Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2014
Curs I Penalicesc, Cioclei
CURS 1
Notiuni introductive
7) Formele infractiunii
-acte preparatorii
-tentativa
-forma consumata
-forma epuizata
-pe VCP, acest titlu era al doilea (+*infractiuni contra demnitatii – insulta si calomnia)
Caracterizarea capitolului:
1 obiectul juridic special: dreptul la viata (valoarea protejata fiind viata persoanei) –
fragment al obiectului juridic general al titlului (persoana cu atributele sale, drepturi si
libertati)
Dpdv penal, protectia se refera la intervalul cuprins intre nasterea unui copil viu si
decesul unei persoane, ceea ce inseamna ca este foarte important sa ne raportam la cele doua
momente esentiale (momentul aparitiei vietii si momentul instalarii mortii sau interventiei
decesului).
a) aparitia vietii coincide, in principiu, cu momentul la care se instaleaza respiratia
extrauterina (tipatul vietii – ne prezinta melodia => „plaman respirat”: dovada se
face prin proba docimaziei = examen, proba, incercare ce consta in decuparea unei
bucati din plamanul cadavrului si asezarea intr-un vas cu apa; daca pluteste,
inseamna ca a respirat macar o data copilul; daca nu, se prezuma ca a s-a nascut
mort
*situatii atipice:
a1) dupa expulsia fatului, timp in care el „traieste” in continuare pe baza respiratiei feto-
placentare (perioada e suficient de lunga pentru a se observa semne de circulatie vitala) =>
diagnosticul de „copil nascut viu”, pe baza circulatiei, desi nu avem plaman respirat, nu avem
respiratie extrauterina
a2) ipoteza in care avem respiratie intrauterina (in cazul ruperii membranelor+combinat cu
faptul ca fatul nu e extras la timp); in aceasta situatie, respiratia provoaca sufocarea,
impiedicandu-se instalarea vietii => diagnosticul de „copil nascut mort”, chiar in prezenta
unei respiratii (e adevarat, intra, nu extra – uterine)
Autopsia ne spune daca avem de-a face cu o persoana in viata sau moarta. Mai mereu
e nevoie de aceasta expertiza medico-legala pentru a se constata cauzele decesului.
b) momentul mortii: pornim de la examinarea celor 3 functii vitale – respiratorie,
circulatorie si cerebrala. Chiar cand „vedem” o moarte subita, ea e de fapt un
proces instalat in mai multe etape
b1) agonia (etapa premergatoare): apar probleme de ordin neuropsihic, acuitatea simturilor e
scazuta la maxim
-ea poate lipsi: traumatismele severe asupra organelor vitale (impuscarea in cap sau in inima;
zdrobirea; caderea de la inaltime)
b2) moartea clinica: spre deosebire de agonie, unde functiile vitale, desi reduse, exista, aici
cele doua functii vitale (circulatia si respiratia) inceteaza, iar aceasta etapa – intermediara –
poate sa dureze maximum 5 (discutii pe langa minute fara o interventia medicala, dupa care
intervin niste leziuni ireversibile la nivel cerebral)
-durata e data de capacitatea creierul de a-si furniza singur aerul necesar (glicoliza
anaeoroba).
NB: nu confundam cu moartea aparenta (situatii de revenire miraculoasa la viata)
Din cauza acestor etape diferite, au fost mai multe opinii – una spune ca viata nu mai
exista cand nu exista cele 2 functii (circulatorie, respiratorie); alta spune ca viata nu mai exista
atunci cand nu exista nicio functie (pentru ca au fost reveniri spectaculoase din coma, atunci
cand pacientul nu mai prezenta niciun semnal electric neuronal – ar fi trebuit sa fie o leguma –
DAR de fapt acolo nu a fost o moarte clinica, deci creierul si-a primit la timp oxigenul;
situatiile de coma nu trebuie confundate nici cu agonia, nici cu moartea clinica, ci sunt o
stare fizico-patologica, in care functiile patologice raman coordonate la nivel instinctual,
minimum). Acum se considera ca momentul mortii e echivalent cu acela al mortii (incetarii
activitatii) cerebrale.
Ex.: Maricica naste; incepe expulzarea fatului; fie in timpul acesteia, fie dupa, dar fatul
sa nu apuce sa respire, cineva il loveste; pentru asemenea fapta, nu aveam infractiune; la
expertiza medico-legala se constata ca nu aveam plaman respirat; faptuitorul nu raspundea
penal, ceea ce nu era tocmai normal.
2. Practic: fapta comisa asupra cadavrului nu reprezinta infractiune contra vietii (in
unele cazuri e profanare de cadavre). Probleme dese apar in cazul lovirilor succesive si mai
ales in cazul accidentelor de circulatie ce se soldeaza cu moartea victimei si unde se pune
problema infractiunii uciderii din culpa.
Cand am mai multe loviri succesive, trebuie sa stabilesc relevanta fiecarei actiuni
asupra valorii (vietii persoanei). Daca prima masina care trece peste trupul unei persoane in
viata o ucide, doar soferul ei raspunde, restul soferilor din celelalte masini care trec peste
cadavru nu raspund; dar daca persoana nu moare de prima data, ambele persoane raspund de
ucidere din culpa (al doilea pentru ca a anihilat sansele de supravietuire in raport cu prima
fapta).
4 situatie premisa: o persoana aflata in viata (nu prea se ia in considerare, inclusa fiind
aceasta situatie in obiectul juridic si in cel material)
5 continutul constitutiv:
-latura obiectiva:
-elementul material: actiunea/inactiunea de ucidere
De obicei, e o actiune (lovire; impuscare; strangulare; otravire), dar nu e exclusa
omisiunea (cand subiectul activ e obligat la o conduita si nu o respecta – neacordarea
tratamentului de catre medic/persoana de ingrijire; nehranirea copilului de catre persoana in
ingrijirea careia se afla copilul)
Exceptie – art. 191: NU e element material „uciderea”, ci „inlesnirea” sau
„determinarea sinuciderii”
-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita pentru toate infractiunile din aceasta
categorie (pentru aceste infractiuni, intotdeauna e nevoie de o expertiza medico-legala ce are
la baza autopsia cadavrului prin care se stabileste cauza mortii si, implicit, legatura de
cauzalitate)
-urmarea imediata: decesul victimei (exceptie: art. 191 – avem o dubla
urmare: poate fi decesul ca urmare a sinuciderii sau, pur si simplu, incercarea de suicid – ca o
„tentativa la sinucidere”)
(1) activ – necircumstantiat (orice persoana poate fi subiect activ, chiar si persoana juridica);
participatia e posibila, cu particularitati
=> instigarea inseamna determinarea unei persoane sa comita infractiunea, iar modalitatea
concreta poate fi materializata in rugaminti, amenintari, abuz de autoritate, promisiuni,
recompense – prin una sau prin mai multe combinate: exemplu celebru al unui disident
comunist care a fost ucis in penitenciar de catre un coleg de celula, la instigarea sefului de
cercetari penale si a sefului arestului, instigare prin combinarea procedeelor mai sus amintite;
*omorul la comanda: contra cost – angajez un „mercenar” care sa elimine un rival;
=> complicitatea presupune ajutorul; ea poate fi materiala – ii da bani sau instrumentul crimei
– sau morala – incurajare, dar atentie, ca simpla prezenta a unei persoane in locul comiterii nu
presupune intelegere prealabila;
=> coautoratul: daca exista o cooperare la realizarea faptei, chiar daca pot face distinctie intre
actiunea letala si celelalte actiuni, participantii, toti, vor raspunde pentru infractiunea de omor
in forma coautoratului (ex.: Grigore o tine pe Maricica si Misu ii infige cutitul; Grigore nu e
complice, adica „ajutorul” depaseste sfera complicitatii, facand parte din fapta propriu-zisa,
asa ca va raspunde ca un coautor, ca Misu; la loviri cu pumnii si picioarele, acelasi caz)
(2) pasiv – necircumstantiat (orice persoana poate fi subiect activ, NU si juridica): trebuie
doar sa fie in viata (nu conteaza varsta persoanei; nici macar daca e viabil nou-nascutul, ci
numai daca e viu)
NU va fi subiect pasiv produsul de conceptie (fatul mort), unde am infractiunea de
loviri sau violente, nici cadavrul, unde am profanare de cadavre (daca nu e fapta putativa):
daca dupa ce ucide victima, faptuitorul actioneaza asupra cadavrului pentru a-l ascunde, avem
concurs intre infractiuni.
-latura obiectiva:
-elementul material: uciderea unei persoane (actiunea poate fi directa: agresorul
loveste cu cutitul, dar si indirecta: gardul unde se pune curent electric de o mare putere de
care se prajeste victima; folosind o forta externa – instigarea unui animal spre victima; avem
si varianta de inactiune: ipotezele in care faptuitorul e obligat la o conduita pe care nu o
respecta – neacordarea unor ingrijiri medicale intentionata; nehranirea intentionata unei
persoane aflata in imposibilitate de a se ingriji singur; acarul nu actioneaza cu buna stiinta
asupra unui mecanism si astfel se produce un impact violent ce se soldeaza cu morti)
-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita (sunt situatii de fapte atipice, in care nu
numai fapta, dar si cauza decesului e atipica – ipotezele in care exista anumite maladii
anterioare peste care se produce o agresiune: e greu sa stabilesti relevanta agresiunii in masura
in care maladia ar fi dus singura la deces)
*nu e nevoie de o cauzalitate unica: se pot suprapune si alte cauze – anterioare,
concomitente sau subsecvente
-urmarea imediata: decesul victimei
*Dincolo de chestiunile subiective, atunci cand analizam latura psihica, subiectiva, sa avem in
vedere unele aspecte obiective care ne pot da o imagine exacta asupra elementelor subiective,
ca sa vedem daca, in concret, a fost sau nu intentie:
a) obiectul utilizat la comiterea faptei (corpus delicti) – una e sa ataci cu un pistol , alta cu o
furculita
b) zona vizata – una e sa lovesti in cap, alta e in genunchi
c) intensitatea aplicarii - cu acelasi obiect, vizand aceeasi zona, pot avea tentativa la omor sau
o infractiune de loviri/vatamari, in functie de intensitate
d) numarul loviturilor – una e sa dai o data, alta e sa dai de 10 ori
e) varsta,constitutia fizica sau starea de sanatate a victimei in momentul savarsirii infractiunii
– una e sa dai un pumn unui copil de 3 ani sau unei doamne foarte bolnave de 60 de ani, alta e
sa dai un pumn unui barbat de 30 de ani, luptator profesionist
-variante nu avem
raman valabile toate analizele de la 188 (pct. 1 in cursul meu) de obiect juridic,
material, continut constitutiv.
Precedentul legislativ
In VCP erau 2 variante agravate ale omorului – omorul deosebit de grav (7 elemente) si
omorul calificat (9). Acum, omorul calificat cuprinde doar 8 elemente circumstantiale (1/2 din
ceea ce aveam inainte; primele 4 provin din fostul art. 175, omorul calificat; urmatoarele 4
provin din art. 176, omorul deosebit de grav). Din varii motive, celelalte 8 elemente
circumstantiale nu au mai fost retinute la omorul calificat. O parte se regasesc la o combinare
intre actualul 188 si circumstantele agravante din partea generala; altele se regasesc intre 188
si diferite alte infractiuni cu variante agravate ce conduc la infractiunea de omor.
Avem si ipoteze de omor care raman in forma tipica – fostul omor in public.
Problema legii penale mai favorabile in situatii tranzitorii atat pe art. 5 (fara hotarare de
condamnare definitiva), cat si pe art. 6. (cu hotarare de condamnare definitiva) => se impune
o comparatie intre infractiunile preluate si cele care nu se mai regasesc in omorul calificat.
1. Infractiunile preluate
a) primele 4 elemente circumstantiale (ce provin de la fostul omor calificat): legea penala
mai favorabila e VCP, pentru ca acolo omorul calificat era pedepsit cu inchisoare de la
15 la 25 de ani si cu interzicerea unor drepturi, pe cand pe NCP e si alternativa
detentiunii pe viata)
b) ultimele 4 elemente circumstantiale (ce provin de la fostul omor deosebit de grav): nu
genereaza situatii tranzitorii, pentru ca pedeapsa e identica (detentiunea pe viata,
alternativ cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi).
2. Infractiunile nepreluate (ex.: omorul asupra sotului; omorul comis in public): in
principiu, aici trebuie analizata incidenta legii penale mai favorabile de la caz la caz,
neexistand un panaceu.
In afara de elemente circumstantiale care nu se regasesc nicaieri (unde legea mai
favorabila e cea mai veche – la omorul in public), in alte cazuri vom vedea ca avem sanctiuni
asimetrice. Uneori se nasc situatii in care noul minim e mai mic, iar maximul e mai mare =>
aici se face o operatiune de individualizare, prealabila: ma orientez spre minim, aleg pedeapsa
cu minimul favorabil; ma orientez spre maxim, aleg pedeapsa cu maximul favorabil.
Elementele circumstantiale
De la caz la caz se verifica daca a avut timp pentru aceasta activitate psihica si
obiectiva (intervalul): ipoteza comuna – are loc un conflict intre 2 persoane, amenintari;
agresorul urca in imobil, se inarmeaza cu un cutit si apoi aplica lovituri mortale victimei. Aici,
desi avem rezolutie si acte preparatorii, nu avem intervalul suficient de timp pentru a avea
premeditare.
Ipoteza speciala: se duce agresorul acasa; intarzie pe drum; se inarmeaza, revine, dar
viitoarea victima nu mai e gasita. Agresorul o pandeste sa se intoarca, apoi ii aplica loviturile.
Aici, instantele au retinut premeditarea, deoarece trecuse un timp suficient.
Atentie: daca exista premeditare, error in personam sau aberratio ictus NU inlatura
elementul circumstantial!!!
„Interesul material” presupune ca autorul faptei sa aiba drept scop, prin comiterea
infractiunii, sa intre ulterior, pe cale aparent legala, in beneficiu material. Ex.: incasarea unei
polite de asigurare: determinarea deschiderii si dobandirea unei succesiuni: evitarea unui
partaj neconvenabil.
In acest caz, este necesar ca faptuitorul sa lucreze in scopul respectiv. Nu are relevanta
daca scopul se si atinge au ba . Daca nu exista acest interes material (neurmarindu-se direct
obtinerea acelui beneficiu), iar fapta e comisa din alte ratiuni, chiar daca indirect se va
dobandi un folos, acest element circumstantial nu se retine (ex.: Grigore o ucide din patima
mare, gelozie, pe Maricia; ea e sotia lui; intra si el in posesia unei parti din averea ei; daca el
s-a gandit sa o ucida din gelozie nu se retine).
In aceasta situatie, scopul nu califica intentia. Are un alt rol in latura subiectiva, in
sensul ca omorul se poate comite aici si cu intentie indirecta (ex.: act de arestare pe numele lui
Grigore; ca sa scape, el ii trage un ciocan intr-o zona vitala agentului care venise sa il prinda;
el savarseste cu intentie indirecta fapta – a prevazut, nu a urmarit, dar a acceptat rezultatul
mortii agentului).
NB!!! Nu are relevanta la retinerea acestui element daca pentru omorul anterior s-a
pronuntat sau nu vreo hotarare definitiva de condamnare, daca s-a executat sau nu pedeapsa,
daca au existat sau nu circumstante atenuante (depasirea limitelor legitimei aparari;
provocarea), daca a intervenit amnistia/prescriptia etc.
Tenativa din antecedenta: fapta comisa in alte imprejurari (ex.: Grigore incearca sa o
ucida pe Maricica, o impusca, dar o raneste; e condamnat, executa pedeapsa; cand iese,
aceeasi victima e ucisa). Nu putem vorbi de omor calificat prin lit. e cand prin aceeasi fapta
are loc o tentativa din care rezulta apoi moartea – tentativa se absoarbe in rezultatul mai grav
(ex.: da cu toporul, nu nimereste, dar apoi o raneste, ea sta o zi la spital Maricica, apoi moare).
Se calculeaza in functie de existenta sau inexistenta mai multor actiuni. Intr-o opinie,
se considera ca avem nevoie de mai mult fapte (elemente circumstantiale); in alta, se
considera ca, indiferent de numarul actelor (elementelor materiale – actiuni/inactiuni), retinem
acest element circumstantial de la litera f, cu conditia ca fapta sa se fi comis in aceeasi
imprejurare. Cea de-a doua opinie este corecta – ar fi si stupid sa facem distinctie intre situatia
in care Grigore apasa de 3 ori pe tragaci ca sa omoare 3 oameni si situatia in care apasa o
singura data si ucide tot 3 persoane care, eventual, stateau una in fata alteia. Ipoteza poate fi
continuata si in cazul mitralierei, foc automat sau ucidere prin incendiere.
Probleme practice
E irelevant daca era vorba de o sarcina normala sau extrauterina, daca erau sanse de a
fi dusa la final, iar copilul sa fie viabil. DAR DACA ERA MORT COPILUL –
SEMINAR????
Ex.: victima moare in urma unei prime lovituri, dupa care urmeaza mai multe lovituri
– aici nu mai avem suferinte chinuitoare din moment ce victima deja murise.
In niciun caz nu trebuie sa retinem omor calificat prin cruzime in ipoteza in care
victima e ucisa rapid, dupa care cadavrul este sectionat pentru a fi ascuns. Desi am ferocitate
si oroare, nu am suferinte – un RIL zice ca aici am omor in concurs cu profanare de cadavre.
28.10.2014
Curs IV Penalicesc, Cioclei
Nu ne putem intalni cu situatii tranzitorii. Ne putem imagina, totusi, ca o fapta sub vechiul
cod ar sa intruneasca toate conditiile prevazute de noul cod, asa incat noul cod ar fi legeea
favorabila (pentru ca prevede limitele de pedeapsa mai mici).
De ce a mai fost necesara aceasta incriminare? Si pentru faptul ca s-au modificat conditiile
din partea generala cu privire la circumstantele atenuante. Pe VCP, pedeapsa scadea sub
minimum special obligatoriu, dar acum e vorba de o diminuare a limitelor in care se poate
aplica pedeapsa, ceea ce inseamna ca in cazul uciderii persoanei la cererea victimei nu se crea
neaparat o situatie mai favorabila (putea instanta sa individualizeze sanctiunea tot peste
minimul special, pe cand pe vechiul cod era obligata sa aplice o pedeapsa sub minimul
special).
Situatie premisa: existenta unei boli incurabile sau a unei infirmitati ce produce suferinte
Subiectii – activ: necircumstantiat, oricine poate comite (in practica e mai probabil ca
astfel de cazuri sa fie legate de acei subiecti activi care au o anumita legatura fie profesionala,
fie de afectivitate cu victima; un medic ce ingrijeste un pacient, o asistenta, o ruda, un
prieten); pasiv: circumstantiat (persoana ce sufera fie de o boala incurabila, fie de o infirmitate
grava, ambele atestate medical).
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
b) relative la natura maladiei, de starea de sanatate a victimei: fie o boala incurabila, fie o
infirmitate grava, ambele atestate medical (subconditie), in plus ambele sa fie de natura a
produce suferinte permanente si greu de suportat.
Legiuitorul a vrut ca un omor pur si simplu sa fie ascuns printr-o pretinsa „ucidere la
cererea victimei”. Se refera doar la situatiile speciale, cu adevarat fara iesire si care presupun
niste suferinte teribile, uneori nu doar din punctul de vedere al victimei, ci si al apropiatilor.
Participatia e posibila sub toate formele, chiar si coautorat, cand conlucreaza mai
multi; instigarea poate veni cand o persoana foarte legata de o victima nu are
puterea/mijloacele necesara/e pentru a actiona, dar convinge medicul; complicitatea poate
interveni printr-un ajutor material (bani; substante) sau moral.
Aici avem de-a face cu activitati ce in mod indirect conduc la decesul unei persoane (I)
sau la o incercare de sinucidere (II) – de aceea s-a vorbit in doctrina in termeni echivalenti
unei participatii penale (nu e posibil, atat timp cat sinuciderea nu e la noi o fapta incriminata;
participatie la ce? nu, e o infractiune separata, dar nu actul propriu-zis al persoanei ce vrea sa
se omoare, ci actele celei ce o ajuta).
Exista doua diferente fata de incriminarea anterioara: (I) in noul text, legiuitorul face o
separare clara intre cele doua urmari (sinuciderea si incercarea de sinucidere, facand din
ultima o varianta atenuata); (II) diferentierea in noul cod in legatura cu starea psihica a
victimei, stare ce e data fie de imaturitate, fie de probleme de ordin patologic, psihic => fata
de varianta tip a fostului cod (subiect pasiv necircumstantiat), aveam o singura varianta
agravata (minor, oricine sub 18 ani+iresponsabil => legiuitorul nu tinea cont de doua ipoteze
super diferite, adica a minorului de 4 ani si a majorului de 17,5 ani).
Aceste modificari pot crea situatii tranzitorii. Exemple: (I) daca avem de-a face cu o
persoana majora, responsabila, iar sinuciderea a avut loc, legea penala veche e legea mai
favorabila (art. 5 – o limita minima mai mica: 2 in loc de 3 ani); (II) daca avem de-a face tot
cu o persoana majora, responsabila, dar a avut loc doar o incercare de sinucidere, legea penala
noua e mai favorabila (caci o considera varianta atenuata).
Obiectul juridic: dreptul la viata, cu precizarea ca aici e protejat inclusiv fata de acele
actiuni ce indirect pot produce decesul persoanei prin sinucidere sau incercare de suicid.
Obiectul material: corpul persoanei; totusi, aici nu se actioneaza deloc asupra corpului
persoanei, ci asupra psihicului [determinarea sinuciderii se indreapta contra libertatii
persoanei; nici la inlesnirea sinuciderii nu vorbim de o actiune/inactiune contra corpului
persoanei, ci de o sprijinire indirecta (actiunile/inactiunile autorului acestei infractiuni NU pot
reprezenta o cooperare directa, ca ar fi omor/omor calificat => una e sa determini o alta
persoana sa se sinucida si alta e sa ii dai tu cu mana ta otrava, caz in care ar fi omor, clar)].
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
Inlesnirea reprezinta orice act de sprijinire a victimei in vederea suprimarii propriei vieti.
Actele de sprijinire nu trebuie sa reprezinte o cooperare directa la realizarea faptei, altminteri
ar fi infractiunea de omor (ex.: am inlesnire daca i se aduce Maricicai otrava pentru suicid,
DAR daca ea nu poate, ii tremura mana si eu ii duc paharul la gura, atunci am omor).
Poate fi realizat elementul material si prin inactiune (ex.: Grigore stie ca Maricica vrea sa
se ucida si ii lasa in camera cheile de la un depozit cu substante chimice; doctorul lasa
nesupravegheate medicamente fata de pacientul ce vrea sa se sinucida)
-varianta atenuata se distinge prin prisma urmarii (nu are loc decat tentativa)
5. Uciderea din culpa (art. 192 NCP/fostul 178) e fapta ce rupe sirul infractiunilor
intentionate contra vietii (in rest, tot omucidere este, conform calificarii vechi).
Precedentul legislativ
Din art. 178 s-a pastrat varianta tip, o prima varianta agravata [alin. (2) – culpa
profesionala => 192, alin(2)] si varianta agravata [alin. (5) – pluralitatea de victime]. Celelalte
2 agravate au fost inlaturate in noul cod.
Situatii tranzitorii: daca e vorba de varianta tip sau de culpa profesionala (fara a fi vorba
de un concurs de infractiuni), nu avem situatii tranzitorii, pentru ca sunt aceleasi sanctiunile;
daca luam celelalte variante agravate sau disparute SAU concursul, situatia tranzitorie exista.
Alin (2) cuprinde si fostul alin (3) al art. 178 – accidentele rutiere (conducator beat
peste limita legala) => Vom avea mereu concurs de infractiuni intre 192 si 336 pe noul cod
sau orice alte infractiuni
Obiect juridic: dreptul la viata, cu specificul ca este protejat in acest caz si fata de
actiunile/inactiunile imprudente.
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: uciderea unei persoane, dar modalitatile concrete sunt diferite de
cele fata de omor
*pe alin (1) prin actiuni: se deschide o usa puternic si se loveste o persoana; se loveste
o persoana in aglomeratie la metrou si cade in fata lui; cade de sus un ghiveci sau un laptop
etc. Ideea e ca actiunea nu se indreapta clar impotriva obiectului juridic, nemijlocit impotriva
victimei. altminteri ar fi omor.
*pe alin (1) prin inactiuni: Maricica uita ferestrele deschise la dormitorul unde doarme
bebelusul, afara fiind -30 de grade; nu supravegheaza focul si arde casa etc.
*pe alin (2): medicul ce opereaza prost si moare pacientul; constructorii carora le cad
caramizi
-6 infractiuni: art. 193 lovirea sau alte violente; art. 194 vatamarea corporala; art. 195
lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte; art. 196 vatamarea corporala din culpa; art. 197
rele tratamente aplicate minorului; art. 198 incaierarea (rixul)
Precedent legislativ: acest capitol e coresondentul sectiunii a 2-a din capitolul 1, din titlul
II al vechiului cod – sectiune ce venea dupa „omucidere” – si care se numea
„lovirea/vatamarea integritatii corporale” (erau 5 infractiun i).
Nu mai sunt 5, sunt 6 infractiuni. Una dispare, dar apar 2 noi (197 si 198), noi in partea
asta (ele provin din fostul titlu IX al fostului Cod – „infractiuni privind convietuirea sociala”,
aduse aici prin reconsiderarea obiectului juridic al infractiunii).
Subiectii:
-activ – necircumstantiat (la minor 197, e exceptie: activul nu poate fi decat un parinte sau
o persoana careia ii e incredintat copilul minor).
*Poate fi si o persoana juridica subiect activ (mai ales la vatamarea corporala din culpa).
*Subiect pasiv circumstantiat => agravare: art. 194, in varianta in care se produce avortul,
unde subiect pasiv nu poate fi decat femeia insarcinata
Latura obiectiva
-elementul material: violente fizice sau psihice; poate consta in actiuni, dar si inactiuni;
actiunile pot fi directe, dar si indirecte; se poate folosi si o energie fizica straina (indemnarea
unui caine la atac); exista si varianta omisiunii, atunci cand exista o obligatie de a actiona si,
din culpa sau intentie, nu se actioneaza
*Situatie particulara la cele doua infractiuni nou aduse: la rele tratamente aplicate
minorului – elementul material constand in masuri sau tratamente de orice fel (element
material mai larg); (II) la incaierare – elementul material constand in participarea propriu-zisa
la incaierare (element material mai larg – actiuni de indemnare sau de inlesnire a violentelor,
nu doar aplicarea sau participarea activa la violente)
-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita [exceptie: art. 193 (1); art. 197 – legatura intre
lovire/violenta si suferintele fizice rezulta in mod direct, nemaitrebuind dovedita]
-194: intentie indirecta, praeterintentie (varianta tip); intentie directa (varianta agravata –
femeia insarcinata)
-195: praeterintentie
-196: culpa
Formele infractiunii
Tentativa se pedepseste doar la 194 (2), cu referire la (3). In alte cazuri nu se pedepseste,
desi e posibila (193), fie din cauza formei de vinovatie, tentativa nu e posibila (195 –
praeterintentie; 196 – culpa).
Variante: 195 si 197 – cunosc doar forma tip; toate celelalte au si variante agravate (e de
bun-simt, fiind infractiuni progresive, iar consecintele finale neproducandu-se imediat, in
momentul consumarii infractiunii – se dau pumni, dar victima sta 10 zile in spital, 20, 90, apoi
moare ).
Procesual: o parte din infractiuni se urmaresc la plangerea prealabila [193 (3); 196]; 195
e de competenta procurorului, prima instanta Tribunalul.
1. Infractiunea de loviri sau alte violente (art. 193 acopera integral fostul
180, 181): lovirea/orice acte de violenta cauzatoare de violente fizice; fapta prin
care se produc leziuni traumatice sau e afectata sanatatea unei persoana a carei
gravitate e evaluata prin ingrijiri medicale de cel mult 90 de zile [...]; actiunea
penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Din punctul de vedere al criteriului de zile de spitalizare, articolul prezent contine partial
un anumit numar de zile din fostul 182 (vatamarea corporala grava – tot ce presupunea atunci
peste 60 de zile si pana la 90) => regrupare.
(1): varianta tip [ca precedent legislativ retinem fix fostul art. 180 (1)]. In codul actual
avem 3 luni la 2 ani sau amenda, atunci aveam o luna la 3 luni sau amenda => strict la
alineatul (1), legea mai favorabila e cea veche. Pentru varianta agravata (de la actualul 193)
situatiile difera
Subiectii infractiunii:
-activ – necircumstantiat; merg toate formele de complicitate, instigare, coautorat (in
ipoteza in care se exercita actiuni directe asupra victimei voi avea coautorat, nu complicitate,
desi actiunile respective nu sunt in sine violente – acelasi exemplu ca la omor: Grigore o tine
pe Maricica, iar Misu o palmuieste; Grigore comite si el infractiunea tip de loviri, NU o
complicitate)
-pasiv – necircumstantiat (la pluralitate de subiecti pasivi avem pluralitate de infractiuni,
contrar a ceea ce se intampla la 196, unde pluralitatea de subiecti pasivi da o varianta agravata
SI NU concurs)
Deci: Grigore da in cap cu o bata spre 3 femei, am 3 infractiuni; Grigore loveste din
greseala cu o roaba 3 oameni, am o varianta agravata la infractiunea de la 196, deci unitate de
infractiune, nu pluralitate (concurs)
Latura obiectiva
-elementul material: lovirea sau alte violente (actiuni directe – da cu piciorul; actiuni
indirecte – tragi scaunul; folosirea unei alte energii – folosirea cainelui; manarea unei turme
de animale peste corpul unei persoane; inactiunea – trebuia acoperita o groapa si nu s-a
acoperit; trebuia sa se asigure un obiect si acesta a cazut; aici trebuie sa am intentie, altminteri
incadram pe 196)
-urmarea imediata e diferita, in functie de varianta tip sau ce agravata. La varianta tip,
urmarea consta doar in producerea de suferinte fizice (legatura de cauzalitate nu trebuie
dovedita). La varianta agravata de la alin (2), urmarea consta in existenta unui numar de zile
de ingrijiri medicale pana in 90 de zile, inclusiv. Diferenta intre cele doua alineate sta in
existenta/inexistenta zilelor de ingrjiri medicale [fix din momentul in care pe certificatul
medical scrie „o zi de ingrijire medicala”, de atunci pot incadra pe varianta agravata de la alin
(2)].
Ideea principala care a stat la baza modificarilor in noul cod penal cu privire la zilele de
ingrijire medicala (numarul lor) a fost de a nu mai lasa la indemana medicului legist
incadrarea juridica a faptei (in vechiul sistem erau limite foarte stranse de zile de ingrijiri
medicale, iar incadrarea la un anumit numar de zile de ingrijiri ce ducea la incadrarea faptei
intr-o varianta sau alta era foarte relativa. La art. 180 aveam „pana la 20 de zile”, tot ce
insemna peste se ducea la art. 181, vatamare corporala, pana la 60. Tot ce era peste 60 se
ducea la 182, vatamare corporala grava.
Numarul de zile (pragul de 90) nu a fost ales aleatoriu; dezbateri intre juristi in comisiile
parlamentare si medicii legisti.
-legatura de cauzalitate nu trebuie dovedita pentru (1), dar pentru (2) da.
Variante. Diferenta intre cele doua (alineate, variante) e data de existenta/numarul zilelor
de ingrijiri medicale.
Sanctiuni: inchisoarea alternativ cu amenda
Procesual, actiunea penala se pne in miscare la plangerea prealabila; retragerea plangerii
inlatura raspunderea penala.
Precedentul legislativ
Articolul prezent nu acopera fostul 181, ci acopera o parte din fostul 182 (pe litera b –
leziunile ce depasesc 90 de zile, de la 91 mai incolo) si tot 182 (pe celelalte consecinte ce se
refera la natura leziunilor – infirmitate, avort etc.).
Situatii tranzitorii:
-pe litera b (criteriul: numarul de zile de ingrijiri medicale): daca fapta, sub codul vechi, ar
fi depasit 90 de zile, nu am situatie tranzitorie, pedeapsa fiind la fel
-daca suntem in celelalte ipoteze (leziunile de la varianta tip; cat si varianta agravata –
fapta comisa cu intentie), codul nou e legea mai favorabila
Analiza corespunde cu cea de la 193 (punctul 1, mai sus). Singura diferenta rezida in
consecinte. Astfel, 194 putea fi foarte bine o varianta agravata a art. 193.
b) Leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane care a necesitat, pentru
vindecare, mai ult de 90 de zile de ingrijiri medicale: criteriul formal (numarul de
zile)
c) Prejudiciu estetic grav si permanent (corespondent in fostul 182 in „slutire”):
legiuitorul s-a adaptat noii formulari, caci in jurisprudenta deja se vorbea de
„prejudiciu estetic”, cand in legea veche ramasese termenul „slutire”; modernizare
Inseamna ca nu se poate recupera pe cale naturala => orice lucrare de protezare, general,
nu duce la schimbarea acestei calificari. Cu alte cuvinte, daca Grigore o tunde pe Maricica si
ii rade sprancenele, nu e slutire/prejudiciu estetic, nu e permanent (creste parul la loc). Alta e
situatia celebra a scoaterii dintilor din fata – e prejudiciu estetic grav si permanent (dintii nu
cresc la loc, iar o lucrare de protezare ascunde, dar nu inlatura acest prejudiciu; poate ca
dintii pusi sunt mai frumosi decat ce dinti cariati avea ea , dar nu conteaza, atat timp cat nu
se mai poate folosi de dintii ei naturali, cazuti, si e nevoita sa suporte actiunea medicala,
artificiala, de protezare cu „dinti falsi” )
d) Avortul: trebuie sa stie ca persoana e insarcinata sau macar sa isi fi putut da seama,
rezonabil (aspectul fizic al femeii)
e) Punerea in primejdie a vietii persoanei: leziunea sa fie apta a duce la decesul persoanei
in lipsa unui tratament, a unei interventii rapide
Varianta agravata de la alin (2): sa fie savarsita cu intentie (scopul califica intentia) – sa
produca rezultatele de la alin (1), mai putin avortul si punerea in primejdie a vietii persoanei.
E ilogic sa pui in primejdie viata fara sa accepti macar rezultatul (moartea) – as fi avut
o tentativa la infractiunea de omor => nu se retine si varianta agravata pentru punerea in
primejdie.
11.11.2014
Curs VI Penalicesc, Cioclei
Este o infractiune construita pe cele de la 193 si 194 => vom discuta numai elementul
circumstantial.
Elementul circumstantial, pe latura obiectiva, este urmarea imediata, respectiv decesul
persoanei.
Raportul de cauzalitate trebuie stabilit si dovedit in acest caz. Trebuie sa existe legatura
intre violentele exercitate si decesul persoanei.
Exemplul clasic este lovirea victimei cu pumnul sau cu un obiect contondent, inapt, in
mod normal, sa provoace decesul, lovire, insa, urmata de cazatura si lovirea de un obiect dur,
care a condus la deces. In practica, exista multe alte variante.
Cea mai dificila problema este cand se suprapun alte cauze. In general, cauza care se
suprapune este starea subreda de sanatate si, in acest caz, chiar daca loviturile sunt minore,
chiar si multiple, pot conduce la deces, desi, raportate la o persoana sanatoasa, acestea nu sunt
apte sa conduca la deces. Vom retine si in acest caz legatura de cauzalitate.
Latura subiectiva
Aceasta infractiune se comite cu praeterintentie (intentie depasita). Avem intentie cu
privire la aplicarea violentelor, fara insa sa se urmareasca si chiar sa se accepte decesul
persoanei, acesta din urma producandu-se din culpa. Si in acest caz, forma de vinovatie, ca in
cazul infractiunii de omor, se deduce mai ales dintr-o analiza obiectiva a unor elemente
concrete ce au stat la baza faptei. Este vorba despre (a) obiectul, (b) zona vizata, (c) numarul
loviturilor si (d) intensitatea acestora; eventual (e) starea de sanatate sau constitutia fizica a
persoanei.
Speta clasica: Grigore ii aplica o corectie Maricicai, fiindca nu a prajit bine cartofii,
batand-o cu coada de la matura in zona fesiera si a gambei, cu multiple lovituri, astfel
producandu-se decesul. Coada de matura, zona vizata si intensitatea loviturilor nu sunt apte sa
produca omor. Dar, toate acestea s-au combinat cu starea de sanatate a Maricicai, conducand
la deces.
Formele infractiunii
Tentativa nu este posibila, intrucat este vorba despre o infractiune praeterintentionata
(regula nu este valabila si in cazul infractiunilor complexe, cum ar fi talharia). Fapta se
consuma in momentul cand se produce rezultatul – decesul victimei – indiferent daca acesta
se produce concomitent sau la scurt timp dupa exercitarea violentelor, ori dupa o mai mare
perioada de timp. Cu toate acestea, in astfel de cazuri, desi fapta se consuma in momentul
decesului, savarsirea faptei nu coincide cu consumarea, ci cu realizarea elementului material
(se consuma cand moare Maricica, dar se savarseste cand Grigore o loveste). Institutiile din
partea generala se raporteaza la momentul savarsirii faptei (incidenta unui act de clementa,
calcularea termenului de prescriptie a raspunderii penale).
Aceasta infractiune corespunde cu art 184 din VCPen, fiind o varianta mult simplificata a
acestuia.
Aceasta incriminare cuprinde
=> O varianta speciala in alin (1)
=> O varianta tip in alin (2)
=> O varianta agravata in alin (3)
=> O varianta agravata in alin (4)
(1) Varianta speciala se raporteaza la art 193 alin (2), trebuind sa am un numar de zile de
ingrijiri medicale, pana in 90, fiind insa si anumite conditii atasate: (a) trebuie sa avem de a
face cu o persoana intoxicata ori (b) cu o persoana care se afla in desfasurarea unei activitati
care constituie ea insasi infractiune.
Spre deosebire de vechea reglementare, in conditiile in care am sub 10 zile de ingrijiri
medicale, noul cod sanctioneaza.
Referitor la persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice - trebuie sa iesim din obsesia
potrivit careia aceasta fapta este valabila numai in cazul accidentelor de circulatie. Aceasta
fapta se poate produce si in alte conditii.
Exemplu: Grigore, aflat sub influenta bauturilor alcoolice, face o miscare nedibace si
rastoarna oala cu ciorba peste piciorul Maricicai. In acest caz, voi avea infractiune daca si
numai daca vom constata ca Grigore era sub influenta bauturilor alcoolice. Nefiind vorba de
un accident de circulatie, nu va veni nimeni cu fiola. Dar, prin alte mijloace de proba, cum ar
fi martori, putem dovedi starea de ebrietate.
In cazul unui accident de circulatie, in mod normal se recolteaza probe sau se face
etilotestul. In masura in care constat ca imbibatia alcoolica nu depaseste limita legala de 0.80
la mie, vom putea retine aceasta infractiune. Daca va avea alcoolemia peste 0.80 la mie vom
avea un concurs de infractiuni cu art 366, asa cum prevede si alin (5).
In legatura cu desfasurarea unei activitati ce constituie prin ea insasi o infractiune (ex.
circulatia pe drumurile publice fara permis ori cu numere false sau chiar in cazul unui furt de
masina urmat de accident): in aceste cazuri, putem avea de a face si cu alte infractiuni.
(4) A doua varianta agravata - daca urmarile prevazute in alin (1)-(3) se produc fata de
mai multe persoane, vom avea o singura infractiune, iar nu o pluralitate, caz in care limitele
speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
In cazul alin (5), vor fi aplicabile regulile de la concursul de infractiuni, fara a fi vorba de
absorbtie.
Obiectul juridic este integritatea corporala sau sanatatea, la care putem adauga
dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a minorului.
Subiectii infractiunii
Subiectul activ este circumstantiat, neputand fi decat parintii sau orice persoana in grija
careia se afla minorul. Pote fi chiar si o persoana juridica, spre exemplu o institutie de
ocrotire.
Situatia premisa este fie raportul parinte-minor, fie situatia de ingrijire ori incredintare a
minorului.
Subiectul pasiv este circumstantiat, respectiv minorul.
Latura obiectiva
-elementul material: masuri sau tratamente de orice fel, putand consta atat intr-o actiune,
cat si intr-o inactiune (ex.: las copilul sa moara de foame). Specificul infractiunii nu consta in
violente. Infractiunea de rele tratamente aplicate minorului poate intra in concurs cu lipsirea
de libertate, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala etc. Cu omorul este mai delicat sa
intre in concurs, intrucat violentele exercitate sunt absorbite in infractiunea de omor in
general, dar este posibil (ex.: minorul este tinut intr-un grajd si la un moment dat este omorat).
-urmarea imediata este o stare de pericol pentru dezvoltarea fizica, intelectuala sau
morala a minorului. NU este o infractiune de rezultat.
-legatura de cauzalitate se prezuma, in general.
Obiectul juridic principal integritatea corporala sau sanatatea persoanei. Obiectul juridic
secundar ar putea fi relatiile de convietuire sociala.
Subiectii
Subiectul activ: avem o pluralitate naturala, caci entru a avea de a face cu o incaierare, ne
trebuie mai multe persoane.
Subiectul pasiv nu este circumstantiat.
Latura obiectiva
-elementul material il reprezinta participarea la o incaierare.
Incaierarea reprezinta un conflict spontan intre mai multe persoane, in principiu
presupunand 2 tabere, trebuind sa produca o stare de confuzie, astfel incat actiunile
individuale sa fie greu de identificat. Prin participarea la incaierare, intelegem orice actiune
concreta, violenta sau de sustinere materiala sau morala a unor violente, realizate intre cele 2
tabere.
*Putem avea elementul material de la lovire si alte violente, dar putem avea si o activitate
tipica „instigarii si complicitatii, dar in interiorul incaierarii”.
-urmarea imediata este fie cea de la art 193, in varianta tip, fie cea de la art 194, in
varianta agravata de la alin (2), fie cele de la art 195, in varianta agravata de la alin (3), ori
consecinta omorului calificat de la alin (3), teza a II-a.
Producerea unei vatamari corporale, in masura in care nu se cunoaste autorul.
Victima va raspunde in temeiul alin (1).
In masura in care se stie cine a pricinuit vatamarea corporala, acela va raspunde pentru
vatamarea corporala in concurs cu incaierarea, iar ceilalti pentru incaierare. La fel se intampla
si in cazul alin (2).
Cand nu se stie cine a produs rezultatul, toti primesc aceasta pedeapsa.
NB!!! Cand se stie cine a produs rezultatul, in cazul omorului, avem un concurs de
infractiuni intre incaierare si omor, intrucat dincolo de fapta de omor, a mai impartit si alti
pumni etc.
*La ultimul alineat avem o cauza de nepedepsire.
Subiectii
Subiectul activ este circumstantiat, acesta putand fi numai mama copilului.
*Nu poate exista coautorat in acest caz. Cel care inlesneste sau ajuta, va fi complice sau
instigator la infractiunea de omor!!! (nu de vatamare/ucidere a nou-nascutului)
Situatie premisa - nu trebuie sa treaca mai mult de 24 ore de la nastere. Acest termen a
aparut din necesitatea de a mentine o legatura intre nasterea recenta si fapta respectiva, comisa
in starea de tulburare psihica.Acest termen de 24 ore s-a stabilit impreuna cu medicii legisti,
care au convenit, pe baza experientei medico-legale ca acest termen de 24 ore corespunde atat
cu ideea de nou-nascut in termeni medicali, cat si cu perioada in care starile psihice ce
insotesc nasterea pot afecta discernamantul.
Subiectul pasiv este circumstantiat, respectiv copilul nou-nascut. De aceea ne ajuta
termenul de 24 ore.
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material este acelasi ca la infractiunea de omor, respectiv uciderea. Poate fi
vorba de sufocari, strangulari, lasarea copilului intr-un mediu neprielnic etc.
-urmarea imediata este decesul copilului nou-nascut.
-legatura de cauzalitate trebuie foarte clar stabilita, intrucat putem avea de a face cu
nasteri neasistate si sa nu aiba neaparata legatura cu faptele mamei.
Latura subiectiva
Fapta se comite cu intentie directa sau indirecta, dar de catre o persoana aflata intr-o stare
de tulburare psihica. Fara starea de tulburare psihica, vom avea de a aface cu infractiunea de
omor. Aceasta stare poate sa fie preexistenta. La aceasta stare de tulburare psihica pot
contribui si conditiile sociale (copil din afara casatoriei, copil nascut de o persoana tanara) sau
materiale.
***Eroare materiala: reducere la jumatate” ar fi normal (nu „de la” – „pana la”): total
atipic si gresit - comparand cu 193 (1), la varianta atenuata, limita maxima e mai mare decat
la varianta tip; e mai mare pedeapsa de la atenuata decat cea de la variata agravata (fapta
comisa asupra unui membru de familie) => eroare a legiuitorului ce trebuie indreptata
18.11.2014
Cursul VII Penalicesc, Cioclei
Precedentul legislativ: art. 185 din VCPen era un articol ce reprezenta per se o sectiune (a
3a din capitolul I al titlului II), prin efectul abrogarii celorlalte articole din sectiune.
Obiectul juridic: complex, pentru ca avem mai multe valori aparate: (I) se protejeaza
fatul, ca viata in devenire; (II) se protejeaza si integritatea fizica, sanatatea si chiar viata
femeii insarcinate; libertatea ei de a duce la bun sfarsit o sarcina; (III) se protejeaza si
sanatatea, integritatea si viata copiilor nou-nascuti (prin manoperele de avort, se pot naste
ulterior copii cu malformatii)
Obiect material: produsul de conceptie, corpul fatului (varianta tip) + corpul femeii
insarcinate (variantele agravate)
Subiectii infractiunii
Subiectul activ: necircumstantiat, in principiu poate fi orice persoana (inclusiv medicul
de specialitate, daca realizeaza intreruperea sarcinii in alte conditii decat cele stabilite de text)
*Exceptia (noua, pe vechiul cod nu exista) e data de femeia insarcinata, care NU poate
fi subiect activ aici, pentru ca avem o cauza de nepedepsire in (7) – daca femeia insarcinata e
instigata sau ajutata, ei vor raspunde => infractiunea subzista, dar nu se pedepseste mama
insarcinata
*Controverse pe vechiul cod: femeia insarcinata poate sau nu sa fie subiect activ al
infractiunii? In opinia lui Valerian, nu era nicio indoiala ca legiuitorul a exclus femeia
insarcinata din aria subiectilor activi, pentru motivul ca in 1966, la reincriminarea avortului,
legiuitorul ar fi adus, pe langa art. 185, si art. 186, care incrimina fapta femeii insarcinate =>
nu a vut sa incrimineze fapta femeii insarcinate nici atunci (problema era ca nu se prevedea
negru pe alb)
Subiectul pasiv: mama insarcinata (mai greu vorbim de produsul de conceptie, pentru
ca subiectul pasiv trebuie sa fie o persoana – cu titlu de exceptie il consideram si pe el, dar
mai ales pentru ipotezele in care se naste si, in urma manoperelor, fie are traumatisme fizice,
fie moare) => pe langa femeia insarcinata e subiect pasiv indirect si copilul ce se va naste
Situatia premisa: existenta unei sarcini; art. 201 (1) lit. c: restransa la ipoteza in care
varsta sarcinii depaseste 14 saptamani; pentru toate celelalte ipoteze nu e nevoie de 14
saptamani; oricum, daca nu e sarcina, NU e infractiune
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: actiunea de intrerupere a cursului sarcinii (fie prin proceduri
medicale –chiuretaj uterin, interventie chirurgicala, in conditiile prohibite, fie prin manopere
empirice si sigur ca tipic pentru aceste actiuni e realizarea intreruperii cursului sarcinii in
afara unitatilor medicale: introducerea unei sonde)
-in varianta tip, avem conditii atasate elementului material (nu cumulative,
alternative; daca se realizeaza 2 nu avem concurs, ci tot unitate)
(a) in afara institutiilor/cabinetelor medicale autorizate in acest scop (in aceste conditii,
viata/sanatatea femeii ar fi puse in pericol – textul nu trebuie gandit ca unul prohibitiv sau
numai din acest punct de vedere; femeia insarcinata are dreptul de a-si exprima optiunea daca
vrea sa aduca pe lume un copil sau nu in cele 14 saptamani si nimeni nu o impiedica sa aiba o
intrerupere legala; incriminarea a aparut din necesitatea de a proteja si mama, si produsul,
dupa ce se scurge un timp care le-ar pune in pericol viata)
(b) intreruperea sarcinii se face de catre o persoana ce nu e medic de specialitate
(diferenta fata de vechiul text, care nu stipula expres ca trebuie sa fie vorba de specialitatea de
ginecologie, cu drept de libera practica)
(c) intreruperea cursului sarcinii sa se faca dupa cele 14 saptamani [dupa aceasta varsta
a sarcinii – 3 ½ luni – orice interventie e periculoasa fie pentru fat (se poate naste, totusi, cu
malformatii), fie pentru mama (sa nu mai poata naste vreodata sau chiar sa moara) fie pentru
amandoi]
-in varianta agravata: conditia atasata elementului material e si lipsa
consimtamantului femeii
Variante
(2) Varianta atipica: poate fi considerata agravata in raport cu (1), dar poate fi
considerata varianta de sine statatoare (asimilata) in masura in care (a) nu exista
consimtamantul mamei, dar (b) nu sunt incalcate nici dispozitiile de la (1)
Deci, pot sa am (2) – mama nu isi da consimtamantul – in ipoteza in care se realizeaza
in afara institutiilor medicale/nu e realizata intreruperea cursului sarcinii de o persoana
autorizata/daca varsta sarcinii a depasit 14 saptamani (aici am varianta agravata)
Dar pot sa am o intrerupere a cursului sarcinii fara vointa mamei, dar cu indeplinirea
celorlalte conditii – intr-o institutie medicala autorizata, de un specialist si pana in 14
saptamani (aici am varianta asimilata, de sine statatoare)
(3) Varianta agravata: se distinge prin urmarea imediata specifica (2 ipoteze): (a)
vatamarea corporala – 194; (b) decesul femeii insarcinate – 195 si prin forma specifica a
vinovatiei (praeterintentie)
Sanctiuni
Cauza de nepedepsire [alin(7)]
Cauza de excludere a infractiunii: intreruperea cursului sarcinii se face in scop
terapeutic de catre un medic de specialitate, in principiu pana la varsta sarcinii de 24 de
saptamani (6 luni). Exista si posibilitatea intreruperii cursului sarcinii ulterioara celor 24 de
saptamani, ceea ce echivaleaza cu provocarea nasterii premature (tot in scop terapeutic). Alin
(4) zice si de pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.
Procedura
De fiecare data cand avem o infractiune praeterintentionata soldata cu moartea
victimei fapta va fi de competenta procurorului – alin (3), teza a II-a (UP de procuror)
Subiectii infractiunii
Subiectul activ: necircumstantiat (inclusiv mama! in situatia premisa „in timpul
nasterii”)
Situatia premisa are 2 ipoteze
a) „in timpul nasterii” [valabila pentru (1) si (2) si, prin raportare, (4)]
b) „in timpul sarcinii”, perioada sarcinii [valabila la (3) si, prin raportare, (5)]
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-element material: vatamarea fatului (pe toate variantele) care poate fi reprezentata atat
de actiune, cat si de inactiune (in principiu, „vatamarea” presupune aceleasi modalitati ca cele
de la infractiunea de loviri sau alte violente – 193, 194 = violente exercitate asupra fatului);
concret, el va avea un specific, in functie de situatia premisa:
Latura subiectiva
Avem atat fapta comisa cu intentie, cat si fapta comisa din culpa [alin (5)].
Formele infractiunii
Fapta se consuma in momentul producerii uneia dintre cele 3 urmari imediate.
Tentativa nu se pedepseste (si nici nu poate fi posibila la faptele din culpa).
E nou introdus. Infractiunile sunt aduse aici prin reevaluarea obiectului juridic (in
principal, se protejeaza integritatea fizica si chiar viata persoanei).
Art. 203 are totusi corespondenta in art. 315+316 in vechiul cod („lasarea fara
ajutor”).
Art. 204 nu are corespondenta in codul anterior; e un text de inspiratie franceza
(origine indirecta in textul de la „distrugere”).
25.11.2014
Curs VIII Penalicesc, Cioclei
Precedentul legislativ
Capitolul 2 al titlului II al vechiului cod – denumire identica (189 lipsirea de libertate; 190
sclavia – o avem la capitolul VII azi; 191 supunerea la munca fortata sau obligatorie – o
avem la capitolul VII azi; 192 violarea de domiciliu – o avem la capitolul IX azi; 193
amenintarea; 194 santajul; 195 violarea corespondentei – o avem la infractiunile de serviciu;
196 violarea secretului profesional – o avem tot la capitolul IX azi)
In ce priveste variantele agravate, legea noua e cea mai favorabila (atat pe art. 5, cat si pe
6 – situatii tranzitorii).
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: lipsirea de libertate a unei persoane (se poate realiza atat prin
actiune, cat si prin inactiune).
Actiunea presupune ingradirea libertatii de miscare a persoanei si ea se poate realiza in
modalitati concrete diferite – persoana poate fi tinuta, pur si simplu, dar poate fi si
transportata dintr-un loc sau altul, incuiata intr-un spatiu etc. Poate fi o actiune directa asupra
corpului, dar si indirecta (incui persoana undeva). Se poate actiona indirect si asupra unor
mijloace de deplasare folosite de victima (se deconecteaza fisele de alimentare de la masina;
se fura rotile)
Inactiunea presupune ca faptuitorul sa aiba obligatia de a elibera o persoana dintr-o stare
de lipsire de libertate legala, normala pana la un anumit moment. Ex.: refuzul de a elibera
persoana din arest sau dintr-o institutie medicala
Conditie esentiala atasata elementului material: lipsirea de libertata sa fie realizata in
mod ilegal. Nu avem infractiune cand e ingaduita (ingradirea libertatii copilului de parini – nu
iesi cu masina in oras ca ai note mici) sau ceruta de lege (mandatul de arestare).
*O alta problema in practica s-a pus in legatura cu delimitarea intre infractiunea de lipsire
de libertate in mod ilegal si unele infractiuni cu care ar putea coexista (3 infractiuni):
b) Talharia: de cele mai multe ori se absoarbe; talharia e un furt cu violente – dar
violentele se pot exercita fie anterior, fie ulterior sustragerii bunurilor. Desi dupa realizarea
talhariei victima continua sa fie privata de libertate, nu opereaza concursul, pentru ca lipsirea
de libertate intra in continutul talhariei, asigurand infractorului scapare
*Situatii de concurs: victima e lipsita o perioada de libertate anterior talhariei (o zi,
doua), apoi e agresata, deposedata de bunuri, dupa care e eliberata; aici am deja consumata
lipsirea de libertate inainte de talharie => am concurs. La fel e si situatia in care dupa talharie,
victima e transportata intr-un loc si tinuta acolo o perioada.
c) Omor: ca la viol
Daca victima e imobilizata de un copac pentru a i se aplica loviturile, lipsirea de libertate
se absoarbe in mod natural in omor.
DAR daca victima e lovita si i se produc leziuni grave, dar nu imediat se produce decesul,
si dupa ce e lovita e imobilizata, legata de copac si abia dupa 10, 20, 24 de ore decedeaza, voi
avea un concurs intre cele 2 infractiuni
Variante
(2) varianta asimilata, prin rapirea unei persoane ce nu isi poate exprima vointa sau nu se
poate apara (nu are corespondent in vechiul cod), dar ratiunea e foarte buna – pe vechiul cod
nu puteam vorbi de lipsire de libertate ilegala a unui bebelus, ca nu avea vointa si nu se putea
apara, iar legea nu prevedea varianta asimilata (acum se retine).
(3) prima varianta agravata
a) fapta savarsita de o persoana inarmata – aici ne referim si la art. 179 [doua categorii de
arme: (I) cele propriu-zise+legea armelor de foc, unde intra inclusiv o arma alba, precum un
cutit; (II) obiecte ce sunt asimilate armelor – aici e necesar ca acele obiecte, orice ar fi ele, sa
fie folosite in atac]
b) asupra unui minor – poate intra in concurs cu relele tratamente aplicate minorului
-elementul circumstantial e dat de calitatea subiectului pasiv
c) punand in pericol sanatatea sau viata victimei – forma de vinovatie e praeterintentia aici
(cel putin in ce priveste punerea in pericol, altminteri am avea o tentativa la omor!!!)
(4) a doua varianta agravata: elementul e dat de decesul persoanei (forma de vinovatie va
fi praeterintentia); aici, decesul trebuie sa survina in urma conditiilor neadecvate in care se
realizeaza moartea persoanei (e tinuta Maricica in mediu insalubru, intr-un subsol
*daca se exercita violente, am (a) fie concurs cu omor (Grigore ii da trei pari in cap, apoi
moare peste 6 ore ea, am concurs intre omor si lipsirea de libertate) SAU am (b) fie concurs
cu violente sau loviri cauzatoare de moarte (daca din culpa Maricica e ucisa: Grigore o
impinge din greseala pe scari, se loveste in piept, dar moare peste 6 ore, timp in care e tinuta
in subsolul casei lui Grigore)
2. Amenintarea [206 – fostul art. 193: diferente (a) poate fi savarsita de oricine, pe
vechiul cod, daca era impotriva unui membru de familie, aveam conditii suplimentare;
(b) provoaca o stare de temere, pe vechiul cod provocand o stare de tulburare]
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: actiuni de amenintare (transmiterea unui mesaj de pericol catre o
persoana poate consta in amenintari verbale, scrise, mesaje sau desene, semne grafice, gesturi,
atitudini!!!)
c) amenintarea sa aiba un potential real intimidant (nu se va realiza conditia aceasta daca
amenintarea se refera la o cale legala de urmat contra altei persoane – te dau in judecata!; o sa
ma duc la DNA)
Latura subiectiva: intentie directa (clara)/indirecta (se poate crea o amenintare, dar V
Cioclei e minoritar in opinia asta – ex.: Grigore o ameninta pe Maricica ca da foc la bloc, iar
vecinul Misu aude si el => fata de Misu am intentie indirecta)
3. Santajul (art. 207 – corespondent art. 194: diferenta – art. 194 avea o formulare
pleonastica „constrangere prin violenta sau amenintare”; - art. 207 face distinctie intre
scopul urmarit, acela de a obtine un folos patrimonial sau nepatrimonial)
Situatiile tranzitorii
Pe varianta tip, codul vechi e legea mai favorabil.
Pe varianta asimilata [alin (2)], codul actual e mai favorabil (vechiul cod o retinuse ca
agravata)
Obiect material exista doar daca se actioneaza direct asupra corpului persoanei (violente)
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: actiunea de constrangere (prin violenta fizica – constrangere fizica
sau prin violenta morala – constrangere morala). In primul caz, avem o suprapunere intre
elementul material de la loviri/vatamari si elemental material de la santaj, iar in al doilea caz
avem o suprapunere intre elementul material de la amenintare si de la santaj.
*scopul: persoana (a) sa dea; (b) sa faca; (c) sa nu faca sau (d) sa sufere ceva
Daca am violente, dar FARA aceasta conditie a scopului, pot avea alta infractiune, dar nu
santaj (pot avea amenintare sau loviri, violente)
Forme: fapta se consuma in momentul crearii starii de pericol (nu conteaza daca scopul se
realizaza au ba; ca la amenintare, nu conteaza daca victima se lasa au ba influentata, daca
intra sau nu in starea de temere – ex.: o persoana e santajata, i se zice ca va fi omorata daca nu
indeplineste o sarcina; persoana reclama la politie; santajul e realizat, in ciuda cedarii
presiunilor). Tentativa nu se pedepseste.
Variante
(2) asimilata – cu o arie mai larga (si contra unui membru de familie)
(3) agravata – le reia pe cele doua anterioare (tip si asimilata) si le transforma, pe baza
unui element circumstantial al urmaririi unui folos patrimonial
Variante
(1) Tip
-elementul material: urmarirea sau supravegherea unei persoane a locuintei, a locului de
munca sau a altor locuri frecventate de acea persoana; e un element material ce trebuie sa se
repete, sa arate naravirea faptasului, cum zice Mitrache, deci e o infractiune de obicei
Conditie suplimentara: urmarirea sau supravegherea sa se faca fara drept (fara temei
legal – urmarirea penala) sau fara interes legitim (sa nu fie cazul in care e un interes public –
un jurnalist urmareste, e atent, supravegheaza lucrarile unei firme pentru a strange probe
despre ilegalitatea actiunilor sale
-urmarea imediata: mesajul de pericol e transmis in mod insidios; nu orice
urmarire/supraveghere ne duce cu gandul la hartuire; trebuie sa fie un complex de fapte
(2) Speciala – nici asimilata (nu are aceeasi pedeapsa), nici atenuata [nu se raporteaza
la alin (1)]
-elementul material: efectuarea de apeluri telefonice sau de comunicari prin mijloace de
transmitere la distanta (facebook, skype, whatsapp, mail, alte retele)
Conditie a elementului material: aceste acte sa aiba o anumita frecventa sau un anumit
continut care sa creeze temere persoanei
Si aici e vorba de transmiterea insidioasa a unui mesaj – daca Grigore o suna pe Maricica
si ii zice “te omor”, atunci e amenintare. De aceea ultima teza a alineatului (3) prevede
“daca fapta nu constituie o infractiune mai grava” (gen amenintare sau santaj)
02.12.2014
Curs IX Penalicesc, Cioclei
Structura:
-debuteaza cu art. 209 sclavia – articol important al vechiului cod (art. 190);
-urmeaza 2 infractiuni la 210, traficul de persoane si 211, traficul de minori – care nu
au corespondent in vechiul cod (ci in legi, 768/2001);
-art. 212 supunerea la unca fortata sau obligatorie) corespondent al vechiului 191;
-art. 213 proxenetismul – e o infractiune cu corespondent in art. 329 (titlul IX)
-art. 214 exploatarea cersetoriei
-art.215 folosirea unui minor insop de cersetorie
-art. 216 folosirea serviciilor unei persoane exploatate
-art. 217 sanctionarea tentativei
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: 5 variante, anume
recrutarea (=ademenirea unei persoane si selectarea ei pentru o anumita activitate din
cele care reprezinta „exploatare”: se duce Grigore intr-un loc de unde racoleaza victima,
poarta discutii si ii propune sa presteze o munca, sa se prostitueze, sa cerseasca);
transportarea (=deplasarea unei persoane dintr-un loc in altul; trafic; de obicei, pentru
„exploatare” pe alte plaiuri);
transferarea (=deplasarea persoanei dintr-un loc in altul, DAR aici la momentul la
care e preluata, persoana se afla deja sub autoritatea altei persoane; la transport persoana era
„libera” inca; ex.: victima traficului de persoane e mutata dintr-un oras in altul, dar sub
autoritatea aceluiasi traficant; e posibil sa se modifice si traficantul, adica persoana sa fie
pasata de la unul la altul)
adapostirea (=asigurarea unui loc temporar unde sa locuiasca – locuinta clasica, dar si
alte spatii)
primirea unei persoane (=intrarea in contact fizic cu persoana, preluarea persoanei,
concomitent cu impunerea autoritatii asupra persoanei respective; ex.: primirea inseamna si
cumpararea efectiva a unei persoane – vine Misu la Grigore si ii preda persoanea, pe
Maricica, dar contra unei sume sau altei prestatii)
S-a furat prostitutia din Codul Penal (super articol, pentru cine are ochi să citească)
4. Proxenetimsul (art. 213) – preluat din vechiul cod, unde coexista cu prostitutia
Structura: 6 infractiuni
-art. 218 violul (fostul 197)
-art. 219 agresiunea sexuala (creatie noua a codului)
-art. 220 actul sexual cu un minor (fostul 198)
-art. 221 coruperea (nu coruptia! ) sexuala a minorilor
-art. 222 racolarea minorilor in scopuri sexuale
-art. 223 hartuirea sexuala (fostul 2031)
Corespondentul acestui capitol era capitolul 3 din vechiul cod (neizbutit capitol):
cuprindea infractiuni ce nu se mai regasesc azi – perversiunea sexuala (e adevarat ca unele
variante agravate se regasesc acum la viol sau la agresiunea sexuala); seductia; incestul (acum
a trecut la un alt titlu, prin reconsiderarea obiectului juridic).
Probleme de exprimare: pe vechiul cod se intitula „infractiuni privitoare la viata
sexuala”, pentru ca nu cuprindea acest titlu numai infractiuni contra libertatii (cum ar fi
perversiunea – acolo erau acte sexuale consimtite); acum avem numai contra libertatii (si
integritatii), desi la anumite infractiuni e discutabil (actul sexual cu un minor/coruperea
sexuala a minorilor – tot contra libertatii e, fiind mica persoana, e lipsita de libertatea de a
alege).
Situatii tranzitorii: la varianta tip nu pune probleme (pe ambele coduri avem aceleasi
pedepse); la variantele agravate, preluate – legea noua e mitior (pedepse mai reduse, logic).
1
Subiectii sunt necircumstantiati, indiferent de sex si varsta [diferenta la varianta
agravata – subiect pasiv: minorul mai mic de 16 ani; pe vechiul cod, sub 15 ani => s-a largit
sfera protectiei pe noul cod – alin (3), lit. c)].
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: consta intr-o actiune in 3 modalitati tip: (a) raportul sexual, (b)
actul sexual oral; (c) actul sexual anal cu o persoana; *caracter de noutate: modalitate
asimilata de la alin (2): (d) orice alte acte de penetrare vaginala sau anala comise in
conditiile alin(1).
Problema interpretarii „actului sexual” – si actele nefiresti, de perversiune sexuala (pe
vechiul cod, de exemplu, inainte de 2001 relatiile homosexuale erau incriminate). A fost si un
RIL prin care Curtea Suprema incerca sa defineasca ce se intelege prin „act sexual de orice
natura” (totusi, el inseamna => raport sexual: conjunctia intre cele doua organe sexuale
diferite; „amorul clasic, istoric”; => act sexual oral: conjunctia intre organe sexuale si
cavitatea bucala; => act sexual anal: conjunctia intre organul sexual barbatesc si cavitatea
anala a unei alte persoane, fie feminine, fie masculine; => varianta asimilata: aduce in prim-
plan ca si actele din varianta tip sunt de penetrare; aceste „alte acte de penetrare” se pot referi
fie la penetrarea cu parti ale corpului, fie la acte de penetrare cu alte obiecte)
Conditia atasata elementului material (in ambele variante): fie (a) prin
constrangere, fie (b) prin punerea victimei in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima
vointa (ca la traficul de persoane, vulnerabilitate fizica sau psihica) fie (c) profitand de
aceasta stare.
In doctrina veche, a existat o dezbatere cu privire la posibilitatea existentei sau
inexistentei coautoratului la aceasta infractiune. Elementul material la vremea aia era doar
raportul sexual => doctrina si jurisprudenta au zis ca nu. In actuala configuratie, actiunile sunt
alternative (pot sa am o singura varianta realizata, dar si mai multe), iar daca am mai multe,
unitatea infractionala se pastreaza => poate exista coautorat – v. si varianta agravata de la
alin(3), lit. f).
Cioclei considera ca nu pot vorbi de coautorat NICI cand se pot realiza doua sau mai
multe variante ale elementului material, nu ca fizic nu se poate, DAR avand in vedere obiectul
juridic incalcat, nu se poate vorbi de o unitate; fiecare infractor, autor ce realizeaza un act
sexual, desi e vorba de acte simultane, comite o infractiune distincta de viol (si din ratiuni
morale). Explicatia poate fi si in lasarea, pastrarea intentionata a legiuitorului a variantei
agravate de la alin(3), lit. f) DOAR aici (la toate celelalte infractiuni, e circumstanta agravanta
generala). Motivul ar fi ca se lezeaza libertatea sexuala a persoanei mai mult si ca trebuie
retinute doua sau mai multe infractiuni distincte.
Latura subiectiva: Cioclei zice ca se poate comite atat cu intentie directa, cat si cu
intentie indirecta.
Ne uitam la celelalte ipoteze, in afara de constrangere – punerea victimei in
imposibilitate de a se apara/de a-si exprima consimtamantul si profitarea de aceasta situatie
=> daca autorul profita de intoxicatia/somnul/lesinul victimei, intotdeauna daca am admite
numai intentia directa, el s-ar putea, ar putea invoca ideea ca nu a urmarit sa lezeze
integritatea sexuala a persoanei respective si ar putea dovedi aceasta, in absenta unei riposte a
victimei; daca admitem si posibilitatea intentiei indirecte, argumentele lui pot fi rasturnate cu
ideea ca nu ai urmarit, dar ai acceptat.
Forme: se consuma odata cu actul de penetrare (care nu trebuie sa se consume).
Tentativa e posibila si se sanctioneaza (ea exista din momentul violentelor sau actelor pentru
penetrare, care nu are loc).
(4) A doua agravata: diferenta pe urmarea imediata (rezultatul mai grav, neurmarit si
neacceptat de faptuitor – decesul victimei) => infractiune praeterintentionata
(atentie: faptuitorul trebuie sa fie in culpa cu privire la rezultatul mai grav, ca daca
prevede si accepta sau nu accepta, din greseala, am concurs intre omor calificat si
viol/tentativa la viol).
Tentativa: la primele 3 alineate se pedepseste. La (4) nu mai e reluata ideea, pentru ca e
text in partea generala, art. 36 (3), cand tentativa se sanctioneaza ca o infractiune consumata.
09.12.2014
Curs X Penalicesc, Cioclei
Elementul material e dat de actul de natura sexuala, oricare altul decat cel de la viol
Act de agresiune sexuala=orice act ce are legatura direct sau indirect cu organele
genitale si/sau cu activitatile acestora, DAR alt act decat cel ce ar putea intra la elementul
material al violului – raportul sexual, act sexual anal sau oral; orice alte acte de penetrare
vaginala sau anala
La acest element material se ataseaza conditiile esentiale (ca la viol) – fie prin
constrangere; punere in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa; profitand de
imposibilitatea de a-si exprima consimtamantul sau de a se apara.
O fapta mai grava nu poate fi absorbita de o fapta mai putin grava => agresiunea nu
absoarbe violul
Singura diferenta intre viol si act sexual cu un minor dpdv obiectiv e data de lipsa
conditiei atasate elementului material in cazul actului sexual cu un minor
(constrangerea/punerea victimei in imposibilitate etc.). In alte cuvinte, aici e vorba de un at
voluntar, cu acordul minorului (ca elementul material e la fel ca la viol – penetrare, raport
sexual, act sexual oral sau anal).
Variante
(1) tip: subiect pasiv – minorul intre 13 si 15 ani
(2) agravata: subiect pasiv – minorul sub 13 ani (dar pana cat? Coboram in limitele
„bunului-simt” si ale logicii elementare; daca varsta e prea mica, o sa am viol,
pentru ca varsta prea frageda nu permite un consimtamant valabil; conteaza gradul
de dezvoltare psiho-fizica a persoanei, ca sa vedem daca nu exista deloc
consimtamantul – viol sau daca exista, dar e diminuat2 – caz in care avem doar un
act sexual cu un minor)
(3) asimilata celei agravate: subiect pasiv – intre 13 si 18 ani (urca peste 15 ani),
doar in conditiile in care exista o relatie de autoritate asupra victimei
(4) agravata 2: subiect pasiv – minor, dar
a) minorul e ruda in linie directa, frate/sora: doar in modalitatea raportului sexual – aici
absoarbe incestul; daca se realizeaza celelalte acte sexuale (penetrare orala, vaginala)
– nu am absorbtia incestului pentru ca incestul se realizeaza doar prin raport sexual
b) minorul se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptasului
c) fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice
(5) cauza de nepedepsire: ipotezele in care diferenta de varsta intre partenerii actului
sexual nu depaseste 3 ani (fapta minorului nu se pedepseste, dar daca am o
persoana majora care instiga sau e complice, acea persoana va fi pedepsita)
Variante
(1) Tip: dpdv al laturii obiective, avem doua modalitati ale elementului material:
a) Comiterea unui act de natura sexuala, altul decat cel de la 220 – act sexual cu
minor – aici nu mai am conditia atasata a constrangerii, ca as avea agresiuni
sexuale (se exclude actul de penetrare, la fel ca la agresiunea sexuala, cu diferenta
mai sus precizeaza)
2
Asta e si ratiunea pentru care se incrimineaza fapta asta, logic prezumandu-se ca minorul, desi are
discernamant, el e redus si mai usor influentabil
b) Determinarea minorului sa suporte/efectueze un astfel de act – ceea ce
echivaleaaza cu o instigare la acte de antura sexuala pe care sa le realizeze sau se
lae fsufere minorul (subiectul activ nu e cel ce in mod direct are contactul sexual,
ca am avea prima modalitate; subiectul activ e cel ce il impinge pe minor in gla un
contact sexual cu alta persoana )
(2) Agravata
a) Minorul e ruda in linie directa, frate/sora – niciodata varianta aceasta de la a)
nu va absorbi incestul pentru ca nu vom avea incest, pentru ca el presupune
numai raport sexual si la varianta asta nu avem raport sexual
b) Si c) sunt la fel ca la varianta agravata de la viol
(3) Varianta speciala – actul sexual de orice natura, savarsit de un major in prezenta
unui minor (minorul e spectator, numaiș oricum, trebuie sa fie diferenta de 3 aniș
actul sexual poate fi de orice natura intre cele doua persoane; totusi, poate si una
din cele 2 persoane sa fie minor – caz in care am si o alta infractiune – act sexual
cu un minor => in sarcina majorului adult se va retine un concurs)
-aici avem acte sexuale de penetrare ale violului + actele de natura sexuala specifice
agresiunii sexuale
Subiectii infractiunii: activ – persoana majora, din start (protectia trebuie oferita vis-
a-vis de o persoana ce are un plus de maturitate, ca la coruperea sexuala a minorilor; nu se
protejeaza un minor fata de un alt minor cu varsta apropiata, dar mai mare)
pasiv – minorul ce nu a implinit 13 ani
Elementul material: actiune – propunerea de intalniri de catre major adresata
minorului (ea se poate face direct sau indirect).
In incriminarea noastra, legiuitorul a lasat deschisa si calea racolarii directe (au fost
cazuri in care persoanele majore in mod direct, nu doar prin internet, au racolat minori –
iesirea din scoli, de la antrenamente, de la locurile de joaca, din parcuri, de la gogoserii si
patiserii, shaormerii) => sfera trebuie extinsa.
Conditie atasata laturii obiective: notiune inselatoare, „scopul”, care ar duce cu
gandul catre latura subiectiva; de fapt, e vorba de o conditie a laturii obiective, adica
propunerea de intalnire sa fie insotita de detalii explicite in legatura cu ce urmeaza a se
intampla, adica fie un act sexual cu minorul (220), fie o corupere sexuala (221), in acest sens
spunem ca scopul e o conditie a laturii obiective.
Daca nu exista aceasta prezentare detaliata nu am infractiune. Nu doar in mintea
faptuitorului trebuie sa rezulte scopul, ci si in manifestarile obiective (sigur, subliminal,
indirect, dar „dovedibil”). Scopul nu califica intentia, nu antreneaza intentie directa => fapta
se poate comite atat cu intentie directa, cat si cu intentie indirecta.
6. Hartuirea sexuala (sedes materiae: art. 223, fostul 203 indice 1 al VCP, dar
corespondenta se limiteaza la denumirea marginala, ca textul a fost total reformulat
=> nici aici nu avem situatii tranzitorii, ca practic avem o noua infractiune)
3
Valerian zice ca doua acte sunt suficiente pentru a rezulta o infractiune de obicei. Motivul e ca la momentul
respectiv, al vechiului cod, altfel erau reglementate infractiunile de obicei – cel putin 3 acte – era vorba de o
cerinta a repetarii, a duratei indelungate.
-locuinte vremelnice: cort, camere de camin, rulota
-incapere: spatiul in care o persoana locuieste (inclusiv camera de la hotel, asigurandu-
se protectie inclusiv contra proprietarului, care nu are voie oricum sa patrunda in acea camera)
-dependinta: prelungire, anexa a spatiului de locuit
-loc imprejmuit: gradina din jurul casei, cata vreme e delimitata prin gard de protectie
Latura obiectiva
-elementul material: actiune (patrunderea fara drept in „domiciliu”) sau inactiune
(refuzul de a parasi „domiciliul” la cererea unei persoane).
Exista o conditie generala ce se ataseaza elementului material (valabila atat
actiunii, cat si inactiunii): acestea sa se faca fara drept, adica sa nu fie o situatie care sa
permita in mod legal patrunderea in domiciliu sau ramanerea acolo (pompierul ce stinge un
incendiu).
Conditii speciale
-la actiune: patrunderea fara drept trebuie sa se faca fara consimtamantul persoanei
vatamate
-la inactiune: refuzul trebuie sa intervina in urma unei cereri exprese a persoanei care
domiciliaza sau foloseste spatiul respectiv (nu e nevoie sa fie proprietarul! – ex.: bona,
servitoarea poate sa impuna unei persoane care a venit fara drept sa plece din casa
proprietarilor care au angajat-o, care sunt plecati la acel moment in oras)
16.12.2014
Curs XI Penalicesc, Cioclei
Last tango, then Christmas
Somnul ratiunii naste monstri
Precedentul legislativ
Pe vechiul cod aveam 2 titluri ce protejau patrimoniul – titlul III (infractiuni contra
avutului personal) si titlul IV (infractiuni contra avutului obstesc).
In noul cod penal se revine la o impartire pe capitole a acestui titlu (titlul III nu aveau
capitole, fara o alta structura). Codul din 2009 revine la impartirea din 1936 (Codul Carol II),
sistem care era avut in vedere si dupa intrarea in vigoare a codului 1968.
Acest titlu cuprinde 5 capitole
(1) furtul; (2) pirateria si talharia; (3) infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea
increderii; (4) fraude comise prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice; (5)
distrugerea si tulberarea de posesie
*Diferente: tainuirea a trecut la titlul de infractiuni contra justitiei; delapidarea a
trecut la titlul de infractiuni de serviciu
Capitolul 1 – Furtul
Are in structura 3 infractiuni – (i) furtul; (ii) furtul calificat; (iii) furtul in scop de
folosinta (fosta varianta a furtului simplu pe vechiul cod) si 5 articole – pe langa cele 3, (iv)
plangerea prealabila si impacarea; (v) sanctionarea tentativei
Unul din scopurile reasezarii
Obiect juridic=relatiile privind posesia sau detentia unui bun; mai concret, se
protejeaza stapanirea de fapt a bunului (deci nu neaparat proprietatea).
*Categorii atipice: bunuri mobile sunt si energia de orice fel, undele etc. + bunuri
mobile prin anticipatie (fructe).
**Bunurile imobile prin natura lor sunt definite la fel ca pe vechiul cod, DAR
problema e aceea a bunurilor care raman (materialele de constructie scoase din imobil;
instalatiile de la un imobil – scoase si depozitate pentru a fi repuse dupa reparatii) sau devin
imobile (aduse pentru a fi incorporate – instalatii electrice, geamuri, usi – odata puse langa
casa si au acea destinatie, ele sunt socotite bunuri imobile).
***Problema accesiunii
Toate aceste bunuri POT constitui obiect material al furtului, pentru ca:
-ele de fapt sunt bunuri mobile prin natura lor, doar printr-o fictiune sunt considerate
imobile
-acest caracter se justifica in raporturile civile, dar care nu se impun in legatura cu cele
penale
-dreptul penal opereaza cu notiuni autonome; nu trebuie sa fie identitate intre notiunea
de bun imobil din civil cu cea din penal
-ar fi vid legislativ, faptele nu ar fi infractiuni (argument de politica represiva)
-vechea doctrina, indiferent de denumire, considera aceste bunuri ca facand obiect
material al infractiunii de furt
Poate fi orice inscris (nu neaparat cu valoare patrimoniala, ci utile patrimoniului celui
ce le poseda) sau energie (care trebuie sa aiba o valoare economica (energia electrica)/
Pasiv
Pluralitatea de subiecti pasivi nu duce la pluralitatea de infractiuni, in masura in care
sustragerile au loc cu aceeasi ocazie (Grigore se duce la Maricica si fura 10 lucruri din casa ei,
dar 4 erau ale ei, 5 ale sotului si 1 al copilului => am o singura deposedare, caci posesiile nu
sunt individualizate).
Continut constitutiv
a) Latura obiectiva
Urmare imediata=schimbarea starii de fapt a bunului prin scoaterea acestuia din sfera
de stapanire a victimei, ceea ce o face pe aceasta sa nu mai poata dispuna de/se mai poata
folosi de bun.
De regula, aceasta schimbare a starii de fapt duce la o paguba (echivalentul valorii
bunului). Numai ca, uneori, paguba poate fi nesemnificativa: daca un angajat ia un bun de la
persoana juridica unde lucra, dar il ascunde in aceeasi incinta – acolo tot furt e, desi paguba e
practic inexistenta sau redusa, daca avem in vedere ca persoana juridica (societatea) avea mii
de alte bunuri la dispozitie
=> la furt e mult sa zic ca urmarea imediata e o paguba (spre deosebire de inselaciune,
unde e nevoie neaparat de paguba).
06.01.2015
Curs XII Penalicesc, Cioclei
Din vechiul 209 au disparut cateva elemente circumstantiale: fapta comisa de 2 sau
mai multe persoane impreuna (pentru ca legiuitorul a considerat, ca si in alte cazuri, ca acest
element circumstantial poate fi suplinit de art 77 din partea generala, asa ca nu se justifica o
dubla „prevedere” a lui), dar au aparut in plus 2 elemente noi: (1) lit e si (2) lit b.
Pe (1):
In opinia lui Cioclei, trebuie sa aplicam principiul realitatii, DAR acest criteriu
trebuie aplicat si cu cel al realitatii => in concret avem in vedere relatiile sociale, cutumele,
adica trebuie sa avem in vedere ratiunea textului, de ce e mai grav furtul in timpul noptii?
Pentru ca te strecori mai usor, ai sanse mai mari sa pleci fara sa fii prins, subiectul pasiv pe
timpul noptii poate dorm sau se relaxeaza, activitatile sunt diminuate, nici paza bunurilor pe
timpul noptii nu mai e aceeasi din partea autoritatilor si nici a posesorilor. Daca aceste ratiuni
se impletesc cu criteriul realitatii atunci da, daca nu, nu.
=> ex.1: daca se fura dintr-un bar pe timpul noptii vom retine furt calificat
=> ex.2, in antiteza: daca la ora 2 noaptea insa se comite fapta la o petrecere, intr-un
spatiu comercial, in locuri in care in mod normal se desfasoara activitati si e puternic luminat,
nefiind indeplinite ratiunile pentru care a fost stabilit elementul circumstantial, nu va fi
calificat.
d) fapta comisa prin efractie, escaladare, folosirea fara drept a unei chei
adevarate ori a unei chei mincinoase (element circumstantial cu multe ipoteze distincte).
=> Efractia = inlaturarea violenta a unui obstacol care se interpune intre autor si bunul
pe care intentioneaza sa il sustraga (spargerea unui zid, distrugerea unui gard, spargerea unui
geam, distrugerea unei incuietori de orice fel et alia).
NB: Nu va fi efractie in momentul in care lucrul inlaturat nu are destinatia de a
proteja bunul, ci de a-l face functional (furtul unui aparat dintr-un autoturism prin ruperea
firelor care faceau aparatul sa functioneze – casetofon; contactori de sticla care sustin
cablurile electrice de pe stalpii de inalta tensiune)!!!
=> Escaladarea = depasirea printr-o cale anormala a unui obstacol care se interpune
intre faptuitor si bun (o catarare). Nu e escaladare cand te urci pe stalp sa furi cabluri.
Depasirea obstacolului trebuie sa se faca spre a ajunge la bunul respectiv, IAR NU pentru ca
autorul sa-si gaseasca scaparea.
Ex1: daca Grigore se catara pe o fereastra si intra printr-o fereastra sa fure se va retine
furt prin escaladare, dar daca a intrat normal pe usa si intre timp este prins si sare pe fereastra
sa scape nu mai e furt prin escaladare.
Ex2: daca Grigore sapa „pe supt” un gard o groapa (ca un tunel) prin care sa se
strecoare ca sa fure inul si canepa din curtea Maricicai, sau capra ei, atunci nu se retine
varianta calificata a escaladarii (pentru ca e nevoie de o urcare, nu de o strecurare pe
dedesubt) – e si o speta in caietul de seminar asa – desi ar trebui sa se retina, in opinia lui
Cioclei, pentru ca e de bun-simt sa consideri la fel de periculos (daca nu chiar mai!) un
infractor care depaseste obstacolul „pe dedesubt” ca unul care il depaseste „pe deasupra”.
=> Folosirea fara drept a unei chei adevarate = cheia originala a mecanismului de
inchidere (care poate fi in exemplar unic sau in mai multe o cheie adevarata este orice alta
cheie , copie , care se face pe drept ( proprietarul unui apartament isi multiplica cheia de la
usa ) . Nu va fi furt prin flosirea unei chei adevarate fapta celui care i-a fost acordata cheia in
alte imprejurari .
=> Folosirea unei chei mincinoase = orice intrument cu ajutorul caruia se poate
deschide o incuietoare (pornind de la o cheie contrafacuta in mod rudimentar, pana la o bucata
de sarma). Aici, conditia fara drept e inclusa in caracterul fraudulos al mecanismului
respectiv.
In varianta vechiului text, Cioclei considera ca era concurs. Pentru a clarifica asta,
legiuitorul a introdus un nou element circumstantiat – „prin violare de domiciliu sau sediu
profesional” – legiuitorul a dat dreptate tezei concursului, pentru ca altfel nu ar fi trebuit sa
introduca elementul acesta daca nu ar fi fost concurs, iar o a doua consecinta este ca in acest
moment putem avea un furt calificat atat prin efractie, cat si prin violare de domiciliu si va fi o
singura infractiune de furt; se vor retine ambele elemente.
Daca Grigore sparge o usa si intra fara drept la maricica in casa si fura ceva avem
furt calificat prin efractie si violare de domiciliu .
Daca Grigore merge si intra pe usa deschisa (neincuiata) vom avea un furt calificat
prin violare de domiciliu.
S-a pus problema ce se intampla cand autorul nu scoate din functiune, ci doar
neutralizeaza sistemul (acopera o camera de supraveghere cu un obiect). Aici s-a emis
opinia ca in acest caz nu avem de-a face cu o scoatere din functiune si nu ar trebui sa se
retina elementul circumstantial al furtului calificat. Ratiune: pe buna dreptate, acest
element circumstantial a fost introdus pentru acele infractiuni savarsite cu o anumita
inteligenta si cu profesionalism de catre autor. S-ar putea sustine ca si prin acest procedeu am
avea o scoatere din functiune a sistemului, dar nu atat de grava (gravitatea se identifica in
dibacia infractorului, care e mult mai periculos pentru ca stie cum sa „dezamorseze”, sa faca
ineficace acele sisteme de aparare, putand patrunde mai usor in incintele respective si
reprezentand o amenintare mai mare la adresa patrimoniului persoanei – sa nu uitam de unde
am plecat, suntem in marele titlu al „infractiunilor contra patrimoniului”).
Pe (2):
Pe (3):
3. Furtul in scop de folosinta [ sedes materiae: art. 230 – partial fostul 208, pe
(1)]
Aici, in principiu, ceea ce face diferenta intre un furt normal si cel de folosinta este pe
de o parte obiectul material, dar nu atat obiectul, cat scopul cu care se realizeaza fapta.
Varianta tip
Se face referire la furtul unui vehicul care, spre deosebire de furtul normal \, este
folosit pe nedrept. Luarea (elementul material) se face in scopul folosirii pe nedrept, nu al
insusirii. Textul a fost criticat pentru ca daca am spus furtul, se prezuma ca am spus tot ce e in
legatura cu furt – luarea unui bun mobil din posesia altuia in scopul insusirii pe nedrept, si
atunci luarea insusirii in scopul folosirii este cam paradoxal.
Speta: Grigore ii ia masina Maricicai din fata blocului, merge la mare si apoi o lasa in
fata blocului. Se realizeaza acest scop in momentul si in masura in care bunul e readus sau
intr -o zona unde aceasta sa-l poata gasi, altfel nu exista in jurisprudenta alte ipoteze in care sa
se gaseasca bunul la faptuitor si sa se mearga pe ideea ca ar fi de gand sa-l restituie si sa se
dea credit unei astfel de aparari.
Ratiune: pedeapsa e atenuata (furtul in scop de folosinta fiind per se o forma atenuata
a infractiunilor de furt, respectiv furt calificat, in sensul ca pedepsele se reduc cu o treime),
pentru ca e mai putin periculos cel care ia din posesia/detentia altuia un bun, se foloseste pe
nedrept de el, DAR are de gand sa il returneze, deci doar se foloseste, nu si-l aproprie.
Varianta asimilata
Se refera la folosirea pe nedrept al unui terminal de comunicatii al altuia sau folosirea
unui terminal raportat ilegal la o retea. Aceasta varianta e conditionata de producerea unei
pagube. In principiu, spetele s-au referit la sustragerea de impulsuri telefonice, adica Grigore
se duce la Maricica si vorbea de 3000 de euro la telefon. La vremea respectiva, pe VCP, toate
incadrarile au mers pe furt normal, in ideea ca e vorba de furt de energie, ceea ce era artificial
=> pentru ca au existat discutii cu privire la aceste calificari si pentru ca aceasta incadrare era
fortata, s-a introdus aceasta varianta asimilata (se acopera si un vid legislativ).
NB: Ea se refera insa nu numai la aceste ipoteze, cu folosirea unui telefon sau
conectarea la reteaua de telefonie, CI la tot ce inseamna sistem de comunicare.
In principiu, trebuie sa existe o paguba, dar ce fel de paguba? Se poate intampla sa
vorbesc la telefon sau sa descarc ceva de pe internet si sa plateasca victima mai mult. Paguba
se poate realiza si in felul urmator: Maricica are 200 de minute, ea a vorbit de 150 si eu
vorbesc de 50 de minute, ea a platit acele 200 de minute, dar paguba poate fi doar prin
folosirea acelor 50 de minut (sanctiunea se va aplica proportional, va fi individualizata
corespunzator). Legat de accesul la internet – exista abonament cu trafic, care, depasit, poate
produce o paguba.
Art. 231 Plangerea prealabila si impacarea (sedes materiae: art. 231 – partial
vechiul art 210 VCP).
In proiectul de cod se pusese direct pentru furt si furt calificat plangere prealabila si in
Parlament nu a rezistat si au scos plangerea prealabila. In legea de aplicare s-a reintrodus sub
aceasta forma impacarea partilor.
(1) furtul savarsit intre membrii de familie se referea in VCP intre soti si rude
apropiate; acea trimitere a fost inlocuita cu notiunea de membru de familie (art 177), ce are o
sfera mai larga (opereaza pana la verii de gradul I, DAR nu se aplica afinilor, adica sotiei
fratelui/sotului surorii, deci cumnatilor, nici parintilor sotului/sotiei, deci socrilor).
furtul savarsit de cel care locuieste cu persoana vatamata: persoanele care locuiesc
impreuna (177 lit c) sunt persoane care au aceleasi drepturi si obligatii, care sunt pe picior de
egalitate si nu conteaza care de la care fura. Daca Grigore si Maricica au camere separate in
acelasi apartament si Grigore fura de la Maricica nu se mai considera ca intra in aceasta sfera.
furtul savarsit de cel care este gazduit de persoana vatamata – aici e vorba de alta
natura a relatiei; este tolerarea unei persoane si e nevoie de plangere prealabila, DAR daca
gazduitorul fura de la gazduit nu e nevoie de plangere prealabila!!!
12.01.2015, recuperare
Curs XIII Penalicesc Cioclei
1. Talharia (sedes materiae: art. 233 – corespondent art. 211 (1) – varianta tip a
vechiului cod; singura modificare esentiala este din punct de vedere al sanctiunilor: aici avem
2-7 ani; atunci aveam pedeapsa maxima de 18 ani)
*In doctrina exista si opinia conform careia obiect material secundar poate fi si un bun,
deoarece infractiunea se poate comite si prin violente asupra bunurilor; E GRESIT. E adevarat
ca talharia se poate realiza si prin violente asupra unor obiecte, bunuri, DAR in acea situatie
violentele acestea, ca sa reprezinte continutul infractiunii, trebuie sa fie violente de natura a
constitui o amenintare (deci o violenta fizica) si,prin aceasta, sa devina fapta talharie.
Din moment ce avem si violente psihice (amenintare), obiectul juridic il reprezinta
libertatea psihica a persoanei, imprejurare in care nu am obiect material
=> Nu putem vorbi de obiect material secundar asupra bunurilor (pentru ca ceea ce se
protejeaza nu e integritatea bunului – am avea distrugere, cel mult – ci integritatea persoanei
Subiectii:
Activ – necircumstantiat. Participatia e posibila sub toate formele. Pe vechiul cod nu
puteam avea participatie in coautorat pe forma tipica (pentru ca ar fi fost forma agravata –
„fapta comisa de doua sau mai multe persoane”). Acum, coautoratul e posibil la forma tipica.
Daca sunt trei sau mai multe persoane, aplicam agravanta generala (art. 70 si ceva ).
La coautorat trebuie ca toti participantii sa savarseasca actiuni care s intre in tiparul
elementului material, fie de la furt (luarea), fie de la violente (psihice sau fizice), in sens
general – altfel pot avea instigare/complicitate, dar nu coautorat.
Pasiv – tot necircumstantiat.
El poate fi si persoana asupra careia se exercita violentele, si persoana furata.
TOTUSI, nu e obligatoriu => avem deposedare (de la furt) contra lui X, dar violente (de la
violente, amenintari) contra lui Y.
Ex.: Grigore se duce sa o fure pe Maricica; Misu, un vecin, il vede si striga; ca sa
scape, Grigore ii da in cap lui Misu => Grigore a savarsit o singura infractiune de talharie (nu
conteaza ca nu e identitate intre persoana „furata” si persoana „amenintata/violentata”).
Continutul constitutiv
Latura obiectiva – caracter complex
-element material principal coincide cu elementul material al infractiunii principale
ce intra in complexitate (deci, ca la furt), adica luarea bunului, in intelesul de la furt
(deposedare si imposedare: scoaterea din sfera de stapanire a posesorului si trecerea in
stapanirea autorului)
De regula, talharia absoarbe lipsirea de libertate. Totusi, avem situatii in care lipsirea
de libertate se prelungeste mai mult decat e neesar pentru a se consuma talharia, caz in care nu
se mai absoarbe nimic, avand concurs intre talharie si lipsirea de libertate.
NB!!! Speta discutabila: faptasii au intrat in casa victimei, au furat-o, apoi au fugit; au
lasat-o totusi ferecata, legata; ce avem? Doar talharie sau si lipsire de libertate? S-a mers pe
ideea ca avem concurs, pentru ca lipsirea de libertate depasea talharia (ceea ce era neesar
deposedarii), s-a extins dincolo de realitatea/necesitatea talhariei.
Solutia e pe muchie, pentru ca la talharie, elementul material secundar (violentele) se
poate realiza nu doar inainte, ci si dupa comiterea furtului (ca sa scape faptasul), asa ce se
poate sustine la fel de bine ca aceasta actiune de blocare a victimei se regaseste in modalitatea
de realizare a elementului material secundar al talhariei (caz in care nu am mai avea concurs).
In mod frecvent, s-a spus ca aici avem de-a face cu o talharie, pentru ca actiunea de
smulgere violenta, in prezenta si reprezentarea persoanei vatamate, creeaza o stare de
amenintare, asa incat avem o talharie (elementul material secundar se realizeaza in varianta
amenintarii – fara loviri).
In acelasi fel, dar in mod exagerat, practica judiciara incadra urmatoarea imprejurare:
sustragerea caciulilor de blana fix de pe capul victimei (era deja o moda inainte de `89, la
urcarea in autobuz, in bulucul creat). Dupa `89, incadrarea a fost de furt, in mod corect,
pentru ca ori de cate ori avem un contact firav al persoanei cu bunul, luarea – chiar
violenta, dar prin surprindere (victima nu poate reactiona si percepe actiunea) – nu da
talharie, ci furt.
2. Ipoteza in care exista mai multe acte materiale specifice furtului si/sau
mai multi subiecti pasivi ai violentelor exercitate
Exemplu: Grigore intra in casa Maricicai si ia de acolo poseta ei, pantalonii sotului ei,
cartile fiului lor; fuge cu ele, dar se intalneste cu un vecin. Se bate cu el – o singura talharie.
2.2. Exista o singura fapta de sustragere, de furt, dar mai multi subiecti pasivi
ai violentelor => avem tot o singura infractiune de talharie, deoarece unitatea
sau pluralitatea de infractiuni se judeca in functie de unitatea sau pluralitatea
faptei principale care intra in complexitate (adica a furtului); nu ma intereseaza
ca am 20 de victime ale violentei, dar daca am un singur furt, am o singura talharie
=> O singura talharie cand exista o singura infractiune de furt, desi sunt fapte multiple
de sustragere si mai multi subiecti pasivi ai violentelor
2.3. Exista mai multe acte specifice furtului, caracterizate prin deposedari
diferite si mai multi subiecti pasivi ai violentelor => am mai multe infractiuni
de talharie (atatea cate deposedari au existat)
Exemplu: golanii de cartier ce sunt in fata scolii, cu cutitul in mana; sunt 10 elevi; ii
opresc si le spun – „ce ai in ghiozdan, da-mi!” => aici am atatea talharii cate deposedari am –
am mai multe furturi, pentru ca am mai multe posesii individualizate, DAR tot nu ma
intereseaza ale cui sunt bunurile (deci cate patrimonii sunt lezate).
2. Talharia calificata (sedes materiae: art. 234): spre deosebie de codul anterior,
apare aceasta talharie separat de talharia in forma tip; merg pas in pas cu furt (daca avem furt,
in varianta simpla, apoi furt calificat, tot asa trebuie sa avem si talharie, in varianta simpla,
apoi talharie calificata).
Reluare partiala a elementelor circumstantiale de la furtul calificat + circumstanta
agravanta noua, cea care rezulta din raportare la furtul calificat pe (3). Aici, noul cod
suplineste o carenta a vechiului cod, care, la variantele agravate ale talhariei, nu mai prevedea
furtul de petrol si alte substante „asimilate”.
Si aici avem o diferenta majora fata de vechiul cod in ce priveste regimul sanctionator
(legea noua e lex mitior, prevazand limite reduse de pedeapsa).
Pe (1)
a) Prin folosirea unor arme, substante explozive, narcotice sau paralizante (ca la
furt, doar ca acolo e vorba doar de folosirea unor arme)
La furt ziceam doar ca e o vorba de o arma, nu de ceva asimilat.
Aici e vorba de folosirea => intra si folosirea unor obiecte, la exercitarea violentelor,
care devin arme dpdv penal, dar care privite ca atare nu sunt arme (daca vine cu un ciocan sau
cu o maciuca Grigore si ameninta victima se considera ca a savarsit o talharie calificata).
Celelalte substante presupun o pozitie de superioritate a faptasului
f) Prin violare de domiciliu sau de sediu profesional (a fost un RIL care incerca sa
desluseasca raporturile dintre talharie si violarea asta de domiciliu/sediu
profesional; ca sa nu fie concurs, acum in noul cod avem expres prevazuta
absorbtia violarii in infractiunea, deja complexa, a talhariei, rezultand o infractiune
„de doua ori complexa”; acel RIL nu mai are acum efecte)
Pe (3) ipoteza vatamarii corporale: in masura in care violentele duc la vreo consecinta
de la 194 (infirmitate, avort etc.) sau la mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale, voi avea
varianta agravata a talhariei calificate => per a contrario, 193 lovirea si alte violente se
absorb in talharia in varianta tip, simpla, dupa cum si amenintarea si lipsirea de libertate se
absorb natural in talharia simpla. DACA TOTUSI am consecinte mai grave ale loviri si ale
violentelor (de la 194), abia atunci am o varianta agravata a talhariei calificate.
13.01.2015
Curs XIV Penalicesc, Cioclei
-subiectul pasiv este persoana fizica sau juridica in stapanirea careia se afla bunul inainte
de a-l incredinta faptuitorului.
Continut constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material se poate realiza atat prin actiune, cat si prin inactiune, in cele 4
modalitati concrete indicate de legiuitor
=> pentru actiune avem insusire, dispunere si folosire;
=> pentru inactiune avem refuzul de a restitui bunul.
La actiune
Prin insusire intelegem stapanirea bunului ca si cum ai fi proprietar, avand, in afara de
corpus (stapanirea materiala) si animus (intentia de
Prin dispunere intelegem ce intelegem si in civil, adicatelea efectuarea de acte de dispozitie
cu referire la bun (vanzarea, transformarea, instrainarea, constituirea de garantii reale etc).
Prin folosire (modalitate noua) intelegem utilizarea bunului in scop propriu (ex.: Grigore
lasa masina in service, iar un lucrator merge cu masina acestuia, folosind-o).
Fapta, in modalitatea folosirii, se poate referi la 2 ipoteze: (I) bunul e lasat in depozit, fara
posibilitatea de a fi folosit SAU (II) e lasat pentru o anumita folosinta, faptuitorul utilizandu-l
pentru o alta (iti dau un bun sa cureti mesele si tu cureti cu el podeaua).
La inactiune
Prin refuzul de a restitui bunul este o varianta omisiva care se realizeaza numai in
momentul si in masura in care exista o cerere ferma de inapoiere a bunului. Simpla ajungere
la termen al conventiei NU semnifica realizarea infractiunii.
3. Bancruta simpla (sedes marteriae: art. 240, cu corespondent in art. 143 al legii
85/2014)
Atentie: alin(3) se refera la fapta comisa cu intentie directa [„in scopul obtinerii(...)”].
Obiectul juridic: cel comun pentru capitol, asemanator cu cel de la abuz de incredere
(relatiile de corectitudine si incredere in raporturile patrimoniale).
Obiectul material: avem un specific, in sensul ca obiect material poate fi si bunul
mobil, cat si bunul imobil. In cele mai multe cazuri, desi nu obligatoriu, obiectul material este
reprezentat de o universalitate de bunuri, adica o fractiune sau chiar un patrimoniu intreg
=> speta din culegere cu oile – cum facem diferenta intre abuzul de incredere si
gestiunea frauduloasa? La gestiune e nevoie de o pluralitate de bunuri date in administrare,
in „gestiune” infractorului, asa cum reiese si din art. 242 (1) „cu ocazia administrarii sau
conservarii bunurilor”, in antiteza cu art. 238 (1) „insusirea, dispunerea sau folosirea, pe
nedrept, a unui bun”.
Subiectii infractiunii
-subiectul activ este circumstantiat: persoana care administreaza sau conserva anumite
bunuri.
Participatia penala este posibila in toate formele. Coautoratul este posibil numai in
masura in care toti coautorii au atributii de conservare sau administrare. Altfel, avem complice
sau instigator.
-subiectul pasiv, si aici, poate fi o persoana juridica (ex.: firma administrata de o societate
financiar-contabila).
Conservarea este acea situatie de paza si pastrare a caracteristicilor bunului. Bunul este
dat spre pastrare si mentinerea calitatilor sale, spre nedepreciere.
Administrarea are un caracter mai larg, pentru ca, pe langa paza bunului si pastrarea
caracteristicilor, trebuie sa se realizeze si actele de normala punere in valoare, de buna
gospodarire (bunul respectiv sa fie asigurat, sa fie exploatat conform functionalitatii sale).
Continut constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material se poate realiza atat prin actiune, cat si prin inactiune. Actiunile sau
inactiunile sunt aducatoare de pagube.
Modalitatile concrete sunt extrem de diverse si tin de natura bunurilor date spre
administrare sau conservare (ex.: ii este lasata in administrare unei persoane un imobil, care
poate sa cuprinda o casa, o livada => o gestiune frauduloasa prin actiuni poate fi sa tai copacii
nejustificat; => o gestiune frauduloasa prin inactiuni ar fi sa nu platesti curentul, sa nu tai
trandafirii cand trebuia, sa nu uzi pentru cinci saptamani nimic din gradina).
-urmarea imediata consta in existenta unei pagube, fiind o infractiune de rezultat. In lipsa
unei pagube, oricat de rau intentionate ar fi fost actiunile ori inactiunile faptuitorului, nu vom
avea infractiune.
-legatura de cauzalitate trebuie stabilita si dovedita, intrucat paguba trebuie sa rezulte din
actiuni ori inactiuni ale faptuitorului.
Latura subiectiva – vinovatia: intentie directa/indirecta in varianta tip [alin (1), (2)] si
numai cu intentie directa [la alin (3]
Variante
Exista o varianta agravata, la alin (2), fiind vorba de administratorul judiciar ori de
lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentat al acestora. In acest caz, exista o situatie
premisa, anume aflarea in procedura insolventei.
6. Insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor (sedes materiae:
art. 243)
Varianta asimilata de la alin (2) adauga posibilitatea ca bunul sa ajunga in mod fortuit in
posesia faptuitorului.
Obiectul material nu poate fi decat un bun mobil, intrucat numai acesta poate fi
pierdut si gasit.
Subiectii infractiunii
Nici subiectul pasiv, nici subiectul activ nu este circumstantiat.
b) *in mod exceptional, chiar observa aceasta pierdere, dar nu o poate impiedica (Maricicai i-
a picat portofelul de la geam, fuge sa il ia, dar intre timp vine Grigore si vede portofelul, fara
sa vada de unde a picat si il ia). NB: Daca el vedea de unde a cazut, e furt.
-la varianta asimilata (2), de ajungerea din eroare ori fortuita la faptuitor (cade bunul
mobil de pe un pod fix pe masina trecand pe dedesubt).
Ajungerea din eroare cuprinde 2 ipoteze:
a) O remitere din eroare: dubla eroare – eroare atat din partea celui care remite, cat si din
partea celui care primeste. (Maricica ii da un plic lui Misu, iar cand acesta il deschide
ulterior, vede ca, de fapt, nu era pentru el)
b) Faptuitorul insusi sa ia din eroare un bun dintr-un anumit loc (Grigore, neatent, ia haina
altuia de la garderoba)
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-element material poate consta intr-o inactiune sau intr-o actiune.
Inselaciunea in contracte si prin cecuri ramane incriminata prin varianta tip, legiuitorul
neconsiderand ca ar fi nevoie de o varianta speciala.
Subiectii infractiunii
-subiectul activ este necircumstantiat (poate fi o persoana fizica/juridica). Participatia
este posibila in toate formele.
-subiectul pasiv este necircumstantiat (putand fi o persoana fizica/juridica).
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material consta in inducerea in eroare, adica o prezentare deformata a realitatii
si care se poate realiza in 2 modalitati concrete: (i) prin prezentarea ca adevarata a unei fapte
mincinoasa ori (ii) prezentarea ca mincinoasa a unei fapte adevarate.
-urmarea imediata consta intr-o paguba; este o infractiune de rezultat. Daca nu exista
paguba, nu avem inselaciune sub nicio forma.
-legatura de cauzalitate trebuie stabilita si probata.
Variante: avem o varianta agravata in (2), anume inselaciunea realizata prin mijloace
frauduloase. In momentul in care insusi mijlocul fraudulos e infractiune, aceasta nu se
absoarbe, ci vom avea concurs (in general cu infractiuni de fals).
Optima notitia
Infractiunile relative la inselaciunea privind asigurarile, deturnarea licitatiilor publice,
exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile, fraudele comise prin sisteme
informatice si mijloace de plata electronice NU INTRA in materia de examen/licenta,
DAR pentru examen citim noi tulburarea de posesie, distrugerea, distrugerea calificata
si distrugerea din culpa.