Universitatea de Stat a Moldovei

Facultatea de Istorie şi Filosofie

Departamentul Antropologie și Filosofie

Fișă de lectură a lucrării:

“ Eseu despre om – o introducere în filosofia

culturii umane “ de Ernst Cassirer

La disciplina “ Antropologia și filosofia culturii”

A elaborat: Jitoreanu Cristina ,

anul 2, Filosofie
A verificat:Sucevianu Anghelina

Chișinău 2017
Denumirea :“ Eseu despre om – o introducere în filosofia culturii umane “
Autorul: Ernst Cassirer
Locul de ediție: București 1994, HUMANITAS
Traducere: de Constantin Cașman
Pagini: 318
Constituită din 2 părți : I Ce este omul ?
A) Criza cunoașterii de către sine a omului
B) O cheie pentru natura omului , simbolul
C) De la reacțiile animale la răspunsurile umane
D) Lumea umană a spațiului și a timpului
E) Fapte și idealuri
II Omul și cultura
f) Difiniția omului nîn termeni ai culturii umane
g) Mitul și religia
h) Limbajul
i) Arta
j) Istoria
k) Știința
l) Rezumat și concluzie
 Date despre autor
Ernst Cassirer (n. 1874, Breslau – 1945, New York) a fost un filozof german
neokantian. S-a născut la Breslau, in Germania (astăzi Wroclaw, Polonia), într-o
familie de evrei înstăriți. A început prin a studia dreptul la Universitatea din Berlin
(1892), dar s-a reorientat către literatură și filozofie, urmând și cursuri de istorie,
filologie și știinte la universitățile din Leipzig, Heidelberg si München.
Din 1896 a fost unul din studenții lui Herman Cohen la Universitatea din Marburg, la
„scoala neokantiană“ al carei exponent de seamă a devenit mai târziu. În 1899 a
obținut doctoratul, iar în 1906 un post de Privatdozent la Berlin.
Reputatia lui a crescut constant: in 1914 a primit Medalia „Kuno Fischer“ a
Academiei din Heidelberg pentru lucrarea Das Erkenntnisproblem. Dupa război a
ocupat un post de profesor titular la proaspat infiintata Universitate din Hamburg.
Anii de profesorat la Hamburg au marcat trecerea lui Cassirer de la marile teorii ale
filozofiei (concretizate in monumentala Das Erkenntnisproblem in der Philosophie
und Wissenschaft der neueren Zeit, 3 vol., 1906–1920 si Substanzbegriff und
Funktionsbegriff, 1910) la limbă, mituri, artă și cultură.
Opera lui principală în această direcție, Philosophie der symbolischen Formen, a fost
publicată în trei volume: Die Sprache (Zur Phänomenologie der sprachlichen Form) în
1923, Das mythische Denken in 1925 si Phänomenologie der Erkenntnis în 1929.
În Filozofia formelor simbolice Cassirer a aplicat principiile gândirii kantiene în
directia elaborarii unei teorii a culturii prin care afirma ca limba, miturile, religia, arta,
stiinta sunt forme simbolice, de unde si conceptul de om ca "animal simbolic".
În ciuda climatului politic nefavorabil, Cassirer a fost ales rector al Universitatii din
Hamburg in 1929 – primul evreu promovat în aceasta functie într-o universitate
germana.
Dupa venirea naziștilor la putere, a plecat in Anglia, unde a predat doi ani la Oxford,
apoi a acceptat un post la Universitatea din Goteborg (Suedia). În 1935 a primit
cetățenia suedeză. După ocuparea Franței se va stabili in SUA, unde a petrecut un an
la Yale ca visiting professor, apoi a ținut cursuri la Columbia University și la
University of California din Los Angeles. S-a stins din viata în aprilie 1945 .
Ernst Cassires- unul dintre cei mai mari filosofi ai sec xx-lea prezintă în acest eseu
rezultatul cercetărilor lui de o viață asupra realizărilor culturii ale omului , bazîndu-se
pe numeroase date științifice, antropologice, istorice. Cassirer examinează eforturile
omului de a se înțelege pe sine și de-a trata problemele universului său prin crearea și
folosirea simbolurilor. El analizează formele simbolice majore : limbajul, mitul, arta,
religia, istoria și știința.
„ Eseu despre om ... „ este o interpretare unică a crizei intelectuale din timpurile
noastre și un apel strălucit la capacitatea omului de-a rezolva problemele umane prin
folosirea curajoasă a minții sale

Tema generală a lucrării

“Unul dintre scopurile mele principale a fost de-al convinge că toate subiectele
tratate în această carte constituie un singur subiect “. E de datoria filosofiei să afle
acest centru. O carte care se ocupă cu probleme psihologice, ontologie,
epistemologice.
 Idei celebre
 “ Autocunoașterea este țelul cel mai înalt al investigației filosofice“
(pag 1, partea I, capitolul 1)
 “ Cunoașterea și adevărul aparțin unei ordin transcendentale –tărîmul ideilor
pure și eterne.“ (pag 13, partea I, capitolul 1)
 “Numai pe calea gîndirii în formă de dialog sau a gîndirii dialectice putem
aborda cunoașterea naturii umane.”( pag 17, partea I, capitolul 1 )
 “Omul este considerat a fi acea ființă care se află în mod constant în căutarea de
sine –o ființă care în orce moment trebuie să se examineze și să se scurteze
condițiile existenței sale “(pag17, parteaI, capitolul 1 )
 “Universul este o ordine ierarhică în care omul ocupă locul cel mai înalt.”
(pag.28 partea I capitolul 1)
 “Fiecare organism este pentru a spune astfel o existență monadică. El are o
lume proprie pentru că el are o experiență proprie “(pag.41,parteaI, cap.2)
 Omul nu mai trăiește într-un univers pur fizic, el trăiește într-un univers
simbolic. Limbajul, mitul, arta și religia sunt părți ale acestui univers.
( pag43, parteaI,cap.2)
 Conceptele fără intuiții sunt goale , intuițiile fără concepte sunt oarbe.
Cunoașterea umană este prin însăși natura ei cunoaștere simbolică.(pag.85,
partea I, cap.5)
 “Omul nu trebuie studiat în viața lui individual ci în viața lui politică și
socială”(pag93, partea II, cap.6)
 “Nu umanitatea trebuie explicate prin om ci omul prin umanitate “( pag.94,
partea II, cap.6)
 “ Nu putem să măsurăm profunzimea unui domeniu al culturii umane dacă
această măsurătoare nu este precedată de o analiză descriptivă“(pag.101, partea
II, cap.6)
 “Filosofia nu se poate mulțumi cu analiza formelor individuale ale culturii
umane. Ea urmărește o privire sintetică universală care include toate formele
individuale ”(pag.102, parteaII, cap.6)
 “Dintre toate fenomenele culturii umane mitul și religia sînt cele mai refractate
la o simplă analiză logică “ ( pag.104,partea II, cap.7)
 “ Numai prin rațiune putem pătrunde în misterele credinței“(pag104, partea II,
cap 7)
 „Tratăm religia ca fiind expresia simbolică a celor înalte idealuri morale ale
noastre , considerăm magia ca fiind o colecție grosolană de superstiții ” (
pag.132, partea II, cap.7)
 “Limbajul trebuie considerat mai curînd ca energeia decît ca erganon “ (
pag.170, partea II, cap.8)
 “ Și totuși adevărata unitate a limbii, dacă această unitate există, nu poate fi una
substanțială ea trebuie definită mai curînd ca o unitate funcțională“ (pag.183,
partea II, cap.8)
 „Frumosul este o parte a experienței umane „( pag 193, partea II, cap.9)
 “ Pentru atingerea frumosului suprem este la de esențială devierea de la natură
ca și reproducerea naturii. “( pag.196, partea II, cap9)
 “ Nu orice gest este o operă de artă așa cum nu orice interjecție este un act de
vorbire “ (pag. 200, partea II, cap.9 )
 “Limbajul și știința sînt abrevieri ale realității, arta este o intensificare a
realității “( pag.201, partea II, cap 9 )
 “ Dacă plăcerea este numitorul comun atunci ceea ce contează este gradul nu
felul, toate plăcerile se află la același nivel și pot fi reduse la o origine
psihologică și biologică comună“( pag.222, partea II, cap.9)
 “ Dacă istoricul nu reușește să descifreze limbajul simbolic al monumentelor
ce-I stau la dispoziție, istoria rămîne pentru el o carte închisă “ ( pag 246,
parteaII, cap.10)
 “Știința este ultimul pas în dezvoltarea intelectuală a omului și ea poate fi
privită ca realizarea cea mai înaltă și cea mai caracteristică a culturii umane “
(pag.286, partea II, cap.11)

Rezumat și concluzii
 “ O filosofie a culturii pleacă de la presupunerea că universul culturii umane
nu este un simplu agregat de fapte vagi și deșarte“ ( pag.306, parteaII, cap.12)
 “ Limbajul , mitul , arta religia , știința sînt elementele și condițiile constitutive
a formei superioare de societate “ ( pag 307, partea II, cap 12)
 “Frumosul este unic și incomparabil, el este opera geniului “ ( pag.313, partea
II, cap 12)
 “ Cultura umană considerată ca un întreg poate fi descrisă ca procesul
autoeliberării progresive a omului“( pag.314, partea II, cap.12)
 Reflecțiile personale

Lectura acestei cărți ma făcut să meditez asupra persoanei mele și a întregii

societăți ! Datorită reflecției autorului am înțeles că omul se formează de-a
lungul vieții iar elementele care îl ajută în procesul dat sunt : limbajul , mitul ,
arta și istoria !
Drept referință pot aborda citatul lui Albert Camus “ Nu vreau să fiu un geniu
am destule probleme fiind om“