Anticoagulante, antiagregante plachetare,

fibrinolitice. Antihemoragice.

Prof. dr. Simona Negreş

Disciplina de Farmacologie şi Farmacie clinică
Facultatea de Farmacie
UMF “Carol Davila” Bucureşti
 Baze fiziopatologice

Hemostaza = proces fiziologic de oprire a hemoragiei

Are 3 timpi :

1. Spasm vascular = hemostaza primară

2. Agregarea plachetelor = formarea trombusului plachetar
3. Coagularea propriu-zisă = hemostaza secundară

Sistemul plasmatic al coagulării este format dintr-un grup de 13

proteine și glicoproteine, activate secvențial în cascadă.
Coagularea – suită de reacții proteolitice în care un zimogen
activat transforma alt zimogen într-o protează activă
Zimogenii proteazici sint:
• Factorul II – protrombina
• Factorul VII – proconvertina
• Factorul IX – globulina antihemofilica B
• Factorul X – Stuart
• Factorul XI – globulina antihemofilica C
• Factorul XII – Hageman
Factorii II, VII, IX, X – suferă un proces de carboxilare în ficat
(dependent de vitmina K) care ii face apți de acțiune.
Cofactori neenzimatici care intervin în coagulare:
factor V (proaccelerina), factor VIII (globulina antihemofilica A,
Kiminogen), factor IV (ionii de Ca2+)
Reactiile implicate în coagulare pot fi realizate prin factori
cuprinși exclusiv în plasmă (cale intrinsecă) sau cu
participarea unor factori tisulari din afara sângelui (cale
extrinsecă).

• MECANISMUL INTRINSEC  activat prin CONTACTUL

SÂNGELUI cu MATERIALE ÎNCARCATE NEGATIV
(lipozaharide bacteriene, endotoxine, structuri subendoteliale,
plachete activate).

• MECANISMUL EXTRINSEC  declanșat prin interacțiunea

factorului tisular (FT) care intră în structura membranelor
celulare cu factorul VII (proconvertina)
 ANTITROMBOTICE
Tromboza vasculară – formarea de trombi cauzată de :
 Stază sanguină
 Hipercoagulabilitate (datorata stazei)
 Leziuni endoteliale

Tromboza venoasă – datorată stazei determină formarea

trombusului roșu prin depunerea trombocitelor și eritrocitelor în
rețeaua de fibrină (factor determinant coagularea).
Tromboza arterială – apare ca urmare a lezării peretelui endotelial
fapt care declanșează agregarea plachetară.
Tromboza intracardiacă si pe materialele protetice (vasculare sau
valvulare) – intervin ambele fenomene : agregarea plachetară și
coagularea).
 Antitrombotice, Antiagregante plachetare, trombolitice
(clasificare)
1. Anticoagulante
2. Antiagregante plachetare
 naturale:
Heparina,
Heparine fractionate, 3. Fibrinolitice
Sulodexid
Antitrombina III
de sinteză:
- Anticoagulante orale, derivaţi cumarinici
- Inhibitori ai trombinei:
Desirudina
Lepirudina
Bivalirudina
Dabigatran
- Inhibitori ai factorului Xa:
Apixaban
Rivaroxaban
 Anticoagulante naturale
Heparina
Fcin :
 Structural, este o mucopolizaharidă cu
caracter acid.
 Obținere: din plămân sau intestin de bovine.
 Se stochează în organism în mastocite
(alături de histamina, ATP)
 Este degradata oral; adm i.m., i.v.
 T1/2 scurt (1-3 ore)
 Nu trece prin placentă (se poate utiliza în
sarcină)
 Biotransformare cu heparinaza
 Eliminare renala
Fdin:
 Are efect anticoagulant in vivo și in vitro
 Se leagă de un factor plasmatic, coheparina
antitrombina III, formând un complex.
Complexul inhibă factorul X activat și reduce
efectele trombinei (actiune antitrombinică),
inclusiv activarea factorilor V, VIII, XIII.
 Inactivează factorii Xa, XIIa, XIa, IXa
 Efect chilotilic – clarifica plasma lipemică
 Previne formarea trombilor
 Prelungește timpul de coagulare
Heparina
RA:
 Trombopenii grave, IT:
 Reacții anafilactice,  Tromboze venoase,
 Hemoragii,  Embolie pulmonară,
 Osteoporoză la tratament îndelungat,  Embolii arteriale,
 Alopecie,  Infarct miocardic,
 Priapism.  Intervenții chirurgicale,
CI:  Profilaxia trombozei venoase profunde și a
 Hemoragii, emboliei pulmonare.
 Avort,
 Ulcer activ, Fgraf :
 AVC, • Fiole 5000ui/ml(sare de sodiu) iv sau 25000u/5ml
 Antecedente alergice • Heparina calcica (calciparina) -- adm la 12 ore
• Interactiuni: crește riscul de sangerare la asociere cu :
antiagregante plachetare, anticoagulante orale,
glucocorticosteroizi
 Heparine fracționate
NADROPARINA, ENOXAPARINA, REVIPARINA, DALTEPARINA, PARNAPARINA,
TINZAPARINA, CERTOPARINA, BEMIPARINA, FONDAPARINA.
Fcin
 Se obțin prin depolimerizare chimică sau enzimatică a heparinei naturale
 Administrare s.c.
 Au t1/2 lung (!Dalteparina - t1/2 pentru acțiunea antiXa = 4 ore – se elimină renal, puțin
metabolizat)
 Durata de acțiune=18 ore

Fdin.
 Acțiune antifactor Xa
 Acțiune antirombinică (anti IIa) scăzută
 Standardizarea - biologic, prin capacitate inhibitorie asupra factorului Xa (1U
Hep. fracționată corespunde la 0,41 UI anti Xa).
 IT, CI, RA – similare heparinei
Nadroparina
 Activitate crescută anti Xa
 Acțiune antitrombinică slabă – risc hemoragic redus (Xa/IIa=3,2)
IT :
 Tromboza venoasă profundă,
 Profilaxia bolii tromboembolice,
 Prevenirea coagulării în circulația extracorporală.

Enoxaparina
 activitate crescută anti Xa (maximă la 3h după administrare),
 durata acțiunii 18 h (antirombinic cu acțiune imediată și prelungită),
IT:
 bolnavi cu risc trombogen crescut: chirurgie ortopedică, hemodializă.

Tinzaparina
 activitate anti Xa > antitrombinică
 profilactic în tromboembolii venoase, chirurgie ortopedică.
Dabigatran
Mec:
 antitrombotic, inhibitor de trombină
 biotransformarea dabigatranului etexilat are loc cu esteraza, în
plasmă și la nivel hepatic. Dabigatranul format inhibă selectiv
trombina, cea care transformă fibrinogenul în fibrină.
IT:
 prevenția primară a tromboembolismelor venoase în intervenția
chirurgicală de înlocuire de șold
2x110mg/zi, 28-35 zile
 ! La pacienți>75mg, cu IR sau sub tratament concomitent cu
verapamil, amiodaronă, chinidină: 75mgx2/zi
Heparinoizi - derivati de heparină cu structură de mucopolizaharizi
sulfatați
 utili pt efect anticoagulant.

Danaparoid sodic, Pentosan polisulfat de sodiu

Hirudina

Sulodexid
 Glicozaminoglican cu actiune antitrombinică și fibrinolitică
 Hipolipemiant
 Hipofibrinogenemiant

IT : arteriopatii periferice , AVC, flebopatii etc

 Anticoagulante orale - Derivați de cumarină: acenocumarol (t1/2: 8-9 ore), warfarină
(t1/2: 38 ore), dicumarol, etilbiscumacetat (t1/2: 2,5-3,5 ore)

Fcin.
 Absorbție variabilă; acenocumarolul se absoarbe repede și complet din tubul
digestiv,
 Legare în procent mare de proteine plasmatice (>90%),
 Trec prin placentă,
 Biotransformare hepatică,
 Eliminare renală,
 t1/2 variabil funcție de subst.

Fdin.
 au efect anticoagulant in vivo, deoarece interferă cu transformarea metabolică
a vitaminei K.
 inhibă epoxid reductaza și împiedică trecerea vitaminei K din epoxid în formă
hidrochinonică. Astfel este împiedicată carboxilarea resturilor glutamice ale
precursorilor protrombinei.
 inhibă formarea factorilor II, VII, IX, X la nivel hepatic.
Anticoagulante EPOXID
orale REDUCTAZĂ
 Anticoagulante orale- derivaţi cumarinici

IT:
 tratamentul și profilaxia trombozei venoase profunde,
 tratamentul emboliei pulmonare,
 tratamentul profilactic al tromboemboliei (fibrilație atrială),
 profilaxia accidentelor tromboembolice,
 profilaxia infarctului de miocard.
RA:
!latență lungă și mecanism indirect
!greu maniabile
 hemoragii
 necroză cutanată
 tulburări gastro-intestinale
 alergii
 avort
 efect teratogen
! Raportul INR (international normalized ratio – utilizand tromboplastină
standardizată) = 2-4,5
 Anticoagulante orale- derivaţi cumarinici

CI:
 sarcină,
 diateze hemoragice,
 ulcer gastro-duodenal activ,
 accident vascular cerebral .

Monitorizarea posologiei pe baza stabilirii timpului de protrombină-Quick

(evaluează activitatea complexului protrombinic. Este sensibil la lipsa
factorilor II, X, VII. Utilizează extract tisular de tromboplastină. Folosește
raportul valoare probă /valoare martor)
 acenocumarol: Da=4 mg/zi, Dm=1-2mg
 warfarină: Da=10-15mg/zi, Dm= 2-10mg
 Anticoagulante orale- derivaţi cumarinici

Interacțiuni:

Crește riscul de sângerare, în cazul asocierii cu:

 AINS (deplasare de pe proteine plasmatice),
 cimetidină, ketoconazol, eritromicină (inhibiție enzimatică),
 antiagregante plachetare.

Reducerea eficacității la asociere cu:

 colestiramină (scade absorbția),
 barbiturice, carbamazepină, rifampicină (inducție enzimatică),
 cereale, varză, broccoli, morcovi (antagonism prin aport de vitamină K).
 Antiagregante plachetare

Plachetele sanguine sunt principalul factor al hemostazei responsabil de agregarea

plachetară. Leziunile peretelui vascular (datorate aterosclerozei) determină consumul
plachetelor prin formarea trombusului alb (arterial).
Rolul trombocitelor:
 intervin în formarea trombusului arterial.
 intervin în procesul coagulării (!procesul de tromboză constă în formarea inițială a
trombusului alb, plachetar, care se extinde în continuare prin coagulare, rezultând un
trombus mixt, alb și roșu).
 I. Lezarea endoteliului vascular şi expunerea fibrelor de colagen

II. Aderarea trombocitelor la endoteliul lezat prin intermediul

receptorilor Ib, fenomen stimulat de factorul VIII

IIIc. Expunere receptori IIbIIIa Ib

III. Activarea trombocitului: IIIa, IIIb, IIIc

R
IIbIIIa
FIBRINOGEN Degradare AMPc
cu enzima Agregare
plachetară
PDE III
AMPc AMPc
Inhibiţie
Adenil ciclaza Inhibiţie
Adenil ciclaza

RP2Y12
IIIb. ADP RTXA2
plachetară
Agregare

TX sintetaza
COX
IIIa. Acid arahidonic Endoperoxizi ciclici TXA2
 III. Activarea trombocitului: III. Activarea trombocitului:
IIIc: IIIb:
•Expunerea receptorilor IIbIIIa. •Eliberare ADP şi fixare pe receptorii P2Y12.
•Legarea fibrinogenului pe receptori. •Inhibiţia adenil ciclazei
•Agregare plachetară. şi scăderea formării AMPc.
•Expunerea receptorilor IIbIIIa.
•Legarea fibrinogenului pe receptori.
•Agregare plachetară. III. Activarea trombocitului:
IIIc. Expunere receptori IIbIIIa
IIIa:
•Formarea endoperoxizilor ciclici din
R acid arahidonic pe calea COX.
IIbIIIa •Formarea TXA2 cu TX sintetaza.
FIBRINOGEN Degradare AMPc •Stimularea receptorilor trombocitari,
cu enzima Agregare inhibiţia adenil ciclazei
plachetară şi scăderea formării AMPc.
PDE III
Agregare plachetară.
AMPc AMPc
Inhibiţie
Adenil ciclaza Inhibiţie
Adenil ciclaza

RP2Y12
IIIb. ADP RTXA2
plachetară
Agregare

TX sintetaza
COX
IIIa. Acid arahidonic Endoperoxizi ciclici TXA2
 BLOCAREA ACŢIUNII
ÎMPIEDICAREA EXPUNERII R IIbIIIa: FACTORULUI VIII:
ABCIXIMAB DEXTRANI ANTIAGREGANTE
PLACHETARE
EPTIFIBATIDA
TIROFIBAN II. Factor VIII

IIIc. Expunere receptori IIbIIIa Ib CREŞTERE AMPC- INHIBIŢIA PDE:

DIPIRIDAMOL, CILOSTAZOL
R
IIbIIIa CREŞTERE AMPC- STIMULAREA
FIBRINOGEN Degradare AMPc ADENIL CICLAZEI:
cu enzima EPOPROSTENOL, ILOPROST
PDE III
AMPc AMPc
Inhibiţie
Adenil ciclaza Inhibiţie
Adenil ciclaza

IIIb. ADP RP2Y12 RTXA2

BLOCANTE RECEPTORI P2Y12:

TX sintetaza
TICLOPIDINĂ COX
CLOPIDOGREL IIIa. Acid arahidonic Endoperoxizi ciclici TXA2
PRASUGREL INHIBITOARE COX:
TICAGRELOR ACID ACETILSALICILIC INHIBITOARE TX SINTETAZA:
SULFINPIRAZONA INDOBUFEN
TRIFLUSAL
 Clasificarea antiagregantelor plachetare după mecanismul de
acțiune

1. Blocarea COX din trombocite cu reducerea nivelului de TXA2

 Acid acetilsalcilic
 Sulfinpirazonă
 Triflusal

2. Blocarea tromboxan sintetazei

 Indobufen

3. Blocarea acțiunii factorului VIII al coagulării

 Dextran
 Clasificarea antiagregantelor plachetare după mecanismul de acțiune
(continuare)

4. Creșterea formării AMPc

4a. prin stimularea adenilciclazei
 Epoprostenol
 Iloprost
4b. prin inhibarea fosfodiesterazei III
 Dipiridamol
 Cilostazol

5. Blocarea receptorilor serotoninergici 5HT2

 Ketanserina
 Clasificarea antiagregantelor plachetare după mecanismul de
acțiune (continuare)

6. Blocarea agregării plachetare indusă de ADP (împiedică legarea

fibrinogenului de receptorii GP IIb/IIIa)
6a. împiedică expunerea receptorilor GPIIb/IIIa prin blocarea receptorilor
P2Y12
 Ticlopidină, Clopidogrel, Prasugrel, Ticargrelor
6b. blochează selectiv receptorii GP IIb/IIIA
 Abciximab,Eptifibatida, Tirofiban

7. Inhibitori ai recaptării adenozinei

 Dipiridamol, Lidoflazină
Antiagregante plachetare IT:
•prevenirea AVC,
•prevenirea infarctului de miocard,
•angină pectorală instabilă,
•după by-pass coronarian.

Antiagregante plachetare - reprezentanţi

Acidul acetilsalicilic (AAS)
 inhibă COX ireversibil din
trombocite la doze mici: 75, 80,
100, 150mg/zi
 ! la doze mari inhibă COX din
endoteliul vascular și scade sinteza
PGI2 având efect protrombotic
IT:
 profilaxia accidentelor tromboembolice,
singură sau în asocieri.
- AAS (81mg) +Esomeprazol (20mg) = Axanum
- AAS 75mg/100mg +Clopidogrel
75mg=Duoplavin
- AAS 75mg+Dipiridamol 200 mg=Aggrenox
CI:
 leziuni gastro-intestinale active,
 accidente hemoragice acute,
 diateze hemoragice,
 sarcină trimestru III.
Triflusal
 acidul hidroxitrifluorometilbenzoic este
metabolitul activ care inhibă COX
IT:
 profilaxia accidentelor tromboembolice și
tratamentul complicațiilor (300 - 600
mg/zi, în timpul sau la sfârșitul meselor)
Iloprost
Fdin.
 analog sintetic al prostaciclinei;
 inhibă agregarea şi adeziunea plachetară;
 dilată arterele şi venele;
 scade hiperpermeabilitatea capilară indusă
de mediatorii vasodilatatori: histamina,
serotonina, etc.
 stimulează potenţialul fibrinolitic endogen;
Dextrani
 substituient de plasmă utilizat în
hemoragii acute;
 Utilizat pentru profilaxia trombozei
postchirurgicale;
 împiedică acţiunea factorului VIII al
coagulării;
 poate induce reacţii anafilactice;
Iloprost
IT
 tratamentul hipertensiunii arteriale
pulmonare (2,5 micrograme prin
nebulizare);
 perfuzie i.v în boala Raynaud,
acrocianoză, trombangeita obliterantă;
Cilostazol
 vasodilatator;
 inhibă ireversibil agregarea plachetară:
inhibă factorul de creştere derivat din
trombocite PF-4; antagonizează efectele
proagreganţilor plachetari: ADP, colagen,
adrenalină;
Epoprostenol
Fdin.
 stimulează adenil ciclaza şi creşte
AMPc; inhibă agregarea plachetară;
 are efect vasodilatator;
Cilostazol
IT:
 pacienţi cu claudicaţie intermitentă fără
dureri în stare de repaus şi fără semne de
necroză la nivelul ţesuturilor periferice;
 100 mg x 2/zi
Epoprostenol
IT
 tratamentul hipertensiunii arteriale
pulmonare;
 hemodializă, mai ales atunci când
heparina este contraindicată;
 perfuzie i.v: la debut 2
nanograme/kg/min; se poate creşte cu
aceeaşi doză la intervale de 15 minute;
Ticlopidina Prasugrel
Fcin.
 absorbţie orală bună, legare în procent mare de  prodrog, metabolizat in vivo în intestin,
proteinele plaslasmatic; cu formarea unui metabolit activ care
 se biotransformă hepatic aproape în totalitate, t1/2 = blochează receptorii ADP (P2Y12);
35 – 50 ore;  Cele mai frecvente reacţii adverse, sunt:
Fdin. hemoragie, hematom, anemie;
 împiedică legarea fibrinogenului de R IIbIIIa (ADP  IT: asociat cu AAS pentru prevenirea
dependentă); accidentelor tromboembolie în angor
instabil, infarct.
Ftox.  Doza atac = 60 mg; Doza menţinere= 10
 sânge: neutropenie, agranulocitoză, aplazie mg; asocierea cu AAS se face în doze de
medulară, risc crescut de hemoragii; 75 – 325 mg/zi;;
 hepatice: creşte transaminazele serice;
 zulburări gastrointestinale, hiperlipemie;
IT
 prevenirea AVC
 arteriopatii cronice ale membrelor inferioare
 hemodializă cronică
 Doza: 250 mg x 2/zi la mese
Clopidogrel
Fcin.
 absorbţie orală crescută, legare de proteinele
plasmatice 98%;
 formează prin biotransformare cu CYP2C19 un
derivat tiolic activ, responsabil de efectul
antiagregant plachetar;
NB! Eficacitatea este imprimată de variantele
genetice ale CYP2C19 .
Se poate instala rezistenţa la clopidogrel,
deoarece alelele 2 şi 3 sunt asociate cu deficit
de metabolizare, iar alela 17 determină o
metabolizare accelerată.
 În urma biotransformării cu CYP3A4 formează
un derivat inactiv: clopidogrel acid carboxilic;
Fdin.
 blochează selectiv şi ireversibil receptorii ADP
(P2Y12), împiedicând legarea fibrinogenului pe
receptorii glicoproteici IIbIIIa;
Ftox.
 Manifestări hemoragice (9,3%): cele mai
frecvente manifestări sunt: purpură,
echimoză, hematom;
 Tulburări gastrointestinale: dureri abdominale,
greţuri, vărsături, dispepsie, diaree;
 Anomalii cutanate şi ale fanerelor (mai
frecvente faţă de aspirină);
 Tulburări SNC: cefalele, ameţeli, vertij,
parestezii (mai slabe faţă de AAS);
 Tulburări hepatice şi biliare;
 Reacţii de hipersensibilizare;
 Reacţii hematologice (rare): neutropenie,
trombopenie;
IT:
 Profilaxia tromboembolismului: 75 mg/zi;
Ticagrelor Tirofiban

 absorbţie rapidă orală, biotransformare  blochează receptorii fibrinogenului

hepatică cu CYP3A4; IIb/IIIa;
 Antagonist selectiv al receptorilor ADP  Se utilizează în perfuzie iv (t1/2 scurt)
(P2Y12); pentru prevenirea infarctului la bolnavi cu
 Cele mai frecvente reacţii adverse, sunt: angină Printzmetal.
hemoragie, dispnee, reacţii alergice;  La debutul infarctului se asociază cu
 Contraindicaţii: sângerări acute, istoric de heparine fracţionate şi AAS;
sângerare intracraniană, insuficienţă hepatică,
asociere cu inductori sau inhibitoriCYP3A4;
IT:
 Asociat cu AAS (dacă nu este contraindicat)
pentru prevenţia evenimentelor
aterotrombotice la bolnavi cu angină instabilă,
infarct de miocard, by pass coronarian,
intervenţie coronariană percutană;
Eptifibatida Abciximab

 Hexapeptidă ciclică, obţinută prin sinteză,  anticorp monoclonal obţinut prin inginerie
cu similaritate sterică cu partea activă a genetică (clonă om/şoarece, fragment
moleculei de fibrinogen. Blochează antitrombocite umane).
receptorii IIbIIIa.  Blochează competitiv situsul pentru
 Face parte din clasa dezintegrine, fiind fibrinogen.
inhibitor RDG (prescurtare convenţională  Este indicat în angioplastii coronariene.
pentru secvenţa de aminoacizi: arginină,
glicină, aspartat).
IT:
 Angină instabilă, infarct miocardic confirmat
prin EKG, CPK; LDH.
 Se administrează i.v în bolus (spitalizare), apoi
perfuzie lentă. Se poate asocia cu heparina,
AAS.
 Fibrinolitice
Fibrinoliza este procesul care constă în degradarea cheagului de fibrină.Procesul de fibrinoliză
este iniţiat de plasmină, enzimă care transformă fibrina insolubilă în produşi de degradare
solubili. Activarea plasminogenului, se face conform schemei de mai jos:

t-PA u-PA
Activator tisular al plasminugenului Urokinaza
(sintetizat în celulele endoteliale, (sintetizată în celulele epiteliale renale,
cu rol în fibrinoliza intravasculară) cu rol în fibrinoliza extravasculară,
tisulară)

PLASMINOGEN

PLASMINĂ

PRODUŞI DE DEGRADARE AI
FIBRINĂ INSOLUBILĂ FIBRINEI, SOLUBILI
 PLASMINOGEN nativ:
• Format în ficat
• 790 aminoacizi, cu un rest de acid
glutamic la N-terminal (denumire de
glu-plasminogen)
STRUCTURĂ

Catenă grea cu 5 anse menţinute prin punţi Catenă uşoară ce conţine un sediu catalitic:
disulfurice – reprezintă locurilede legare de fibrină. Serină – Histidină – Arginină.

PLASMINĂ

Plasminogenul, poate fi activat

pe următoarele căi:

Cale intrinsecă – dependentă de
factorul
XII al coagulării
(mai puţin importantă)
Cale extrinsecă:
activatorul tisular al plasminogenului
format în endoteliul vascular Activatori exogeni –
şi urokinaza formată în Fibrinolitice
celulele epiteliale renale.
Streptokinaza
Enzimă obţinută din culturi de streptococ
eta hemolitic, grup C, cu acţiune
fibrinolitică.
Acţiune optimă la pH 7,3–7,6.
Inj. i.v. produce liza trombilor dacă
aceştia nu sunt mai vechi de 3–5 zile.
Indicaţii: tromboflebite, tromboze şi
embolii ale arterelor periferice,
embolii pulmonare, infarct miocardic.
Ftox: febră, greţuri şi colici abdominale,
leucocitoză, hipotensiune arterială,
alergii, tulburări renale, hemoragii.
CI: postoperator, postpartum, după
biopsie hepatică şi renală, accident
vascular cerebral, hemoragii acute,
ulcer, hipertensiune arterială severă,
tuberculoză activă.
Alteplaza
Glicoproteină cu o secvenţă de 527 aminoacizi
conţinuţi în structura activatorului
plasminogenului tisular uman, obţinută prin
tehnologia ADN-ului recombinant.
Devine activă prin legarea de fibrină şi
converteşte plasminogenul legat de fibrină în
plasmină, conducând la fibrinoliză şi
solubilizarea cheagului.
Ind. Tromboliza în faza acută a infarctului de
miocard (primele 6 ore) şi a emboliei
pulmonare.
Ftox. Hemoragii superficiale, rar interne,
scăderea hematocritului şi/sau hemoglobinei,
greaţă, vărsături.
• În infarct de miocard doza iniţială este 10–15
mg în bolus i.v. de 1–2 minute iar doza de
întreţinere 40–70 mg perfuzată în
următoarele 2 ore.
• În embolia pulmonară dozele sunt mai mici
iar ritmul administrării este mai lent.
Reteplaza
• Activează plasminogenul trecându-l
în plasmină.
• Scade fibrinogenul plasmatic cu 60–
80%, acesta normalizându-se în 2
zile.
Indicaţii: tratament trombolitic al
infarctului acut de miocard în primele
12 ore de la debut.
Ftox: hemoragie, aritmii, hipotensiune.
Urokinaza
• Enzimă produsă de celulele epiteliale
tubulare renale.
• Activează plasminogenul, pe care îl
transformă în plasmină.
• Indicaţii, reacţii adverse,
asemănătoare streptokinazei, dar cu
risc imunologi mai redus.
Alteplaza
Activator recombinat al plasminogenului.
Transformă selectiv plasminogenul din tromb
în plasmină, care degradează matricea
fibrinei.
Indicaţii: tratament trombolitic al infarctului
miocardic acut. Tratamentul trebuie început
cât mai curând după apariţia simptomelor.
Ftox.: hemoragie (ap. digestiv, urinar,
hemopericard, pulmonară, retroperitoneală),
aritmii, hipotensiune, reacţii anafilactice.
CI: tlburări hemoragice semnificative actuale sau
în ultimele 6 luni. Pacienţi sub tratament
anticoagulant. Antecedente de leziuni ale
SNC, disfuncţii hepatice, retinopatie, ulcer
activ, anevrism arterial, pericardită,
pancreatită.
 Antihemoragice
Clasificare - după mecanismul de acţiune şi după calea de administrare:

I. HEMOSTATICE: II. ANTIFIBRINOLITICE

a. Hemostatice generale – utilizate sistemic: ACID AMINOCAPROIC
- specifice – intervin la nivelul procesului de coagulare: ACID TRANEXAMIC
VITAMINELE K
PROTAMINA
FACTORII COAGULĂRII
BATROXOBINA
FIBRINOGEN
- nespecifice – cresc rezistenţa capilară:
CARBAZOCROM
ETAMSILAT
BATROXOBINA
b. Hemostatice locale:
ADRENALINA
TROMBINA
GELATINA
SĂRURI DE Fe, Al
FIBRINA
OXICELULOZA
 VITAMINELE K:
K1 (naturală, vegetală, liposolubilă, fitomenadiona); K2 (sintetizată în intestin); K3
(menadiona, sare bisulfit de sodiu, hidrosolubilă)
• Fcin:
– absorbţia se face în intestin, în prezenţa bilei pentru formele liposolubile;
– derivaţii hidrosolubili nu necesită prezenţa bilei pentru absorbţie;
– se concentrează la nivel hepatic şi se biotransformă prin glucuronoconjugare;
• Fdin:
– coenzimă implicată în sinteza hepatică a factorilor coagulării II, VII, IX, X;
– induce gama carboxilarea resturilor glutamice ale precursorilor protrombinei;
– pentru apariţia efectului necesită integritatea celulei hepatice;
 VITAMINELE K:
K1 (naturală, vegetală, liposolubilă, fitomenadiona); K2 (sintetizată în intestin); K3
(menadiona, sare bisulfit de sodiu, hidrosolubilă)
• Ftox:
– Tulburări vasomotorii la administrarea i.v rapid;
– Anemie hemolitică la deficienţi în G6PD;
– Hiperbilirubinemie (datorită competiţiei pentru glucuronoconjugare;
– Methemoglobinemie;
Contraindicaţii: tromboembolie, tromboflebită.

• Indicaţii:
– Hipovitaminoza K, consecutivă: malabsorbţiei, dismicrobismului intestinal,
postantibioterapie cu spectru larg, nou născut, insuficienţa secreţiei biliare (10 mg/zi);
– Hemoragii datorate hipoprotrombinemiei.
– Antidot în supradozarea anticoagulantelor orale (20 – 80 mg/zi).
 Antihemoragice - reprezentanţi
• Protamina sulfat
Factorul VIII (globulina antihemofilică A)
– Antidot al heparinei prin – pulbere liofilizată, administrată la
mecanism fizicochimic, hemofilici; interval dintre doze: 12
deoarece este o substanţă cu ore:
caracter bazic).
Ftox.: alergii, formare de anticorpi,
– NB! Excesul este anticoagulant. hemoliză la doze mari.
– Fiole 10 mg/ml – se Factorul IX (globulina antihemofilică IX
administrează i.v lent (1000 – indicaţie: la bolnavi cu boala
UAH), repetat, până la Christmas.
normalizarea timpului de
protrombină. Ftox.: febră, cefalee, modificări
tensionale.
• Fibrinogen (factorul I)
– Se administrează i.v în perfuzie la bolnavi
cu afibrinogenemie congenitală, sindrom
de defibrinare.
 Antihemoragice - reprezentanţi
• Carbazocrom Etamsilat
– Produs de oxidare al – După administrare orală are t ½ 8 ore ,
adrenalinei. iar după administrare parenterală
– Se absoarbe oral, dar se (i.m; i.v) are t1/2 2 ore.
administrează şi parenteral. Se distribuie intravascular.
– Creşte rezistenţa capilară. Creşte rezistenţa capilară şi adezivitatea
– Este indicat profilactic înaintea plachetelor.
intervenţiilor chirurgicale şi în Este indicat în hemoragii prin fragilitate
tratamentul hemoragiilor capilară, menoragii, metroragii.
capilare.
• Acid aminocaproic
– Antifibrinolitic administrat oral şi parenteral.
– Este indicat în hemoragii prin hiperfibrinoliză,
fibrinoliză locală după intervenţii chirurgicale şi
pentru profilaxia hemoragiei după extracţii
dentare.
 Bibliografie
• Cristea AN (sub redacția) - Tratat de Farmacologie, Ed. Medicală,
București, 2005 - tiraj prelungit 2006 - 2015
• Dobrescu D., Negreș S. și colab. – Memomed 2016, Ed. Universitară,
București, 2016
• Chiriță C., Marineci C.D. - Agenda Medicală 2016, Ed. Medicală,
București, 2016
• Katzung B.G., Trevor A.J. (Editors) - Basic & Clinical Pharmacology, 13th
Ed., International Ed., McGraw-Hill Education, 2015