Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ferma de Iepuri PDF
Ferma de Iepuri PDF
Prezentarea generala a organizatiei: S.C. XXXX S.R.L. are sediul in Sibiu, str.
Lalelelor, nr. 6 si s-a infiintat in 2007.
Dimensiuni
De obicei toate custile de iepuri sunt construite mai mult sau mai putin pe
urmatoarele dimensiuni standard: 80 cm latime, 90 cm lungime si 50 cm inaltime.
Usile custii pot fi plasate pe laterale sau deasupra custii. In cazul in care cusca va fi
tinuta afara, se construieste pe picioare care sa-i asigure ridicare de la sol cu cca 10-
15 cm, pentru ca sa nu se ude in interior pe timp de ploaie. Deoarece cusca va sta
afara, ea trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de acoperire si protejare a acesteia
pentru perioadele de vreme rea.
O cusca cu dimensiunile de mai sus poate gazdui o femela si 5-6 pui sau 3-4
iepuri adulti. Podeaua trebuie facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu
o distanta de 1,5-2 cm intre ele. O incapere cu podea plata va fi mai murdara, intrucit
va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatata mai des.
Peretii laterali ai custii se confectioneaza din diverse materiale (lemn, tabla
etc). Fata custii este formata dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care se fixeaza
plasa de sirma. Aici se vor fixa jgheaburi pentru fibroase si adapatoare. Prin jgheabul
pentru apa curge in permanenta, incet, apa proaspata. Din respectivul jgheab pentru
b) Efectivul de reproductie
In orice crescatorie de iepuri, indiferent de marime, exista un numar de
animale, femele si masculi, numit "efectiv matca" sau efectiv de reproductie. Aceste
animale trebuie sa se incadreze in anumite limite de varsta si, practicand reproductia,
sa asigure producerea animalelor tinere pentru sacrificare, precum si exemplarele
necesare reinnoirii treptate a efectivului matca. Altfel spus, chiar si atunci cand
crescatorul nu doreste sa-si sporeasca numarul animalelor adulte din crescatorie
este absolut necesar sa realizeze procesul de reproductie.
Cand ne referim la procesul de reproductie al acestora avem in vedere
urmatoarele particularitati de ordin biologic si tehnic ce privesc:
- maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca;
- monta si caldurile;
- gestatia;
- fatarea;
- alaptarea si intarcarea;
- reluarea ciclului de reproductie, respectiv monta dupa fatare.
Monta si caldurile
Dupa instalarea maturitatii sexuale, iepuroaicele pot fi date la monta in orice
anotimp deoarece caldurile apar, in mod ciclic, la intervale de 8-10 zile in tot cursul
anului.
Se constata ca, desi apar in tot cursul anului, caldurile la iepuroaice, se
manifesta cu mai mare intensitate primavara si toamna si pot fi depistate mai usor.
Semnele pentru recunoasterea femelelor in calduri sunt:
- iepuroaicele se agita in custi, rascolesc asternutul, fac cuib, isi smulg par de
pe abdomen;
- daca este introdusa in cusca masculului, iepuroaica accepta monta; in cazul
cand nu este in calduri, tine coada lipita de corp, fuge prin cusca, se tranteste si deci
nu se lasa montata;
- la iepuroaicele in calduri vulva apare tumefianta (umflata) si are culoarea
rosu-aprins.
Caldurile dureaza, in medie, 3 zile.
Pentru monta se va proceda intotdeauna la introducerea femelei in cusca
masculului si nu invers, pentru ca acesta sa se simta "acasa" si sa-si faca datoria mai
in siguranta. Durata actului montei la iepuri este foarte scurta, doar cateva secunde.
Un semn sigur ca masculul a ejaculat (a depus "samanta) este caderea acestuia pe
o parte, in timp ce scoate un tipat scurt.
Monta e bine sa se faca dimineata sau seara, in aceste perioade ale zilei
animalele fiind mai linistite.
Actul imperecherii trebuie supravegheat.
Crescatorul, dupa ce introduce femela aflata in calduri in cusca masculului,
va ramane in apropiere pentru a observa daca are loc monta, dupa care va scoate
c) Hrana
Iepurii sint animale erbivore, dar nu toate plantele constituie o hrana potrivita
pentru ei. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar
moartea. Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste
citeva zile, saptamini sau chiar luni. Exista si plante foarte bune pentru sanatatea
iepurilor, care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor.
Iata o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri, cit si cele toxice.
Concentrate
In general iepuri valorifica destul de bine o gama larga de furaje, dar cele
mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete, cerintele in
energie metabolizanta(EM), proteina bruta(PB), aminoacizi (lizina, metionina, cistina,
argina, triptofan), celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) ar fi:
- tineret 4-12 saptamani - EM 2400 kcal/kg; PB 15%; lizina 0,6%, argina 0,9%,
triptofan 0,18%, metionina + cistina 0,5%; CB 14%; GB 3%;
- femele in lactatie - EM 2600 kcal/kg; PB 18%; lizina 0,75%, argina 0,8%, triptofan
0,22%, metionina + cistina 0,6%; CB 12%;GB 5%;
- femele gestante si reproducatori - EM 2400 kcal/kg; PB 15%; lizina 0,6%, argina
0,9%, triptofan 0,18%, metionina + cistina 0,5%;CB 14%; GB 3%;
Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat, se poate folosi furaj
unic pentru toate categoriile mentionate :
- EM 2400 kcal/kg; PB 17%; lizina 0,7%, argina 0,9%,triptofan 0,2%, metionina +
cistina 0,6%;CB 14%; GB 3%.
Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate, deoarece nu contin praf
care irita mucoasa nazala si pot contribui la agravarea unor boli (daca sunt purtatori),
precum pasteureloza.
e) Rase de iepuri
Uriasul Belgian
Rasa a fost formata in jurul anului 1825, in districtul Gand din provincia
belgiana Flandra (modul de formarea a rasei este neclar). Actualele calitati se
datoresc in mare masura crescatorilor belgieni, care printr-o munca asidua de
ingrijire si selectie au creat o rasa care s-a impus in intreaga lume.
Uriasul Alb
Rasa s-a format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias
Belgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine, greutatea medie fiind
de 6-7 kg.
Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca
10 luni.
Caractere de exterior
Neozeelandez rosu
S-a format in America de Nord, in anul 1910, provenind din iepurele de casa
“Roscat de Bourbogne”. Culoarea blanitei este ros-galbena de nunanta inchisa.Este
o rasa foarte apreciata pentru carne si soloritul remarcabil al blanitei. Are greutatea
medie de 4 kg. Corpul de marime mijlocie; capul mare, lat, mai rotund la mascul si
mai alungit la femela; urechile de maxim 13 cm lungime, destul de late, cu virfurile
rotunjite, purtate drept; ochii rosii; gitul scurt si gros. Trunchiul este cilindric, bondoc,
cu capete late si musculoase, spinare.
Blanita
Blana poate fi folosita ca subprodus.
Iepurii sunt mici „fabrici” de blanita. La punctul de tabacire si finisare a peilor
se realizeaza prelucrarea primara a pieilor de iepure: jupuire, intindere si uscare la
umbra in mediu uscat, ele urmand apoi a fi transportate catre marii producatori de
imbracaminte cu, care sunt incheiate contracte de achizitie a blanitelor. Din blana de
iepure se confectioneaza caciuli, haine, papuci, ornamente etc... deosebit de
apreciate datoria culorilor si finetii lor.
* Sursa: www.fao.org
* Sursa: www.fao.org
* Sursa: www.fao.org
CD Bonus – Plan de afaceri 28
Dintre tarile din Comunitatea Statelor Independente au facut importuri de
carne de iepure de casa in perioada 1998-2000 Georgia si Kazakhstanul, iar in anul
2002 numai Ucraina. Au exportat carne de iepure de casa Kazakhstanul si Ucraina.
Trebuie subliniat faptul ca in aceste zone (Europa de Est si C.S.I.) atat
importurile cat si exporturile de carne de iepure de casa se cifreaza la valori scazute
si extrem de oscilante de la un an la altul si de la o tara la alta, ceea ce denota o
piata neconsolidata, aflata in cautari, dar care dispune de un potential productiv
mare.
Conform estimarilor FAO din anul 2001 productia mondiala de carne de
iepure de casa se ridica la peste 1.000.000 tone (tab. 7). Cel mai mare producator de
carne de iepure de casa este China, cu 315.000 tone/an, dar in care consumul este
de doar 0,07 kg/locuitor/an. Italia produce 221.000 tone de carne de iepure de casa
si are cel mai mare consum pe locuitor (5,8 kg/an/locuitor). In principalele tari
producatoare si consumatoare de carne de iepure de casa din Uniunea Europeana
se consuma in medie 3,7 kg/an/locuitor.
Tabelul 7
Productia si consumul de carne de iepure de casa
(dupa FAO 2001)
Consum mediu
Productia Productia
anual
Tara anuala Continentul anuala
pe locuitor
(in to) (to)
(kg)
China 315000 0,07 Europa 570051
Italia 221000 5,80 Africa 85782
Spania 135000 3,00 America de Sud 16317
Franta 85000 2,90 America Centrala 4364
Malta 1350 4,30 America de Nord 35000
Cipru 830 -
Egiptul 69600 -
Maroc - 0,78
Productia de carne de iepure de casa pe continente este urmatoarea:
570.051 tone in Europa, 85.782 tone in Africa si 55.681 tone in America. In Africa
90% din productia de carne a continentului este produsa in tarile din nord.
Preturile pe tona de carne de iepure de casa la producator (tab. 8) au fost
stimulative in tarile din Europa. Analizand evolutia acestora in Germania, in perioada
1998-2001, se constata ca la producator carnea de iepure de casa s-a vandut cu
preturi cuprinse intre 3,87-4,47 marci/kg carne.
In Romania, intre anii 1991-2001, preturile pe tona de carne de iepure de
casa (tab. 9) au variat extrem de mult, de la 441,65 dolari US in anul 1997 la 4129,71
dolari US in anul 1999. In perioada 1991-1994 pretul pe tona de carne de iepure de
casa s-a situat la valori ce depaseau, in general, 1000 dolari. Cele mai scazute
preturi s-au inregistrat intre anii 1995-1998, cand tona de carne de iepure de casa a
costat intre 441,65-959,68 dolari US. Pretul tonei de carne de iepure de casa din
anul 2001, de 2442,51 dolari US, este un pret stimulativ pentru crescatorii acestei
specii de animale.
La Conferinta ONU din 28 septembrie 2001 de la Roma, FAO a anuntat ca
este pregatita sa promoveze cresterea iepurilor de casa prin diverse proiecte aplicate
in toata lumea. Expertul FAO in productia animala Emmanuele Gurne Bleich a
precizat ca „este o recunoastere tot mai mare a potentialului pe care animalele mici il
prezinta, potential subestimat pana acum”.
Tabelul 8
Pretul (in moneda nationala) pe tona de carne de iepure de casa la producator,
in tarile din Europa
Anul
Tara Moneda
1998 1999 2000 2001
Austria Silingi 65.313 59.016 66.850 70.072
Bulgaria Leva 2.149.110 1.840 1.870 2.103
Cehia Coroane cehe 77.245 76.177 76.628 80.978
Franta Franci 14.025 12.882 13.782 15.030
Germania Marci 4.476 4.213 3.871 4.138
Anul
Specificare U.M.
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Pret carne
Lei/tona 97.490 329.410 745.400 1.711.490 1.951.300 2.478.100 3.165.730 5.256.210 63.320.500 42.740.900 70.981.296
iepure
Paritatea Lei/dolari 76,47 307,95 760,01 1655,09 2033,28 3082,60 7167,94 8875,55 15332,93 21692,74 29060,86
Pret carne
Dolari/tona 1274,88 1069,69 980,78 1034,08 959,68 803,90 441,65 592,21 4129,71 1970,29 2442,51
iepure
2.11. Analiza rentabilitatii
Efectivul lunar de reproducere al fermei este in medie de 400 femele si 100
masculi. La o medie de 6 pui nascuti de o femela si tinand cont ca o femela este bine
sa nasca de 3 ori pe an, vom avea 18 iepurasi rezultati pe an. Media de pui nascuti
este relativ mica tinand cont ca o femela poate da nastere la 4 – 14 pui, dar tinand
cont ca sunt perioade mai productive si mai putin productive in privinta gestatiei, cat
si o rata a imbolnavirilor, apreciem o medie minima de 6 pui. Cazul fericit este ca
aceasta medie sa fie mai mare caz in care profiturile obtinute vor fi si ele mai mari.
Un iepure poate fi taiat cand atinge o greutate de minim 3 - 4 kg. Vom realiza
calculele pentru aceasta greutate minima.
400 femele x 6 pui x 12 luni = 28.800 iepuri anual
28.000 iepuri x 3kg carne = 86.400 kg de carne de iepure anual, adica
86.400 kg / 12 luni = 7200 kg de carne lunar
Pentru un pret mediu al carnii de 10 RON, incasarile lunare estimate doar din
vanzarea carnii sunt 72.000 RON (acesta este pragul minim de incasari).
Incasari rezulta si din vanzarea pielor.
Avem cheltuieli cu:
- utilitatile
- personalul
- transportul
- furajarea
- realizarea lucrarilor agricole
- achizitii periodice in scopul imbunatatirii materialului genetic de reproductie al
fermei
- vaccinurile, tratamentele
- prelucrarea si tabacirea pielor
- cheltuieli de protocol
- piese schimb
- de intretinere si modernizare permanenta
- asigurare
- taxe si impozite
- rata la banca etc
De la banca am imprumutat 150.000 Euro, cu o perioada de rambursare de 10
ani. In final trebuie rambursata suma de 420.000 Euro, cu o rata lunara de 3.500
euro, adica cam:
3500 euro x 3.5 RON/Euro = 12.250 RON lunar
Analizand toate aceste incasari si cheltuieli, estimam un profit lunar intre 20
si 30 mii RON si o rentabilitate mare a afacerii chiar pentru un minim de incasari
posibile.
3.1. Cauze
Dintre posibilele cauze amintim:
1. incorecta folosire a banilor obtinuti prin contractul SAPARD
2. acceptarea unei oferte tentante de vanzare
3. facilitatea cresterii
4. fluctuatia pietei internationale de desfacere a carnii de iepure
5. calamitati naturale (ex: foc)
6. neintelegeri intre asociati
7. supraestimarea resurselor productive ale fermei
SUCCES IN CONSTRUIREA
PROPRIEI AFACERI CU IEPURI!
1. www.regielive.ro
2. S.C. Vlatis S.R.L. – ferma de iepuri din Piatra Neamt, punct de lucru in satul
Mastacan, jud. Bihor