Influeta greaca asupra limbii a variat mult ca intensitate, atat de la un dialect la altul cat si de la

un grai la altul.

Cele mai multe elemente grecesti au patruns in dialectul aroman, aflat de secole in contact
nemijlocit cu limba greaca. Mai putine sunt cuvintele de origine greaca in dialectul meglenoroman
si inca mai putine in cel istoroman. O mare parte din lexicul de origine greaca a disparut odata cu
oranduirea social-politica, al carui apogeu a fost atins in epoca domniilor fanariote.

In limba romana imprumuturile grecesti au patruns :

1. pe cale directa, prin relatiile politice si culturale (cancelaria domneasca, scoala, biserica
etc.)

2. pe cale indirecta, prin intermediul slavei meridionale.

Vocabularul limbii romane s-a imbogatit cu unele cuvinte din greaca bizantina, care au patruns in
graiul romanilor din nordul sau sudul Dunarii, astfel: agonisi, arvuna, cort, cucura, folos, flamura,
mul, omida, prisos, scafa, stol.

Influenta turca, pe baza unor criterii lingvistice si extralingvistice urmatoarele cuvinte au fost
considerate de majoritatea cercetatorilor ca apartinand acestui strat vechi de imprumuturi.
Cercetand elementele lexicale de origine turceasca din limba romana, putem distinge doua
straturi de imprumuturi: primul cuprinde cuvinte care pot fi atribuite populatiilor de origine turco-
tatara: baltag, capcana, cazan, cioban, cobuz, dusman, teanc, chior, habar, haram, murdar,
buzdugan, marama, maimuta etc.

Elementele lexicale de origine turca din limba romana se refera la domenii foarte variate: casa si
locuinta: balama, cearceaf, divan, dusumea, hambar, iatac, tavan etc. ; mancare si bauturi: cafea,
caimac, cascaval, ciorba, ghiveci, iaurt, musaca, pilaf, rachiu, etc.; imbracaminte: basma, ciorap,
ilic, tulpan etc. ; flora si fauna: abanos, bama, dovleac, zambila, buesuc, catar etc. ; comert:
chilipir, cantar, taraba, etc. ; diverse: ciubuc, ibric, ghiozdan, haram, lulea, maidan, tipsie.

Multe din imprumuturile lexicale turcesti au suferit in limba romana interesante evolutii semantice.
Astefel, cuvantul balama insemna legatura .

In Transilvania, in locul termenilor de origine turceasca din Muntenia si Moldova, circula termeni
maghiari:

Muntenia Moldova : catifea Transilvania: barson

cearceaf lepedeu

tutun duhan

rachiu palinca

Dar limba romana a fost influentata de limba greaca veche in mica masura si numai in domeniul
vocabularului. Conditiile in care se desfasoara acum influenta neogreaca asupra limbii romane
din Tara Romaneasca si Moldova sunt aproape identice cu cele in care se exercita influenta turca
osmanlie. Fiind in slujba sultanilor turci, domnitorii grecu fanarioti au in jurul lor nu numai
functionari turci, ci si functionari greci, si chiar carturari greci.

1
Cancelaria greceasca, numeroasele scoli grecesti, comertul si manastirile conduse de greci,
legislatia greceasca, numarul crescand de scrieri grecesti, manuscrise (cronici etc.) sau tiparite,
imprima vietii de stat (administratie si jurisdictie), vietii religioase si, partial vietii intelectuale si
sociale, un caracter grecesc tot mai pronuntat. Limba neogreaca devine limba oficiala a curtii. Se
scriu foarte multe cronici in greceste, privitoare la Tarile Romane, cum sunt cele ale lui Amirtaas,
Afenduli, Constantin Caragea, Ioan Cariofil, Const. Dapontes, Fotino etc.

Pana prin 1740, influenta lexicala neogreaca asupra limbii romane este totusi mai redusa. Ea se
intensifica numai dupa aceasta data si in special in perioada dintre 1770-1820, cand insasi
civilizatia greceasca patrunde mai adanc in Tarile Romane.Cuvintele neogrecesti imprumutate de
limba romana in epoca fanariota se refera la viata de stat (politica, administratie, institutii juridice,
armata), la viata sociala sau individuala (ierarhia sociala, familie, conversatie, corespondenta,
distractii, starea psihica), la viata intelectuala (scoli, tipografii, biblioteci, stiinte, arte), la comert si
la meserii si la viata religioasa.

O data cu materialul lexical s-au introdus in limba romana si unele sufixe productive.I.Termeni
referitori la organizarea statului
1.Viata politica: schpitru (sceptru), aftocrat (autocrat), apostasie (lepadare de credinta),
despotismos (despotism), eterie (revolutie, revolta).2.Administratie: chivernisi (a guverna, a
administra), diataxie (ordin, edict),acatastasie (dezordine), afanismos (nimicire), anafora (raport
adresat domnului), catagrafie (inventar, recensamant), epitrop (imputernicit).

3.Legislatie: amfithalis (despre frati, nascuti din acelasi tata si din aceeasi mama),diata
(testament), eterothalis (despre frati, nascuti din acelasi tata, dar din mame diferite),clironomie
(mostenire), navlu (chirie pentru transportul maritim), nomicos (jurist), nomofilax (pazitor al
legilor), paraferna (averea sotiei care nu este cuprinsa in zestre si pe care o administreaza si o
foloseste sotia).
4.Viata militara: acrovalizmos (hartuiala), iroizmos (eroism), megalopsihie.