Pedagogie an II sem I

TRUE/FALSE

1. Procesul de invatamant este singura forma de organizare a activitatii

instructiv-educative

2. Raportarea rezultatelor la obiectivele/finalitatile procesului de

invatamant releva calitatea functionarii componentelor sale.

3. Obiectul de studiu al didacticii este formarea personalitatii elevului.

4. Intentionalitatea procesului de invatamant se concretizeaza obiective

instructive si educative.

5. Principiile procesului de invatamant constituie normativitatea

activitatii didactice.

6. Principiul insusirii active si constiente mai este cunoscut si sub

denumirea de principiul intuitiei.

7. Principiul insusirii temeinice a cunostintelor este un principiu care

vizeaza continutul invatamantului.

8. O metoda de invatamant poate deveni, intr-o situatie noua, procedeu

al altei metode.

9. Metoda explicatiei se bazeaza pe demersul rationamentului inductiv

(de la exemple, cazuri particulare, la definitii).

10. Prin utilizarea metodelor cu caracter expozitiv, activitatea elevilor este

redusa.

11. Invatarea prin descoperire se bazeaza pe mai multe tipuri de

rationament.

1
12. Problematizarea este o varianta moderna a conversatiei euristice.

13. Modelul utilizat in metoda modelarii poate fi un obiect concret, la

dimensiuni reale.

14. In activitatile bazate pe actiune directa (operationale), sunt utilizate ca

metode invatamant observarea si modelarea.

15. Descoperirea pe cale deductiva utilizeaza ca procedeu metoda

explicatiei.

16. Asigurarea conexiunii inverse este o etapa a lectiei mixte.

17. In conditiile evaluarii formative (continue), proba de evaluare scrisa

trebuie sa realizeze clasificarea elevilor dupa notele obtinute.

18. Evaluarea formativa se realizeaza prin verificarea tuturor elevilor din

intreaga materie.

19. Un test poate fi utilizat in toate metodele de evaluare (orale, practice,

scrise)

20. Principiul conform caruia procesul de predare in sensul traditional al

cuvantului nu este decat unul dintre instrumentele care pot fi utilizate
pentru a-i ajuta pe elevi sa invete constituie unul din principiile care
stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998)

21. Principiul conform caruia accentul activitatii de invatare trebuie sa fie

pe profesor si nu pe persoana care invata constituie unul din
principiile care stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf.
FEDA, 1998)

22. Principiul conform caruia rolul profesorului este acela de subordona

procesul de invatare al elevilor constituie unul din principiile care stau
la baza invatarii eficiente centrate pe elev sunt (cf. FEDA, 1998)

2
23. Principiul conform caruia profesorii trebuie sa faciliteze implicarea
activa a elevilor in planificarea si gestionarea propriului lor proces de
invatare prin proiectarea structurata a oportunitatilor de invatare atat
in sala de clasa, cat si in afara ei. constituie unul din principiile care
stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998)

24. Principiul conform caruia luati individual, elevii pot invata in mod
eficient in moduri foarte diferite constituie unul din principiile care
stau la baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998)

25. Principiul conform caruia profesorii trebuie sa faciliteze implicarea

activa a elevilor in planificarea si gestionarea propriului lor proces de
invatare prin proiectarea structurata a oportunitatilor de invatare
numai in sala de clasa. constituie unul din principiile care stau la
baza invatarii eficiente centrate pe elev (cf. FEDA, 1998)

26. Factori constitutiv-esentiali ai stilului de invatare sunt: modul de

organizare a cunoasterii, prelucrarea informatiei si modalitatea de
exprimare.

27. Factori constitutivi-esentiali ai stilului de invatare sunt: modul de

organizare a cunoasterii, prelucrarea informatiei.

28. Stilul de invatare analitic opereaza cu foarte multe argumente.

29. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in

procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare democratic.

30. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in

procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare autoritar.

3
31. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in
procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare laisse-faire.

32. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in

procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare dominator.

33. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in

procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare fratern.

34. Profesorul care se foloseste de posibilitatile participative ale elevilor in

procesul de invatare, de initiativele si expectantele elevilor pe care le
valorifica in proiectarea si derularea activitatilor educationale este
caracterizat ca avand un stil de predare ritualic.

35. Profesorul care incurajeaza elevii sa rezolve probleme este este

caracterizat ca fiind non-directiv.

36. Profesorul care incurajeaza elevii sa rezolve probleme este

caracterizat ca fiind directiv.

37. Profesorul care rezolva toate problemele grupurilor este caracterizat

ca fiind directiv.

38. Profesorul care rezolva toate problemele grupurilor este caracterizat

ca fiind directiv.

39. Etapele invatarii active sunt: prezentarea, aplicarea si revizuirea.

40. Etapele invatarii active sunt predarea in vederea invatarii active si

diferentierea instruirii.

4
41. Evaluarea economico-sociala si evaluarea pedagogica sunt doua
niveluri la care se poate concepe evaluarea in invatamant.

42. Evaluarea in invatamant este conceputa doar ca evaluare pedagogica

43. Operatiile sau conceptele care definesc actul evaluativ sunt:

masurarea, aprecierea si decizia.

44. Operatiile sau conceptele care definesc actul evaluativ sunt

masurarea si aprecierea.

45. Eficienta este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si

conditiile, resursele utilizate.

46. Eficacitatea este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si

rezultatele dorite

47. Eficienta este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si

rezultatele dorite.

48. Eficacitatea este exprimata de raportul dintre rezultatele obtinute si

conditiile, resursele utilizate.

49. Notarea prin raportare la obiective este denumita si evaluare

criteriala.

50. Activitatile de evaluare scolara au impact asupra proceselor de

predare-invatare.

51. Orice modificare substantiala in planul predarii sau invatarii are efecte
in plan evaluativ si invers.

52. Interinfluentele dintre predare-evaluare si invatare-evaluare sunt de

cele mai multe ori benefice, dar pot induce uneori si efecte negative,
de blocaje in procesul de comunicare.

5
53. Activitatile evaluative sunt capabile sa realizeze cunoasterea si
aprecierea schimbarilor produse la elevi in planul achizitiilor cognitive,
celelalte achizitii din planul personalitatii, fiind masurate prin alte
instrumente.

54. Activitatea de evaluare a rezultatelor scolare reprezinta un tip specific

de activitate, fiind izolata de actiunile de instruire si de invatare.

55. Unul dintre principiile care stau la baza invatarii eficiente este
urmatorul: Luati individual, elevii pot invata eficient in moduri diferite.

56. Stilul de predare se defineste prin modul specific al unui educator de

a organiza si conduce procesul didactic. El prezinta cateva
caracteristici: este totdeauna personal, este relativ constant si este
dinamic.

57. Triplanitatea invatarii umane este valoarea fundamentala pe care o

postuleaza modelul lui Titone. Aceasta consta in invatare tactica,
invatare strategica si invatare ego-dinamica.

58. Diferentierea instruirii se caracterizeaza prin faptul ca profesorul

clarifica ceea ce este important in materia lui, intelege si respecta
diferentele intre elevi, iar performanta este inteleasa in termeni de
dezvoltare maxima a potentialului si succes individual.

59. Metoda conversatia euristica consta in formularea cu abilitate a unor

intrebari, in alternanta cu raspunsuri de la elevi, destinate descoperirii
de noi date, informatii.

60. Principiul integrarii teoriei cu practica se bazeaza pe relatia

psihologica intre invatare si dezvoltare si vizeaza respectarea
particularitatilor individuale.

61. Problematizarea nu este considerata o metoda valoroasa deoarece

nu orienteaza gandirea elevilor spre rezolvarea independenta de
problemelor.

6
 62. Activitatea de evaluare nu influenteaza componentele structurii
procesului de invatamant.

63. Evaluarea formativa se organizeaza la inceputul unui program de

instruire sau chiar in perspectiva acestuia.

64. Principala diferenta dintre evaluarea criteriala si evaluarea normativa

consta in modul in care sunt interpretate rezultatele.

65. Itemii dintr-un test pedagogic reprezinta sarcini de evaluare ce

evidentiaza legatura permanenta cu continuturile esentiale ale
disciplinei, prin raportarea la finalitatile corespunzatoare (obiective de
referinta / competente specifice) ariei curriculare din care face parte
disciplina scolara.

66. Cea mai precisa evaluare este scala binara admis/respins.

67. Evaluarea este procesul prin care se stabileste pe baza caror criterii
se apreciaza daca sistemul isi indeplineste functiile pe care le are,
daca obiectivele sistemului sunt realizate.

68. Afirmatia: Ionescu Roxana are media anuala 9,10; este prima din
clasa. Este o evaluarea normativa.

69. Afirmatia: Ionescu Roxana are media anuala 9,10; obiectivul ei

pentru acest an era media 9,50. este o evaluare criteriala.

MULTIPLE CHOICE

1. Teoria si metodologia instruirii are calitatea unei stiinte pedagogice

fundamentale si care este inclusa, de regula, in structura pedagogiei
generale sub numele de:

a. pedagogia instruirii
b. psihopedagogia instruirii
c. didactica generala
d. didactica specialitatii
e. didactica speciala

7
2. Obiectul de studiu specific Teoriei si metodologiei instruirii este:

a. activitatea de invatare
b. metodele de invatamant
c. procesul de invatamant
d. activitatea de predare
e. proiectarea didactica

3. In spiritul paradigmei curriculumului, Teoria si metodologia instruirii

mai este cunoscuta si sub numele de:

a. pedagogia instruirii
b. psihopedagogia instruirii
c. teoria generala a procesului de invatamant
d. didactica specialitatii
e. didactica speciala

4. Precizati structura de actiune sau activitatile didactice principale

(fundamentale) in procesul de invatamant:

a. metode, tehnici, strategii

b. resurse tehnico-materiale
c. predarea, invatarea, evaluarea
d. continutul si timpul de invatare
e. resursele umane si relatiile pedagogice stabilite intre
acestea

5. Structura de baza a procesului de invatamant care sustine orice

proiect de activitate de instruire/invatare este:

a. metode, tehnici, strategii

b. obiective-continuturi-evaluare
c. obiective-continuturi-metodologie-evaluare
d. continutul, resurse tehnico-materiale si timpul de invatare
e. resursele umane si relatiile pedagogice stabilite intre
acestea

8
6. Componentele principale ale procesului de invatamant, din
perspectiva Teoriei si metodologiei curriculumului si a Didacticii
moderne (Ion Radu, Miron Ionescu, 2000), sunt:

a. Obiectivele, agentii actiunii, continuturile, metodele,

mijloacele de invatamant, formele de organizare, campul
relational, timpul disponibil
b. Obiectivele, agentii actiunii, continuturile, formele de
organizare, campul relational, timpul disponibil
c. Obiectivele, agentii actiunii, continuturile, mijloacele de
invatamant, formele de organizare, campul relational,
timpul disponibil
d. Obiectivele, continuturile, mijloacele de invatamant, formele
de organizare, campul relational, timpul disponibil
e. Obiectivele, metodele, mijloacele de invatamant, formele de
organizare

7. Modelele de predare comportamentale au ca particularitate:

a. dezvoltarea proceselor cognitive logice care stimuleaza
corelatia dintre mesajul pedagogic transmis de profesor si
actiunea de invatare eficienta a elevului
b. factorilor psihologici, de natura empatica angajati la nivelul
repertoriului comun care construieste continua eficienta
comunicarii pedagogice, realizarea efectiva a corelatiei
dintre profesor si elev.
c. orientarea predominanta a mesajului pedagogic in directia
atingerii unor performante finale, in termeni de deprinderi
intelectuale sau psihomotorii si de strategii de rezolvare a
unor probleme si situatii-problema.

d. mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre

variabilele de intrare si cele de iesire dirijate in termeni de
algoritmizare, semialgoritmizare, simulare.
e. valorificarii structurii de functionare a activitatii de instruire,
calitatea predarii-invatarii fiind (auto)reglabila prin
integrarea deplina a evaluarii in termeni de evaluare
continua / formativa.

9
8. Modelele de predare rationale sunt orientate prioritar asupra:

a. mesajului pedagogic in directia atingerii unor performante

finale, in termeni de deprinderi intelectuale sau
psihomotorii si de strategii de rezolvare a unor probleme
si situatii-problema.
b. factorilor psihologici, de natura empatica angajati la nivelul
repertoriului comun care construieste continua eficienta
comunicarii pedagogice, realizarea efectiva a corelatiei
dintre profesor si elev.
c. proceselor cognitive logice (gandirea si memoria
subordonate gandirii) care stimuleaza corelatia dintre
mesajul pedagogic transmis de profesor si actiunea de
invatare eficienta a elevului.

d. mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre

variabilele de intrare si cele de iesire dirijate in termeni de
algoritmizare, semialgoritmizare, simulare.
e. valorificarii structurii de functionare a activitatii de instruire,
calitatea predarii-invatarii fiind (auto)reglabila prin
integrarea deplina a evaluarii in termeni de evaluare
continua / formativa.

10
 9. Modelele de predare bazate pe programare acorda o atentie speciala:

a. mesajului pedagogic in directia atingerii unor performante

finale, in termeni de deprinderi intelectuale sau
psihomotorii si de strategii de rezolvare a unor probleme
si situatii-problema.
b. factorilor psihologici, de natura empatica angajati la nivelul
repertoriului comun care construieste continua eficienta
comunicarii pedagogice, realizarea efectiva a corelatiei
dintre profesor si elev.

c. mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre

variabilele de intrare si cele de iesire dirijate in termeni de
algoritmizare, semialgoritmizare, simulare.
d. dezvoltarii proceselor cognitive logice care stimuleaza
corelatia dintre mesajul pedagogic transmis de profesor si
actiunea de invatare eficienta a elevului
e. valorificarii structurii de functionare a activitatii de instruire,
calitatea predarii-invatarii fiind (auto)reglabila prin
integrarea deplina a evaluarii in termeni de evaluare
continua / formativa.

10. Modelele de predare interactionale sunt orientate prioritar in directia:

a. mesajului pedagogic in directia atingerii unor performante

finale, in termeni de deprinderi intelectuale sau
psihomotorii si de strategii de rezolvare a unor probleme
si situatii-problema.
b. factorilor psihologici, de natura empatica angajati la nivelul
repertoriului comun care construieste continua eficienta
comunicarii pedagogice, realizarea efectiva a corelatiei
dintre profesor si elev.

c. valorificarii structurii de functionare a activitatii de instruire,

calitatea predarii-invatarii fiind (auto)reglabila prin
integrarea deplina a evaluarii in termeni de evaluare
continua / formativa.
d. dezvoltarii proceselor cognitive logice care stimuleaza
corelatia dintre mesajul pedagogic transmis de profesor si
actiunea de invatare eficienta a elevului
e. mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre
variabilele de intrare si cele de iesire dirijate in termeni de
algoritmizare, semialgoritmizare, simulare

11
11. Modelele de predare formativ-persuasive acorda o atentie prioritara:

a. mesajului pedagogic in directia atingerii unor performante

finale, in termeni de deprinderi intelectuale sau
psihomotorii si de strategii de rezolvare a unor probleme
si situatii-problema.
b. dezvoltarii proceselor cognitive logice care stimuleaza
corelatia dintre mesajul pedagogic transmis de profesor si
actiunea de invatare eficienta a elevului
c. factorilor psihologici, de natura empatica angajati la nivelul
repertoriului comun care construieste continua eficienta
comunicarii pedagogice, realizarea efectiva a corelatiei
dintre profesor si elev.

d. valorificarii structurii de functionare a activitatii de instruire,

calitatea predarii-invatarii fiind (auto)reglabila prin
integrarea deplina a evaluarii in termeni de evaluare
continua / formativa.
e. mesajelor pedagogice dirijate la nivelul raporturilor dintre
variabilele de intrare si cele de iesire dirijate in termeni de
algoritmizare, semialgoritmizare, simulare

12. Proiectarea predarii eficiente presupune realizarea urmatoarelor

operatii pedagogice specifice:

a. Formularea obiectivelor, comunicarea interactiva a

continutului; indrumarea activitatii elevilor;
aprecierea rezultatelor obtinute.
b. Selectarea continutului, comunicarea interactiva a
continutului; indrumarea activitatii elevilor;
aprecierea rezultatelor obtinute.
c. Comunicarea interactiva a continutului; indrumarea
activitatii elevilor; aprecierea rezultatelor obtinute.

13. Clasificarea in obiective generale, obiective intermediare, obiective

concrete, comportamentale este realizata in functie de:

a. nivelul de complexitate
b. sistemul de invatamant
c. nivelul de generalitate
d. taxonomiile proiectate
e. selectarea continuturilor

12
14. Clasificarea in obiective cognitive, obiective afective, obiective
psihomotrice, comportamentale este realizata in functie de:

a. nivelul de complexitate
b. sistemul de invatamant
c. perspectiva psihologica
d. taxonomiile proiectate
e. selectarea continuturilor

15. Definirea comportamentului, stabilirea conditiilor de realizare a

sarcinii, precizarea tehnicilor de evaluare reprezinta structura
tridimensionala a:

a. obiectivelor generale (scopuri)

b. functiilor pe care le indeplinesc obiectivele
c. obiectivelor operationale
d. competentelor specifice
e. obiectivelor de referinta

16. Pentru eficientizarea procesului de invatamant contemporan, se

recomanda a se pune accentul pe:

a. activitatea de predare, cu respectarea principiilor didactice

b. activitatea de invatare, cu respectarea teoriilor invatarii
c. activitatea de evaluare, cu respectarea normelor
docimologice
d. activitati de organizare a predarii, astfel incat sa fie facilitata
invatarea
e. activitati de organizare a invatarii, astfel incat sa fie facilitata
proiectarea didactica

17. Potrivit autorilor Harpe, Kulski si Radloff (1999), precizati cui apartin
caracteristici de tipul: are scopuri clare, isi controleaza sentimentele,
foloseste resursele disponibile in mod eficace, stie care ii sunt
punctele forte si punctele slabe

a. elevul eficient
b. cadrul didactic eficient
c. managerul scolar eficient
d. profesorul ideal

13
18. Demersul rezolutiv este sincopat, iar subiectul isi asuma riscul acestor
sincope; aceasta este o caracteristica a:

a. stilului rezolutiv impulsiv

b. stilului rezolutiv cu risc
c. stilului rezolutiv echilibrat
d. stilul rezolutiv prudent
e. stilului rezolutiv pasiv

19. O serie de comportamente ale elevilor sunt interpretate ca deviante

de catre profesor si in consecinta poate adopta o atitudine coercitiva
sau poate opta pentru o atitudine deschisa. Din perspectiva
comportamentului social observabil al profesorului, ca persoana care
atribuie si evalueaza rolurile elevilor, aceasta este o caracteristica a:

a. stilului negociator
b. stilului dominator
c. stilului fratern
d. stilului autoritar
e. stilului democratic

20. Ordonati urmatoarea succesiune de evenimente, astfel incat sa fie

evidentiata relatia dintre evaluare si celelalte componente ale actului
didactic (D.P. Ausubel)
a. Succesiunea este: 1.proiectarea si executarea programului de
realizare a scopurilor propuse; 2.stabilirea scopurilor
pedagogice, prin prisma comportamentului dezirabil al
elevilor; 3.masurarea rezultatelor aplicarii programului
b. Succesiunea este: 1.stabilirea scopurilor pedagogice, prin
prisma comportamentului dezirabil al elevilor; 2.proiectarea si
executarea programului de realizare a scopurilor propuse;
3.masurarea rezultatelor aplicarii programului
c. Succesiunea este: 1.masurarea rezultatelor aplicarii
programului; 2.proiectarea si executarea programului de
realizare a scopurilor propuse;3.stabilirea scopurilor
pedagogice, prin prisma comportamentului dezirabil al elevilor
d. Succesiunea este: 1.masurarea rezultatelor aplicarii
programului; 2. stabilirea scopurilor pedagogice, prin prisma
comportamentului dezirabil al elevilor; 3.proiectarea si
executarea programului de realizare a scopurilor propuse.

14
21. Precizati care din urmatoarele concepte sugereaza cel mai bine
legatura dintre evaluator si evaluat pe tot parcursul procesului
didactic, pe de o parte, si legatura activitatii de evaluare cu activitatea
de predare si de invatare, pe de alta parte:

a. evaluare (evaluation)
b. assessement (lat.assidere a sta langa)
c. masurare
d. apreciere
e. decizie

22. Succesiunea actiunilor evaluative cu valoare formativa propuse de

Linda Allal:

a. Culegerea informatiilor; interpretarea informatiilor/diagnosticul

factorilor care sunt la originea dificultatilor observate la elevi;
adaptarea activitatilor de predare si de invatare in functie de
interpretarea data informatiilor culese
b. Interpretarea informatiilor/diagnosticul factorilor care sunt la
originea dificultatilor observate la elevi; culegerea informatiilor;
adaptarea activitatilor de predare si de invatare in functie de
interpretarea data informatiilor culese
c. Culegerea informatiilor privind progresele si dificultatile de
invatare, intalnite la elevi; interpretarea informatiilor,
diagnosticul factorilor care sunt la originea dificultatilor
observate la elevi; adaptarea activitatilor de predare si de
invatare in functie de interpretarea data informatiilor culese

23. Teoria si metodologia instruirii studiaza:

a. Conceperea, organizarea si desfasurarea procesului de

invatamant.
b. Aplicarea didacticii la predarea unei anumite discipline.
c. Posibilitatile de predare la diferite niveluri ale ariilor curriculare.
d. Raportul dintre obiective si continut.
e. Contextul social care influenteaza procesului de invatamant.

15
24. Problematica didacticii generale cuprinde:

a. Finalitatile procesului de invatamant, continutul invatamantului,

analiza procesului de invatamant (de la obiective spre alte
elemente ale structurii de baza), principiile didactice, metodele
de invatamant, organizarea activitatii scolare.

b. Principiile procesului de invatamant, teoria si metodologia

obiectivelor educationale, continutul invatamantului,
metodologia instruirii, mijloace de invatamant si strategii
didactice, moduri si forme de organizare a procesului de
invatamant, evaluarea randamentului scolar, proiectarea
pedagogica.

c. Ambele variante.

25. Obiectul didacticii este:

a. Proiectarea didactica.
b. Aplicarea principiilor didactice.
c. Procesul de invatamant.
d. Metodologia instruirii.
e. Structura de organizare a procesului de invatamant.

26. Modele de predare formativ-persuasive:

a. Sunt bazate pe metode activ-participative, calitatea

predarii-invatarii fiind mereu evaluata.
b. Stimuleaza procesele cognitive logice (gandirea si memoria
subordonate gandirii).
c. Coreleaza predarea cu nivelul si calitatea de invatare,
controleaza si dirijeaza invatarea.
d. Au ca scop formarea de deprinderi pentru rezolvarea unor
probleme si situatii-problema.
e. Acorda o atentie prioritara factorilor psihologici, de natura
empatica intre profesor si elev si intre elevi.

16
27. Din perspectiva proiectarii curriculare pot fi identificate urmatoarele
modele de predare:

a. Comportamentale, rationale, bazate pe programare,

interactionale, formativ-persuasive.
b. Cognitive, formativ-persuasive, interactionale,
activ-participative, afective.
c. Comportamentale, rationale, discriptive, formativ-persuasive,
obiective.
d. Comportamentale, cognitive, discriptive, formativ-persuasive,
subiective.
e. Cognitive, formativ-persuasive, interactionale,
formativ-persuasive, interogative.

28. La nivel macrostructural procesului de invatamant se organizeaza:

a. Pe niveluri, trepte, cicluri, ani de studii, arii curriculare,

discipline scolare.
b. Pe ani de studii, pe grupe, discipline scolare, individual.
c. Numai pe ani de studii si arii curriculare.
d. Numai pe niveluri de invatamant.
e. Numai pe arii curriculare.

29. Obiectivele procesului de invatamant reprezinta:

a. Una din modalitatile prin care se exprima corelatia dintre

societate si actiunea educationala pe o perioada nedefinita.
b. O anticipare pe plan mintal a rezultatelor.
c. O reflectare anticipata a rezultatului invatarii ce se produce in
cadrul unei secvente eductionale.
d. Orientari valorice care stabilesc politica generala a procesului
de invatamant la nivel national.
e. O exprimare a valorii continutului invatamantului la nivel
macrostructural.

30. Finalitatile procesului de invatamant sunt:

a. Obiectivele generale, intermediare si concrete.

b. Obiectivele generale, specifice si operationale.
c. Idealul, scopurile si obiectivele.
d. Performantele si competentele.
e. Cunostintele, priceperile si deprinderile.

17
31. Completati enuntul: Structura tridimensionala pentru proiectarea,
realizarea si dezvoltarea unui obiectiv operational, in contextul
proiectarii curriculare la nivelul procesului de invatamant este: 1)
Definirea sarcinii concrete, 2) Stabilirea resurselor pedagogice si
3)(...).

a. Selectarea continuturilor
b. Selectarea metodelor de predare
c. Elaborarea strategiei de predare
d. Alegerea stilului de interactiune
e. Precizarea tehnicilor de evaluare.

32. Teoria conditionarii demonstreaza:

a. Ca eficienta invatarii este independenta de organizarea

conditiilor de invatare.
b. Inutilitatea conditionarii comportamentului.
c. Imposibilitatea dirijarii si controlului comportamentului.
d. Legatura dintre conditionarea comportamentului si reactia de
raspuns.
e. Legatura dintre imaginatie si comportament.

33. J.S.Bruner afirma ca "singurul lucru cu totul caracteristic care se

poate spune despre fiintele omenesti este ca ele ( ... )

a. Gandesc.
b. Invata.
c. Vorbesc.
d. Veseaza.
e. Muncesc.

34. In opinia lui J.S.Bruner exista trei modalitati/niveluri fundamentale prin

care copilul descopera si intra in contact cu lumea din afara sa.
Acestea sunt:

a. Invatarea activa, invatarea iconica (senzoriala), invatarea

simbolica.
b. Invatarea activa, invatarea pasiva, invatarea simbolica.
c. Invatarea activa, invatarea pasiva, invatarea iconica.
d. Invatarea abstracta, invatarea activa, invatarea simbolica.
e. Invatarea abstracta, invatarea iconica (senzoriala), invatarea
activa.

18
35. Esenta modelului holodinamic a lui R. Titone consta in promovarea
modelului de invatare:

a. Activ, integralist si dinamic.

b. Pasiv, individualist, conservativ
c. Rezervat, tolerant, labil.

36. Pentru o invatare eficienta accentul activitatii trebuie sa fie pus pe:

a. Stilurile de invatare si nu pe volumul informativ.

b. Selectarea metodelor de predare si nu pe continuturi.
c. Munca colectiva si nu pe cea individuala.
d. Persoana care invata si nu pe profesor.

37. Functiile profesorului in procesul instructiv-educativ se pot raporta:

a. La elev, la social, la procesul de invatamant.

b. La elev, la social, la axiologie.
c. La elev, la grupul de elevi, la social.
d. La elev, la grupul de elevi, la grupul de pedagogi.

38. Una din caracteristicile elevului care invata eficient este:

a. Provine dintr-un mediu social mai avantajat decat alti copii.

b. Are o baza materiala mai buna decat alti copii.
c. Are frati si surori.
d. Ii place muzica.
e. Isi controleaza sentimentele in maniera adecvata.

39. Stilul de invatare reprezinta un demers coerent prin care subiectul isi
exprima preferinta pentru:

a. O anumita atitudine fata de grupul de elevi.

b. O anumita atitudine vizavi de volumul de informatie.
c. Un anumit mod de comunicare cu cadrul didactic.
d. Un anumit mod de a se angaja in procesul cunoasterii.

19
40. Ce stil de invatare se caracterizeaza printr-o mare capacitate de
anticipare a subiectului, corelata cu un bun control si autocontrol,
evitarea formularilor clare ale enunturilor si concluziilor?

a. Stilul rezolutiv impulsiv.

b. Stilul rezolutiv cu risc.
c. Stilul rezolutiv prudent.
d. Stilul rezolutiv echilibrat.
e. Stilul rezolutiv pasiv.

41. Ce stil de predare se caracterizeaza printr-un climat psihosocial stabil

pe care-l asigura profesorii si prin interventii standardizate si
uniformizate din partea cadrelor didactice?

a. Stilul dominator.
b. Stilul negociator.
c. Stilul fratern.
d. Stilul ritualic.
e. Stilul terapeutic.

42. Pentru a sprijini instruirea centrata pe elev si utilizarea metodologiilor

moderne pedagogia moderna pune accentul pe:

a. Stimularea invatarii active si diferentierea metodelor de

predare.
b. Stimularea invatarii active si diferentierea instruirii.
c. Stimularea invatarii active si diferentierea evaluarii.
d. Diferentierea metodelor de predare si diferentierea instruirii.
e. Diferentierea instruirii si diferentierea evaluarii.

43. Predarea in vederea invatarii active vizeaza relatia de

predare-invatare care stimuleaza:

a. Activitata profesorului.
b. Activitatea elevului.
c. Activitatea profesorului si activitata elevului.

44. Etapele predarii in vederea invatarii active sunt:

a. Prezentare, aplicare, diferentiere.

b. Prezentare, aplicare, revizuire.
c. Prezentare, revizuire, diferentiere.

20
45. Sistemul de invatamant pe clase si lectii este initiat in sec al XVII-lea
de:

a. Herbart.
b. Diesterweg.
c. Pestalozzi.
d. Comenius.
e. Thorndike.

46. Ce sistem de invatamant este individualizat prin fise de dezvoltare,

fise de recuperare, fise de lucru, fise de control?

a. Sistemul monitorial.
b. Sistemul centrelor de interes.
c. Sistemul Dottrens.
d. Sistemul Winnetka.

47. Principalele tipuri de lectie sunt: lectia de comunicare/de dobandire de

cunostinte;
lectia de recapitulare, sistematizare si consolidare a cunostintelor;
lectia de evaluare; lectia combinata sau mixta si:

a. Lectia de formare a priceperilor si deprinderilor.

b. Lectia de aplicare a cunostintelor.
c. Lectia de formare a abilitatilor.

48. Alegerea metodei de instruire se face in functie de doua categorii de

factori: ??obiectivi (natura finalitatilor; logica interna a stiintei;
mecanismele invatarii etc..) si ??subiectivi:

a. Sarcina didactica de baza

b. Contextul uman si didactic in care se aplica metoda.
c. Personalitatea profesorului.
d. Psihologia elevului /a clasei.
e. Toate variantele.

21
49. Functiile metodelor de instruire sunt: functia cognitiva, functia
instrumentala, functia normativa, functia motivationala, functia
formativa si:

a. Functia afectiva.
b. Functia vocationala.
c. Functiile particulare.

50. Ce metoda este o varianta a discutiei in grup, avand ca obiectiv

producerea de idei noi sau gasirea celei mai bune solutii pentru o
problema de rezolvat, prin participarea membrilor grupului?

a. Conversatia de verificare si apreciere.

b. Conversatia de fixare si consolidare.
c. Brainstorming.
d. Problematizarea.

51. Metoda Phillips 6 6 consta in:

a. Rezolvarea a 6 sarcini in 6 minute.

b. Rezolvarea sarcinii in grupuri de cate 6 elevi in timp de 6 inute.
c. Rezolvarea a 6 sarcini in grupuri de cate 6 elevi.

52. Ce metoda consta in etalarea unor situatii tipice, reprezentative pentru

o clasa de fenomene, ale caror trasaturi sunt cercetate?

a. Studiul de caz.
b. Simularea (Joc de rol).
c. Metoda cubului.
d. Expunerea.

53. Cartile, cursurile, indrumatoarele, culegerile de texte, culegerile de

exercitii si probleme, revistele de specialitate sunt:

a. Mijloacele de substitutie.
b. Mijloace obiectuale.
c. Mijloace ideative.
d. Mijloace actionale.
e. Mijloacele Gutenberg.

22
54. Cele patru niveluri a modelului de proiectare curriculara sunt:

a. Organizarea activitatii; planificarea globala a activitatii

didactice; realizarea activitatii didactice; finalizarea activitatii.
b. Organizarea activitatii, realizarea scenariului, evaluarea,
concluziile de final.
c. Planificarea globala a activitatii didactice, analiza strategiei de
predare, aplicarea strategiei; evaluarea planificarii.

55. Cine s-a ocupat de teoria proiectarii didactice si a in a conturat

structura interna a lectiei?

a. Gagn.
b. Herbart.
c. Comenius.
d. Dewey.

56. Aranjati in ordine etapele lectiei mixte:

A. Moment organizatoric.
B. Verificarea si aprecierea rezultatelor.
C. Dirijarea invatarii sau Comunicarea (asimilarea) noilor cunostinte.
D. Captarea atentiei.
E. Fixarea notiunilor esentiale.
F. Reactualizarea cunostintelor anterioare.
G. Conexiunea inversa (feed-back).
H. Transferul cunostintelor.

a. A,F,E,D,G,C,B,H,I.
b. A,D,F,C,E,G,B,H.I.

57. Proiectarea activitatii profesorului-diriginte este realizata la nivelul

unui document de planificare globala, numit, in mod conventional:

a. Caietul dirigintelui.
b. Catalogul dirigintelui.
c. Programa diregintelui.

58. Principiile didactice se refera la norme orientative, teze generale cu

caracter director, care pot da un sens functional:

a. Procesului didactic.
b. Statutului cadrului didactic.
c. Institutiei de invatamant.

23
59. Esenta carui principiu vizeaza cunostintele si deprinderile stipulate
prin planuri, programe, manuale, activitati practice sa fie astfel
selectate, articulate si expuse incat ele sa poata fi asimilate si
valorificate optim de catre elevi?

a. Principiul sistematizarii si continuitatii in invatare.

b. Principiul intuitiei.
c. Principiul insusirii temeinice a cunostintelor, priceperilor si
deprinderilor.
d. Principiul accesibilitatii cunostintelor, deprinderilor, priceperilor.
e. Principiul participarii active si constiente a elevului in activitatea
de predare, invatare, evaluare.

60. Cele trei concepte care definesc actul evaluativ sunt:

a. Analiza, masurarea, si aprecierea.

b. Masurarea, aprecierea si decizia.
c. Observatia, analiza si aprecierea.
d. Observatia, analiza si decizia.
e. Observatia, masurarea, si aprecierea.

61. Functiile generale ale evaluarii sunt:

a. Functia constatativa si functia diagnostica.

b. Functia prognostica si functia evaluativa.
c. Functia evaluativa, functia prognostica si functia diagnostica.
d. Functia constatativa, functia diagnostica si functia prognostica.

62. Completati enuntul: ( ... ) este modul traditional de verificare a

pregatirii elevilor care intervine dupa un ansamblu de sarcini de
invatare care pot corespunde unui capitol, unei unitati de invatare,
unui semestru, an sau ani scolari.

a. Evaluarea initiala.
b. Evaluarea formativa.
c. Evaluarea sumativa.

24
63. Conversatia de verificare, interviul, verificarea orala pe baza de
imagini, povestirea sau repovestirea, citirea unor dialoguri incomplete,
verificarea orala cu statut de examen sunt tehnici de realizare a
examinarilor:

a. Finale
b. Formale
c. Orale
d. Scolare

64. Completati enuntul: ( ...) pot fi clasificate in: probe de control curent
(extemporale); probe de evaluare periodica; probe semestriale (teze).

a. Probele scrise.
b. Probele cognitive.
c. Probele institutionale.

65. Calitatile unei probe (test) sunt:

a. Fidelitatea, validitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea.

b. Fidelitatea, diagnosticitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea.
c. Validitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea, spontanietatea.

66. Aranjati in ordine etapele elaborarii unei probe scrise:

A.Elaborarea / redactarea probei de evaluare.
B.Stabilirea scopului si a functiilor unei probe.
C.Stabilirea continuturilor esentiale si a obiectivelor operationale
corespunzatoare.

a. A, B, C.
b. B, C, A.
c. B, C, A.
d. B, A, C.
e. A, C, B

25
67. Completati enuntul: ( ...) reflecta dobandirea unor competente la o
anumita disciplina si intr-un timp determinat. Este un instrument
complex care reuneste intr-un dosar toate elementele reprezentative
pentru activitatea de invatare desfasurata.

a. Fisele de activitate personala a elevilor.

b. Portofoliul.
c. Probele practice.
d. Toate variantele.

68. Notarea cu ajutorul literelor este specifica tarilor:

a. Arabe.
b. Anglo-saxone.
c. Europene.
d. Sud-Americane.
e. Americii Latine.

69. Unul din cele mai vechi sistemele de notare, care se mai utilizeaza in
invatamantul prescolar este:

a. Notarea prin calificative.

b. Notarea prin culori.

70. Sanctionarea prin nota a unor erori sau lipse de cunostinte, chiar si
atunci cand acestea nu au fost asimilate de marea majoritate a
elevilor clasei sau nu constituie concepte-cheie, vizate de obiectivele
programei se numeste:

a. Notarea strategica.
b. Notarea sanctiune.
c. Notarea speculativa.
d. Notarea eticheta.

71. Obiectul de studiu al Teoriei instruirii (Didacticii generale) este dat de:

a. activitatea de invatare
b. metodele de invatamant
c. procesul de invatamant
d. activitatea de predare
e. proiectarea didactica

26
72. Precizati componentele principale (fundamentale) in procesul de
invatamant:

a. metode, tehnici, strategii

b. resurse tehnico-materiale
c. predarea, invatarea, evaluarea
d. continutul si timpul de invatare
e. resursele umane si relatiile pedagogice stabilite intre
acestea

73. Completati cu atributul corespunzator: Procesul de invatamant are

caracteristica unui proces unui proces unitar.

a. bilateral
b. unilateral
c. multilateral
d. integral
e. partial

74. Desemnati caracteristica principiilor didactice exprimata prin

formularea: Legitatile procesului de invatamant au in vedere toate
componentele procesului de invatamant ca sistem unitar.

a. caracter normativ
b. caracter sistematic
c. caracter general
d. caracter dinamic

75. Cerinte privind implicarea elevilor in procesul de invatamant prin efort

de gandire si efort personal de integrare a noilor cunostinte in
sistemul cunostintelor anterioare sunt formulate prin:

a. principiul accesibilitatii cunostintelor, priceperilor si deprinderilor

b. principiul sistematizarii si continuitatii in invatamant
c. principiul insusirii temeinice
d. principiul insusirii active si constiente a cunostintelor,
priceperilor si deprinderilor
e. principiul unitatii dintre senzorial si rational in procesul de
invatamant

27
76. Insusirea de cunostinte, formarea de capacitati intelectuale se
realizeaza intr-un timp foarte scurt prin utilizarea:

a. metodelor de comunicare orala

b. metodelor de comunicare scrisa
c. metodelor de descoperire
d. metodelor bazate pe contactul cu realitatea
e. metodelor bazate pe actiune directa

77. Metoda cu ajutorul careia, prin intrebari succesive, elevii sunt condusi
spre dobandirea de cunostinte noi este:

a. problematizarea
b. conversatia euristica
c. conversatia introductiva
d. conversatia de clasificare
e. conversatia de aprofundare

78. Transmiterea unei cantitati mari de informatie intr-un timp foarte scurt
este un avantaj pe care-l ofera utilizarea:

a. conversatiei euristice
b. problematizarii
c. exercitiului
d. expunerii
e. demonstratiei

79. Perceperea materialului didactic este bine sa se faca prin intermediul

a cat mai multor analizatori. Aceasta este o cerinta comuna pentru:

a. metoda exercitiului si principiul insusirii temeinice

b. metoda demonstratiei si principiul corelatiei dintre senzorial si
rational (principiul intuitiei)
c. metoda explicatiei si principiul respectarii particularitatilor de
varsta si individuale (principiul accesibilitatii)
d. metoda modelarii si principiul legarii teoriei de practica
e. metoda jocului de rol si principiul conexiunii inverse

28
80. Formarea priceperilor si a deprinderilor se realizeaza prin:

a. metoda conversatiei catehetice

b. metoda demonstratiei
c. metoda explicatiei
d. metoda exercitiului
e. metoda problematizarii

81. Stabiliti care din afirmatiile de mai jos nu caracterizeaza mijlocele de

invatamant:

a. mijloacele de invatamant indeplinesc functii formative si

informative
b. mijloacele audio-video dezvolta operatiile de abstractizare si
generalizare
c. mijloacele de invatamant sustin activitatea independenta

82. Organizarea procesului de invatamant pe clase si lectii este initiat de:

a. J.A. Comenius
b. J.J. Rousseau
c. J.F. Herbart

83. Precizati metoda de invatamant care poate constitui procedeu al

metodelor de verificare orala:

a. problematizarea
b. exercitiul
c. conversatia catehetica
d. conversatia euristica
e. activitatea cu manualul

84. Utilizarea reprezentarilor grafice sau pe baza unui desen, la tabla, se

realizeaza in cadrul metodei:

a. explicatiei
b. demonstratiei
c. exercitiului
d. conversatiei
e. studiului de caz

29
85. Documentul administrativ care asociaza elementele programei cu
repartizarea de timp considerata optima de catre profesor pe
parcursul anului scolar este:

a. Planul de invatamant
b. Planificarea anuala
c. Proiectul de lectie
d. Proiectul unitatii de invatare

86. Evaluarea sumativa/cumulativa se realizeaza:

a. la inceputul procesului de invatamant

b. imediat dupa inceputul noului program
c. imediat dupa evaluarea formativa
d. la sfarsitul unei structuri unitare din punct de vedere
tematic
e. concomitent cu evaluarea formativa, atunci cand se
pun note

87. Standardele curriculare de performanta reprezinta un sistem de

referinta pentru toti elevii, stabilit la sfarsitul unei perioade de
scolaritate

a. unitar
b. combinat
c. facultativ
d. obligatoriu
e. optional

88. Pentru verificarea continutului experimental si practic al instruirii se

utilizeaza, mai ales:

a. verificarile orale
b. lucrarile scrise
c. probe practice
d. metode evaluare alternative (referat, portofoliu)
e. testul docimologic

30
89. Variabilitatea aprecierilor rezultatelor elevilor, cauzata de influenta
notelor date de alti profesori, este o eroare de evaluare denumita:

a. efect de contrast
b. efect de anticipatie
c. efect de contaminare
d. efect bland
e. efect Pygmalion

90. Verificarea tuturor elevilor si a intregii materii este realizata prin

tehnicile strategiei de:

a. Evaluare initiala
b. Evaluare cumulativa
c. Evaluare formativa

91. Analiza greselilor tipice este realizata prin:

a. tabelul rezultatelor
b. fisa de organizare a probei
c. analiza de continut a probei
d. media aritmetica
e. modul

92. Nota cu frecventa cea mai mare este data de:

a. media aritmetica
b. modul
c. raport
d. amplitudine
e. analiza de continut a probei

93. Acuratetea si asezarea in pagina, efortul depus de elev, gradul de

constiinciozitate primeaza fata de obiectivele evaluarii in:

a. eroarea logica (eroarea constanta)

b. efectul de ordine
c. efectul halo
d. notarea eticheta
e. efectul de ancorare

31
94. Subaprecierea performantelor elevilor, ca urmare a parerii
nefavorabile pe care educatorul si-a format-o despre capacitatile
acestora caracterizeaza:

a. eroarea logica
b. efectul de ordine
c. efectul halo
d. efectul pygmalion
e. efectul de ancorare

95. Continutul textului din itemii probei trebuie sa concorde cu

comportamentele prefigurate de obiective si, implicit, cu continuturile
ce au fost predate si invatate. Aceasta este o cerinta prefigurata de
calitatea probei denumita:

a. validitate concurenta
b. validitate de construct
c. validitate predictiva
d. fidelitate
e. obiectivitate

96. Concordanta dintre forma, continutul testului si nivelul de varsta al

elevului este stipulata de calitatea probei denumita:

a. validitate concurenta
b. validitate de construct
c. validitate predictiva
d. fidelitate
e. aplicabilitate

32
97. Gasiti corespondenta dintre modele de instruire a teoriilor invatarii si
teoriile care le apartin.
1. Modelul behaviorist. A. Teoria holodinamica invatarii a lui
Titone.
2. Modelul cognitivist. B. Teoria conditionarii operante a lui
B.F.Skinner.
3. Modelul integrativist. C. Teoria structural, genetic-cognitiva a
lui J. Bruner.

a. 1A, 2B, 3C.

b. 1B, 2C, 3A.
c. 1A, 2C, 3B.
d. 1C, 2A, 3B.
e. 1B, 2A, 3C.

98. Gasiti corespondenta dintre coloane pentru stilurile de invatare.

1. Stilul analitic. A. Examinarea partiala a materialului de
studiu ,argumentarea concluziilor.
2. Stilul sintetic. B. Capacitate mare de organizare
globala a materialului.

a. 1A, 2B
b. 1B, 2A.

99. Gasiti corespondenta dintre coloane pentru stilurile de invatare.

1. Stilul independent de camp. A. Concentrare pe detaliu.
2. Stilul dependent. B. Domina spiritul logic, atitudine
neutra in interpretare.

a. 1A, 2B
b. 1B, 2A.

33
100. Gasiti corespondenta dintre coloane pentru stilurile de invatare.
1. Stilul convergent. A. Mare capacitate de investigare prin ipoteze.
2. Stilul divergent. B. Preferinta pentru deductie logica si gasirea
unui raspuns unic.

a. 1A, 2B
b. 1B, 2A.

101. Gasiti corespondenta dintre coloane pentru stilurile de predare.

1. Stilul autoritar. A. Colaborare si cooperare intre profesor si
elevi.
2. Stilul democratic. B. Acceptarea deciziilor si initiativelor din
partea elevilor.
3. Stilul lassaise faire. C. Limitarea initiativei elevilor.

a. 1A, 2B, 3C.

b. 1B, 2C, 3A.
c. 1A, 2C, 3B.
d. 1C, 2A, 3B.
e. 1B, 2A, 3C.

102. Gasiti corespondenta dintre coloane

1. Didactica traditionala A. Concepe procesul de invatamant ca
activitate de predare-invatare-evaluare
2. Didactica moderna B. Concepe procesul de invatamant ca
activitate de predare
3. Didactica postmoderna C. Concepe procesul de invatamant ca
activitate de predare-invatare

a. 1A, 2B, 3C.

b. 1B, 2C, 3A.
c. 1C, 2A, 3B.
d. 1A, 2C, 3B.
e. 1B, 2A, 3C.

34
103. Gasiti corespondenta dintre coloane.

1. Obiective cognitive pot fi exprimate prin verbele:

2. Obiective afective pot fi exprimate prin verbele:
3. Obiective psihomotorii pot fi exprimate prin verbele:

A. A percepe, a executa, a realiza.

B. A defini, a demonstra, a identifica.
C. A accepta, a sustine, a aprecia.

a. 1A, 2B, 3C.

b. 1B, 2C, 3A.
c. 1C, 2A, 3B.
d. 1A, 2C, 3B.
e. 1B, 2A, 3C.

104. Identificati tipurile de proiectare operabile la nivelul procesului de

invatamant pentru a gasit corespondenta dintre coloane.

1. Proiectarea traditionala. A. Acorda prioritate obiectivelor

instruirii.
2. Proiectarea curriculara. B. Acorda prioritate continuturilor
instruirii dirijate.

a. 1A, 2B
b. 1B, 2A.

105. Gasiti corespondenta dintre coloane pentru distorsiunile de apreciere

a rezultatelor scolare.

1.Efectul halo. A. Supraaprecierea rezultatelor unor

elevi.
2.Efectul de anticipatie. B. Subaprecierea performantelor
elevilor.

a. 1A, 2B
b. 1B, 2A.

35
106. Structura de baza a procesului de invatamant este:

a. Societate-sistem-proces de invatamant.
b. Obiective-continuturi-metode-evaluare.
c. Finalitati-timp-continut-agent ai actiunii.
d. Obiective-camp relational-predare-evaluare.
e. Predare-invatare-timp-forme de organizare.

MATCHING

Stabiliti actiunile corespunzatoare urmatoarelor functii ale

profesorului:

a. participare la imbogatirea experientei comunitatii, participare la

viata profesionala si civica, participare la activitati in scoala
(formale si nonformale);
b. cristalizarea unei grile de valori, captarea si controlul atentiei,
asigurarea conexiunii inverse, modelarea experientei de
invatare;
c. c. activitati de concepere, organizare a lectiei, de proiectare,
conducere, evaluare, autoevaluare.
1. raportare la elev
2. raportare la social
3. raportare la procesul de invatamant
1.
2.
3.

36
 Stabiliti ce atributii sunt potrivite urmatoarelor tipuri de competente:

Raspuns: 1f, 2a, 3e, 4d, 5g, 6c, 7b

a. solicitarea si conducerea conduitelor verbale individuale ale
elevilor, solicitarea de raspunsuri interactive
b. presupun tipuri si stiluri de actiune si de influenta ale
profesorului in sfera particularitatilor personalitatii elevilor si a
grupului, cu dominanta valorilor empatice
c. presupun obiectivarea si stimularea conduitelor de exprimare
directa a opiniei critice, de exprimare personala si
interpretativa, de exprimare constructiva a elevilor, dublate de
un autocontrol progresiv
d. presupun dirijarea activitatii intelectuale, practice, afective si
morale ale elevilor prin conduite evaluative pozitive sau
negative
e. presupun introducerea si valorizarea de modele, valori si
atitudini sociale pozitive si puternice, exersarea si transferul
orizontal de la elev la elev si vertical de la profesor la elev,
de modele si experiente sociale pozitive
f. presupun organizarea activitatii prin obiective, introducerea
elevilor in structura interna a unei discipline, structurarea unor
continuturi si relatii educationale, organizarea si conducerea
efectiva a clasei de elevi
g. presupun atitudini deschise si strategii care sa vizeze
stimularea conduitei creative, in functie de experienta si de tipul
de invatare
4. competentele de organizare si structurare
5. competente de comunicare
6. competente de modelare a comportamentului socio-moral
7. competente rezolutive si evaluative
8. competente de stimulare a creativitatii
9. competente de stimulare a potentialului formativ al activitatii
10. competente de optimizare a climatului socio-afectiv al clasei
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

37
 Realizati modelul factorial al personalitatii profesorului ideal, in functie
de urmatoarele doua capacitati:

a. Capacitatea de identificare rapida a momentului oportun din

punct de vedere educational, capacitate de analiza a
elementelor care intervin intr-o situatie, capacitatea de a
prevedea masurile necesare rezolvarii unei situatii.
b. Capacitati empatice, maiestria pedagogica, atentie distributiva,
memorie rapida si fidela, orientarea multilaterala a gandirii,
capacitati organizatorice, calitati comunicationale, insusiri
afective, volitive si fizionomice cerute de elevi, capacitatea de a
crea noi modele de actiune educativa.
11. Capacitatea conturarii si interpretarii exacte a unei situatii pedagogice
12. Capacitatea de a utiliza un model de actiune educativa adecvat
fiecarei situatii pedagogice
11.
12.

Precizati apartenenta stilurilor de invatare de mai jos la criteriul

corespunzator de clasificare:

Raspuns: 1d, 2e, 3a, 4b, 5c

a. Stilul independent de camp, stilul dependent,
b. stilul convergent, stilul divergent
c. stilul vizual, stilul auditiv, stilul practic
d. stilul analitic, stilul sintetic
e. Stilul rezolutiv impulsiv, stilul rezolutiv cu risc, stilul rezolutiv
echilibrat, stilul rezolutiv prudent, stilul rezolutiv pasiv.
13. definirea stilui de invatare pornind de la modalitatea dominanata de
organizare si prelucrare a informatiei
14. definirea stilului de invatare pornind de la calitati in ceea ce priveste
forta de angajare in selectarea si prelucrarea situatiei problematice si
conflictuale
15. definirea stilurilor de invatare ca structuri perceptive, informationale si
referentiale raportate la un camp de referinta
16. definirea stilurilor de invatare pornind de la structurile logice
dominante
17. definirea stilurilor de invatare pornind de la modalitatea senzoriala
dominanta: vaz, auz, kinestezie
13.
14.

38
15.
16.
17.

Precizati semnificatia corecta pentru fiecare operatie a actului

evaluativ:

a. masuri ameliorative pentru imbunatatirea activitatii in etapele

urmatoare
b. procedee prin care se stabileste o relatie intre un ansamblu de
evenimente, caracteristici si anumite simboluri (cifre, litere,
expresii)
c. emiterea unei judecati de valoare asupra rezultatelor masurarii;
implica o atitudine axiologica, deci raportare la un sistem de
valori.
18. Masurarea
19. Aprecierea
20. Decizia
18.
19.
20.

Stabiliti acceptiunile urmatoarelor concepte:

a. stilul cognitiv
b. stilul de predare
c. stilul de munca
d. stilul de invatare
21. ansamblu de structuri comportamentale relativ constante de a instrui,
de a comunica, de a coopera cu elevii, de a decide asupra situatiilor
de invatare precum si de a adopta atitudini fata de rezultatele si
comportamentele acestora.
22.
modalitatea specifica unui individ sau grup de a efectua o
activitate.
23.
modalitatea de abordare a situatiilor problematice care definesc
experienta profesionala si extraprofesionala.
24.
demers coerent prin care subiectul isi exprima preferinta pentru
un anumit mod de a se angaja in procesul cunoasterii.
21.
22.
23.

39
24.

Identificati explicatiile functiilor actiunilor evaluative, din perspectiva

relatiei evaluarii cu procesele de instruire:

a. furnizeaza informatii privind predarea si invatarea, constituie un

veritabil ghid in adoptarea modurilor adecvate de lucru
b. cunoasterea si explicarea rezultatelor, predictia asupra
rezultatelor probabile in secventele urmatoare fac posibila
reglarea prin: realizarea actiunilor evaluative in mod continuu,
sistematic si permanent
c. profesorul isi poate regla (corecta) din mers activitatea prin
reconsiderarea strategiilor folosite si adecvarea lor la noile
situatii aparute in timpul desfasurarii procesului didactic
25. Functia de orientare
26. Functia de corectie
27. Functia de reglare
25.
26.
27.

Identificati explicatia corespunzatoare fiecarei functii generale a

evaluarii:

a. precizarea factorilor aflati la originea situatiei constatate si a

conditiilor initiale de realizare a procesului de instruire;
evidentierea elementelor izbutite ale acestuia (care au asigurat
succesul).
b. cunoasterea starii procesului evaluat, reflectarea fidela si
realista a rezultatelor constatate, in vederea ameliorarii
sistematice a procesului didactic.
c. sugerarea / fundamentarea unor decizii de crestere a eficientei
si eficacitatii procesului didactic
28. Functia constatativa
29. Functia diagnostica
30. Functia prognostica
28.
29.
30.

40
 Stabiliti denumirea fiecarei functii generale a evaluarii, in functie de
intrebarile la care evaluarea este implicata sa raspunda:

a. functia diagnostica
b. functia diagnostica
c. functia prognostica

31. Ce este? Cum este?

32. Cum se explica? Din ce cauza?
33. Cum poate fi ameliorat? Care va fi starea viitoare?
31.
32.
33.

Stabiliti corespondanta explicatiilor pentru fiecare strategie de

evaluare:

a. Evaluarea initiala
b. Evaluarea formativa (continua)
c. Evaluarea finala (sumativa)
34. Feedback pentru elevi si pt. profesor, localizarea erorilor si
ameliorarea lor imediata
35. Determina prezenta sau absenta deprinderilor formate
36. Consuma 30-35% din activitatea didactica
34.
35.
36.

41