s respecte, negresit adevratul cadru istoric, dar scriitorul are libertatea s
modifice anumite pasaje, veghind ns ca efectul dramatic s rmn neatins. Esential este efectul
dramatic, altfel spus creatia. Ambitia lui Hasdeu a fost aceea de a scrie o tragedie modern, de la
Sofocle lund simplicitatea intrigii, arta trdrii, suferintele fizice si morale, din Shakespeare
multimea si varietatea personajelor, contrastnd dintre sublim si bufon, dintre plns si rs. Ce l-a
apropiat si l-a distantat pe Hasdeu de Schiller n acest punct? Hasdeu a tins spre o simbioz ntre
modalittile teatrului clasic, gest prin care s-a distantat de Schiller, dar prin obiectivitatea si
realismul lui s-a apropiat de Schiller, dar a devenit un unicat prin propria structur romantic.
Piesa Rposatul postelnic ntr-un singur act, este tipic romantic prin intrigile de culise si
scenele sngeroase, intriga de proportii, scenele extrem de crude si violente, inumanitatea ce se
degaj din piesa lui Hasdeu se aseamn foarte mult cu scenele din drama Hotii a lui Schiller.
Ca romantic, Hasdeu a fost captivat de spectaculos, n prima lui dram romantic Rzvan si
Vidra, Hasdeu a nfruntat timpul, drama lui fiind pn astzi clasic prin constructia ei ingenioas,
prin avntul patriotic si caracterul generos al ideilor si al eroului principal.
Orict ar prea de ciudat, Rzvan si Vidra a fost n ntregime, dincolo de obiectivitatea
fireasc a substantei dramatice, fiind o proiectie liric mascat a pasiunilor, nelinistilor si
nostalgiilor sufletului hasdeian, chinuit de obsesia atingerii absolutului pe toate planurile. Dup
aceste precizri legate de Hasdeu, ndrepttiti putem afirma c aceast lupt interioar a pasiunilor,
aceast sete de libertate au ntlnit-o toti cei care l-au citit si i-au parcurs si opera lui Schiller.
Dincolo de constructia piesei, temeinic, cu simetrii si antiteze studiate n depunerea firelor
conflictului, a scenelor, a personajelor, ceea ce constituie savoarea ei a fost limba bogat, nuantat,
de o puritate fireasc a lexicului avnd o urias patim croniceasc pe care am ntlnit-o doar n
opera lui Hasdeu. Din supunerea ei la normele stilului romantica, din trecerea prin plasa repetitiilor,
a comparatiilor n cascad, naturaletea lor s-a dovedit ct se poate de cuprinztoare si flexibil.
Dup reusita exceptional si dup marele succes de public pe care l-a nregistrat Rzvan si
Vidra ultima pies pe care a mai scris-o Hasdeu, a fost reprezentat sub titlul Trei crai de la rsrit
vestind de aproape nervul satiric caragialian cu aproape un deceniu nainte de ivirea Noptii
furtunoase.
As conchide: romantic n continut si n expresie, romantic chiar n punctul ei de plecare,
drama Rzvan si Vidra dovedeste n ntregime stima autorului fat de valorile morale si spirituale
ale poporului.

125
 Dramele lui Schiller au avut limite bine stabilite, afirmate cu simplitate si curaj. Piesa Maria
Stuart nu a avut multimea de planuri si perspective, nefiindu-ne nftisate dect evenimentele strict
necesare promovrii actiunii n sine.
Actiunile din dramele lui Schiller s-au succedat cu o mare rapiditate. n piesele Maria
Stuart, Intrig si iubire, ca si n Don Carlos, Schiller a artat grozviile absolutismului, abuzurile
de toate felurile ctre care au cobort suveranii care au exercitat o putere personal, necontrolat,
degenernd tipul uman prin excesul autorittii tiranice.
Schiller a ntrupat n eroii si sentimente si porniri generoase, lupta mpotriva tiraniei dar si
excesul pasiunii de libertate.
Dramaturgul a fost mereu promotorul liberttii dar n nici o dram, el n-a reusit s surprind
cu atta claritate, dndu-i o maxim important cum a dat n drama Wilhelm Tell poporului.
Adevratul erou al dramei lui Schiller fiind vechiul popor trnesc al Elvetiei.
O asemnare ntre dramele celor doi dramaturgi este faptul c-n drama Wilhelm Tell au
aprut numeroase scene cu multimea oamenilor rzvrtiti,un lucru relativ nou n teatrul vremii de-
atunci, ceea ce n drama lui Hasdeu, Rzvan si Vidra este evident chiar si azi.
Ce surprinde plcut pe spectatorii dramei Hotii rmne acel spirit de rzvrtire si de
rsturnare a prejudectilor morale si sociale nsotite de acel puternic avnt spre libertate.
n Don Carlos a iesit cel mai bine la iveal dublul conflict care a stat la baza teatrului lui
Schiller si-anume: conflictul pasional si conflictul de idei.
Conflictul de idei a aprut si-n drama Maria Stuart; pe de-o parte catolicismul, pe de alt
parte protestantismul, n lupt pentru dominatie.
Personajele lui Shakespeare au fost numai oameni, pe cnd personajele lui Schiller au fost
oameni care au exprimat ideile autorului si cum Schiller a reusit s insufle oamenilor si viat,
dramaturgia lui a rmas mereu vie.
Schiller afirma c: teatrul nu suport bine dect ori realismul, ori fantezia. Acolo unde
actorul intr n pielea personajului pe care-l interpreteaz se topeste n plasma artistic, astfel
dintre toate personajele dramelor lui Schiller, Wallenstein a rmas cea mai veridic si mai vie
aparitie.
Exist o uriasa asemnare ntre cele dou drame, dac n drama Hotii, Schiller a pus
accentul pe esenta demnittii, pe rzvrtirea si lupta, indiferent dac a fost vorba de negatia anarhic
si violent a personajului principal, n drama Rposatul postelnic, replicile sunt vioaie, licentioase,
episoadele tari alternnd cu altele care dilueaz desfsurarea dramatic.
Ce-a urmrit Hasdeu n drama romantic Rzvan si Vidra? El a urmrit s realizeze o
producere literar, psihologic si istoric, avnd n centrul actiunii caractere puternice, fiecare cu
cte o nuant proprie si obiectiv.
Att Schiller ct si Hasdeu s-au documentat temeinic din cronici si hrisoave, punnd un
deosebit accent pe investigatiile istorice urmrind refacerea cadrului conflictual, care s nu
stnjeneasc desfsurarea spontan a actiunii dramatice.
Chiar dac actiunea dramei lui Hasdeu s-a derulat cu mult peste 85 de ani de la aparitia
dramei lui Schiller, ea aduce cu sine acelasi gesturi cuteztoare, nvluite n ideile grave ale
demnittii, a ncrederii n valorile umane si a nostalgiei dup mplinirea moral.
Primele cnturi au tonalitatea unei drame sociale n care s-au reconstituit plastic procesul de
ruinare a rzesilor de la sfrsitul secolului al XVI-lea, avaritia demonic a boierimii, lupta ntre
truditorii ndurerati ai gliei ce luau calea codrului si cei mari.
Pe fundalul contradictiilor sociale, Hasdeu a proiectat figura mreat a lui Rzvan (fiul unui
tigan si-al unei moldovence), care prin calittile lui exceptionale, stimulate de Vidra, femeie
ambitioas, isteat si exaltat va urca vertiginos treptele mririi pn la scaunul domnesc.
Ambii dramaturgi si-au prezentat plastic eroii n cteva situatii tipice n care acestia si-au
dezvluit caracterul lor de exceptie, cu un suflet att de mare n ur si-n tristete. Una din ideile
principale ale piesei lui Hasdeu fiind cea a credintei unde virtutile adevrate se ntlnesc la oamenii
de jos, indiferent de ras.

126
 Un alt punct comun la cei doi dramaturgi rmne acea sensibilitate (mai pronuntat poate la
Hasdeu) precum si viziunea asupra trecutului, amndoi fiind putin preocupati de pitoresc si
spectaculosul exterior.
O mare asemnare la cei doi autori putem observa si-n abordarea conflictului social, poate
mult mai romantic la Hasdeu dect la Schiller, dar la amndoi autori dublat de viziunea lor realist,
att n drama Rzvan si Vidra, ct si-n drama Hotii. n ambele drame, revoltatul social apsat de
prejudecata public ajunge un titan romantic, o constiint cuprins de mari zbateri, obsedat de ideea
recunoasterii superiorittii sale.
La ambii autori, personajul principal a fost orbit de ambitiile sale individuale, prbusindu-se
Gloria si puterea fiind ceva efemer.
Un alt punct comun ntre cele dou drame Hotii si Rzvan si Vidra a fost actualitatea social-
politic, dar numai pn n acest punct, deoarece Hasdeu a scos n evident mult mai fin problemele
actuale ale epocii sale nevizndu-le doar prin elementele de baz ale piesei ci si prin mii de aluzii
referitoare la epoca n care tria.
n drama Hotii a lui Schiller am surprins tehnica ntrzierii efectelor, asa-zisele motive
retardatare, dar care devin adevrate mine de reflectii estetice.
Schiller s-a pronuntat de foarte multe ori mpotriva unittilor teatrului francez, Maria
Stuart este unica pies care a respectat regula unittilor. Opera dramatic a lui Schiller a suferit
influenta lui Shakespeare n mai multe feluri: n epoca primelor piese influenta a fost vizibil la:
stil, expresie, limbaj colorat foarte metaforic, pe care l-au ntrebuintat personajele.
Primele trei drame: Hotii, Intrig si iubire si Fiesco au fost scrise n proz. De la Don
Carlos toate piesele lui Schiller au fost scrise n versuri.
ncercarea lui Schiller de a introduce corul n drama Logodnica din Messna n-a avut succes,
acest lucru a fost explicat chiar de el si-anume corul, care se potrivea cu gustul si conceptia
anticilor nu se mai potriveste cu gustul si conceptia spectatorului modern.
Din a doua etap de creatie dramele lui Schiller prezint o tehnic a constructiei dramatice
mult perfectionate, motivul acestor schimbri datorndu-se studiului foarte aprofundat a teatrului
antic a clasicilor francezi si a lui Shakespeare dar ceea ce rmne extrem de semnificativ la acest
studiu a fost ideea demnittii umane care nc s-a mai bazat n drama lui Schiller pe rzvrtire si
lupt, desi n testura conflictului tragic nu a mai aprut cu aceeasi claritate, imperativul individual
estompndu-se adesea, umbrit fiind de demonul puterii. Astfel, prezentarea realist a conflictelor
istorice s-a mpletit, la el cu valorificarea motivelor morale ale eroilor, datorit acestor motive
Schiller n-a rmas la conceptia shakespearian de teatralizare a unor conflicte istorice reale, ci a
modelat istoria si oamenii pe msura necesittilor conflictului dramatic propus ca tem, subliniind
realitatea si idealiznd-o sau nlocuind portretele reale cu msti idealizate, alctuite din valori
psihice, etice si estetice tipizate ce s-au nscris n limitele verdictului.
Subliniind realitatea si nlocuind portretele reale cu msti idealizate, cu valorile psihice,
etice si estetice care s-au nscris n limitele verdictului, Schiller a ajuns la o conceptie subiectiv-
idealist a personalittilor istorice si astfel la supraestimarea motivelor morale, acest lucru a fost
explicabil avnd n vedere faptul c Schiller a militat pentru o nou moral, si aceasta din urm l-a
mpiedicat imens s nteleag primatul intereselor materiale n istoria societtii descrise de el.
n pofida acestor neajunsuri piesele sale rmn profund realiste din dou motive, un motiv
fiind imensul fond de amnunte istorice reale si al doilea fiind abordarea trecutului istoric. Plecnd
din acest punct, ceea ce-l distanteaz pe Hasdeu de Schiller este faptul c Hasdeu a pus mare pret pe
spiritul poporului, pe folclor, apelnd la cntece haiducesti si balade (din culegerea lui Alecsandri).
Orict de mare ar fi faima lui Schiller cu drama Hotii, poemul dramatic a lui Hasdeu
recreeaz mai viu, mai autentic atmosfera epocii evocate, imprimnd conflictului dincolo de
istoricitatea faptelor, pecetea autenticittii.
Pn cnd Schiller a avut o multime de prieteni si admiratori, Hasdeu a trit drama omului
de geniu, nimerit ntr-un mediu meschin, fr acces la valorile spirituale, cptnd accente grave, ce
sugereaz nssi nsingurarea orgolioas a lui Hasdeu n mijlocul adversittii strnite de
preocuprile sale iesite din cadrele normalului; n piesa lui, masa popular a aprut foarte trziu, el

127
punnd foarte putin accent pe rolul maselor (abia n Wilhelm Tell si Fecioara din Orlans s-au
putut sesiza aceste ncercri), la Hasdeu am putea vorbi de contrariul ideii si-anume, el a fost foarte
interesat de psihologia unor grupuri sociale (a trgovetilor sau a haiducilor) sau n chip baladesc a
exaltat demnitatea omului simplu.
Eroina lui Schiller, Amalia nu a adus nimic cu sine, rmnnd de la nceputul si pn la
sfrsitul piesei cu acelasi statut, Vidra lui Hasdeu a fost o femeie voluntar, rece, trufas, ambitioas
si orgolioas. Dar aceea ce i apropie pe cei doi scriitori sunt caracterele personajelor create, care au
fost realizate dup logica romantic, procedeul bazndu-se pe contrastele, divergentele si violentele
ntre personaje ce se definesc n confruntri directe att n opera lui Hasdeu ct si n opera lui
Schiller.
n comparatie cu Amalia lui Schiller din drama Hotii, Vidra lui Hasdeu se distanteaz net de
prima eroin, datorit calittilor sale, eroina fiind un titan romantic preeminescian care si-a dobndit
constiinta propriei valori, altfel spus, femeia ajut geniul s se mplineasc prin ntelegerea de sine,
problem ce l-a obsedat mult pe Hasdeu dar l-a ocolit n totalitate pe Schiller.
Fat de drama lui Schiller, Hotii, piesa lui Hasdeu a fost solid construit, iar personajele au
fost caracterizate n actiune, autorul manifestnd o libertate deplin.
Un alt punct ce l-a distantat pe Hasdeu de Schiller prin drama Rzvan si Vidra a fost faptul
c dramaturgul s-a cluzit n privinta atmosferei surprinznd psihologia specific a personajelor, a
scenelor colective, a manierei de a evidentia deosebirile de mentalitate si comportament dintre
boieri si popor, a structurii imaginii si-a versului, care, toate, au asigurat piesei un net specific
national si popular, aceste atuuri i-au lipsit cu desvrsire lui Schiller n primele lui drame.
Schiller s-a oprit n fata unor teme istorice, dar fr s fie extras din ele ceea ce reflectia
asupra trecutului popoarelor putea oferi unui autor dramatic. Nesocotind adevrul istoric autorul a
dat destinului eroinei sau eroului un alt final, spre exemplu, n Hotii datele actiunii au fost att de
putin zugrvite n amnuntele ei, nct primul regizor al piesei de-atunci a putut avea ideea s-o
reprezinte ca pe drama altui timp.
n Don Carlos si Fiesco actiunile dramelor lui Schiller au avut un caracter individual fr s
sublinieze sau s pun n lumin curentele istorice ale vremii respective.
Tot un neajuns este faptul c n toat dramaturgia anterioar a lui Schiller, potul exprimase
prin intermediul fabulatiei istorice, propriile lui probleme, ale tnrului lupttor pentru libertate din
epoca iluminismului si a perioadei Sturm und Drang.
Un neajuns pentru care Schiller nsusi si exprimase ngrijorarea, a fost un anume defect
secret n piesa Maria Stuart, acest neajuns ar fi putut sta n relativa identitate de factur a celor
dou personaje principale: o mprejurare care ar fi putut limita adncimea conflictului dintre cele
dou regine. Schiller a evitat pe ct a putut acest neajuns prin faptul c una a fost o regin care a
domnit si cealalt o regin prizonier.
Pentru mine rmne o ciudtenie plcut, drama Intrig si iubire, unde Schiller a scris o
dram burghez, adic una din acele lucrri n care o tem tragic este tratat cu mijloacele
observatiei realiste a societtii, adic cu mijloacele folosite de clasicism numai n comedie, iar n
Logodnica din Messina, Schiller a ncercat revenirea la tematica si modurile de expresie ale
tragediei antice, n rest Schiller a rmas n cadrul dramei istorice shakespeariene.
Pentru multi spectatori drama Hotii a aprut ca o dram umflat si cam exagerat att n ce
priveste stilul, ct si situatiile.
n a doua etap de creatie, personajele lui Schiller rmn la fel de elocvente ca-n prima
etap, dar nu mai vorbesc att de mult n imagini si-n metafore, exprimndu-se cu avnt dar fr a
utiliza podoabe verbale. Toate aceste modificri au fost posibile datorit versului alb care a adus cu
sine gravitate, sobrietate si o sonoritate solemn prin nsusi ritmul su. Cui i putem multumi
aceast transformare? Poetilor tragici greci, care l-au ajutat pe Schiller s-si limpezeasc expresia.
n Wilhelm Tell piesa a prezentat anumite slbiciuni indiscutabile, dar Schiller le-a mascat
magistral, as aminti doar cteva: idilicele cntece ale pescarului si ciobanului din actul I au fost
scrise cu rezonante dialectale, c unul dintre pescarii din actul III vorbeste cu exaltarea limbajului
regelui Lear, c Tell monologheaz n maniera patetic-elevat.

128
 Revin ntr-un mod deosebit asupra dramei Hotii pentru a scoate n evident mici neajunsuri,
sau defecte ale piesei si-anume, piesa a fost extrem de lung (patru ore ntregi), fr a pune la
socoteal pauzele, piesa a stagnat la un moment dat, episoadele au fost att de numeroase nct s-ar
fi putut scoate din ea mai multe piese felurite, au aprut si neajunsuri n dictie, un alt neajuns a fost
abundenta de hiperbole, ceea ce i-a obligat pe actori s-si tempereze intonatia, de-a lungul celor
cinci acte. Amalia a rmas mereu constant ei nsesi, Schiller a ncercat s justifice uciderea Amaliei
de ctre Karl, gestul fiind ns absurd, nejustificat chiar monstruos. Oare Schiller n-a cunoscut pn
atunci adevratele frumuseti ale iubirii? La fel de nemotivat rmne si finalul piesei cnd eroul s-a
predat puterii executive, ca un criminal de rnd. Un erou nu sfrseste niciodat astfel, poate c acest
final nepotrivit a fost, din partea lui Schiller, o concesie fcut statului despotic al vremii.
Din unghiul meu de vedere aceast concesie a fost o slbiciune a caracterului lui Schiller sau
parc ar fi fost o conciliere comod a autorului.
Dac n piesa Hotii de Schiller caracterele personajelor erau bine reliefate n drama lui
Hasdeu Rposatul postelnic adncirea caracterelor personajelor lipseste iar nuantarea psihologic
este foarte vag, din aceast remarc fcnd exceptie figura malefic a lui Motoc.
n aceeasi ordine de idei putem s spunem c-n drama Rzvan si Vidra versul de avnt liric
a lipsit compunerii.
Ceea ce pentru mine rmne o ciudtenie n materie, la drama lui Hasdeu n virtutea
cerintelor interne ale conflictului, dar si n acord cu normele teatrului romantic, Cntul II, intitulat
Rzbunarea, a adus imaginea unei lumi n total contrast cu cea nftisat pn atunci, fiind lumea
haiducilor din codrii crora Rzvan le-a devenit cpitan.
Voi reveni asupra unei idei de dinainte si-anume piesa lui Hasdeu a fost solid construit,
autorul manifestnd o libertate deplin fat de adevrul istoric, compunnd obscurului voievod o
personalitate nou, inventnd figuri si evenimente, dup modul romantic, al contrastelor si
antitezelor. Prin aceste procedee, drama lui Hasdeu nu se va insera n realitate.
M-a atras ntr-un mod deosebit tragedia cu coruri Logodnica din Messina si gndul m-a dus
imediat la Oedip-ul lui Sofocles unde eroii nu s-au putut sustrage destinului care-i persecuta si-i
jertfea, unde teroarea se amesteca cu mila.
n a doua parte a creatiilor sale Schiller a adugat temelor un accent tragic, izvort din
confruntarea credintei n natura nobil si sublim a omului si n memoria lui divin.
Dac pentru Gothe esential a fost demonismul, pentru Schiller realittile si personajele au
avut o constiint programatic, ilustrnd lupta inevitabil dintre idee si realitate. Demnitatea omului
constnd pentru el n libertatea fat de sine nsusi fiind cucerit prin lupta eroic mpotriva
inevitabilei dependente de realittile vietii prin automodelarea n spiritul unui ideal estetic fundat pe
armonia dintre trup si suflet, viat si nzuint dintre fericirea senzual si pacea sufletului.
Opera lui Schiller a fost si va rmne magistral n felul ei, pe cnd Hasdeu n drama pe care
l-a creat s-a dedublat iarsi si iarsi, ntr-un mod imperceptibil, remarcnd prin evolutia eroului
(Rzvan), propriul lui destin sinuos, dnd fru liber fascinatiei sale pentru experienta individualist,
tipic romantic.
Ceea ce asigur, nainte de toate, excelenta acestei creatii hasdeiene a fost stpnirea fr
momente neconvingtoare a ritmului actiunii, care a fost relativ lent n Cntul I. Nici o alt
creatie dramatic anterioar nu si-a apropiat mai mult perfectiunea, din acest punct de vedere. Nou
la acea dat a fost si conceptia democratic a autorului care si-a permis s aduc n scen ntr-o
dram n care atentia la etic a fost preponderent: haiduci, trgoveti, cersetori, n gura crora el a
pus limbaj interesant si prin simplitate, dar si printr-un rafinament surprinztor.
Citind romanul lui Thomas Mann, Casa Buddenbrook am reusit s fac o mic legtur,
utiliznd tehnica bildungsromanului, Hasdeu a reflectat exploziv ascensiunea treapt cu treapt a lui
Rzvan: de la tiganul rob la domnitorul avid, lucru ce a fost descris minutios si de Thomas Mann.
Opera dramatic a lui Schiller merit stimat pentru naltele ei calitti morale izvorte din
ncrederea pe care el nsusi o avea n nsusirile bune ale omului. Ideea de libertate, ideea de dreptate
gsind n opera dramatic a lui Schiller o expresie puternic si convingtoare, avnd astfel valoarea
unui izvor moral pe lng valoarea ei de art, cea dinti trecnd chiar, naintea celei de-a doua.

129
Primul secret al perenittii piesei hasdeiene ni-l explic nsusi romantismul conceptiei politice si
estetice a autorului.
Fie c au fost relevate prin jocul scenic, fie c s-au ivit, de-a lungul timpului, prin lectur,
nsemnele exemplarittii de care a dispus textul dramatic a lui Hasdeu nu au fost deloc putine.
Vocatia monumentalului a rotundului i-a permis autorului s-si conceap drama ca pe un panou
larg, n care actiunea s-a desfsurat att n Moldova ct si-n Polonia de-a lungul celor cinci acte,
intitulate cnturi.
Perenitatea receptrii pozitive a dramelor lui Schiller si Hasdeu statutul lor de capodoper
care s-a impus si la lectur si prin jocul actoricesc sunt garantate de calitatea si dimensiunile toate
de exceptie ale personajelor. n fond prin aceste figuri n repetate rnduri fictive, cei doi autori
inaugureaz n dramele lor personajul complex, alctuit ca orice suflet modern, din lumini si umbre,
din calitti si defecte, activ n orice caz ntr-o directie n care l cheam, irevocabil destinul.

Bibliografie

1. Drgan, Mihai B.P. Hasdeu, Editura Junimea, Iasi, 1972;

2. B.P. Hasdeu Articole si studii literare, Editura pentru literatur, Bucuresti, 1961;
3. Brncus, Grigore Biblioteca critic: B.P. Hasdeu, Editura Eminescu, Bucuresti, 1972;
4. Crihan, Marcel Scriitori romni comentati: B.P. Hasdeu, Editura Recif, Cluj-Napoca, 1994;
5. Isbsescu, Mihai Istoria literaturii germane, Editura Stiintific, Bucuresti, 1968;
6. Munteanu, George B.P. Hasdeu, Editura pentru literatur, Bucuresti, 1963;
7. Oprisan, I. Romanul vietii lui Bogdan Petriceiucu Hasdeu,Editura Minerva, Bucuresti,
1990;
8. Sandu, Vasile Viata si opera lui B.P. Hasdeu, Editura Minerva, Bucuresti, 1989;
9. Schiller, Friedrich Wilhelm Tell, n romneste de Veronica Porumbacu, prefat de Mihai Isbsescu,
Editura Univers, Bucuresti, 1972;
10. Schiller, Friedrich Hotii, Don Carlos, Editura pentru Literatur Universal, Bucuresti, 1969;
11. Vianu, Tudor Studii de literatur universal si comparat, Editura Academiei Republicii
Popularea Romne, editia a II-a, Bucuresti, 1960.

130