CURS 7

FIZIOLOGIA GLANDEI HIPOFIZE

1. SISTEMUL HIPOTALAMO-HIPOFIZAR
2. HORMONII LOBULUI ANTERIOR HIPOFIZAR:
1.1 HORMONII GLANDULOTROPI
1.1.1 ACTH
1.1.2 TSH
1.1.3 FSH
1.1.4 LH
1.2 HORMONII NON-GLANDULOTROPI:
1.2.1 HORMONUL SOMATOTROP
1.2.2 PROLACTINA
1.2.3 HORMONUL MELANOCITO-STIMULATOR.
3. HORMONII LOBULUI POSTERIOR HIPOFIZAR:
3.1 HORMONUL ANTIDIURETIC
3.2 OCITOCINA

1. SISTEMUL HIPOTALAMO-HIPOFIZAR

HIPOTALAMUS vine din termenii greceti HYPO (sub) i PHYSIS(cretere)

PITUITAR vine de la termenul grecesc PTUO (a scuipa) i termenul latin PITUITA (mucus)

Este o glanda cu secretie interna, localizata la baza encefalului, inapoia chiasmei optice, in saua
turceasca. Hipofiza (glanda pituitara) are dimensiunile unui bob de fasole si forma ovala. Cantareste
500mg. Este alcatuita din trei lobi: anterior, mijlociu (intermediar) si posterior. Lobul anterior si cel
mijlociu constituie adenohipofiza, iar lobul posterior neurohipofiza.
 Adenohipofiza deriva, embriologic, din ectodemul gurii primitive, iar neurohipofiza se dezvolta din
podeaua ventriculului al III-lea, avand, ca si hipotalamusul, origine nervoasa. Adenohipofiza contine
celule cromofobe si cromofile. Acestea din urma sunt de doua feluri: acidofile si bazofile. Celulele
secretorii formeaza parenchimul glandei. Ele sunt dispuse in cordoane epiteliale. Intre celule se afla o
bogata retea de capilare si de fibre reticulinice care alcatuiesc, impreuna, stoma conjunctivo-vasculara a
glandei. Adenohipofiza mai contine si o retea de fibre nervoase amielinice. Lobul anterior este partea cea
mai dezvoltata a glandei: el reprezinta 75% din masa hipofizei, in timp ce lobul intermediar reprezinta
numai 2%,fiind redus la o simpla lama epiteliala, aderenta de lobul posterior.
Lobul posterior este format dintr-o stroma conjunctivo-vasculara in ochiurile careia se gasesc numeroase
celule nevroglice transformate, unele tipuri celulare din adenohipofiza, precum si fibrele nervoase ale
tractului hipotalamo-hipofizar. Celulele neurohipofizei sunt incarcate cu granule de neurosecretie
hipotalamica.
Intre hipofiza si hipotalamus sunt relatii stranse atat anatomice, cat si functionale. Anatomic, hipofiza
este legata de planseul ventriculului al III-lea prin tija pituitara. Intre eminenta mediana a hipotalamusului
si adenohipofiza exista o legatura vasculara reprezentata de sistemul port hipotalamo-hipofizar descris de
anatomistul roman Grigore T.Popa impreuna cu Unna Fielding. Intre hipotalamusul anterior si
neurohipofiza exista tractul nervos hipotalamo-hipofizar format din axonii nucleilor hipotalamici
supraoptic si paraventricular. Prin aceste legaturi vasculare si nervoase si prin produsii de neurosecretie,
hipotalamusul controleaza si regleaza secretia hipofizei, iar prin intermediul acesteia coordoneaza
activitatea intregului sistem endocrin.
Controlul hipotalamic se realizeaza prin intermediul unor hormoni produsi in neuronii acestui organ, prin
procesul de neurosecretie. Hipotalamusul este, in acelasi timp, si glanda endocrina, si centru nervos de
reglare a functiilor vegetative.
Hipotalamusul secreta trei feluri de hormoni: de inhibare a adenohipofizei, de stimulare a adenohipofizei
si cei ce se depoziteaza in neurohipofiza.
Pentru muli hormoni semnalul de aciune al unui hormon i are originea n creier i se sfrete n
celulele int. Evenimentele ncepnd de la semnal (din exteriorul organismului sau din interior) i
urmtoarele pn la celulele intse produc ntr-o anumit succesiune ce determin amplificarea n
cascad, astfel nct rspunsul celular s fie adecvat i corespunztor semnalului primit.
 Semnalul poate fi transmis sub forma unui puls electric sau sub forma unui semnal chimic sau amndou,
n multe cazuri semnalele ajung la nivelul hipotalamusului apoi la hipofiz i n sfrit la glandele
periferice care secret hormonul. De la hipotalamus care secret hormonii corespunztori n
cantiti foarte mici (ng) acetia vor coordona sinteza i secreia hormonilor hipofizari
corespunztori (ntr-o cantitate de ordinul mg). Deci are loc o amplificare n cascad a a
semnalului transmis
Substanele eliberate de ctre terminaiile fibrelor nervoase hipotalamice n capilarele eminenei
mediane sunt transportate prin sistemul vascular portal la hipofiz. Hormonii hipotalamici sunt peptide
mici cuprinznd de la 3 resturi aminoacide (T-RH) la 44 resturi aminoacide (Gn-RH).
Hormonii hipotalamici se mpart n 2 categorii:
- RH (releasing hormone), hormoni de eliberare ce stimuleaz sinteza i secreia hormonilor
adenohipofizari.
- R1H (release inhibiting hormone), hormoni inhibitori ai eliberrii tropinelor hipofizare
Concentraia hormonilor hipotalamici i a celor hipofizari corespunztori, este reglat prin mecanism
de feedback direct sau de ctre concentraia plasmatic a hormonilor periferici. Mecanismul acesta
const n urmtoarele: un nivel sczut al hormonului circulant constituie semnal pentru secreia unui
hormon hipotalamic eliberator (RH), ajuns la hipofiz prin sistemul vascular port, stimuleaz secreia
tropinei specifice, care acionnd la nivelul unei glande endocrine periferice (int) determin secreia
hormonului circulant.
Creterea concentraiei hormonului periferic, redreseaz un parametru biologic i n acelai timp inhib
att secreia de tropin hipofizar ct i secreia de hormon de eliberare (RH) la nivelul hipotalamic. Exist
i o bucl scurt inhibitorie ntre hipofiz i hipotalamus.

2. HORMONII LOBULUI ANTERIOR HIPOFIZAR:

ADENOHIPOFIZA
Este situata in partea anterioara,dar se intinde si posterior,inconjurand aproape complet neurohipofiza.

Sistemul port hipotalamo-hiofizar

Vasele portale, situate in lungul tijei pitulare, conecteaza plexul de capilare (provenind din arterele
hipofizare superioare) de la nivelul eminentei mediane din hipotalamus cu un al doilea plex de capilare
sinusoide din lobul anterior al hipofizei (conexiune vasculara cruciala pentru accesul neurohormonilor
hipotalamici la celulele lor tinta din hipofiza anterioara). Hipofiza poseda inervatie vasomotoare, dar nu
inervatie reglatoare a secretiei de hormoni. Din capilarele fenestrale ale adenohipofizei, sangele este
drenat de venele hipofizare catre sinusurile venoase durale.

Celule
Axonii capilarelor
primare

V. portale Capilare primare

Tija pituitara
Capilare
secundare H. posterioara

H. anterioara

Adenohipofiza se formeaza in timpul vietii uterine.

In faza matura a organismului are o structura tipic glandulara si este constituita din trei categorii de
celule:

1. Celulele cromofile:
a) celulele acidofile secreta hormonal somatotrop (STH) si prolactina (hormonul manotrop=PRL);
b) celulele bazofile secreta hormonii glandulatropi (ACTH, FSH, LH,TSH)

2.Celule cromofobe, cu semnificatie functionala disputata.

Aceasta clasificare are drept criteriu interactiunea dintre celule si unii coloranti organici.
- celulele cromofobe nu retin nici coloranti acizi nici coloranti bazici, ele nu au activitate
hormonala si probabil au rol de precursor pentru formarea celorlalte categorii de celule
- celulele acidofile interactioneaza cu colorantii acizi ,
- celulele bazofile interactioneaza usor cu colorantii bazici.
 Hormonii adenohipofizei sunt glandulotropi, avand ca organe tinta alte glande endocrine (ACTH, TSH,
FSH, LH) si nonglandulotropi (STH, prolactina). Majoritatea dintre ei au fost obtinuti in stare pura,li s-a
identificat structura si unii au fost chiar sintetizati.

DEFINIIA CLASIC (Starling i Bayliss, 1904)

Compus chimic elaborat de o celul sau un grup de celule specializate (celule endocrine), secretat n sange
i transportat prin sistemul circulator la o celul int, care rspunde printr-o modificare a funciei sale

DEFINIIA MODERN
Compus chimic elaborat i secretat de o celul care afecteaz activitatea altei celule

CLASIFICAREA HORMONILOR

Dup sediul sintezei i aciunii

Hormoni endocrini- ajung de la celula productoare la celula int prin snge

Hormoni paracrini- acioneaz pe celule nvecinate celulei int fr a ajunge n circulaia sangvin
Hormoni autocrini- secretai de o celul n spaiul extracelular i acioneaz ca moleule semnal pentru
celula care i-a produs (celula secretoare i celula int sunt identice)

Dup natura chimic

1) derivai din aminoacizi (Tyr-dopamina, catecolaminele, hh. tiroidieni i Trp- melatonina)

2) peptide i proteine mici (sub 200 aa): GnRH, TRH, vasopresina, ocitocina, PTH, leptina etc.
3) glicoproteine mari: insulina, TSH, LH, FSH, eritropoetina
4) derivai dintr-un nucleu steroidic (hh. steroizi): glucocorticoizi, mineralocorticoizi, sexuali
5) derivai vitaminici: retinoizii, calcitriol (pseudosteroizi)
6) derivai din acidul arahidonic: prostaglandine, tromboxani, leucotriene, lipoxine

Dup solubilitate
1) hormoni liposolubili (steroizi, pseudosteroizi, tiroidieni, retinoizi)
2)hormoni hidrosolubili (catecolamine, peptide, proteine)

1.1 HORMONII GLANDULOTROPI

1.1.1 ACTH
Hormonul adenocorticotrop (ACTH,corticotropina) este secretat de celulele bazofile. Este un
polipeptid format din 39 aminoacizi si a fost preparat sintetic.
Actiunea acestui hormon este de a stimula activitatea secretatorie a zonelor fasciculata si reticulata a
glandei corticosuprarenale.Produce cresterea concentratiei sangvine a glucocorticoizilor si hormonilor
androgenitali.Asupra secretiei de mineralocorticoizi,efectele ACTH sunt mai reduse. In afara actiunii
indirecte, ACTH stimuleaza direct melanogeneza si expansiunea pigmentului malanic in celulele
pimentare (melanocite),producand pigmentarea pielii.
Hipersecretia de corticotropina produce atat efectele excesului de glucocorticoizi (exagerarea
catabolismului proteic,hiperglicemie,obezitate),cat si efectele melanocitostimulatoare,pigmentarea pielii
(diabet bronzat).Aceste modificari se intalnesc inboala Cushing,provocata de tumori ale celulelor bazofile.
Hiposecretia de ACTH produce efectele deficitului de glucocorticoizi.Secretia de ACTH este controlata
de hipotalamus prin CRH,hormone de eliberare a corticotropinei,si de glucocorticoizi.

1.1.2 TSH
Hormonul tireotrop (tireostimulina TSH),secretat de celulele bazofile,stimuleaza sinteza si secretia de
hormone tiroidieni.Efectele administrarii TSH sunt indirecte,fiind mediate de tiroxina si
triiodotironina.TSH stimuleaza atat captarea iodului de catre celulele foliculului tiroidian,cat si sinteza si
eliberarea hormonilor iodati din molecula de tireoglobulina.
Hipersecretia de TSH duce la hipertiroidism (ex.boala Basedow),iar hiposescretia duce la insuficienta
tiroidiana.Secretia de TSH este reglata de hipotalamus si de nivelul tiroxinei sangvine.Hipotalamusul
secreta un hormon de eliberare a tireostimulinei (TRH).

1.1.3 FSH
Hormonul foliculostimulant (FSH),este secretat de celulele bazofile.La barbat stimuleaza dezvoltarea
tubilor seminiferi si a spermatogenezei,iar la femei determina cresterea si maturarea foliculului de Graaf si
secretia de estrogeni.

1.1.4 LH
Hormonul luteinizant (LH),este secretat de celulele bazofile.Actioneaa la barbat prin stimularea secretiei
de androgeni de catre celulele interstitiale ale testiculului.La femei determina ovulatia si aparitia corpului
galben,a carui secretie de progesterone si estrogeni o stimuleaza.Hipotalamusul stimuleaza secretia de LH
si FSH printr-un hormone de eliberare a gonadotropiei (LHRH).
Reglarea secretiei de hormoni adenohipofizari se face printr-un macanism de autoreglare.
Rolul cel mai important il are hipotalamusul,ai carui neuroni secreta o serie de oligopeptide,numiti
hormonii de eliberare si de inhibare.Ei ajung pe calea axonilor pana la in eminenta mediala,unde,pe calea
sistemului port hipotalamo-hipofizar,ajung la adenohipofiza.Pentru fiecare tip de hormon
adenohipofizar,hipotalamusul secreta cate un factor specific de eliberare (RH=releasing hormon) sau de
inhibare (IH=inhibiting hormon).
Cantitatea de RH eliberata de hipotalamus este in functie de concentratia sangvina a hormonilor hipofizei
sau ai glandelor periferice pe care hipofiza le stimuleaza.
Cand concentratia acestor hormoni creste in sange,are loc blocarea hormonilor de eliberare si stimularea
hormonilor de inhibare,iar cand concentratia hormonilor hipofizari sau ai glandelor periferice
scade,neurosecretia hipotalamica isi inverseaza sensul.Din echilibrul acestor mecanisme rezulta o functie
normala a tuturor glandelor endocrine.IN acelasi timp,secretia hipotalamica este influentata direct,pe cale
nervoasa,prin stimuli veniti de la sistemul limbic,sau reflex,prin stimuli veniti de la receptori.

1.2 HORMONII NON-GLANDULOTROPI

1.2.1 HORMONUL SOMATOTROP

Hormonul somatotrop (STH), denumit si hormon de crestere (GH), este secretat de celulele acidofile.
STH determina o retentie de saruri de Ca, Na, K si P, precum si de substante azotate.
Actiunea STH este de a stimula cresterea armonioasa a intregului organism. STH stimuleaza
condrogeneza la nivelul cartilajelor de crestere metafizare, determinand cresterea in lungime a oaselor.
Majoritatea efectelor STH se exercita indirect, prin actiunea unui sistem de factori de crestere numiti
somatomedine .Dupa pubertate, STH produce ingrosarea oaselor lungi si dezvoltarea oaselor late.
Stimuleaza cresterea muschilor si a viscerelor, cu exceptia creierului.
Efectele metabolice ale STH asupra metabolismului glucidic si lipidic sunt antagonice in raport cu
insulina,avand efect diabetogen.
Pe metabolismul lipidic are efect cetogen prin stimularea eliberarii acizilor grasi din tesutul adipos,
cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange prin stimularea oxidarii lor hepatice, si cresterea
productiei de corpi cetonici.

Reglarea secretiei de STH. Cresterea secretiei STH inhiba celulele somatotrope adenohipofizare si
structurile hipotalamice secretoare de hormoni peptidici reglatori: STH-RH (somatoliberina) si stimuleaza
celulele secretoare de STH-IH (somatostatina). Varful fiziologic al ritmului nictemeral al STH se situeaza
noaptea, in primele ore de somn profound.
Factori metabolici:
- stimulatori - hipoglicemia, cresterea concentratiei unor aminoacizi circulanti, inanitia, somnul, stresul
psihic, febra, glucagonul, noradrenalina, dopamina, vasopresina;
- inhibitori hiperglicemia, absenta emotiilor, hipotiroidism, cresterea acizilor grasi liberi circulanti.
STH este un hormon activat de stres.
Secretia STH este influentata de interactiunea cu mediatori si hormoni: dopamine si noradrenalina care
stimuleaza, iar cortizolul inhiba secretia STH.

1.2.2 PROLACTINA
Prolactina,numita si hormonul mamotrop,este secretat de celulele acidofile.Nu se cunoaste actiunea
acestui hormone la barbat.La femei stimuleaza secretia lactica a glandei mamare,sensibilizata de estrogeni
si progesteron.Prolactina este un inhibitor al activitatii gonadotrope,fiind capabilsa previna
ovulatia.Secretia de prolactina este inhibata de hipotalamus prin hormonul PIH,care are rol essential in
reglarea secretiei,chiar daca se stipuleaza si un hormone eliberator.Dopamina asigura reglarea secretiei de
prolactina,in functie de nivelul circulant al prolactinei.
1.2.3 HORMONUL MELANOCITO-STIMULATOR.
Lobul intermediar hipofizar reprezinta 2% din masa hipofizei. Anatomic, face parte din adenohipofiza. El
secreta un hormon de stimulare a pigmentogenezei numit hormon melancitostimulant (MSH), care
are acelasi precursor ca si ACTH-ul. Hipotalamusul secreta un hormon de inhibare a
melanocitostimulinei.

1.2.4. Hormonii gonadotropi (gonadostimulinele) controleaza functia gonadelor.

3. HORMONII LOBULUI POSTERIOR HIPOFIZAR:

Lobul posterior (neurohipofiza), ontogenetic, neurohipofiza se dezvolta din planseul ventriculului
al III-lea. Are conexiuni cu hipotalamusul. Spre deosebire de lobul anterior, principala conexiune
este de natura nervoasa: tractul hipotalamo-hipofizar, cale de transport transaxonal a secretiilor
neuronilor cu soma in nucleul supraoptic si nucleul paraventricular.
Hormonii eliberati in circulatie de catre neurohipofiza sunt vasopresina si oxitocina. Ei sunt,de fapt,
secretati in hipotalamusul anterior (nucleii supraoptic-sursa primara de vasopresina si paraventriculari-
sursa principala de oxitocina). De aici,calea axonilor tractului hipotalamo-hipofizar, ajung in lobul
posterior, unde se depoziteaza. Eliberarea in circulatie a acestor hormoni se face sub influenta hipotala-
musului.

3.1 HORMONUL ANTIDIURETIC

Hormonul antidiuretic (ADH),denumit si vasopresina,este un peptid cu lant scurt de aminoacizi.
Actiunea sa principala este cresterea absorbtiei facultative a apei la nivelul tubilor distali si colectori ai
nefronului.In afara de reducerea si concentrarea urinii,ADH produce si reducerea secretiilor tuturor
glandelor exocrine si,prin aceasta,contribuie la mentinerea volumului lichidelor organismului si la reglarea
pe termen lung a presiunii arteriale.In doze mari, ADH-ul produce vasoconstrictie arteriolara.
Hiposecretia acestui hormon determina pierderi mari de apa,in special prin urina,a carei cantitate poate
ajunge pana la 20 de litri in 24 de ore.Boala se numeste diabet insipid. Survine in leziuni ale
hipotalamusului sau neurohipofizei.
3.2 OCITOCINA
Oxitocina (ocitocina) este tot un hormon peptidic cu 9 aminoacizi.
Actiunile oxitocinei sunt: stimularea concentratiei musculaturii netede a uterului gravid, mai ales in
preajma travaliului, expulzia laptelui din glanda mamara datorita concentratiei celulelor mioepiteliale care
inconjoara alveolele.
Reglarea secretiei de oxitocina o face hipotalamusul care primeste stimuli excitatori de la organele
genitale interne sau de la receptorii din tegumentele glandei mamare. In lipsa secretiei de oxitocina,
nasterea se produce dificil, iar alaptarea este imposibila.