Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza Mărimii Gospodăriilor Agricole Individuale
Analiza Mărimii Gospodăriilor Agricole Individuale
PROIECT DE DIPLOMĂ
Îndrumător:
Şef. Lucr. Dr. UNGUREANU GEORGE
Candidat:
Tănăsucă Viorica - Magdalena
2005 – 2006
3
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
TEMA PROIECTULUI
4
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………..7
Capitolul I.Cercetări privind gospodăriile agricole individuale ..............9
Capitolul II.Formele de proprietate în agricultura romănească ...........14
Capitolul III. Consideraţii generale privind agricultura oraşului Negreşti,
judeţul Vaslui....................................................................................................22
3.1. Evoluţia oraşului în timp şi spaţiu...................................................22
3.1.1. Istoricul orşului Ngreşti............................................................22
3.1.2 Aşezarea geografică, cadrul natural şi economic......................23
3.2. Relieful oraşului Negreşti................................................................26
3.3. Condiţii climatice............................................................................28
3.4. Condiţii hidrografice.......................................................................31
3.5. Vegetaţia spontană şi cultivată........................................................33
3.6. Solurile............................................................................................35
Capitolul IV. Gospodării agricole individuale......................................38
4.1. Locul gospodăriilor agricole individuale în localitatea
Negreşti.............................................................................................................39
4.2. Mărimea gospodăriilor agricole individuale....................................42
4.3. Modul de folosinţă a terenului.........................................................46
4.4. Structura culturilor şi producţiile realizate.......................................49
4.5. Efectivele de animale existente în exploataţiile individuale............52
4.6. Producţia efectivă de animale..........................................................53
4.7. Forţa de muncă.................................................................................55
4.8. Dotarea tehnică a gospodăriilor individuale...................................57
5
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
6
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
INTRODUCERE
În ultima vreme aspectul satelor s-a schimbat mult, datorită unor măsuri de
sistematizare a localităţilor care nu şi-au atins scopul fiind de multe ori abuzive.
Un studiu multidisciplinar, realizat în această lume sensibilă, dar mai ales
susceptibilizată de o anume evoluţie istorică şi politică, mereu în defavoarea ei, ar
putea evidenţia direcţiile de acţiune şi tendinţele fireşti destinate perfecţionării
exploataţiei agricole familiale, nicidecum pe cele induse, cu bruscheţe, prin integrări
de tot felul.
În aceste condiţii, au fost concepute de-a lungul timpului, o serie de modalităţi
de gestiune şi de analiză a propabilităţii în agricultură.
În ţara noastră, în această privinţă, iniţiative notabile au avut Ion Ionescu de la
Brad, fondator al şcolii româneşti de economie agrară, Gheorghe Ionescu Siseşti,
care în anul 1915 în lucrarea „ Politica agrară cu privire specială la România
„ analizează rentabilitatea exploataţiilor agricole cu ajutorul indicatorului „ venit net
„ , precum şi Nicolae Cornăţescu.
Pentru studiu şi analiză s-a ales oraşul Negreşti situat în judeţul Vaslui, cu o
suprafaţă de 7827 ha.
În cadrul acestui studiu oraşul este prezentat detaliat, cu date legate de
suprafeţe, moduri de folosinţă, forme de asociere, tipuri de exploataţii, structura
populaţiei, dotarea cu tractoare şi maşini agricole, structura culturilor şi producţiilor,
valorificarea producţiilor.
Evoluţia şi analiza structurilor agrare în zona oraşului Negreşti sunt
prezentate în dinamică pentru perioada 2001 – 2004. Evoluţia structurilor factorilor
de producţie este prezentată cu motivaţiile de natură socială, economică şi politică,
care
7
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
8
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
CAPITOLUL I
CERCETĂRI PRIVIND GOSPODĂRIILE AGRICOLE INDIVIDUALE
Gospodăria reprezintă mediul economic al familiei, fie că este în mediul urban
sau în mediul rural. La nivelul gospodăriei au loc schimburi economice constând din
venituri, cheltuieli şi consumuri, schimburi care individualizează fiecare gospodărie
în funcţie de modul cum să-şi gestioneze resursele de muncă, venituri şi cheltuieli.
Gospodăria agricolă individual este definită ca o unitate în care fermierul este
proprietar de bunuri, iar managementul şi deciziile majore sunt controlate de el.
Exploataţiile agricole individuale constituie forma preponderentă a structurilor
organizatorice agricole din ţările U.E. Au un caracter mixt din punct de vedere al
destinaţiei producţiei, o parte din producţie revine autoconsumului, iar o altă parte
(ponderea) este comercializată.
Familia sau întreprinzătorul desfăşoară activităţi cu caracter productiv sau din
sfera servicilor pentru agricultură, intrând în relaţii directe cu diverşi parteneri pentru
procurarea mijloacelor materiale şi financiare necesare, precum şi pentru
valorificarea producţiilor sau a serviciilor proprii realizate.
Programele guvernamentale destinate agriculturii trebuie să favorizeze
retragerea din activitate a persoanelor în vârstă sau cu potenţial fizic scăzut şi
cedarea gospodăriilor către fermierii tineri, care să beneficieze de facilităţi de ordin
financiar.
Exploataţia familială nu reprezintă doar mijloacele de muncă şi de producţie,
ci şi o sumă de acţiuni, de mentalităţi şi tradiţii, pe care le incubă
9
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
10
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
79,63% (3,15 ha) cu cereale, 10,57% (0,42 ha) cu plante furajere, 4,01% (0,16 ha) cu
legume şi zarzavaturi, 3,80% (0,15 ha) cu plante industriale, 2,94 (0,12 ha) pârloagă.
Cât priveşte gospodăriile mijlocii (10–25 ha), acestea aveau, în aceeaşi perioadă, o
structură a fondului funciar diferită de strucura gospodăriilor mici. În fapt, o
gospodărie mijlocie este alcătuită din: 58,03% teren arabil; 29,43% păduri; 7,62%
fâneţe naturale; 2,22% păşuni naturale; 0,79% plantaţii viticole; 0,53% pomi; 6,38%
teren neagricol.
Terenul arabil, în cadrul gospodăriilor mijlocii era ocupat astfel: 86,89%
cereale; 5,27% culturi furajere; 4,14% legume şi zarzavaturi; 2,48% plante
industriale; 1,22% pârloagă.
Efectivele de animale dintr-o gospodărie reprezintă un indicator important al
dimensiunii fermelor. În anii ’90, efectivul mediu de bovine pe
fermă, în unităţile din U.E, era de 33,2 capete vaci de lapte, cu variaţii deosebit de
mari între ţări (65% capete în Anglia, 4,5% în Grecia).
În România efectivele de animale sunt situate cu mult sub nivelul celor
existente în exploataţiile ţărilor dezvoltate, iar creşterea acestora, în sistem
individual, înregistrează o rentabilitate scăzută. De aceea, în condiţiile structurilor
agrare existente la noi, se prefigurează tendinţa constituirii de exploataţii agricole
mai mari, cel puţin în producţia de cereale,
atât prin asocierea proprietarilor cât şi prin arendarea de pământ de la cei care nu-l
pot lucra.
Potrivit datelor statistice, exploataţiile agricole, în România, au următoarele
dimensiuni: 2,24 ha în medie pe o gospodărie ţărănească (cu pondere de 60,2% din
totalul agricol al ţării); 105 ha în medie pe o asociaţie agricolă simplă (6,7% din
totalul agricol); 438 ha în medie pe o societate agricolă (11,6% din agricolul
românesc); 1464 ha în medie pe o societate agricolă comercială (11,5% din totalul
agricol al ţării); diferenţa (10,0%) fiind afectată exploataţiilor agricole din domeniul
11
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
12
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
CAPITOLUL II
FORMELE DE PROPRIETATE ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ
Aplicarea Legii fondului funciar ( nr. 18 / 1991 ) a produs transformări în ceea
ce priveşte structura fondului funciar pe forme de proprietate, sectorul privat
devenind predominant. În scurt timp de la aplicarea acestei legi, la finele anului
1992, sectorul particular deţinea deja 70,3% din suprafaţa agricolă şi 80% din
13
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
suprafaţa arabilă. Ulterior, pe parcursul a opt ani, creşterile au fost mai lente,
ajungându-se în anul 2000 la ponderi de 74%, respectiv 85% aşa cum se arată în
tabelul 1.1.
1992 2000
Supra-faţa Supra-
Suprafaţa Pondere în
arabilă mii
Pondere în
faţa agricolă
Pondere în
Supra-faţa Pondere în
SPECIFICARE agricolă mii hatotal (%) ha total (%) mii ha total (%) arabilă mii ha
total (%)
Sectorul public al
statului 4392 29,7 1891 20 3861,3 26 1345,5 14,3
societăţi comerciale
1883 12,9 1449 15 1434,4 9,7 1047,5 11,1
primării 2174 14,7 202 2 2427 16,3 298 3,2
Sectorul particular
10398 70,3 7466 80 10990 74 8063,5 87,7
gospodării şi
asociaţii familiale 9797 66,2 6969 75 10702 72 - -
societăţi cu
personalitate
juridică 601 4,1 497 5 288,2 2 - -
Total 14790 100 9357 100 14851,5 100 9409 100
14
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
La sfârşitul anului 2001 circa 80% din suprafaţa agricolă era exploatată
prioritar de gospodăriile ţărăneşti în număr de 4170 mii,
revenindu-le o suprafaţă medie de 2,47 ha. În anul 2001 apar unele semne pozitive în
procesul de concentrare a exploatării iar în 2002 acestea au devenit mai evidente.
Marea majoritate a gospodăriilor au legături sporadice cu piaţa, autoconsumul
atingând ponderi de 70 – 80% din necesarul unei familii.
Unele gospodării ţărăneşti şi-au arendat terenul unor persoane fizice sau
juridice, dar sistemul de arendare nu s-a extins. Foarte puţine gospodării exploateză
zece şi peste zece hectare. În opt ani suprafaţa medie a unei gospodării a crescut cu
numai 0,26 ha.
15
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
16
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
17
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
18
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Concluzii
Cunoscând actuala structură agricolă a României, este firesc să ne întrebăm:
încotro se îndreaptă agricultura României? Care este cea mai adecvată exploataţie
pentru agricultorii României? Ce fel de politici agrare trebuie să se adopte pentru a
îndrepta agricultura României către o direcţie performantă?
Un lucru este clar cu privire la structura agrară a României şi căile de evoluţie:
a) fiecare tip de exploataţie are loc în structura agrară;
b) fiecărui tip de exploataţie trebuie să i se găsească rolul său ( comercial,
tehnic şi tehnologic, de extensiune ştiinţifică, de subzistenţă, de rentă viageră etc. );
c) pentru fiecare tip de exploataţie trebuie găsite cele mai adecvate căi de
susţinere financiară pentru a se aşeza pe principii de profitabilitate;
d) pentru fiecare tip de exploataţie trebuie găsit cel mai performant sistem
managerial.
Pentru exploataţiile agricole româneşti trebuie să găsim mărimi realiste,
posibile de împlinit într-un orizont de timp acceptabil, unii autori propunând, în
acest sens, următoarele dimensiuni pentru fermele privat – familiale(tabelul 1.3.).
Dimensiunile fermelor privat – familiale
Tabelul 1.3.
19
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Pomicultură, viticultură 20 – 40 ha
80 – 150 ha teren
20
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
CAPITOLUL III
CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND AGRICULTURA ORAŞULUI
NEGREŞTI, JUDEŢUL VASLUI
21
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Partea de jos a moşiei devine răzăsească în secolul al XVI – lea prin decăderea
unor urmaşi ai boierilor, iar partea de sus rămâne boierească şi se va transmite în
familiile mai sus menţionate.
În anul 1790 este menţionat cu activitate comercială, iar în 1820 este
menţionat cu dughene, aceasta datorită unei populaţii evreieşti numeroase începând
cu anul 1800.
În 1845 este menţionat prin Hrisov domnesc cu târg.
În anul 1824 este mistuit de un incendiu şi reconstituit în mare parte, structura
stradală fiind cea de după incendiu.
22
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
23
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
24
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
25
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
26
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
27
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Pentru a oferi o imagine cât mai clară a condiţiilor climatice, prezentăm mai
jos temperaturile medii anuale înregistrate în perioada 1987 –
28
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Staţia Valori
meteo Luna anuale
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Vaslui 30,7 34,5 22,3 51,6 121,0 41,8 129,9 120,1 16,4 12,0 15,6 34,0 629,9
Bârlad 23,7 21,0 24,7 35,7 48,8 67,2 46,6 42,2 35,6 36,2 27,7 26,6 437,3
Anul
Staţia Valori
meteo 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 multianuale
Vaslui 425 511 426 458 550 612 317 320 456 614 563 629,9
Bârlad 388 547 475 324 710 443 503 270 482 588 614 437,3
29
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Luna Valori
Specificare I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuale
Frecvenţa medie % 30 26 30 20 30 35 40 27 27 24 20 21 25
Viteza medie m/s 18,2 15,9 16,4 16,2 14,9 14,6 14,8 13,6 10,9 12,6 13,4 15,6 14,8
Valorile medii lunare ale frecvenţei şi vitezei vântului înregistrate
în perioada 1987 – 1997
Tabelul 3.5
30
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
31
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Cele mai mari debite din întreaga perioadă de observaţii s-au înregistrat cu
ocazia ploilor din iulie 1969, Bârladul 301 m3/s la Negreşti şi 380 m3/s la Bârlad.
Scurgerea minimă a arterelor hidrografice, din localitate se produce atât în
timpul iernii, datorită îngheţului şi micşorării aportului de apă de suprafaţă, cât şi în
perioada de vară-toamnă, când cantitatea de precipitaţii nu compensează consumul
mare al evapotranspiraţiei.
Turbiditatea maximă anuală a înregistrat Bârladul la Negreşti 3200 g/m 3 şi la
Bârlad 1960 g/m3. Debitul solid, ca şi cel lichid, creşte proporţional cu suprafaţa
bazinelor hidrografice. Astfel, pe Bârlad, mediile multianuale au valori de 3 kg/s la
Negreşti şi 7,6 kg/s în dreptul oraşului Bârlad.
Scurgerea medie anuală variază de la un sector la altul, în funcţie de
caracteristicile litologice, de cantitatea de precipitaţii, ca şi mărimea suprafeţei
bazinului hidrografic. Astfel cursul superior al Bârladului la Negreşti se înregistrează
0,92 m3/s, iar la Bârlad cantitatea de apă scursă este de 3,75 m3/s.
Lacurile naturale sunt puţine la număr, cele mai multe au fost construite de
om, prin bararea văilor constituindu-se adesea adevărate salbe de lacuri, numite aici
iazuri. Dintre acestea sunt în funcţiune 44, cărora li se adaugă câteva heleştee şi
pepiniere piscicole. Suprafaţa productivă este de circa 800 ha, iar volumul de apă
acumulată anual de peste 21 milioane m3. Iazuri mai mari sunt pe Valea Budea,
Gugeşti, de la Negreşti, etc.
32
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
33
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
3.6 Solurile
Pe teritoriul localităţii Negreşti s-au identificat trei tipuri de soluri din trei
clase diferite. Marea majoritate a solurilor identificate se încadrează în clasa
molisoluri ( 53,6% ), urmează clasa solurilor hidromorfe 25,3% şi soluri argilo –
iluviale 21,4%.
34
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
35
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
36
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
CAPITOLUL IV
GOSPODĂRII AGRICOLE INDIVIDUALE
37
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
muncă, situarea unei părţi importante din proprietarii de terenuri în mediul urban,
consecinţă a Legii 18 / 1991, precum şi dotarea tehnică necesară.
Transferul proprietăţii din sectorul de stat în cel privat s-a reuşit ca urmare a
Legii 18 / 1991. Imediat după aplicarea legii, la finele anului 1992, ponderea
proprietăţii private în fondul funciar crescuse la peste 70% din suprafaţa agricolă a
ţării ( aproximativ 10,4 milioane hectare ), din care 9,97 milioane ha în gospodării
individuale. Acestea ocupau o poziţie însemnată şi în privinţa efectivelor de animale,
deţinând în 1992: 85% din efectivele de bovine, 58% din porcine, 89% la ovine şi
56% la păsări.
Ponderea sectorului privat în total suprafaţa agricolă a crescut lent, astfel că în
2002, aceasta gestiona 79% din suprafaţa agricolă a ţării aproximativ 11063 mii ha,
din care 7078 mii ha în cadrul exploataţiilor familiale.
Pentru a evidenţia cât mai clar rolul şi importanţa gospodăriei individuale în
agricultura din oraşul Negreşti, acestea vor fi analizate având la bază o serie de
caracteristici definitorii pentru orice organizaţie cum ar fi: numărul şi suprafaţa
acestora, producţia realizată şi destinaţia ei, numărul de membrii ai familiei,
efectivul de animale, baza tehnico – materială, vârsta conducătorului exploataţiei,
forţa de muncă, specializarea, precum şi date privind rezultatele economice.
38
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
39
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
40
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
41
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Tabelul 4.3
Nr de
Numar de gospodarii individuale
Nr crtLocalitatea gospodarii 0-1 ha 1-3 ha 3-5 ha 5-10 ha > 10 ha
1 Cazanesti 289 115 138 30 6
2 Parpanita 254 88 119 26 21
3 Glodeni 120 36 79 4 1
4 Cioatele 146 40 96 8 2
5 Valea-Mare 853 313 346 95 78 21
6 Poiana 138 47 85 4 2
7 Total oras 1800 639 863 167 110 21
8 Pondere din total 100 37,25 42,58 10,67 7,75 1,75
Suprafaţa agricolă
medie / gospodărie
Pondere gospodării individuale pe categorii de dimensiune
Nr crtSpecificare ha 0-1 ha 1-3 ha 3-5 ha 5-10 ha > 10 ha
1 Căzăneşti 1,96 39,74 40,2 11,93 8,13
2 Părpăniţa 1,55 34,11 46,18 12,74 6,97
3 Glodeni 2,43 41,43 48,57 8,57
4 Cioatele 3,08 36,97 47,13 8,92 7,01
5 Valea-Mare 3,87 36,69 40,56 11,14 9,14 2,46
6 Poiana 2,83 39,97 47,5 10,83 2,5
42
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
43
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
44
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
45
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Suprafata totala Pondere din Pondere din Pondere din Pondere din
Specificare agricola Arabil hatotal % Vii total % Livezi total % Pasuni total %
Cazanesti 620 300 91,87 30 9,50 0,5 0,20 3 0,33
Parpanita 321 286 89,26 24 5,61 0,5 0,28 2 0,30
Glodeni 210 103 87,28 10 4,82 - - 1 0,24
Cioatele 215 202 88,57 20 5,48 - - 2 0,27
Valea-Mare 1874 1234 94,52 90 12,47 0,5 0,40 4 0,42
Poiana 180 127 85,28 10 6,14 - - 3 0,20
Total oras 3420 2252 97,35 184 7,35 1,5 0,05 15 0,75
46
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Tabelul 4.6
47
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Tabelul 4.7
2002 2005
Nr crt Specificare ha Pondere din arabil % ha Pondere din total %
1 Total arabil din care 2293 100 2252 100
2 Cereale totale din care 2049 85,78 1949 88,84
3 Grâu+Secară 690 28,35 252 22,74
4 Orz+Secară 74 4,14 74 3,73
5 Porumb boabe 1265 53,26 1636 62,26
6 Floarea soarelui 200 13,69 220 10,87
7 Legume 64 0,53 70 0,36
48
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
vedere al suprafeţei ocupate. Culturi precum grâul, porumbul sau orzul se realizează
cu tehnologii tradiţionale şi sămânţă indigenă, folosindu-se gunoi de grajd şi nu
îngrăşăminte organice iar pesticide aproape deloc. Un astfel de comportament este
determinat de lipsa de cunoştinţă şi de mijloace financiare, dublat de o aversiune
împotriva riscurilor.
Producţia vegetală are o tendinţă generală de creştere a randamentelor medii şi
a producţiilor totale. Comparativ cu ţările vest europene randamentale la hectar sunt
de 2-3 ori mai mici.
Prin caracteristicile sale structurale şi prin tehnologiile aplicate agricultura
localităţii Negreşti are un profund caracter extensiv, fiind o agricultură de
subzistenţă. Lipsa capitalului de exploatare, carer îi determină pe propietari să
renunţe la folosirea de sămânţă şi material săditor selecţionat, de îngrăşăminte şi de
substanţe chimice şi a mijloacelor mecanice pentru efectuarea anumitor lucrări duce
la realizarea unor producţii medii scăzute.
49
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
50
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
cât nici unul din sectoare, în cazul unei specializări unice, nu este capabil să aducă
un venit suficient pentru siguranţa proprietarului.
51
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Păsări Cap 13725 13725 100 25200 25200 100 +11475 +11475
Albine Col 370 265 74,05 740 740 100 +370 +475
52
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
53
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Carne caprine t 13 102,54 40 118,75 +16,21 +16,29
Lapte total, din care hl - 11814,9 - 12516,7 +701,8 +18,09
Lapte de vaca si bivolita hl 609 9744 631 10096 +352 +20,27
Lapte de oaie hl 1347 606 1380 662 +56 +10,21
Lapte de capra hl 24 606 92 165 -441 +19,6
Lana t 1350 2,7 1640 3,2 +0,5 +29,51
Oua buc 6500 845 20473 1576 +731 +18,32
Miere t 450 11,2 580 14,5 +3,3 +10,18
54
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
localitate 3427 ( 50,07 ) reprezintă populaţie activă, iar din aceasta 2310 reprezintă
populaţie activă ocupată în agricultură, potrivit tabelului 4.11.
Tabelul 4.11
55
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
56
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
57
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
CAPITOLUL V
58
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
59
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
60
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
61
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Categoria de
Dimensiunea gospodăriilor individuale
folosinţă 0-1 ha 1-3 ha 3-5 ha 5-10 ha
Arabil 0,88 2,86 3,05 7,12
Păşuni şi fâneţe - 0,3 0,45 0,48
Vii 0,1 0,21 0,33 0,36
Livezi - - - -
Total agricol 0,98 3,37 3,83 7,96
62
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Tabelul 5.2
Dimensiunea gospodăriilor individuale
Cultura 0-1 ha 1-3 ha 3-5 ha 5-10 ha
grâu+secară 0,25 0,75 0,96 2,87
porumb 0,68 1,4 1,89 3,92 Cerealele
orz+orzoaică - 0,25 0,29 0,7
sunt floarea soarelui 0,3 0,48 0,78 1,82 cultivate
legume - 0,1 0,18 0,32
pe suprafeţe
cuprinse între 76 - 85 % din terenul arabil. O trăsătură comună tuturor gospodăriilor
cercetate este ponderea ridicată a suprafeţelor cultivate cu porumb(între 50 - 65 %
din suprafaţa totală cultivată).
Producţiile medii au tendinţă uşoară de creştere faţă de anii anteriori, însă ele
sunt sub potenţialul solurilor existente. Cu cât suprafaţa unei gospodării creşte şi
gradul de mecanizare este mai mare. Acest fapt explică creşterea producţiilor medii
o dată cu mărimea suprafeţelor cultivate datorită influenţei gradului de mecanizare.
63
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
64
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Într-o gospodărie individuală, cea mai mare parte a veniturilor provine din
activitatea de producţie agricolă.
Categoria de dimensiune
Specificare 0-1 ha 1-3 ha 3-5 ha 5-10 ha
Venit total mii lei 4806 19012 26475 86298
Venit / ha 7005 9377 9652 10824
65
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Analizând datele din tabel putem spune că veniturile pe un hectar agricol sunt
destul de mici faţă de nevoile celor care trăiesc în mediul rural.
Nivelul veniturilor din producţia vegetală depinde de profitul de producţie al
gospodăriei, de existenţa şi modul de dezvoltare a unor ramuri intensive(vii, legume,
pomi). Analizând datele din tabel se poate observa că veniturile totale înregistrează
creşteri concomitent cu majorarea dimensiunii gospodăriei.
66
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Grupa de mărime
Specificare 0-1 ha 1-3 ha 3-5 ha 5-10 ha
Cheltuieli pentru producţia
mii lei / gospodărie 4295 11820 17457 28443
agricolă vegetală mii lei / ha 5366 6381 5934 4988
67
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Grupa de mărime
Indicatori 0-1 ha 1-3 ha 3-5 ha 5-10 ha
venituri totale 4806 19012 26475 86298
cheltuieli totale 4295 11820 17457 28443
profit total 511 7192 9018 57855
profit (mii lei / ha) 720 5503 4058 6480
68
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
CONCLUZII
69
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
valorificate, atât prin creşterea ponderii unor produse în producţia totală cât şi prin
creşterea producţiei medii la unitatea de suprafaţă, se impun, în acest scop, măsuri
care trebuie să aibă în vedere, neapărat o coordonare tehnică de specialitate, ceea ce
propune că inginerii camerelor agricole să aibă prin fişa postului, atribuţii precise de
îndrumare a gospodăriilor individuale.
Aplicarea acestor măsuri ar putea duce la rezultate mai bune dar până la urmă
vor trebui să apară unităţi agricole mari, indiferent cum vor fi numite care să
funcţioneze întradevăr pe principiul economiei de piaţă.
CONCLUZII FINALE
70
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
71
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
cauzele determinante ale unor nereuşite şi ale rămânerii în urmă a reformei funciare.
(12)
Pentru a oferi o imagine de ansamblu, în capitolul al treilea sunt prezentate
unele aspecte generale privind agricultura din localitatea Negreşti. Au fost prezentate
istoricul, aşezarea geografică, cadrul natural şi economic, relieful, clima, vegetaţia şi
solurile ce caracterizează localitatea.
Unul din fenomenele naturale cu efecte negative asupra agriculturii îl
reprezintă atât seceta, cât şi precipitaţiile crescute în perioada de vegetaţie.
În al patrulea capitol sunt prezentate gospodăriile agricole individuale,
existente în agricultura localităţii Negreşti. Acestea au fost prezentate din punct de
vedere al locului ocupat de aceste structuri agricole în agricultura localităţii,
mărimea acestora, modul de folosinţă al terenului, structura culturilor şi producţiile
realizate.
La nivelul localităţii Negreşti ponderea suprafeţelor aflate în gospodării este
de 26,11%. Faţă de ponderea suprafeţelor ocupate în cadrul acestor tipuri de
gospodării la nivelul ţării aceasta este mult mai mică. Acest lucru se datorează
faptului că multe din proprietarii de teren au preferat să-şi lucreze terenul în cadrul
societăţilor agricole ori au optat pentru arendă.
Sub aspectul mărimii acestea păstrează caracteristicile unei agriculturi de
subzistenţă existente în cadrul gospodăriilor agricole individuale la nivelul întregii
ţări. Astfel, suprafaţa medie agricolă deţinută de o gospodărie individuală este de
2,02ha şi de 1,88ha în ceea ce priveşte suprafaţa arabilă. Mai mult de 79% din
numărul gospodăriilor agricole din comunităţile rurale ale localităţii Negreşti deţin
până la 3ha suprafaţa agricolă.
Analizând structura culturilor se poate afirma despre gospodăriile individuale
din localitate că au un caracter preponderent cerealier, aceasta explicându-se prin
72
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
PROPUNERI
73
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
în totala contradicţie cu realităţile agriculturii din vestul Europei, unde pământul este
concentrat în unităţile mari, mecanizabile, iar producţiile sunt cu mult peste cele
înregistrate la noi. Din acest motiv, pentru o rentabilizare menită să atingă şi chiar să
escaladeze, un anume prag de proprietate, absolut necesar pentru viitorul
gospodăriilor şi salvarea ideii de proprietate ţărănească, propunem următoarele
măsuri:
încurajarea utilizării pe scară largă a arendei, în vederea realizării de
gospodării individuale, viabile de minimum 20 h;
realizarea pe linia unirii proprietăţilor, de asociaţii mai mari cu personalitate
juridică, pe baza unui statut care să nu permită inechitarea în ceea ce priveşte
împărţirea veniturilor şi în acelaşi timp, să menajeze conservatorismul acestor
moldoveni, care vor să-şi păstreze, ca un datum ancestral, proprietatea
moştenită sau dobândită prin eforturi deosebite;
atribuirea unor terenuri aflate în proprietate publică, unor categorii de tineri,
lipsiţi de pământ cu obligaşia de a-l lucra în anumite forme asociative pe baza
unui nomenclator prestabilit de culturi şi produse, menite să asigure cel puţin
fondul pieţii preorăşeneşti;
organizarea cooperării rurale în sfera aprovizionării şi comercializării
produselor, precum şi în domeniul creditării agricole şi asigurării împotriva
riscurilor, pentru a sparge monopolurile care, în prezent oferă ţăranilor preţuri
mici umilitoare;
asocierea în sindicate a producătorilor agricoli în vederea apărării şi
promovării propriilor interese;
extinderea cooperaţiei agricole, cu un statut care să asigure, în virtutea legilor
în vigoare, dreptul la proprietate pe durata existenţei unităţii, dar şi după
retragerea proprietarilor, acţiune care nu trebuie condiţionată în nici un fel.
74
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
Aplicarea măsurilor de mai sus ar putea conduce la rezultate mai bune, dar că,
până la urmă, vor trebui să apară unităţi agricole mari, indiferent cum vor fi numite,
care să funcţioneze cu adevărat pe principiul economiei de piaţă, inclusiv în ceea ce
priveşte protecţia lor prin mijloacele asigurărilor de orice natură,de stat sau private.
BIBLIOGRAFIE
75
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
76
Proiect de diplomă Magdalena Tănăsucă
77