Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Igiena alimentatiei este o ramura a stiintei igienice care elaboreaza bazele normativelor
alimentatiei rationale si sanatoase. Igiena alimentatiei este partea igienei care urmareste doua
obiective principale:
Sarcinile IA:
1. alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara de energie
prin respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii, pastrarii si preparari culinare a
produselor alimentare
2. prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar insalubru
3. produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele nutritive
(proteine, lipide, glucide, vitamine, saruri minerale) in cantitati bine echilibrate si sa se
respecte o proportie justa a alimentelor si a substantelor nutritive
4. sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la anumite
intervaluri de timp si strict respectata
5. asigurarea unei bune stari de nutritie – sa se asigure folosirea folosirea maxima a sustantelor
nutritive prin prepararea culinara a alimentelor
6. asigurarea varietatii bucatelor
7. deplina digestie a alimentelor
8. propritetatile organoleptice ale produselor alimentare sa corespunda deprinderilor
consumatorului
9. sa se respecte moderatia, adica sa nu contina un exces de zahar, sare, grasime
Activitatea dinamica specifica – folosirea alimentelor pentru energie. Daca ne vom alimenta doar
cu:
Proteine – MB va creste cu 20-40%
Glucide – MB va creste cu 7-8%
Lipide - MB va creste cu 2-5%
Hrana mixta – MB creste cu 10% - norma
Norma – 1780 kcal – la alimentatie.
Factorii care actioneaza asupra MB:
virsta (in tinerete MB este mai ridicat)
inaltimea (persoanele inalte au MB mai inalt)
cresterea
grasimea scade MB iar tesutul slab face sa fie mai ridicat
febra creste MB
stresul creste MB
temperatura mediului (caldura si frigul cresc MB)
malnutritia scade MB
sexul (la femei cu 8-10% mai scazut decit la barbati cu aceeasi greutate corporala)
Un sistem osos sanatos, cu oase puternice este esential pentru o viata sanatoasa. Oasele
puternice sprijina organismul, protejeaza inima, plamanii si creierul de la diverse prejudicii si
sustin muschii care permit miscarea. Oasele sunt si un depozit de minerale necesar unei vieti
normale.
Osteoporoza dar si alte boli osoase pot determina un declin al sanatatii fizice si al calitatii vietii
si pot duce inclusiv la inabilitatea unei persoane de merge, a sta si a se imbraca. Unele dintre
acestea pot declansa chiar si decesul prematur. Oasele slabe pot contribui la fracturi
dureroase si debilitante. Cele mai frevcente sunt cele care afecteaza incheietura mainii,
coloana vertebrala si soldul.
Bolile osoase sunt costisitoare atat pentru societate cat si pentru bolnavi.
Rahitismul si osteomalacia
Rahitismul (la copil) reprezintă o mineralizare inadecvată a matricei osteoide datorată deficitului de
vitamina D şi scăderea absorbţiei calciului, leziunea de bază fiind la nivelul cartilajelor de creştere;
semnul caracteristic este osificarea endocondrală anormală. Cartilajul de creştere nu formează
cordoane (cum se petrece la subiecţii normali), ci cuiburi şi este îngroşat; în plus, mai apare un
exces de osteoid nemineralizat, cu trabecule osoase neregulate.
Osteomalacia (la adult, frecvent femei) se caracterizeaza printr-o matrice osteoida buna, dar cu
mineralizare neadecvata (centrul trabeculelor osoase este mineralizat, iar periferia nu). Clinic apar
dureri osoase, cu microfracturi corticale (liniile Looser - Rx) si incurbarea oaselor (frecvent tibiile).
Se datoreaza metabolismului anormal al vit. D: dieta inadecvata, sinteza inadecvata, malabsorbtie
( boala Crohn, boala celiaca), boli renale (insuficienta renala cronica )
Osteoporoza
Reprezintă o diminuare a densităţii osoase a scheletului, cu remanierea matricei osoase, fără procese
formative ale osului; cortexul şi trabeculele osoase sunt subţiri, dar normal mineralizate şi ca
urmare, pot apare microfracturi (mineralizare adecvata cu matrice osteoida defectiva).
Există 2 tipuri:
• tipul I care apare mai frecvent la femei, după menopauză şi afectează oasele compacte cu
fracturi de coaste şi vertebre, şi
• tipul II care apare la ambele sexe, o dată cu îmbătrânirea (osteoporoza senila), afectează
ţesutul osos spongios, cu fracturi de şold. Bolnavii prezinta in timp tasari vertebrale cu
microfracturi si cifoza
Genetic:
Mutatia punctiforma a genelor COL1A1 (17q) / COL1A2 (7q): G → T
Polimorfismul genelor ce codifica receptorul pentru calcitonina (CALC-R) si receptorul pentru vit.
D
Osteoporoza mai apare in terapia cu corticosteroizi pentru PAR si in imobilizari pentru fracturi de
membre sau paralizii (atrofie de imobilizare).