Tip PROTOCOL MEDICAL

document
S.C.J.U. Pag. 1 / 6
Constanta Denumire NUTRIŢIA PARENTERALĂ
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 53

PROTOCOL MEDICAL

EXEMPLAR :

Copierea parţială sau în întregime prin orice mijloc, a procedurii este interzisă
fără acordul scris al managementului

Elaborat Verificat Aprobat

Numele şi prenumele: Dr. Cristina Maria Dr Mihnea Avram Dr. Capatana D
Mihai
Semnătura:
 Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 2 / 6
Constanta Denumire NUTRIŢIA PARENTERALĂ
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 53

Data: 24.10.2014

LISTA DIFUZARE RETRAGERE

Nr. Difuzare Retragere

crt. Departament Data Numele si Semna- Data Numele si Semna- Observatii
prenumele Tura prenumele tura

Lista de control a reviziilor

Nr.
Obiectul reviziilor Elaborat/data Verificat/data Aprobat/data
crt.
1

2
 Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 3 / 6
Constanta Denumire NUTRIŢIA PARENTERALĂ
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 53

1. SCOP
Prezentul protocol reglementeaza modul de administrare al nutriţiei parenterale

2. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI

Termenii utilizaţi în procedură sunt în conformitate cu standardul SR EN ISO

9000:2006 şi Manualul sistemului de management al calitatii, cod MC.

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
 SR EN ISO 9000: 2006 – Sisteme de Management al calităţii. Principii
fundamentale şi Vocabular;
 SR EN ISO 9001: 2008 – Sisteme de management al calităţii. Cerinţe;
 SR EN ISO 9004: 2001 – Sisteme de management al calităţii. Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţelor;
 SR ISO IWA 1: 2009 – Sisteme de management al calitatii. Linii directoare
pentru imbunatatiri de proces in organizatiile de servicii de sanatate;
 SR CEN/TS 15224: 2007 Servicii medicale. Ghid pentru utilizarea standardului
SR EN ISO 9001: 2001.
 SR EN ISO 9004:2010 –Conducerea unei organizatii catre un succes durabil.
O abordare bazata pe managementul calitatii;

 Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 4 / 6
Constanta Denumire NUTRIŢIA PARENTERALĂ
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 53

4. MODUL DE LUCRU
4.1 Criterii de internare (aplicare):

- de urgenta : pierderea stării de conştienţă, tract gastro-intestinal nedisponibil pentru

NE, aport caloric inadevat asigurat enteral

4.2 Protocol de nutriţie parenterală

Nutriţia parenterală (NP): administrarea nutrienţilor pe altă cale decât tubul digestiv,
pe cale intravenoasă. În Terapie Intensivă de obicei se administrează pe cateter
venos central (CVC) plasat cel mai frecvent la nivelul venei subclavii sau venei
jugulare interne.

NP este indicată când nu poate fi asigurată nutriţia adecvată per os sau enteral.

a) Principalii nutrienţi sunt:

1) Aminoacizii

Utilizarea aminoacizilor necesită un supliment energetic de aproximativ 30-40

kcal pentru 1 gram de aminoacizi.

Necesarul de aminoacizi în funcţie de vârstă:

- nou-născut prematur:1,5-4 g/kg/zi;

- nou-născut la termen :1,5-3 g/kg/zi;

- 1 lună-3 ani: 1-2,5 g/kg/zi;

- 3-5 ani:1-2 g/kg/zi (la pacienţii critici aportul trebuie crescut la 3 g/kg/zi);

- 6-12 ani : 1-2 g/kg/zi (la pacienţii critici 3 g/kg/zi);

- 13-18 ani: 1-2 g/kg/zi.

2) Glucidele

Glucoza este singurul glucid recomandat pentru NP şi trebuie să reprezinte

60-75% din aportul caloric non-proteic. Aportul excesiv produce : creştere a
producţiei de CO2 şi a ventilaţiei, induce lipogeneză şi scade oxidarea
lipidelor, glicozurie marcată cu deshidratare secundară.

În primele zile de NP aportul de glucoză trebuie crescut gradat. La copiii instabili

sau critici administrarea de glucoză se începe cu o rată mai mică şi se adaptează în
funcţie de toleranţă, limitându-se la 5 mg/kg/min (evitarea hiper- sau hipoglicemiei).
 Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 5 / 6
Constanta Denumire NUTRIŢIA PARENTERALĂ
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 53

3) Lipidele

Aportul de lipide trebuie să asigure 25-40% din aportul caloric non-proteic.

Aportul parenteral trebuie limitat la maxim 3-4 g/kg/zi ( 0,13-0,17 g/kg/oră) la
nou-născut şi sugar şi 2-3 g/kg/zi (0,08-0,13 g/kg/oră) la copii. Se recomandă
reducerea dozelor de lipide dacă trigiceridemia depăşeşte 250 mg/dl la sugari
sau 400 mg/dl la copii, dar întotdeauna trebuie asigurat un aport minim de
acid linoleic pentru a preveni deficitul de acizi graşi esenţiali (0,25 g/kg/zi la
sugarii prematur şi 0,1 g/kg/zi la sugarii la termen şi la copii).

4) Apa şi electroliţii

Aportul parenteral de electroliţi după prima lună de viaţă şi la copil ˃ 1 an

Electroliţi Copii ˂1 an Copii ˃1an

Na (mmol/kg/zi) 2-3 1-3
K (mmol/kg/zi) 1-3 1-3

5) Oligoelementele şi vitaminele

Zincul (500mcg/kg/zi la prematuri, 259 mcg/kg/zi la sugarii sub 3 luni, 100 mcg/kg/zi
la sugari peste 3 luni şi 50 mcg/kg/zi la copii), cuprul, selenium, fierul (50-
100mcg/kg/zi), molibdenul, magneziul (0,3-0,4 mmol/kg/zi la nou-născut prematur şi
0,4-0,5 mmol/kg/zi la sugar şi copil), calciul (0,6-0,8 mmol/kg/zi la nou-născuţi 0,5-0,6
mmol/kg/zi la sugar), fosforul (1-1,2 mmol/kg/zi la nou-năcuţi 1,2-1,3 mmol/kg/zi la
sugar şi copil) şi cromul sunt micronutrienţi esenţiali pentru funcţiile organismului.
Cobaltul este asigurat prin aportul vitaminei B12.

NP pe termen lung necesită monitorizarea nivelului plasmatic al oligoelementelor.

Dozele recomandate de vitamine la nou-născut şi copii

Nou-născut prematur Sugar Copil

Vitamina A (µg) 75-300 300-500 450-1000
Vitamina D (UI) 200-500 100-1000 200-2500
Vitamina E (mg) 3-15 3-10 10-15
Vitamina K (µg) 5-80 50-75 50-70
Vitamina B1 (mg) 0,1-0,5 0,4-0,5 1,5-3
Vitamina B2 (mg) 0,15-0,3 0,4-0,6 1,1-3,6
Vitamina B6 (mg) 0,08-0,35 0,1-1 1,5-2
 Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 6 / 6
Constanta Denumire NUTRIŢIA PARENTERALĂ
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 53

Vitamina B12 (µg) 0,3-0,6 0,3-3 3-100

Vitamina C (mg) 20-40 25-35 20-100
Acid folic (µg) 50-200 20-80 100-500
Biotină (µg) 5-30 35-50 150-300

c) Complicaţiile NP

 Complicaţiile legate de CVC: infecţia, ocluzia CVC, tromboza venoasă

centrală şi embolia pulmonară, suprimarea accidentală a CVC.
 Complicaţii metabolice : sindromul de realimentare, deficite ale vitaminelor
şi oligoelementelor, hiperglicemie cu glicozurie, hipoglicemie, acidoză
metabolică, tulburări electrolitice, supraîncărcare cu apă sau sodiu,
hipertrigliceridemie, hipercolesterolemie, deficit de acizi graşi esenţiali.
 Alte complicaţii : hepatice, osoase, tulburări hematologice şi de coagulare.

5. RESPONSABILITĂŢI

Conform fiselor posturilor si regulamentelor interne.

6. FORMULARE