Lucrarea “Economia de piata – Fundamentele institutionale ale prosperitatii”, la

realizarea careia au colaborat economisti – de la conferentiari universitari, lectori,

asistenti, doctori si doctoranzi in economie si pana la student economist, ofera o viziune
cat se poate de logica si sistematica asupra economiei de piata si rolului sau in societatea
actuala.
Cartea este formata din 3 mari parti: Economia de piata: Fundamente teoretice,
Institutii si prosperitate.Abordari empirice, Dezvoltarea economiei de piata in Romania.
Prima parte este formata din 6 capitole: 1.Societate, institutii si economie de piata,
2.Proprietate, libertate…prosperitate, 3.Piata si miracolul social al “mainii invizibile”,
4.Cine si cum conduce economia de piata?, 5.Unde calcul economic nu e, economie nu e,
6.Statul si economia de piata.
Inca de la inceputul cartii, “In loc de introducere”, autorii pornesc de la antiteza
intre economia de piata si ceea ce reprezinta opusul ei – comunismul, care din pacate este
considerat de multi o idee buna. Asadar, autorii incearca sa redea esenta economiei de
piata, demonstrand prin diverse corelatii cu dreptul, sociologia si chiar teologia si
filozofia in unele puncte, ca aceasta este o stare naturala a omului si societatii in care
traieste.

Astfel, in prima parte a capitolului intai – “Anatomia” societatii umane: ce sunt

institutiile? – autorul face o radiografie a societatii si regulilor ei, ca apoi sa defineasca si
sa clasifice institutia sociala, toate acestea pentru ca prosperitatea economica depinde de
comportamentul oamenilor in raport cu regulile sociale si politice.
In urmatoarea sectiune autorul scrie “…despre metodo(logia) stiintei economice”.
Aici, isi argumenteaza opinia conform careia omul trebuie luat in considerare ca fiinta
individuala, pentru intreg studiului economic. De asemenea, este de remarcat
originaliatatea demonstratiei a punctului de vedere conform caruia in economie nu pot fi
cantitati masurabile valoric, nici chiar banii sau utilitatea marginala. In plus, contrazicand
teorii ale unor economisti importanti, autorul argumenteaza cu succes faptul ca actiunile
umane sunt calitative si intotdeauna rationale, mai mult sau mai putin eficiente. Insa nici
chiar aceasta eficienta nu poate fi obiectiv recunoscuta, reprezentand pana la urma ceva
subiectiv. O alta coordonata importanta a economiei este etica pe care autorul o considera
vitala pentru dreptatea si libertatea in societate - care implica drepturi legitime de
proprietate -, pentru judecatile economice care numai prin aceasta se intregesc.
Mai apoi, in Prolegomene la economia de piata, se evidentiaza ca institutia
proprietatii private este cea pe care practic se fondeaza economia de piata, iar
capitalismul este un sistem al libertatii –prelungirea proprietatii private. Autorul face si o
lamurire foarte importanta, aceea ca nu obiectele sunt implicate in schimb ci dreptul de
proprietate asupra lor. Un alt aspect important este acela ca omul in esenta , consumatorul
dicteaza ce se intampla pe piata si fiecare in procesul economic se ghideaza pana la urma
dupa interese, insa trebuie sa faca aceasta legitim si etic, si sa inteleaga ca in economie
totul este “dupa fapta si rasplata”. Inca o data apoi, autorul remarca contrastul dintre
mijloacele economice si cele politice de inavutire, cele economie utilizand diviziunea
muncii , “productie, concurenta si schimb voluntar de drepturi legitime de proprietate pe
piata” – principiile capitaliste care functioneaza de 200 de ani si se vor mentine.

Capitolul al doilea se axeaza pe proprietate si libertate, care duc la prosperitate. In

prima parte a acestui capitol, Economia dreptului de proprietate: fundamente a- priori, se
realizeaza o sinteza a proprietatii care trebuie vazuta intai si intai din perspectiva
dreptului. In acest sens este explicat modul de dobandire a proprietatii si exploatarea ei,
facandu-se referiri chiar filozofice la dreptul de proprietate pe care (nu) il are omul asupra
omului, sau asupra bunurilor pe care pur si simplu le foloseste, le transforma.
In urmatoarea sectiune a capitolului – De la proprietate la libertate – se pune
accent pe un domeniu foarte explorat in filozofie, sociologie si care este esential in
economie – libertatea, catre care tindem cu totii. Insa aici e vorba despre libertate ca
respectarea proprietatii, aparata si condusa de normele juridice ale dreptului. Aceasta este
definita de autor ca fiind posibilitatea omului de a alege toate obiectivele si mijloacele
legitime pe care le poate folosi. Autorul incearca sa faca inteleasa corect aceasta notiune
careia i-au fost atribuite nenumarate sensuri gresite de-a lungul timpului.
De asemenea, pune punctul pe i atunci cand evidentiaza separabilitatea intre
libertatea politica si cea economica care functioneaza in prezent in state precum India sau
Hong-Kong. Mai apoi, o alta remarca foarte bine subliniata este intre capitalism, unde
puterea apartine proprietarilor, si democratie sau comunism, unde se vede influenta
politica. Autorul considera ca libertatea trebuie sa fie pura, incat ajunge chiar si la
concluzia ca impozitarea este o atingere a acesteia, singura modalitate prin care ar trebui
sa se foloseasca puterea legala trebuind sa fie pedepsirea agresorilor, nu initierea fortei.
Mai departe, in Proprietatea privata: “de la etica la eficienta”, autorul se duce
direct la litera Bibliei pentru a arata modurile diferite de imbogatire si mai ales unde duc
acestea. Este de altfel un mod original de a introduce idei economice, dar unul de bun-
simt, in urma caruia incearca sa lamureasca faptul ca trebuie sa se porneasca de la etica
pentru a ajunge la eficienta.
Referindu-se la raritatea resurselor, autorul prezinta si argumenteaza avantajele
exclusivitatii si transferabilitatii drepturilor de proprietate, demonstrand ca proprietatea
privata promoveaza protejarea resurselor si ca eficienta folosirii acestora depinde de
libertatea contractelor si de configurarea legala a drepturilor de proprietate.
In urmatoarea sectiune, numita Proprietarea tuturor, proprietatea nimanui…,
atinge subiectul celor 2 mari sisteme de proprietate, cea privata si cea de stat, sectorul
public avand drept efect scaderea interesului oamenilor fata de ceea ce detin in comun si
apoi supraexploatarea resurselor. Autorul face de asemenea o demonstratie foarte utila a
faptului ca epuizarea rezervelor de resurse este un mit, ca in realitate rezervele sunt
infinite, transformarea lor in bunuri economice depinzand de inteligenta si inovatia
omului. In plus, absenta proprietatii si politicile economice ale statului deterioreaza chiar
calitatea si alocarea resurselor.

Capitolul 3 are ca prima parte Cooperarea sociala si actiunea economica. Aici,

autorul evidentiaza cooperarea sociala avand ca rezultat dreptul de proprietate, revolutia
economica si cresterea prosperitatii.
In subcapitolul 2 – Alocarea resurselor prin piata: puterea proprietarilor –
autorul isi propune sa arate conditiile functionarii asa-numitei “mainii invizibile” pe
piata. In afara pietii alocarea resurselor nu poate fi decat deficitara, lucru demonstrat aici
prin nenumarate exemple. Statul stabileste arbitrar volumul de servicii furnizate sau
modul de alocare a resurselor, marja de eroare fiind mai mare sau mai mica.
Partea a 3-a se refera la Mecanismul preturilor si structura de productie. Este
esential faptul ca preferintele indivizilor sunt realizate cu concursul unui numar mare de
alti indivizi. Eficienta sistemului economic depinde insa de buna coordonare a planurilor
acestora – inclusiv cea intertemporala, de capacitatea de anticipare a reactiilor celorlalti.
Aceasta coordonare se face prin mecanismul preturilor, mai precis prin moneda.
In ceea ce priveste bunurile de productie, evaluarea acestora se face prin prisma
valorii anticipate a bunurilor de consum aferente lor, iar valoarea isi are originea in
viitorul bunurilor, nicidecum in trecutul acestora. Toate aceste coordonari se fac,
considera economistii prin intermediul “mainii invizibile”.
In cel de-al 4-lea subcapitol numit Concurenta vs. monopol: obsesia neoclasica,
autorul demonstreaza cu argumente puternice faptul ca teoria neoclasica a monopolului
nu este corecta, monopolul neincalcand suveranitatea consumatorului, ci pretul de
monopol nu este diferit cu nimic de pretul concurential.
Prima parte a capitolului 4 – Cine este intreprinzatorul si ce”intreprinde” acesta?
– este alocata celui care are locul central in economia de piata, numit si antreprenor.
Acesta investeste capital pentru a obtine in viitor profit, insa pentru a-si atinge acest scop
este vital sa tina seama de consumator. Autorul compara diferitele viziuni ale
economistilor precum Knight, Schumpeter, Kirzner, Rothbard, ca dand si exemplele
aferente sa faca inteleasa foarte clar aceasta notiune, care de multe ori e privita
superficial. Face apoi distinctia intre antreprenoriatul politic-care nu poate exista si cel
normal, ca apoi sa ajunga la o diferentiere mult mai subtila intre intreprinzatorul-
proprietar si manager-care este subordonat primului.
In continuarea acestei teme, subcapitolul al doilea numit Profituri si pierderi
antreprenoriale: la ce bun falimentul, se evidentiaza faptul ca de calitatea anticiparii
depind aceste doua posibile rezultate ca apoi, in functie de ele sase realizeze o “selectie
naturala” a celor care merita sa ramana pe piata. Chiar si in cazul pierderii insa, este de
retinut ca victime nu sunt consumatorii, nici economic, nici juridic. Obtinerea profitului,
de cealalta parte, arata adaptarea productiei la nevoile consumatorilor- in cazul
activitatilor in care statul nu intervine.
Ultimul subcapitol al capitolului 4, capteaza atentia prin titlul sau : Guvernanta
corporatista: “calcaiul lui Ahile” al economiei de piata? , si pune problema
intreprinzatorului la cresterea dimensiunii firmei. Apare distinctia intre proprietate si
control, conflictul intre actionari si manageri, care insa – asa cum bine argumenteaza
autorul - e atenuat de interesul comun de a obtine profitul. Adevaratul pericol insa, este
amestecul guvernului, care ar face managerii sa nu fie atat de preocupati de principala lor
sarcina care aduce profit/castig tuturor.
In opinia mea, autorii care au contribuit la realizarea acestei lucrari au avut in
vedere necesitatea abordarii si explicarii concise a fenomenelor care se petrec in
economia de piata. Este o viziune foarte realista si de bun-simt asupra acesteia, insa
ideile, pe cat de simplu si pe intelesul unui economist incepator sunt explicate, au o baza
teoretica extrem de complexa. Analiza facuta cuprinde teoriile pro si contra opiniei
argumentate in lucrarea de fata, tocmai pentru intelegerea cat mai corecta a ceea ce
autorii au vrut sa transmita. In aceste prime capitole, s-au stabilit trasaturi definitorii ale
economiei de piata in contrast cu socialismul/comunismul, interventionismul statal.
Astfel, lucrarea de fata demonstreaza ca economia de piata, pusa in legatura cu
principalele institutii ale societatii umane din toate timpurile, este cea care – in mod
natural, fara constrangeri – poate aduce prosperitate.
 Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea Relatii Economice Internationale

Recenzie
Economia de piata – Fundamentele institutionale
ale prosperitatii (Capitolele 1 - 4)
Autor coordonator: Cosmin Marinescu

Bucuresti
2007