Sisteme de depoluare în industria alimentară

CURS 10

EPURAREA APELOR UZATE PROVENITE DE LA FABRICAREA

MALȚULUI ȘI A BERII

Etapele principale în prelucrarea băuturilor sunt [1]:

- manipularea și prelucrarea materialelor prime
- amestecarea, fermentarea și / sau gătirea
- răcirea
- îmbutelierea ș i ambalarea
- curățarea echipamentelor și a instalațiilor .
Apele uzate și deșeurile solide sunt fluxurile primare de deșeuri pentru industria
băuturilor și fermentativă. Deșeurile solide rezultă din granule de cereale și materiale utilizate în
procesul de fermentare. Volumul apelor uzate din industria băuturilor răcoritoare este mai mic
decât în alte sectoare de prelucrare a produselor alimentare, dar procesele de fermentație produc
cantități mai mari de CBO și global, volumul apelor uzate, comparativ cu alte sectoare de
prelucrare a alimentelor, este mai mare.
În practică, există atât fabrici de bere care au în componenţă mălţării în care se prepară
malţul, cât şi fabrici de bere care procură malţul din comerţ. Din această cauză în continuare vor
fi tratate diferenţiat problemele legate de formarea, caracteristicile şi tratarea apelor uzate
provenite de la fabricarea malţului şi de la fabricarea berii, cu toate că în cazul fabricilor
integrate de malţ şi bere, problema tratării apelor uzate se rezolvă unitar.

Formarea apelor uzate provenite de la fabricile de malţ

Pentru fabricarea malţului se foloseşte în general orzul de vară, care este mai bogat în
amidon şi care este transformat în malţ verde prin germinare sub acţiunea enzimelor care se
formează. Principalele operaţii ale procesului tehnologic de fabricare a malţului, cu evidenţierea
modului de formare a apelor uzate rezultate din acesta, sunt prezentate în figura 10.1.
Orzul este în prealabil curăţat de praf prin mijloace mecanice, apoi este spălat cu apă,
după care este zdrobit şi pus în cutii (bacuri metalice sau din zidărie) în vederea germinării. În
acest scop este acoperit cu apă, la temperatură de 15 - 20°C. După curăţarea de elementele
plutitoare apa este aerată şi reînnoită de mai multe ori (având loc germinarea la apă şi aer). Orzul
se umflă absorbind aproape 40 – 50% din apă. Apoi orzul umflat este trecut în alte cutii de
germinare la fel de bine aerate, unde amidonul se descompune în zahăr (maltoză) şi dextrină. În
timpul germinării orzul este udat cu apă, este întors şi împrăştiat des, pentru a evita orice
încingere la temperatură de peste 20°C. După o perioadă de germinaţie de aproximativ 8 – 20
zile, în cursul căreia se poate obţine „malţ scurt” pentru fabricarea berii sau „malţ lung” pentru
distilerii, grăunţele se încâlcesc formând un fel de pâslă. Acest proces nu se realizează decât în
timpul sezonului rece (octombrie – aprilie, în ţara noastră). Un alt procedeu de malţificare a
orzului, „malţificarea pneumatică”, care se poate realiza şi vara, constă în provocarea germinării

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 1

 Sisteme de depoluare în industria alimentară

orzului înmuiat în prealabil prin acţiunea aerului umed, a cărui debit şi temperatură sunt
controlate. În cadrul acestui procedeu, în timpul operaţiilor de aerare pneumatică, orzul este
introdus în cutii lungi prevăzute cu agitatoare eliciodale (melci) sau în tambure cu rotaţie lentă.
În urma tratării orzului germinat prin oricare din cele două procedee de malţificare, în
principiu nu mai este necesar un consum de apă. În multe fabrici de malţ, malţul verde mai este
încă scufundat în apă călduţă, pe perioadă scurtă de timp, apoi spălat cu apă rece, cu agitare,
până când apele rezultate sunt limpezi. Majoritatea apelor uzate care se obţin din procesul de
fabricare a malţului provin din golirea intermitentă a bacurilor germinare sau de umplere.

Apă curată Cereale Apă curată

Ape cu praf praf

Reținerea Desprăfuire
prafului și cernere

Apă de spălare
Spălare –
sortare

Apă de înmuiere
Înmuiere

Scurgeri de apă din tăvile de încolțire

Încolțire

Malț

Ape de spălare
Spălarea
malțului

Ape uzate Uscare

Malț uscat

Fig. 10.1. Schema procesului tehnologic de fabricare a malţului

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 2

 Sisteme de depoluare în industria alimentară

Caracteristicile apelor uzate provenite de la fabricile de malţ

Volumul apelor uzate rezultate din procesul de fabricare a malţului variază în funcţie de
modul în care sunt realizate operaţiile tehnologice. În fabricile de fabricare a malţului din
Germania se realizează volume de apă uzate de 5 – 18 m3/t de orz prelucrat, cu o medie de cca.
10 m3/t de orz prelucrat. În literatura americană sunt precizate valori medii ceva mai mici a
volumelor de apă uzată rezultată la fabricarea malţului. La apele uzate provenite de la golirea
bacurilor, care pot fi mai mult sau mai puţin poluate se adaugă şi apele de spălare provenite de la
pretratare şi uneori de la tratarea ulterioară şi apele de spălare a incintelor şi instalaţiilor caşi
apele de răcire şi condensare, toate aceste ape având volum şi compozitie variabile.
Din punct de vedere al compoziţiei, apele uzate proaspete provenite de la fabricarea
malţului reprezintă soluţii diluate de zahăr, albumine solubilizate şi săruri minerale (fosfaţi
alcalini şi alcalino-pământoşi), în care se găsesc în suspensie elemente pământoase, praf,
fragmente de seminţe, etc. La stocare, aceste ape uzate intră rapid în fermentaţie acidă cu
producere de acizi lactic, butiric şi formic după care intră în putrefacţie. Cercetătorii americani
au observat un grad de poluare al acestor ape uzate descrescător în funcţie de mărirea frecvenţei
de reînnoire a apei de înmuiere, indicând ca cifră medie o încărcare cu materie organică CBO5 cu
valoarea de 390 mg/dm3. În acest caz, volumul apelor de înmuiere şi umflare a fost de 3,6 m3/t de
orz prelucrat.

Tabelul 10.1. Caracteristicile unor probe mixte de apă de înmuiere şi umflare la

o fabrică de bere din Germania

Nr. crt. Indicatori Valori

1 pH 7,7
Reziduu total: 1804
2
din care pierdere prin calcinare 899
Materii totale în suspensie: 220
3
din care pierdere prin calcinare 184
4 Oxidabilitate (KMnO4) 1156
5 CBO5 1621
6 Azot total 29
7 Azot nitric urme
8 Azot nitros lipsă
9 Azot amoniacal lipsă
10 Azot organic 29
11 Azot fosforic 30
12 Test de putrescibilitate pozitiv

Procedee de epurare şi evacuare a apelor uzate provenite de la fabricile de malţ

Pentru tratarea apelor uzate de spălare, înmuiere şi umflare de la fabricile de malţ se

recomandă să se procedeze mai întâi la o sitare a materiilor în suspensie mai mari. Eliminarea

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 3

 Sisteme de depoluare în industria alimentară

materiilor în suspensie fine şi decantabile (grele) se face cu eficacitate suficientă în bazine de

decantare cu timp de retenţie redus de cca. 1 oră (această operaţie este facultativă şi se efectuează
numai dacă este neapărat necesară pentru continuarea tratării). Elementele foarte fine şi nedizolvate
care rămân în suspensie nu produc dificultăţi la epurarea biologică.
Printre procedeele care se poat avea în vedere pentru epurarea apelor uzate de la fabricile
de malţ trebuie să se menţioneze în primul rând procedeele de epurare biologică naturale.Din punct
de vedere al protejării cursurilor de apă, aceste procedee constituie o soluţie optimă, cu atât mai
mult cu cât datorită compoziţei lor aceste ape uzate se pretează în mod special la valorificarea în
agricultură.
Dacă se utilizează procedee biologice artificiale trebuie în primul rând să se ţină seama că
apele uzate de la fabricile de malţ prezintă o concentraţie ridicată în materie organică şi că acestea
sunt evacuate în mod intermitent. Aceste două caracteristici fac ca epurarea biologică să fie foarte
dificilă printr-o singură trecere (treaptă), mai precis dacă se consideră eficienţa instalaţiei de
epurare bilogică de 90%, înseamnă că apa uzată cu o încărcare de CBO5 de 1200 mg/dm3 (medie
pentru apele uzate provenite de la fabricarea malţului) mai prezintă încă după epurarea biologică o
încărcare de CBO5 de 120 mg/dm3, valoare neacceptabilă pentru deversarea efuentului în receptori
naturali. În această situaţie se poate recurge fie la realizarea unei diluţii a apelor uzate influente
instalaţiei de epurare biologică, fie la utilizarea unei instalaţii de epurare biologică în două trepte.
În acest din urmă caz foarte favorabil ar fi utilizarea unei instalaţii de epurare biologică cu o primă
treaptă cu bazine de aerare cu nămol activ şi o a doua treaptă cu filtre biologice. Cu o astfel de
dispunere a instalaţiilor biologice apar avantajele că instalaţia cu nămol activ poate lucra la o
încărcare mai redusă, astfel eficienţa acesteia de epurare nu riscă să fie compromisă prin apariţia
nămolului umflat şi că eficienţa totală a întregii instalaţii biologice (cu două trepte) eate
corespunzătoare.
O altă posibilitate de rezolvare a problemei este utiliazrea unei instalaţii biologice cu nămol
activ cu aerare prelungită a apelor uzate, în şanţuri de oxidare sau în iazuri biologice doatte cu
aeratoare de suprafaţă. Această variantă mai prezintă şi avantajul că nu este necesară o
uniformizare a debitului şi concentraţiei influente, fiindcă cele două tipuri de instalaţii dispun de o
capacitate tampon suficeientă şi sunt în măsură să atenueze vârfurile de sarcină.
Pentru evacuarea apelor uzate provenite de la fabricile de malţ în reţeaua de canalizare
urbană, este în general suficient să se elimine din apele uzate suspensiile solide mai voluminoaseşi
să se împiedice fenomenul de putrefacţie în momentul deversării.

Formarea apelor uzate provenite de la fabricile de bere

Principalele operaţii ale procesului tehnologic de fabricare a berii, cu evidenţierea

modului de formarea a apelor uzate rezultate din acesta, sunt prezentate în figura 10.2.
Malţul concasat este umezit cu apă în aparate de îmbibare preliminară, apoi este înmuiat cu
apă caldă, în vederea obţinerii unui extract mai bogat în maltoză, dar conţinând încă dextrină.
Aceste operaţii se fac în bacuri de metal prevăzute cu agitatoare, fie prin fierbere, fie prin infuzie,
cu ajutorul apei foarte calde. Malţul înmuiat este separat într-un bazin de sedimentare sau prin

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 4

 Sisteme de depoluare în industria alimentară

filtrare în filtre presă, de reziduul în suspensie de la înmuiere (drojdie de bere sau borhot) şi de
albumine, celuloze şi urme de substanţe minerale depuse pe reziduu. Acest extras se numeşte must
de malţ. Reziduurile prezentate anterior, a căror cantitate este superioară celei a malţului tratat, sunt
utilizate în stare umedă sau după uscare pentru alimentaţia animalelor. De asemenea, exixtă interes
în acest sens, aceste reziduuri pot fi amestecate cu alte deşeuri organice în vederea fabricării
compostului. În acest caz valoarea optimă a raportului C/N este de 30:1, iar a conţinutului în apă a
amestecului de 40 – 60%.

Malț Cereale Hamei

Măcinare Măcinare

Fierbere

Zaharificare

Ape presare
Borhot
Presare Filtrare
umed
Ape de
Uscare Fierbere
condens

Furaj uscat
Filtrare
Reziduu de hamei
Răcire

Drojdie
Fermentare

Drojdie Bere
Ape Filtrare - Limpezire Depozitare
spălare

Ape de condens Ambalare

Uscare

Fig. 10.2. Schema procesului tehnologic de fabricare a berii

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 5

 Sisteme de depoluare în industria alimentară

Mustului limpezit i se adaugă apoi hamei şi se fierbe în cazane de fiebere în vederea

distrugerii enzimelor şi precipitării albuminelor. Reziduurile de hamei rezultate după firbere
(drojdie de hamei) sunt separate prin sitare şi sunt utilizate ca îngrăşământ, iar uneori ca materie
primă de adaos la fabricarea hârtie şi cartonului. În unele fabrici sunt mărunţite sub formă de pudră
fină şi evacuate în apele uzate.
După fierbere mustul cald este adus într-o cameră de răcire, mai întâi în recipienţi metalici,
în care se separă prin depunere suspensiile constituite din albumine coagulate, taninurile, resturile
de hamei, etc. Aceste reziduuri sunt de asemenea utilizabile pentru mai multe scopuri. Apoi răcirea
mustului continuă în refrigeratoare cu şiroire la suprafaţă.
Mustul răcit este trasmis apoi la fementare, unde este pus în bazine deschise şi însămânţat
cu drojdie pură de cultură în vederea fermentării principale, a cărei durată depinde de tipul de bere
dorită a fi obţinută, bere care poartă denumirea de bere nouă.
Berea nouă este apoi adusă în cramă pentru fermentarea coplementară.
În fabricile de bere care nu au şi mălţării efluenţii de la borhot şi drojdiile de hamei,
provenind de la fabricarea multului de malţ, formează primele ape uzate concentrate. Dacă aceste
reziduuri sunt făcute prin uscare apte pentru conservare, se adaugă apelor uzate rămase ape de
condensare care sunt mult mai puţin încărcate cu poluare organică.
Epurarea drojdiilor formate cu ocazia fermentării, prin spălare cu apă şi presare, sau alte
procedee, dă ape uzate concentrate de spălare a drojdiilor. Transformarea drojdiilor în drojdii
uscate, extrase de drojdie, aromate pentru supe, etc. dă naştere la ape uzate mult mai puţin poluate.
În afară de aceste ape uzate rezultate din procesul de fabricaţie a berii, în fabricile de bere
se mai produc şi mari cantităţi de ape uzate provenite de la curăţarea bazinelor, cazanelor,
instalaţilor, butoaielor şi sticlelor, precum şi de la curăţarea incintelor, care sunt mult mai puţin
poluate. Trebuie menţionate şi volumele la fel de importante de ape curate de răcire şi condensare
(cu conţinuturi slabe de uleiuri), provenite de la agregatele de producere a gheţii şi de la alte
componente a liniei de fabricaţie, ca şi ape uzate conţinând nămoluri de calciu, atunci când fabrica
are în componenţă şi o instalaţie de dedurizarea a apelor sale de alimentare.

Caracteristicile apelor uzate provenite de la fabricile de bere

Referinţele din literatuara de specialitate cu privire la volumele de ape uzate rezultate de la

fabricarea berii sunt foarte divergente diferite surse îndicând valori care oscilează de la 3 – 5 ori
până la 40 – 60 ori producţia de bere exprimată în hectolitri (hl). În această categorie intră atât
fabricile complexe de fabricare a malţului şi berii, ca şi fabricile de bere care nu fabrică malţ, a
căror ape uzate rezultate ar trebui să fie în mod natural diferite.
Cantităţile de apă uzată rezultate variază şi în funcţie de modul în care fabrica îşi asigură
apa de alimentare, din surse proprii sau de la rețeaua urbană de alimentare cu apă, după necesitatea
de a trata sau nu apa de alimentare în scopul dedurizării, sau alte criterii.
Studiile efectuate arată că din consumul total de apă de alimentare dintr-o fabrică de bere
de importanţă medie (care nu are în componenţă mălţărie),.cu o valoare de cca. 800 m 3/zi, 23,25%
au fost ape uzate provenite de la fierbere, fermentare şi de curăţare a incintelor şi instalaţilor, iar
As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 6
 Sisteme de depoluare în industria alimentară

65,5% au fost ape curate de răcire şi condensare, restulrămânând în circuit pentru prepararea
mustului, fabricarea berii, fabricarea gheţii sau se pierde prin evaporare.
În urma unor cercetări făcute într-o fabrică de bere din Germania (fără mălţărie) volumul
total zilnic de ape uzate oscila între 17 – 24 hl/hl de bere produsă. Pentru 9 fabrici de bere
importante şi căteva fabrici de bere mai puţin importante din Germania, care au fabricat anual o
cantitate de bere de cca. 2,11 milioane hl, a rezultat un volum anual de ape uzate de cca. 7 milioane
m3 (ceea ce corespunde la o valoare de cca. 33 hl apă uzată la hl de bere fabricată).
Publicaţii de specialitate din S.U.A. indică pentru fabricile de bere fără fabrici de malţ cifre
comparative mai mici, cu valori între 13,3 – 16,6 hl apă uzată/hl bere fabricată. Din cauza
conţinutului ridicat în materii organice degradabile şi în urma cantităţilor de germeni de fermentare
pe care îi antrenează, apele uzate industriale concentrate, în special, şi apele uzate de spălare şi
clătire, într-un grad mai mic, suportă o descompunere rapidă, asociată cu o acidifiere şi o degajare
de mirosuri (din cauza intrării în putrefacţie).

Tabelul 10.2. Compoziţia apelor uzate totale de la fabricile e bere din Munchen (Germania)

Oxidabilitate Materii în
Reziduu uscat
Materii KMnO4 suspensie [mg/dm3]
CBO5 [mg/dm3]
Valori decantabile pH [mg/dm3]
[mg/dm3]
[ml/dm3] Ape Ape Pierdere Pierdere
Totale Totale
brute filtrate calcinare calcinare
Medii 4,56 7,3 611,4 340 189 303,6 253,8 913,7 591,8
Maxime 88 9 8830 4480 2880 5885 5630 13020 12532
Minime 0 5,1 1 21,6 12,8 0 0 280 44,8

Zona de fluctuaţie a cifrelor analitice, pentru o apă uzată de la o fabrică de bere, este extrem
de largă chiar şi pentru probele medii orare. Astfel în cursul aceloraţi studii s-au observat dispersii
ale valorilor ale consumului biologic de oxigen CBO5 de la 24 - 4820 mg/dm3, şi dispersii ale
valorilor ale consumului chimic de oxigen CCO de la 128 - 8420 mg/dm3. Pe probe săptămânale,
s-au întâlnit mereu diferenţe care au mers până la 240%.

Tabelul 10.3. Conţinutul în nutrienţi, determinat pe probe de ape foarte poluate de

la fabricile de bere din Germania

Nr. După Kaors

Indicatori După Stecher
crt. Maxim Minim
1 Azot total (N), [mg/dm3] 156,4 263 7,7
2 Acid fosforic (P2O6), [mg/dm3] 45,5 177 10
3 Calciu (CaO), [mg/dm3] 131,5 - -
4 Potasiu (K2O), [mg/dm3] 64,3 94 13

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 7

 Sisteme de depoluare în industria alimentară

Tabelul 10.4. Compoziţia pe diverse categorii de ape uzate de la fabricile de bere din Belgia

Reziduu Materii în suspensie Volum de

CBO5
Nr.crt. Tip de apă uzată pH uscat Totale Cenușă ape uzate
[mg/dm3]
[mg/dm3] [mg/dm3] [mg/dm3] [m3/100 hl]
Curățarea butoaielor
1 butoaie de oțel 7,1 980 250 - 21 1
butoaie de lemn 7,3 - - - 62 3
Curățarea sticlelor
leșie de spălare
11,5 71700 310 - 870 3
(bere)
2 apă de clătire (bere) 7,2 940 95 - 16 32
leșie de spălare
11,4 7900 1010 - 854 1
(limonadă)
apă de clătire (bere) 8,1 1050 34 - 44 10
Spălarea țesăturilor filtrante
3 filtre de înmuiere 6,7 1070 1846 96 325 9,5
filtre clarificatoare 6,7 1290 458 32 694 4,2
Ape de spălare
bacuri de
fermentare fără 5,3 2060 3944 332 3550 1,7
drojdie
bacuri de
fermentare cu 5 - - - 70250 --
drojdie
4
bacuri de
conservare fără 6,8 1010 164 28 502 1,4
drojdie
bacuri de
conservare cu 5,2 - 10900 - 84500 -
drojdie
filtre de bere 5,9 1340 37835 36400 2000 2

Procedee de epurare şi evacuare a apelor uzate provenite de la fabricile de bere

Pentru evitarea unei poluări inutile a apelor uzate şi perturbări în funcţionarea staţiei de
epurare, trebuie ca în toate cazurile, să se reţină cât mai complet posibil, reziduurile de malţ şi
hamei, particulele de drojdie, turbidităţile datorate albuminelor şi solidelor diverse prin sitare şi
decantare. Este mai avantajos, din punct de vedere economic, să fie utilizate pentru hrana
animalelor şi pentru îngrăşăminte, decât să fie lăsate să încarce inutil apele uzate, ceea ce ar
produce cheltuieli de epurare suplimentare.
O preepurare mecanică a apelor uzate nu este necesară în toate cazurile. Dacă, de exemplu
apele uzate sunt destinate la irigarea unor terenuri cultivate, este suficientă o sitare prin site fine (cu
dimensiunea ochiurilor de 0,6 – 1 mm) realizându-se astfel o eliminare a suspensiilor grosiere
conţinute. Se procedează similar şi atunci când se utilizează epurarea biologică artificială cu nămol
activ cu aerare prelungită.

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 8

 Sisteme de depoluare în industria alimentară

Epurarea biologică artificială în filtre biologice sau în instalaţii cu nămol activ cu

funcţionare obişnuită, presupune totuşi şi o clarificare prealabilă a apelor uzate influente în
decantoare cu timp de staţionare de cca. 2 ore.
Utilizarea apelor uzate pentru irigaţii, prin aspersiune sau brazde se poate face fără restricţii
în regiunile rurale, căci este un procedeu simplu şi în principiu nu revine mai scump ca alte
procedee de epurare posibile. Din punct de vedere al protecţiei cursurilor naturale de apă, acest
mod de tratare constituie soluţionarea optimă a problemei apelor uzate provenite de la fabricarea
berii, atât prin protejarea emisarilor naturali contra poluării, cât şi prin valorificarea elementelor
conţinute în apele uzate la sporirea producţiilor culturilor irigate. Apele uzate aplicate prin
aspersiune, dacă sunt în stare proaspătă nu provoacă neplăceri prin degajări de mirosuri.
În epurarea biologică artificială, variaţiile de concentraţie care se produc în apele uzate
provenite de la fabricarea berii pot produce perturbaţii extrem de serioase prin diminuarea severă a
eficienţei de epurare a instalaţiei. Este limpede deci că nu se poate obţine o eficienţă ridicată şi
constantă de epurare decât luându-se măsuri de compensare a volumului şi concentraţiilor apelor
uzate din punct de vedere al conţinutului.
Dacă tratarea biologică artificială se face cu filtre biologice, problema se rezolvă prin
prevederea unui bazin colector anterior filtrelor biologice, în care are loc o diluare a apelor uzate
brute cu ape deja epurate biologic şi uniformizare a conţinutului apelor uzate. În absenţa unei astfel
de măsuri, chiar tratarea apelor uzate în instalaţii cu filtre biologice în două trepte nu poate produce
decât o epurare cu rezultate foarte variabile. În rest, pentru instalaţiile cu filtre biologice nu trebuie
mărită încărcarea apelor uzate dincolo de capacitate prescrisă. Utilizarea instalaţiilor cu filtre
biologice alternante este recomandată la epurarea apelor uzate provenite de la fabricarea berii,
obţinându-se bune rezultate.
Dacă tratarea biologică artificială se face cu nămol activ, uniformizarea concentraţiilor se
face de la sine, dacă tratamentul se face în bazine cu nămol activ cu aerare prelungită, în şanţuri de
oxidare sau iazuri de oxidare prevăzute cu aeratoare mecanice. Încărcarea apelor uzate este un
parametru doar relativ important în instalaţii biologice de acest gen, fiind mult mai ridicată în
şanţurile de oxidare decât în iazurile de oxidare. De aceea, cheltuielile de investiţii şi de exploatare
sunt mult mai reduse decât pentru instalaţiile cu nămol activ de tip obişnuit. În plus, aceste variante
ale procedeului cu nămol activ au importantul avantaj de a avea o mare siguranţă în funcţionare şi
de a realiza un grad de epurare ridicat. În aceste instalaţii, producerea de nămol excedentar este atât
de slabă încât în cele mai multe cazuri se poate renunţa la instalaţiile speciale pentru sedimentarea
nămolurilor.
Totuşi la fabricile importante care produc volume însemnate de ape uzate pot recurge la
procedeul de epurare biologică cu nămol activ de tip uzual, mai ales dacă lipsa de spaţiu le
constrânge la aceasta, însă numai dacă se asigură în prealabil o uniformizare a concentraţiei. În
acest caz producţia de nămol este mai ridicată, astfel că este necesar să fie prevăzute atât instalaţii
de separare a nămolului din apa epurată biologic cât şi instalaţii de tratare ulterioară a nămolului.
Un procedeu modern şi din ce în ce mai utilizat pentru separarea nămolului din apa epurată
biologic este flotarea cu aer dizolvat (DAF).

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 9

 Sisteme de depoluare în industria alimentară

Evacuarea apelor uzate proaspete provenite de la fabricile de bere, preepurate mecanic şi

eventual răcite, în reţeaua de canalizare urbană şi tratarea acestora în comun cu apele uzate urbane
în staţia de epurare a apelor uzate urbane este de asemenea un mod corespunzător de evacuare,
propriu mai ales marilor oraşe.

BIBLIOGRAFIE
[1]. Chapter 26. Pollution from food processing factories and environmental protection.

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 10