MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

ACADEMIA FORŢELOR AERIENE

„HENRI COANDĂ”

ARME ELECTROMAGNETICE ȘI
DISPOZITIVE CU LASER

SISTEME DE CĂUTARE ȘI ATAC DE LA BORDUL

AERONAVELOR

Profesor coordonator:

Col. prof. univ. dr. ing. Marian PEARSICĂ

Autor:

Slt. Alexandru COROIAN

BRAȘOV

2018

1 din 14
Introducere

Forţele armate ale SUA utilizează în prezent lasere la simulatoare pentru

instrucţie, telemetre, dispozitive de iluminare a ţintei şi transmisiuni. Această
listă ar mai putea fi completată şi cu sistemele de contramăsuri laser şi cu armele
laser. Deoarece pe câmpul de luptă se utilizează tot mai multe lasere, creşte din
ce în ce mai mult pericolul de vătămare a ochilor sau de deteriorare a aparaturii
optice. Aproape toate tancurile şi multe avioane şi autovehicule de conducere a
focului artileriei au telemetre laser care pot produce vătămări ochilor neprotejaţi,
până la o distanţă egală cu bătaia armamentului de infanterie. Ceea ce
deosebeşte aceste lasere este lungimea de undă şi puterea de emisie.

Unele exemple de lasere cu diferite lungimi de undă sunt constituite de

telemetrul laser de pe tancul M60A3, care utilizează un laser cu rubin, telemetrul
laser de pe tancul M1, care utilizează un laser cu ytriu, aluminiu YAG (Yttrium
Aluminium Garret) şi sistemul laser multiplu, integrat de angajare a ţintelor
MILES (Multiple Integrated Laser Engagement System) care utilizează un laser
cu arseniură de galiu. Din nefericire, sistemele de protecţie împotriva laserelor
cu o anumită lungime de undă nu sunt eficace şi pentru o altă lungime de undă.

Deşi laserele pot măsura distanţe, pot dirija rachetele spre ţinte, deteriora
aparatura optică şi vătăma ochii, majoritatea pot fi detectate de receptoare pentru
avertizare împotriva laserelor şi blocate de fum, praf, ploaie, ninsoare şi filtre
antilaser. Singurul avertizor de iluminare laser din înzestrarea T.U. ale SUA este
AN/AVR-2, montat pe elicoptere, dar T.U. dispun de sistemul de protecţie a
ochilor împotriva laserului BLEPS (Ballistic Laser Eye Protection System), care
trebuie să fie mereu la îndemâna întregului personal. Sistemul îşi pierde
capacitatea de protecţie dacă este utilizat asociat cu aparatură optică de mărire,
ca, de exemplu, binoclurile. Specialiştii din aviaţie, recunoscând pericolul
laserelor pentru piloţi, au realizat deja o serie de ochelari şi vizoare de protecţie.

2 din 14
1. LDP - LASER Designation Pod - Container de iluminare laser
Telemetrul laser în impulsuri

1.1 Generalități

Metoda se bazează pe determinarea exactă a duratei de propagare a unui puls de

lumină între locul de emisie şi ţintă. A devenit de importanţă practică după
crearea laserilor de mare putere în impuls. Energia emisă poate fi concentrată
într-un fascicul de deschidere foarte mică (de ordinul 10-4 rad) permiţând
telemetrarea chiar pe distanţe astronomice. Datorită frecvenţei ridicate a undelor
electromagnetice din domeniul optic ( 4*1014 Hz) sistemul cu laser va fi
caracterizat de o precizie superioară sistemului radar cu unde centimetrice.
Utilizarea laserului în dispozitivele de telemetrie permite obţinerea unui raport
semnal / zgomot ridicat, datorită benzii spectrale extrem de înguste. Radarul cu
laser este utilizat pentru traiectografia obiectelor mobile îndepărtate: rachete,
sateliţi, baloane, inscripţionarea ţintelor fixe şi mobile.

Schema bloc simplificată a telemetrului în impulsuri

3 din 14
1.2 Funcționarea telemetrului laser în impulsuri

Impulsurile generate au durata 20-30 ns, partea de emisie conţine o bară de rubin
(elementul activ al laserului) pompajul se realizează cu lămpi de xenon (L.X.) cu
funcţionarea în impuls. Ieşirea laserului este colimat cu un sistem telescopic,
care îi micşorează divergenţa, radiaţia reflectată de ţintă este captată de un
sistem optic, trece printr-un filtru interferenţial şi cade apoi pe fotocatodul unui
fotomultiplicator. Cum o parte din ieşirea laserului este aplicat printr-o
fotocelulă direct părţii optice de recepţie, fără să mai parcurgă traseul telemetru -
ţintă-telemetru, constituie semnal de referinţă. După transformarea fotoelectrică,
semnalul de referinţă este amplificat constituind impulsul start pentru trigger,
care deschide etajul de coincidenţă, care începe să lase să treacă către numărător
impulsurile de numărat.

Impulsul luminos reflectat de la ţintă, captat de sistemul optic de recepţie, este

transformat în impuls electric de către fotomultiplicator, este întârziat în timp
faţă de impulsul de referinţă cu Tî necesar parcurgerii distanţei telemetru-ţintă-
telemetru. Acest impuls constituie impulsul ,,stop,, pentru triggerul care
comandă blocarea etajului de coincidenţă, astfel impulsurile (N) nu mai ajung la
numărător. Ştiindu-se numărul de impulsuri N (corespunzătoare întârzierii Tî),
perioada de repetiţie a acestora Tr, viteza de propagare a impulsurilor (c=3*108
m/s) se poate determina distanţa D până la ţintă.

Diagrama semnalelor telemetrului laser în impulsuri

4 din 14
1.3 Comparație telemetru laser – radar

Lasertelemetrul foloseşte radiaţia laser şi un telescop cu scaner la fel cum

RADAR-ul foloseşte emisiile radio şi antenele de recepţie. Norii denşi precum şi
precipitaţiile pot atenua razele laser ale LIDAR-ului. Pe de altă parte însă,
recepţia RADAR-ului se poate constitui din elemente de precipitaţie (de
exemplu ploaia sau ninsoare ce au o viteză de cădere, deci de mişcare). Într-un
mediu (atmosfera în general) curat din punct de vedere optic, percepţiile radar-
ului pot varia de la insecte şi păsări la alte obiecte reflectatoare radio, precum şi
variaţii de umiditate, temperatură şi presiune. Divergenţa razei Laser a LIDAR-
ului este de 2-3 ori mai mică decat cea radio, să zicem de la un radar cu lungime
de unda de 5-10 cm. De exemplu diametrul unei raze laser pentru un singur puls,
la o distanţă de 10 km este doar de 1 m !!!. Această caracteristică permite
eliminarea ambiguităţilor în măsurarea vitezelor fără suspectarea de anumite
erori ce pot surveni la RADAR în condiţii de reflexie marginală sau grade
ridicate de reflexie ale obiectelor reflectatoare.

LDP – este un container de ochire

Folosind un senzor TV şi o rază LASER, direcţionează precis bombele ghidate

laser spre o ţintă selectată . De asemenea, LDP-ul este folosit pentru încadrarea
ţintei şi atacul cu bombe neghidate. Containerul, prin MMRC, transmite o
imagine TV a ţintei către MFCD. Pilotul, folosind imaginea TV ca referinţă,
transmite diferite comenzi pentru a desemna ţinta dorită. De asemenea,
containerul recepţionează de la MMRC date despre ţintă şi date despre poziţia şi
mişcarea avionului.
5 din 14
1.4 Capacitățile sistemului

 Localizează ţintele terestre ziua şi noaptea;

 Dirijează bombele LGB cu o mare acurateţe;

 Dă posibilitatea pilotului de a localiza şi marca ţintele terestre ziua şi noaptea;

 Atacul A/G este incorporat în modurile existente de atac (CCRP şi DTOS);

 În modul NAV containerul LDP dă posibilitatea pilotului de a achiziţiona,

desemna şi marca ţintele terestre;

 În modul A/A containerul LDP se află în STANDBY.

1.5 Compunere

 Camera CCD/FLIR;

 Generatorul laser;

 Blocul de recepţie/căutare a razei laser reflectate;

 Blocul de calcul (calculatorul);

 Blocul de control a temperaturii şi presiunii din interiorul containerului;

 Blocul de control LDP LOS;

 Blocul de măsurare inerţială;

 Blocul de ventilaţie.

2. Sistemul Socat

2.1 Generalități

Denumirea SOCAT provine de la prescurtarea titulaturii care desemnează

principalele caracteristici sau posibilități pe care le oferă noul sistem de avionică
instalat la bordul aeronavei IAR 330 PUMA , astfel SOCAT înseamnă: Sistem
Optoelectronic de Căutare şi luptă Antitanc. Acest sistem de avionică se bazează
pe concepte moderne de avionică integrată și magistrale de comunicare (Databus
MIL-STD 1553B ). Sistemul de navigație, sistemul de comunicații, avionica de

6 din 14
misiune și sistemul de protecție-contramăsuri sunt organizate într-o arhitectură
în jurul calculatorului central HMRC (Elicopter Multi-Role Computer),
schimbul de informații realizându-se prin intermediul a două magistrale, una
pentru partea de navigație și una pentru partea destinată comenzii și
supravegherii sistemului de armament. Această configurație integrează sistemele
de bord într-o rețea computerizată, gestionată de HMRC.

Sistemul de avionică SOCAT conferă elicopterului PUMA următoarele

elemente noi:

- sistem integrat de comandă și control al zborului și al misiunilor de luptă;

- calculator central pentru controlul și comanda sistemelor de bord (HMRC);

- magistrale pentru transferul optim și sub cotrol al datelor între calculatorul

central și spre sistemele de bord, și de la acestea spre calculator;

- stații de comunicare VHF/UHF cu salt de frecvență;

- sistem de navigație INS/GPS (inerțial/poziționare prin satelit) integrat în

componenta EGI;

- dispozitiv electro-optic girostabilizat pentru observarea, identificarea și

ochirea țintelor EOP. Acest dispozitiv include: o cameră video, un sistem de
vizualizare în infraroșu (camera termală), un telemetru laser. Permite
trăgătorului să detecteze, să localizeze, să identifice și să stabilească prioritatea
de foc asupra țintelor. Selectarea țintelor activează sistemele de ghidare a
rachetelor antitanc;

- display-uri multifuncționale pentru pilot și copilot (trăgător) - MFD-uri pe care

se afișează datele de navigație, datele tactice și imagini ale obiectivelor inamice
opținute cu ajutorul EOP-ului, starea armamentului și a sistemelor de bord ;

- display color multifuncțional central MFCD, pe care se afișează harta digitală a

zonei în care se desfășoară misiunea, cu opțiuni de selectare a scării, poziției
aeronavei (în centrul display-ului sau la baza acestuia), situația tactică a
câmpului de luptă și o serie de alte date (relief, obstacole, obiective) care să
permită zborul la nivelul solului (NoE – Nap of the Earth), cu evitarea
obstacolelor și a zonelor inamice;

- casca pilot/copilot MIDASH cu dispozitiv integrat de afișare date, vizualizare

pe timp de noapte și de vizare ținte; informațiile afișate pe aceste vizoare oferind

7 din 14
posibilitatea de reducere la minim a timpului în care pilotul trebuie să privească
planșa de bord. Dispozitivul de vizare a țintelor face posibilă tragerea cu tunul
turelat de bord prin alinierea tunului după linia de vizare a căștii;

- interfața de transfer în calculatorul central a planurilor de zbor și a misiunilor

de luptă (DTS); permite încărcarea în memoria HMRC înainte de decolare a
planurilor de misiune prelucrate în stațiile de la sol, planuri ce pot fi adaptate și
actualizate cu informații culese în timpul zborului, prin intermediul interfețelor
de comandă și control (CIU) pentru pilot și copilot. Aceste unități CIU asigură
de fapt controlul întregului sistem de avionică în mod BACKUP (în cazul unor
defecțiuni ale HMRC), fiind deci unități de comandă și control redundante.

- legătura audio – video – date tactice în timp real cu alte aeronave sau cu alte
stații de la sol;

- sistem de protecție și contramăsuri: detecție – avertizare radar și iluminare

laser, dispozitive pentru devierea rachetelor dirijate cu unde infraroșii inamice,
dispozitive pasive de bruiaj radar;

- sistemul HOCAS pentru controlul sistemelor prin manșele de comandă,

asemănător sistemului HOTAS de la avioanele de luptă; permite echipajului să
opereze sistemul de armament și senzori fără a-și lua mâinile de pe comenzi sau
a-și muta privirea de la obiectivele din câmpul tactic;

- manșe GRIPS pentru controlul armamentului și a elementului electrooptic

(sunt doar pentru trăgător);

- sistem de armament flexibil: rachete antitanc dirijate prin fir, laser sau
infraroșu, lansatoare de proiectile reactive nedirijate, tun în turela de calibru
20mm, rachete aer-aer ghidate în infraroșu.

2.2 Principalele capabilități ale sistemului

 Caracteristica de transfer a datelor – introducerea/extragerea de date

în/din sistemul de avionică prin intermediul DTC;
 Caracteristica de afișare a hărții – afișarea hărții digitale pe display-ul
multifuncțional color (MFCD – Multi-Function Color Display) și afișarea
misiunii pe hartă. Poziția elicopterului este afișată pe hartă continuu,
aceasta putând fi actualizată de către echipaj dacă este necesar;
Diverse operări pot fi aplicate hărții: definirea orientării (după nord, cap
sau după latură), mărire de 1:1 sau 2:1, deplasare a hărții, etc. Harta

8 din 14
 permite gunner-ului (pilotului trăgător) să studieze locul țintei precum și a
locului de aterizare.
 Caracteristica de zbor instrumental – realizarea zborului instrumental se
poate face prin informația grafică afișată pe display-ul multi-funcțional
(MFD – Multi-Function Display). Acest display furnizează informații
despre: giroorizont, procent motoare, turaj rotor portant, înălțime radio și
baro, viteza verticală, viteza indicată, date despre punctul către care se
zboară, cea mai apropiată bază aeriană, etc.
 Caracteristica de editare – editarea misiunii și a bazelor de date despre:
intelligence, puncte de atac și puncte de zbor;
 Caracteristica de zbor la joasă înălțime – zborul pe timp de zi/noapte la
joasă înălțime prin utilizarea intensificatoarelor de lumină (NVG) care
afișează câmpul de vedere observat pe display-ul căștii de zbor (HMD –
Helmet Mounted Display). HMD-ul încorporează informația esențială
privind zborul și sistemul de avionică furnizând și capabilitatea de ochire
și tragere asupra țintei prin câmpul de vedere al HMD.

Schema bloc a sistemului SOCAT

9 din 14
2.3 Principalele caracteristici ale sistemelor de arme și armament

 Caracteristica de detectare a țintei – realizarea căutării, detecției,

identificare și achiziție a țintelor precum și calculul distanței de tragere
prin LRF – Laser Range Finder;
 Caracteristica de management a cantitătii de armament – administrarea
tipurilor și cantităților de armament acroșate pe grinzile elicopterului;
 Caracteristica de lansare – lansarea rachetelor AT, lansarea PRND și
tragerea cu tunul turelat (aservit la HMD, OS sau în poziție fixă);
 Caracteristica de protecție – îmbunătățirea supraviețuirii în câmpul de
luptă prin angajarea sistemului de avertizare radar și laser (R&LWR) și
prin dispensarea contramăsurilor CH/FL;
 Caracteristica de lansare în modul degradat – tragerea cu tunul din poziție
fixă și lansarea PRND fără corecție balistică.

Panoul frontal de la bordul elicopterului SOCAT

3. Sistemul de detecție - avertizare radar și iluminare laser R&LWS

(Radar&Laser Warning Sistem)

3.1 Generalități

Acest sistem este compus dintr-un echipament electro-mecanic și o parte soft și

asigură elicopterului capacitatea de averizare și identificare a amenințărilor
externe de tipul radiației electromagnetice sau laser. Sistemul realizează
următoarele funcții:

10 din 14
1. Funcția de avertizare:

a) folosește la averizarea și găsirea direcției de emitere a radiației în impulsuri

cu frecvențe cuprinse între 2 și 18 GHz, tipul emițătorului și azimutul acestuia
(sunt afișate pe CRT);

b) avertizarea în banda CD (CD – codificare NATO a benzilor de frecvență) -

semnalează prezența rachetelor ghidate radar în banda de frecvență cuprinsă
între 0,7 – 1,3 GHz;

c) avertizare laser - semnalează echipajului prezența amenințărilor laser cu

lungimi de undă cuprinse între 0,53-1,1 μm.

2. Funcția de generare a semnalelor audio: analizorul generează 4 tipuri de

semnale audio pentru a avertiza echipajul că anumite amenințări sunt afișate pe
display.

3. Obiective funcționale adiționale: în afară de funcțiile de mai sus, sistemul mai

oferă:

- înregistrare automată a semnalelor recepționate pentru analiză. Înregistrarea se

face pe o unitate de memorie inclusă în sistem.

- interfața cu display-ul CRT.

3.2 Principalele stări în care se poate găsi sistemul R&LWS

1. SEARCH / TRACK: în starea SEARCH toate radarele detectate sunt afișate

(atât cele de urmărire cât și cele de căutare), în timp ce în starea TRACK sunt
afișate doar radarele de urmărire.

2. OPEN/PRIORITY: în OPEN toate tipurile de emisii receptate sunt afișate, iar

în starea PRIORITY sunt selectate și afișate doar 5 amenințări, cele mai
importante din toate cele recepționate.

3. TEST: poate fi inițiat de către pilot pentru a indica defecțiunile survenite în

timpul zborului, sau poate fi iniţiat la sol, de către personalul tehnic pentru a
identifica și localiza defecțiunile la nivelul calibrării sau a elementelor soft.

11 din 14
3.3 Compunerea sistemului

 patru antene spirale pentru recepționarea semnalelor în impulsuri cu

frecvențe cuprinse între 2 și 18 GHz și transmiterea lor la cele două
receptoare;
 două receptoare ce împart semnalele radar în două subbenzi: EG (2-8,55
GHz) și I J (8,55 – 18 GHz);
 antena pentru banda CD;
 patru senzori laser care recepționează și transmit semnalele laser la
analizor;
 analizor spectral ce transformă semnalele laser în semnale digitale. Pentru
fiecare semnal, analizorul stabilește unghiul de incidență, perioada, durata
impulsului și momentul inițial al iluminării de către inamic. Pe ecranul
R&LWS se afișează tipul amenințării, direcția, puterea letală și timpul
până la impactul cu aeronava.

4. Sistemul optoelectronic EOP

4.1 Generalități

EOP realizează următoarele funcții:

- observarea pe timp de noapte și zi, detecția, recunoașterea și identificarea

țintelor;

- măsurarea distanței până la țintă;

- urmărirea țintei prin CCD;

- luarea și transmiterea LOS la HMRC;

- controlul LOS.

EOP este amplasat în partea din față a fuselajului elicopterului IAR-330 PUMA
SOCAT.

4.2 Compunerea sistemului

- o cameră video pentru realizarea funcțiilor EOP pe timp de zi – CCD (Changed

Coupled Device);

12 din 14
- o cameră termală pentru timp de noapte și pentru vizarea în infraroșu a țintelor-
FLIRT (Forward Looking Infrared);

- telemetru laser – LRF (Laser Range Finder);

- platforma girostabilizată pentru menținerea direcției vizate independent de

mișcările aeronavei.

Dispozitivul EOP

4.3 Stările în care se poate găsi sistemul EOP

 CALIBRATION: calibrarea componentelor FLIR și CCD se face automat

cu ajutorul dispozitivelor de armonizare după LOS;
 BIT (Built-In-Test): se face la punerea în funcțiune a sistemului sau la
comanda echipajului;
 OPERATING: în această stare dispozitivul EOP:

- își modifică poziția în funcție de comanda echipajului;

- realizează funcția de urmărire prin controlul LOS de către senzorul CCD în

două submoduri: manual (când LOS este condus de către pilot/trăgător cu
ajutorul unui joystick) și automat (când LOS este menținut pe o anumită țintă cu
ajutorul camerei de luat vederi). Funcția de urmărire se mai poate face și în
modul subordonat căștii MIDASH, când linia de ochire de la EOP urmărește
automat linia de ochire de la MIDASH.

13 din 14
- găsește orientarea după azimut și distanța până la ținte prin intermediul
telemetrului LRF;

- prezintă facilități de observare duală cu ajutorul a doi senzori, oferind

posibilitatea de selecție a imaginii;

 FAIL: în cazul defecțiunilor, EOP nu mai este capabil să realizeze

performanțele prezentate anterior.

4.4 Performanțe

Performanțele EOP:

- câmp vizual: în azimut 360º, iar în elevație între - 145º și + 75º;

- viteza unghiulară: 90º/secundă.

Performanțele CCD:

- detecție: 7 km;

- recunoaștere: 6,5 km pentru o țintă de tipul T-72 în condiții de vizibilitate

15km, umiditate atmosferică 80% și temperatura aerului 20ºC .

Performanțele FLIR:

- detecție: 6,5 km;

- recunoaștere: 5,5 km, în aceleași condiții ca și pentru CCD.

Performanțele LRF:

- distanța de telemetrare: 200m – 20000m;

- oferă posibilitatea selectării mai multor ținte.

BIBLIOGRAFIE

1. https://www.scribd.com/document/219620972/Sisteme-de-Avionica

2. https://www.rumaniamilitary.ro/daca-n-ai-irst

3. https://en.wikipedia.org/wiki/Targeting_pod

4. https://en.wikipedia.org/wiki/Forward_looking_infrared

14 din 14