Organizarea producţiei

Proiect :
Cricul auto cu un singur braţ înclinat
CRD-CAR0613002

Realizat:
Catărău Olga
Emciuc Alexandru
Coleaşă Bogdan

Îndrumător:
As. drd. ing. Fleacă Bogdan ANUL IV
Grupa : 1543
2015
 CUPRINS

Capitolul I

1.Teorie ……………………………………………………...…………………………..3
1.1Sistemul …………………………………………………………………………3
1.2Procesul …………………………………………………………………………4
1.3Productie………………………………………………………………………...5
2.Contextulorganizării…………………………………….……………………………...6
3.Furnizorii,segmentul de piaţă atins…………………………………………………….7

Capitolul II

2.1 Lista cu operatii si utilaje folosite pentru realizarea cricului……...………………..10

2.2 Structură arborescentă…………………………………………...………………….12

Capitolul III

3.1 Graficul analizei generale al procesului de producție pentru o secţie de bază .......14
3.2 Graficul fluxului de producție pentru o secție de bază……………………….. .....15

Capitolul 4

4.1 Graficul analizei detaliate al procesului de producție pentru o secţie de bază ……..15

4.2 Varianta îmbunătățită a graficului analizei detaliate……….………………………18

4.3 Varianta îmbunătățită a graficului de analiză generală…………………………….19

Bibliografie
 Scopul proiectului

Scopul proiectului „Organizarea producţiei pentru Cricul auto cu un singur braţ înclinat
este de a reprezenta și de a parcurge etapele necesare producției unui Cric auto cu un singur braţ înclinat

Etapele necesare producţiei sunt :

 Identificarea obiectivului – produsul necesar clientului;

 Identificarea componentelor produsului ( descompunerea în subansamble);

 Identificarea locurilor de muncă specifice tehnologiei produsului ales unde se desfășoară operațiile
de producție ;

 Identificarea operațiilor principale în ordine tehnologică,necesare producției produsului ales;

 Identificarea operațiilor în ordine tehnologică, a timpilor consumați, a simbolurilor alocate

operațiilor, necesare producției produsului ales;

 Identificarea metodelor de îmbunătățire și realizarea acestora .

Capitolul 1
1.1 Elemente teoretice despre noțiunea de sistem

Noţiunile de sistem, gandire sistematică s-au cristalizat în urma dezvoltării tehnologiilor şi în

primul rînd a tehnologiilor informaţionale, ca metodă de descompunere a unor obiecte, noţiuni complexe
în componente; analiza şi dezvoltarea acestor componente în parte,ţinînd cont de relaţiile şi
interconexiunile între ele, urmînd ca aceste componente să fie integrate ulterior într-un sistem.

Conform Dicţionarului explicativ al limbii române (DEX ’98) , „sistemul reprezintă ansamblul de
elemente (principii, reguli, forţe, etc. ) dependente între ele şi formând un tot organizat, care pune ordine
într-un domeniu de gândire teoretică, reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de ştiinţe
ale naturii sau face ca o activitate practică să funcţioneze potrivit scopului urmărit.„

Concepte ale unui sistem

un mod ordonat de acţionare;

o totalitate ordonată de cunoştinţe, mărimi, concepţii;
un mediu în care intră un set de informaţii care se prelucrează, obţinându-se un set de
mărimi de ieşire.

Tipuri de sisteme

-NATURALE-sisteme sub atomice pană la cele galactice;

-ARTIFICIALE-sisteme tehnice (maşini,instalaţii...) sau sisteme abstracte (matematice,filosofice),rezultat
al activităţiiumane;
-SISTEME ALE ACTIVITĂŢII UMANE- sisteme de producţie, sisteme economice, politice;
-SISTEME SOCIALE –componentele de bază,oamenii şi relaţiile interpersonale ale acestora. Asigurări
sociale, organizaţii neguvernamentale(ONG), sindicale etc.

Caracteristici ale unui sistem

 integritatea arată că prin schimbarea oricărui element din sistem se modifică întreaga
structură a sistemului;
 sumativitatea arată că schimbarea sistemului în ansamblu reprezintă suma schimbărilor
elementelor componente;
 mecanicizarea presupune un set de treceri ale sistemului de la starea de integritate la
sumativitate;
 centralizarea reprezintă interacţiunea unei părţi cu celelalte părţi ale sistemului;
 organizarea ierarhică reprezintă formarea subsistemelor în cadrul structurii sistemului;
 adaptabilitatea sau necesitatea ca sistemul să satisfacă o clasă de calităţi sau performanţe în
funcţie de scop. Comportarea unui sistem mai este caracterizată prin observabilitate,
finalitate şi funcţionalitate.
 1.2 Elemente teoretice despre noțiunea de proces

Un proces este un ansamblu de activități corelate sau în interacțiune care transformă elemente
de intrare în elemente de ieșire.

În cadrul unui proces tehnologic se realizează transformarea directă cantitativă şi calitativă a

obiectului muncii/materiei prime prin modificarea:
 formei;
 dimensiunilor;
 aspectului;
 structurii;
 compoziţieichimice etc.

Procesul de producţie este format din:

 Procesele tehnologice

– elementare, încadrul cărora produsul finit se obţine printr-o singură operaţie tehnologică;
– complexe, încadrul cărora obiectul muncii este transformat în produs finit printr-o succesiune
de operaţii tehnologice (exemple din industria textilă: procesele tehnologice de filare /ţesere /tricotare
/confecţionare etc.)

 Procesul de muncă
Reprezintă activitatea prin care factorul uman (individual/colectiv) acţionează asupra obiectelor
muncii (materiile prime /materialele) cu ajutorul mijloacelor de muncă, învederea obţinerii de bunuri
materiale (produse, lucrări, servicii).
Procesul de muncă coincide cu procesul tehnologic când executantul transformă obiectul muncii
folosind propria energie. Exemple: amestecarea manuală; sortarea lânii/pieilor etc. Procesul tehnologic
se separă de procesul de muncă în cazul mecanizării procesului de producţie.
În cazul automatizării, procesul de producţie are loc prin acţiune aautomată a mijloacelor de muncă
(maşini, utilaje, instalaţii), întimp ce procesul de muncă se rezumă la reglare, supraveghere şi luarea
deciziilor.
 Procesul natural

Reprezintă acel proces în decursul căruia se produc modificări fizice,chimice, biologice ale
materiilor prime, sub acţiunea factorilor naturali. Procesul natural se regăseşte doar în unele ramuri
industriale şi constă în transformări fizice, chimice, biologice etc. ale obiectelor muncii sub acţiunea unor
factori naturali, fără participarea nemijlocită a omului. Câteva exemple de procese naturale care au loc în
sectoare productive ale economiei naţionale:
– în industria textilă: procese de topire pentru obţinerea fibrelor liberiene, uscarea materialelor;
– în industria alimentară: procese de fermentaţie;
– în industria mobilei: procesede uscare a lemnului.

Toate procesele trebuie sa aiba :

- obiecte financiare sau nefinanciare ;
- raspundere, delegare de autoritate si recunoastere ;
- activitati specifice rezultatului dorit ;
- monitorizare ;
- imbunatatire prin analiza efectelor ;
 1.3 Elemente teoretice despre noțiunea de producție

Producția reprezintă procesul creării bunurilor necesare existenței și dezvoltării societății, în cursul
căruia oamenii exploatează și modifică elementele din natură potrivit trebuințelor lor.

Producțiile sunt foarte diferite. Ele pot fi diferențiate, în baza multor criterii, cum ar fi:
- După ramura industrială de activitate: industria constructoare de mașini, industria chimică,
petrochimică, industria materialelor de construcții.
- După felul produsului finit: mașini sau materiale procesate: combustibili lichizi, lubrifianți.
- După modul de producere, numărul și varietatea bunurilor produse: fabricație individuală,
fabricație în serie, fabricație în masă.

În cadrul unei organizații, funcția de producție trebuiesă fie foarte bine pusă la punct, pentru
desfășurarea unei bune activități, astfel că este necesară proiectarea unor procese de producție.
La proiectarea și analiza proceselor de producție se pot utiliza diferite tipuri de diagrame și grafice,
precum sunt:
 graficul fluxului tehnologic general;
 graficul de analiză generală a procesului de producție;
 graficul succesiunii operațiilor;
 diagrama de circulație;
 graficul derulării procesului sau graficul gamei de operații.

Prin tip de producţie se înţelege o stare organizatorică şi funcţională a întreprinderii, determinată

de :

 nomenclatura produselor fabricate;

 volumul producţiei executate pe fiecare poziţie din nomenclatură;
 gradul de specializarea întreprinderii, secţiilor şi locurilor de muncă;
 modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de
muncă la altul.

În funcţie de aceşti factori se disting:

 Producţia unitară (individuală)
 Producţia de serie
În funcţie de mărimea lotului:
 Producţie de serie mica.
 Producţie de seriemijlocie.
 Producţie de serie mare.
Compania producătoare:
Tipuri de clienți:

 Consumatori - service-uri auto,magazinele de profil auto;

 Distribuitori
- detailiști: S.C Teomtech S.R.L, Mobil srl, Autotalsrl ,;
- En-grosiști: Yato Romania Srl

Cantități de produse:
 500 bucăți/zi;
 11000 bucăți/lună;

Materie primă utilizată:

 Profile formate la rece tip U - S235JR, S275JR conform EN 10025

 Profile speciale tip “Sigma” 100x55x16x4.0 mm, X12Cr13 - X2CrNiMo17-12-2 sârmă din oțel
inoxidabil OK AUTROD 309LSi
 Bara cilindrica otel S355J2 diametru 15mm
 PIULITA HEX. M10 ZN 22700b10000f2
 Ţeavă rectangulară şi pătrată SR EN 10219-2 35x35mm
 Banda Otel Laminata la Cald (BLC) S235JR
 Bare din material plastic (HDPE) cu diametrul de 35mm si 50mm (injectie), (-CH2-CH-)
„(Descriere metaforică
Standardul EN 10027, care are ca şi obiect “simbolizarea oţelurilor inoxidabile”, acoperă toată gama de
oţeluri în a cărui compoziţie sunt cel puţin 5% elementele de aliere. Simbolizarea acestora începe cu
litera “X”, care este urmată de “conţinutul de carbon x 100 “şi de simbolizarea elementelor de aliere în
ordine descrescătoare.
Exemplu: X12Cr13 - X2CrNiMo17-12-2 ) “

Accesorii:

 nituri: trase standard neetanșate, traseexpandate radial-axialeantivibrații, cu colier flotant extrem

de rezistente si etanse pentru aplicatii speciale la mijloace de transport si confectii grele.
 șuruburi: nituite de diverse forme.
 Piulițe și șaibe.
 carcasa plastic

Furnizorii

S-au contractat 2 firme pentru aprovizionarea cu materie primă:

 producător de oțel inoxidabil: Mairon Galati

 producator de mase plastice : ELKA PROD COM S.R.L
Capitolul 2
2.1 Listă repere sau subansamble componente ale produsului

Denumire componenta
Numar

1 Profil Sigma
Profil tip U
2

3 Suport superior

4 Suport inferior

5 Surub principal

6 Piulita

Tabel 1: Lista componente

Fig. 1: Model cric

1
2
3 4 6

Aceasta figura reprezinta un model de cric CRD-CAR0613002 cu toate componentele

si subansamblurile specifice.
 2.2 Lista cu operatii si utilaje folosite pentru realizarea cricului

Procese Principale

Denumire operatie
Numar Utilaj folosit SDV
Debitare profile “Sigma” pentru segmente-
masina de debitat Șubler 002
1 acestea vor fi taiate la o lungime de 25
profile WZ125 (STAS 022)
centimetri, fiind baza cricului
BURGHIU METALIC
Gaurire profil “Sigma” pentru nituri masina de gaurit
2 HSS-R 3.2x36
HEP602
2609255005
masina de frezat profile Cutit lateral
4 Frezare margini
Proxxon MT 300. (Stas 1114)
masina de slefuit
modular pentru
5 Slefuire margini Piatră abrazivă
suprafete plane GPS-
MODULO
Debitare profile tip U pentru brat secundar-
acestea vor fi taiate la o lungime de 20 masina de debitat profile Șubler 002
6
centimetri, fiind bratul secundar pe care se WZ125 (STAS 022)
gaseste piulita
BURGHIU METALIC
7 masina de gaurit
Gaurire profil “U” pentru nituri HSS-R 3.2x36
HEP602
2609255005
masina de frezat profile Cutit lateral
8 Frezare margini
Proxxon MT 300. (Stas 1114)
masina de slefuit
modular pentru
9 Slefuire margini Piatră abrazivă
suprafete plane GPS-
MODULO
Debitare teava rectangulara patrata la
10 masina de debitat profile Șubler 002
dimensiunea de 35mm reprezentand
WZ125 (STAS 022)
suportul dintre cric si automobil
11 masina de frezat profile Cutit lateral
Frezare sant pentru buza automobilului
Proxxon MT 300. (Stas 1114)
Masina combinata de
12 Debitare banda de otel pentru suportul de Șubler 002
taiat si indoit otel MAX-
jos al cricului la dimensiunea de 60x60mm (STAS 022)
CB32
Sudare automata suport superior de
Cap de sudat VB 01
13 profilul tip U si sudare suport inferior de Tractoras de sudura
profil tip Sigma + sudare piulita de suport Miggytrac B501
Electrozi
tip U
14 Debitare bara cilindrica de otel pentru masina de debitat profile Șubler 002
surub principal la dimensiunea de 25cm WZ125 (STAS 022)
Strung pentru metal cu
15 Capat de filetare 28
Filetare bara pentru surubul principal filetare automata
TPI
BV20L1
Ansamblarea celor doua profile prin Se ansambleaza
16 MANUAL
prinderea cu nituri si surub principal piesele
Tabel 1: Procese principale
 2.3 Structură arborescentă produs

Nivel 3
Nivel 1 Nivel 2
Tablă oțel buc 1
Profil Sigma

Profile otel

Profil U
Cric cu brat
inclinat Tablă otel buc 1
Ax principal
filet

Bară oțel carbon buc

1

Piulita

Fig 2: Structura arborescenta cric

Scopul structurii arborescente pentru Cricul auto cu un singur braţ înclinat CRD-CAR0613002 este
acela de a:

 identifica care este numărul de piese din fiecare componentă pe care dorim să-l producem, ţinând cont de
obiectiv ( cerinţa pieţei). 

 identifica care este cantitatea necesară şi momentul potrivit pentru achiziţie de materii prime. 
2.3 Structură arborescentă productie

Nivel 3
Nivel 1 Nivel 2
Tablă oțel
Profil Sigma 10 buc
25 buc
Profile otel
200 buc

Profil U
Cric cu brat 25 buc
inclinat Tablă otel
100 buc Ax principal 10 buc
filet
100 buc

Bară oțel carbon

17 buc

Piulita
100 buc

Fig 3: Structura arborescenta productie

Scopul structurii arborescente pentru producerea a 100 de Cricul auto cu un singur braţ înclinat CRD-
CAR0613002 este acela de a:

 identifica care este numărul de piese din fiecare componentă pe care dorim să-l producem, ţinând cont de
obiectiv ( cerinţa pieţei). 

 identifica care este cantitatea necesară şi momentul potrivit pentru achiziţie de materii prime. 
Capitolul 3
3.1 Graficul analizei generale al procesului de producție pentru o secţie de bază

Fig. 4 Grafic analiza generala al procesului de

productie pentru cricul auto cu un singur braţ
înclinat CRD-CAR0613002

Acest grafic are ca scop:

- Să ofere o imagine de ansamblu a procesului;
- Să urmărească fiecare produs/reper principal.
 3.2 Graficul fluxului de producție pentru o secție de bază

Graficul general al fluxului de producție are ca scop trasarea în faza de proiectare sau urmărirea în faza de
analiză a circuitelor pe care le parcurg diferite piese, subansamble sau produse, arătând grafic diferite etape sau
faze de producție în succesiunea lor din momentul ieșirii din depozite sub formă de materii prime, până în
momentul ieșirii din fabricație sub formă de produse finite.

Fig. 9 Graficul general al fluxului de

producție
Legendă:


pentru fluxul principal.


pentru fluxul produs final.

pentru fluxul secundar.
Bibliografie

1. Suport Proiect Organizarea Producției, Bogdan Fleacă

2. http://www.scritub.com/economie/SISTEME-DE-PRODUCTIE42181823.php
3. http ://www.svedu.ro/curs/ei/c8.html
4. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=68&idb

5. Costoiu Stana, Ionescu Sorin, Management Industrial, Ed. UPB Litografie, 1993
6.