FARMACIA CLINICA IN FARMACIA

COMUNITARA

COORDONATOR CURS: SL DR VERONICA BILD

 ATITUDINEA “CLINICA” A FARMACISTULUI IN
FARMACIA COMUNITARA

• Abilitati de comunicare – condiţie esenţiala

– Tehnici de chestionare
– Ascultarea activa a pacientului
– Identificarea indiciilor non-verbale

• Spre deosebire de medic sau sau asistent, care se pot baza

pe examen clinic sau rezultate ale tesetelor paraclinice,
farmacistii sunt dependenti total de capacitatea de a
obtine informaţii doar prin dialogul cu pacienţii

• Utilizarea acronimelor si adaptarea acestora

 WWHAM
• Acronimul cel mai simplu de amintit
• Cel mai putin util
• Ofera informatii foarte limitate
• Este improbabil sa ajute la disgnosticul
diferential corect
• Acronimele nu sunt aplicabile complet
 Sensul intrebarii Atributul acronimului

W (C) Cine este pacientul? Puncte pozitive

W (C) Ce simptome are? Stabileste motivele prezentării

H (T) De cat timp au fost

prezente simptomele
A (A) Masuri luate Puncte negative
M (M) Medicamente utilizate Nu ia in calcul aspectul general al
pacientului
Nu se iau in calcul factorii sociali/stil de viata
Nu se cauta antecedentele heredocolaterale
Nu este suficient de specific sau profund
Nu exista un istoric al simptomatologiei
anterioare
 ENCORE

E Exploreaza Puncte pozitive

N Fara medicatie Sectiunea observare sugereaza estimarea
aparentei pacientului – cum arata
C Ingrijire Puncte negative
O Observatie Sectiunile fara medicatie si trimitere nu
adauga nimic la procesul de diagnostic
R Trimitere Nu se iau in calcul factori sociali sau de
E Explica mod de viata
Nu se cauta antecedente familiale
 ASMETHOD
A Aspect/varsta Puncte pozitive
S Self/non-self Stabileste natura problemei si
daca pacientul a avut episoade
M Medicatie similare anterioare
E Extramedicatie
T Timpul
H Istoric
O Alte simptome Puncte negative
D Danger Nu se stabilesc complet
simptomatologia si severitatea
Nu se iau in calcul factori sociali
sau de mod de viata
Nu se cauta antecedente familiale
 SITDOWNSIR

S Site/localizare Puncte pozitive

I Intensitate/severitate Stabileste severitatea si natura
problemei si daca pacientul a avut
T Tip/natura episoade similare anterioare
D Durata
O Instalare
W Alte simptome Puncte negative
N Deranjant/agaravat Nu ia in calcul aspectul general al
pacientului
S Iradiere Nu se iau in calcul factori sociali sau
I Incidenta/frecventa de mod de viata
R Ameliorat de… Nu se cauta antecedente familiale
 Rationamentul clinic
• Procese decizionale asocite cu practica
• Difera de folosirea acronimelor
• Implica recunoasterea indiciilor si analiza
datelor
• Raspunsul la fiecare intrebare permite
farmacistului sa reduca numarul de
diagnostice posibile fie prin eliminarea de
situatii particulare fie prin confirmarea unor
suspiciuni
 PASI CHEIE
1. FORMULAREA UNUI DIAGNOSTIC BAZAT PE ASPECTUL PACIENTULUI SI
MOTIVUL PREZENTARII
– Care este aspectul general?
– Arata bine sau rau?
– Persoana este pacientul sau altcineva?
- Utilitatea este pentru stabilirea severitatii problemei
- Varsta pacientului
- Factori epidemiologici (improbabil ca un copil cu tuse sa aiba
bronsita cronica)
- Sexul
- Modificari dramatice
- Migrenele F: x 5 M
- Dureri de tip cluster B: x 9F
- Motivul prezentarii
- Factori epidemiologici (ex. Cefaleea cea mai frecventa este cea de
tip tensional, urmata apoi de migrena apoi sinuzita)
2. INTREBARI:
- Ex.
- Subiect: femeie, 31 ani, acuza dureri de cap
- Pacient prezent
- Aspect general bun
- Varsta cca 30 ani
- Epidemiologie
- Cefalee de tip tensiune
- Femeile sunt mai predispuse la migrena
- Scopul chestionarii
- Diferentierea intre cefalee tensionala si migrena
- Natura durerii (Cefaleea tensionala durere surda, migrena
durere pulsatorie)?
- Raspuns pacient: Durere surda
- Ipotezele farmacistului: sugestiv pentru cefleea tensionala
- Localizarea durerii?
- Tensiunea de obicei bilaterala, migrena de obicei unilaterala
- Raspuns pacient: peste tot
- Ipotezele farmacistului: sugestiv pentru cefleea tensionala
- Severitatea durerii?
- Cefaleea tensionala nu este severa si nu este invalidanta, migrena
poate fi invalidanta
- Raspuns pacient: mai degraba deranjanta decat imobilizanta
- Ipotezele farmacistului: sugestiv pentru cefleea tensionala
- Alte intrebari: istoric familial
3. CONFIRMAREA FAPTELOR
- Inainte de a face recomandare se recapituleaza
informatia, mai ales cand s-au utilizat multe
intrebari
- Rationamentul clinic trebuie sa iti permita sa
prezinti o imagine cat mai completa, trebuie sa
fie specifica si flexibila pentru fiecare individ.
 APARAT RESPIRATOR
TUSEA
• Tusea este reprezentata de secuse expiratorii rapide,
explozive avand ca rezultat expulzarea materiilor aflate in
caile respiratorii: exudat, puroi, sange.
• Tusea este un act reflex:
• Receptorii localizati la nivelul aparatului respirator
(zonele tusigene →bifurcatia traheei)
• Cai centripete, fibre aferente sensitive (nervii trigemen,
laringelui superior, vag)
• Centrul tusei: in bulbul rahidian
• Cai centrifuge fibre eferente motorii: frenic (diafragm),
intercostal
• Tipuri de tuse:
– In functie de formarea impulsurilor nervoase:
• tuse pulmonara
• extrapulmonara
– In functie de prezenta secretiilor:
• Uscata, neproductiva (fara secretii sau cu secretie
redusa, vascoasa, aderenta)
• Umeda, productiva (cu secretii care se acumuleaza si
stimuleaza zonele tusigene)
• Tusea acuta
– Laringotraheobronsita (infectii virale: virus
sincitial respirator, parainfluenzae etc)
– Secretie postnazala
– Alergie asociata cu tuse (non-productiva)
– Bronsita acuta (dispnee, weezing, tuse)
• Tusea cronica
– Bronsita cronica (la inceput neproductiva,
ulterior mucopurulenta; factor important
fumatul)
– Astm bronsic
– Pneumonia comunitara (tuse neproductiva si
dureroasa, rapid productiva, sputa devine cu
pete rosii)
 Cazuri rare de tuse cronica
– Tuse productiva
• Insuficienta cardiaca
• Bronsiectazie
• Tuberculoza
• Carcinom de plaman
• Nocardiaza
– Tuse neproductiva
• Boala de reflux esofagian
• Abces pulmonar
• Medicamente care induc tuse
– IEC
– AINS
• Pneumotorax spontan
– Tuse neproductiva
– Sindrom de detresa respiratorie
 Cand trebuie trims la specialsit pacientul
cu tuse?
• Durere toracica
• Tuse care se repeta la intervale regulate
• Simptome debilitnte la batrani
• Durata mai lunga de 3 saptamani
• Hemoptizie
• Durere in inspiratie
• Persistenta tusei nocturne la copii
• Weezing si dispnee
 INTREBARI SPECIFCE LA CARE PACIENTUL
TREBUIE SA RASPUNDA - TUSE
Intrebare Relevanta
Mucoasa (limpede si alba) de obicei nu este
semnificativa sugereaza lipsa infectiei
Sputa galbena verde sau bruna indica de obicei
infectii totusi sputa mucopurulenta este probabil de
Culoarea sputei cauza virala si nu necesita trimitere automata
Hemoptizie poate fi de culoarea ruginei
(pneumonie) rozalie (insuficienta ventriculara stg)
sau rosu negru (carcinom). Rareori se poate produce
sputa cu sange rosu viu ca eveniment unic care
poate fi de multe cauze.
ATENTIE! la sangerari gingivale sau epistaxis inghitit
Intrebare relevanta
Subtire si spumoasa sugereaza IVS
Groasa mucoasa (spirale Curschmann) sugereaza
Aspectul sputei astm
Fetida sugereaza bronsiectazie sau abces pulmonar
 Intrebare Relevanta

o tuse exacerbata dimineata sugereaza

Instalarea tusei secretie postnazala bronsiectazie sau
bronsita cronica

Tusea din IACRS poate dura mai mult de

trei saptamani si este numita tuse
postvirala. Daca dureaza mai mult de trei
Durata tusei saptamani trebuie trimis carte specialist.
-La 3 zile este IACRS
-La 3 saptamani bronsita acuta sau
cronica
-La 3 luni sugereaza bronsita cronica,
tuberculoza sau carcinom
Intrebare relevanta

Periodicitatea Adultii cu tuse recurenta – bronsita

cronica mai ales daca fumeaza
Copii cu tuse recurenta si istorie
familiala sau personala de exema, astm
sau febra fanului sugereaza astm si
trebuie trimis
Varsta Copii sufera cel mai frecvent de IACRS
dar trebuie luate in considerare si astmul
sau larigo-traheobronsita. Odata cu
cresterea varstei creste prevalenta
bronsitelor, pneumoniilor si
carcinoamelor
Istoric Pacientii fumatori sunt mai expusi la tuse
cronica sau recurenta; in timp poate
evolua catre bronsita cronica si emfizem.
 Baza de dovezi pentru medicatie OTC
• Deseori considerata neimportanta dar poate altera calitatea
vietii si poate produce anxietate la parinti sau copii
• Exista o multitudine medicamente OTC care face alegerea
foarte dificila
• Scopul farmacistului: sa ofere medicatie adecvata bazandu-
se pe dovezi.
• Toate principiile active din medicamentele pentru tuse au
aparut cu foarte mult timp in urma cand trialurile clinice
erau inadecvate sau inexistente
• Ineficienta clinica este greu de stabilit.